CAIETE DE SARCINI

LUCRARI DE ARHITECTURA

1. ZIDĂRII DIN CĂRĂMIDĂ

2. TERMOIZOLAŢIE DIN POLISTIREN PENTRU IZOLAREA FAŢADELOR
3. TERMOIZOLAŢIE DIN VATĂ MINERALĂ
4. HIDROIZOLAŢII
5. TÂMPLĂRIE LEMN
6. TENCUIELI UMEDE
7. ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII
8. PLACĂRI CU PIATRĂ NATURALĂ
9. PARDOSELI DE GRESIE CERAMICĂ
10. PARDOSELI DIN PARCHET LAMELAR
11. PLACAJE DE FAIANŢĂ
12. INVELITOARE DIN CARTON ASFALTAT
13. IGNIFUGARE ŞI ANTISEPTIZARE
14. IZOLAREA TERMICA A PLANSEULUI B.A.

1
  ZIDĂRII DE CĂRĂMIDĂ
Generalităţi
Prezentul caiet de sarcini stabileşte conditiile şi modul de executare al lucrărilor de zidării din cărămidă plină şi
cărămidă eficientă cu goluri verticale.
Standarde de Referinţă
P2-85 Normativ privind alcătuirea, calculul şi executarea structurilor din zidărie
P100-91 Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, socialculturale, agrozootehnice şi
industriale.
STAS 10109/1-82 Lucrări de zidărie. Calculul şi alcătuirea elementelor
C17-82 Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială
Materiale şi produse
cărămizi cu goluri (GVP)in ziduri portante de grosime 30
cm cărămizi cu goluri verticale in ziduri portante de
grosime 25cm cărămizi in ziduri de compartimentare de
grosime 10cm
mortar marca M50-Z compoziţia conform STAS 1030-85 şi instrucţiuni tehnice C17-82
armătură utilizată la armarea zidăriei conform STAS 438/1-80 marca 08 37

Alcătuirea zidăriilor
Zidăria simplă
Zidăria se alcătuieşte din cărămizi sau blocuri aşezate pe lat sau pe cant (cu excepţia celor cu goluri verticale,
care se aşează numai pe lat), în rânduri orizontale şi paralele. La alcătuirea zidăriiior din cărămizi pline şi cu
goluri verticale pe lângă cărămizile întregi se folosesc şi fracţiuni necesare realizării ţeserii legăturilor,
ramificaţiilor şi colţurilor. La ziduri cu grosimea de 1/2 cărămidă şi de o cărămidă se admite folosirea
cărămizilor sparte jumătăţi sau mai mari în proporţie de cel mult 15%.
Se recomandă ca înălţimile zidurilor să fie multiplul înălţimii blocurilor. In cazul în care la zidărie din blocuri
ceramice rezultă la ultima asiză dimensiuni mai mici decât înălţimea unei asize, completările se vor face
fie cu cărămizi nesparte de înălţime corespunzătoare, fie prin mărirea înălţimii centurii din beton. La zidărie
din cărămizi şi blocuri cu goluri orizontale, la intersecţii, ramificaţii şi colţuri se folosesc jumătăţi produse în
fabrică, precum şi cărămizi cu goluri verticale.
Rosturile verticale vor fi ţesute astfel ca suprapunerea cărămizilor din două rânduri succesive pe înălţime, atât
în câmp cât şi la intersecţii, ramificaţii şi colţuri să se facă pe minimum 1/4 cărămidă în lungul zidului şi pe 1/2
cărămidă pe grosimea acestuia. Ţeserea se va face obligatoriu la fiecare rând.
Grosimea rosturilor orizontale va fi de 12 mm, iar a celor verticale va fi de 10 mm. Abaterile admisibile la
grosimea rosturilor sunt cele arătate în STAS 10109/1·82.
Zidurile portante se vor alcătui din cărămizi sau blocuri cu aceeaşi înălţime; in cazul în care acest lucru nu
este posibil, legătura între zidurile respective se va realiza fie prin ţesere la două rânduri, fie prin intercalarea
unui stâlpişor de beton armat.
Zidăria complexă
Zidăria complexă este zidăria întărită, la intervalele determinate prin calcul sau constructiv, cu stâlpişori de beton
armat cu care conlucrează la preluarea încărcărilor verticale sau orizontale.
Se recomandă ca, ori de câte ori este posibil, pe fata exterioară să se aplice placaje
termoizolatoare. Rosturi de mortar
Rosturile orizontale realizate cu mortare de uz curent trebuie să aibă grosimea de 12 mm cu abateri de ± 2 mm.
Aceasta grosime poate fi marita in cazurile in care este necesara armarea zidariei cu bare de otel in rosturile
orizontale, in functie de diametrele barelor rezultate din calcule, tinand cont de prevederile de mai jos. Solutia cu
2
rosturi mai groase, va fi indicata de proiectant in proiectul de executie si poate fi avuta in vedere in
urmatoarele situatii:

3
- daca se prevede un procent ridicat de armare orizontala care se realizeaza cu bare de diametru relativ mare
(etJ 10- 12 PC52);
-daca se prevede intersectia in acelasi rost a barelor din doua directii ortogonale (la intersectiile de pereti);
-Rosturile dintre rânduri trebuie să fie orizontale, cu exceptia cazurilor când proiectantul specifică alfel in proiect.
-in functie de tipul de bloc rosturile verticale pot fi umplute parţial sau integral cu mortar;
-Rosturi le verticale pot fi considerate umplute atunci când se prevede ca umplerea cu mortar să se facă pe
intreaga inălţime a acestora şi pe lătimea stabilita de producător, in functie de geometria corpurilor astfel
incât sa asigure realizarea rezistenţelor zidăriei comunicate de producator.
Tehnologia de executie a zidăriei
Dimensiunile, marca şi calitatea, precum şi marca mortarului de zidărie vor fi obligatoriu cele prevăzute in proiect.
Compozitia mortarului de zidărie va fi cea arătată în STAS 1030-85 şi in instructiunile tehnice C17-82.
Consistenta mortarului, determinată cu conul etalon pentru zidărie din cărămizi pline va fi 8.,.13 cm, iar pentru
zidărie din cărămizi şi blocuri cu goluri verticale şi orizontale va fi de 7.,.8 cm.
Cărămizile, inainte de punerea lor in lucrare, se vor uda bine cu apă. Pe timp de arşiţă udarea trebuie făcută mai
abundent.
La zidăria din cărămizi pline şi cu goluri verticale, rosturile orizontale şi verticale vor fi bine umplute cu
mortar dar lăsându-se neumplute pe adâncime de 1.,.1,5 cm de la fata exterioară a zidului.
La zidăria din blocuri orizontale, rosturile orizontale vor fi umplute cu mortar ca şi la zidăria din cărămizi pline
sau cu goluri verticale. Pentru realizarea rosturi lor verticale, mortarul se va aplica cu mistria numai pe
porţiunile marginale ale blocurilor cu goluri orizontale inguste.
Orizontalitatea rândurilor de cărămizi sau blocuri se obtine utilizând rigle de lemn sau metal gradate la
intervale egale cu inălţimea rândurilor de zidărie. Riglele se fixează la colturile zidăriei. Verificarea
orizontalităţii se va face cu o sfoară de trasat bine întinsă între aceste rigle.
Intreruperea executiei zidăriei se face în trepte, fiind interzisă intreruperea cu strepi.
Legăturile intre ziduri, la colturi, intersectii şi ramificatii se fac alternativ functie de tipul de cărămizi şi blocuri
ceramice utilizate şi anume: primul rând de cărămizi se face continuu la unul din ziduri şi se intrerupe la cel
de al doilea in dreptul intersectiei. Rândul al doilea de la cel de al doilea zid se face continuu, întrerupând pe cel
de la primul zid ş.a.m.d. Detaliile de alcătuire a legăturilor la colturi, ramificatii şi intersectii sunt conform P2-
85.
Tăierea cărămizilor pline sau cu goluri verticale necesare pentru realizarea legăturilor la colţuri, intersecţii, ramificaţii
etc. se va face cu ciocanul de zidărie bine ascuţit sau cu o unealtă electrică cu disc abraziv.
Ancorarea zidăriei de umplutură de structura clădirii (stâlpii sau diafragmele de beton armat) se face fie cu
ajutorul mustăţilor de oţel beton, fie cu agrafe pe bolţuri impuşcate cu pistol.
Inainte de executarea zidăriei de umplutură, pe suprafeţele respective ale stâlpi lor sau diafragmelor se va
aplica un spriţ de mortar de ciment, iar rostul vertical dintre zidărie şi elementul de structură va fi umplut
complet cu mortar.
La executarea zidăriei armate, se va acorda o atenţie deosebită poziţionării corecte a barelor şi realizării
grosi mii necesare a mortarului de acoperire a armăturii in rosturile orizontale.
La executarea zidăriei complexe, in cazul in care armătura stâlpişorilor se realizează din carcase prefabricate ,
acestea se vor monta inainte de executarea zidăriei legându-se de mustăţile nivelului inferior.
Pe măsura executării zidăriei, in rosturile orizontale ale acesteia se aşează barele orizontale de legătură cu
stâlpişorii, inglobându-se in mortar marca 50, obţinut când este cazul prin imbogăţirea locală a dozajului de
ciment. Rosturile zidăriei din dreptul stâlpişorilor se Iasă neumplute cu mortar pe o adâncime de cea, 2 cm
pentru realizarea unei legături cât mai bune cu stâlpişorii.
Turnarea betonului se face in straturi cu înălţimea de cca. 1 m, după udarea prealabilă a zidăriei şi cofrajului în
acest scop a vibratoarelor sau baterea cofrajului cu ciocanul.
4
La zidurile cu grosimea de cel puţin o cărămidă, se vor zidi de o parte şi de alta a golului câte 3 ghermele la
fiecare gol de uşă şi câte 2 ghermele la fiecare gol de fereastră.

5
Ghermelele din lemn vor fi impregnate cu carbolineum sau cufundate de 2-i-3 ori într-o baie de bitum fierbinte.
Obiectele sanitare care se montează pe zidărie din cărămizi şi blocuri cu goluri verticale se vor fixa in dibluri de
lemn care se prevăd in goluri executate cu ajutorul unei freze sau cu o daltă subţire cu lama de 5 mm bine
ascuţită.
Condiţiile de calitate şi verificarea calităţii lucrărilor de zidărie de cărămidă sunt cele arătate în STAS 10109/1-82
şi în Normativ pentru verificarea calitălii lucrărilor de construclii şi de instalalii aferente indicativ C56-85.
Verificarea calităţii zidăriilor se face pe tot timpul execuţiei lucrărilor conform prevederilor cap. 4 din
Normativul C56- 85, de către şeful de echipă şi maistru, iar la lucrări ascunse şi de către ajutorul şefului de
brigadă şi reprezentantul beneficiarului.
Pentru elementele de beton armat care intră în compunerea zidăriilor se aplică prevederile cap. 3 din normativ.
Rezultatele tuturor verificărilor care se referă la zidării portante ce urmează a se tencui sau care au rol de izolare
termică sau fonică, se inscriu în procesele verbale de lucrări ascunse.
Controlul calitălii şi receptia lucrărilor
La încheierea fazei de roşu se fac verificări scriptice şi directe, prin sondaj, pe baza cărora comisia de recepţie
încheie un proces verbal în care se consemnează verificările efectuate, rezultatele obţinute şi concluziile cu
privire la posibilitatea continuării lucrărilor.
La executarea lucrărilor pe timp friguros se vor lua măsurile prevăzute in Normativ pentru realizarea pe timp
friguros a lucrărilor de construciii şi a instalaiiilor aferente indicativ C16-84.
Măsurătoare şi decontare
Zidăria se măsoară la metru cub real executat cu scăderea tuturor golurilor sau a Iăcaşurilor elementelor de
construcţii înglobate in zidărie cu secţiunea mai mare de 0,04 mp.
CondItii tehnice de protectie a muncii şi pază contra incendiilor
Se vor respecta prevederile din:
Normele republicate de protecţia muncii aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu Ordinele nr.
34/1975 şi 60/1975.
Normele de protecţia muncii (construcţii montaj) aprobate de M. C. Ind. cu Ordinul nr. 7/1970.
Normele generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor
aprobate cu Decretul nr. 290/1977.
Normele tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului, indicativ P118-82.
Norme de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate de M. C. Ind. cu Ordinul nr. 18 N/1976.

 TERMOIZOLAŢIE DIN POLISTIREN IGNIFUGAT PENTRU IZOLAREA FAŢADELOR

Descrierea sistemului termoizolant
Sistemul termoizolant se bazează pe combinarea plăcilor de faţadă din polistiren expandat ignifugat ca strat
termoizolant, cu un strat protector hidrofug şi de finisaj, termoizolant realizat din materiale cu liant acrilic.
In componenţa sistemului termoizolant intră următoarele produse:
profilul de soclu, din aluminiu, se monează la baza sistemului prin prindere mecanică cu dibluri, avand rol
de susţinere. Este prevăzut cu Iăcrimar pentru scurgerea apelor meteorice asigurându-se astfel evitarea
infiltrării apei in zona soclului
profilul de colţ este un profil din aluminiu, cu aripi din plasă din fibră de sticlă fiind utilizat la armarea
suplimentară a muchiilor
adeziv pentru şpaclu - mortar adeziv mineral permeabil la vaporii de apă şi impermeabil la apă, utilizat atât la
lipirea plăcilor termoizolante de faţadă, cât şi pentru şpacluirea acestora
plăcile prezintă contracţii reduse sub influenţa factorilor climatici (max. 0,2 %), fiind depozitate (după tăiere) o
perioadă de 3 luni pentru consumarea contracţiilor
diblurile au rolul de a asigura o ancorare mecanică suplimentară a plăcilor termoizolante de suport. Diblurile sunt
6
realizate din material plastic, pentru a evita apariţia punţilor termice. Diametrul tijei este de 8 mm, iar talerul are

7
diametrul de 6 mm. Lungimea de ancorare a diblului în zid este de min. 45 mm, adâncimea corespunzătoare a
găurii din zid fiind de 55 mm (cu cca. 10 mm mai mare decât lungimea de ancorare)
plasa din fibră de sticlă, este o ţesătură alcalică din fibră de sticlă cu strat protector de stirol-butadeină având rol
de armare a masei de şpaclu adezive grund (amorsa lichidă pentru tencuiala decorativă) asigură o aderenţă
sporită între finisaj şi stratul de masă de şpaclu şi o uniformizare a absorbţiei prevenind totodată apariţia
eflorescentelor. tencuiala formează stratul final (vizibil) al finisajului. Este o tencuială decorativă subţire pe bază
de granule de marmură şi lianţi de răşini sintetice. Este un finisaj hidrofob, lavabil şi permeabil la vaporii de apă
astfel încât nu se pătează prin absorbţie la precipitaţii sau stropire şi previne formarea condensului.
Pregătirea suportului
Suprafaţa suport (zidăria de BCA sau cărămidă, beton, tencuială) trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
uscată, lipsită de praf, să prezinte capacitate portantă, aderenţă (fără pete de decofrol, ulei, vopsea, lacuri, etc).
Conditii de incepere a lucrării
Inainte de punerea în operă a sistemului de finisaj exterior se vor încheia următoarele
lucrări: învelitori, terase, cornişe, streaşini, jgheaburi şi instalaţii de scurgere a apelor
pluviale montarea tocurilor tâmplăriilor, solbancurilor şi ferestrelor
montarea instalaţii lor exterioare a căror execuţie ulterioară poate afecta finisajul
protejarea tâmplăriilor şi ferestrelor cu folie pentru a preveni stropirea sau pătarea
asigurarea împotriva soarelui şi ploii prin montarea plasei de fatada, respectiv prelatelor la partea superioară a
schelei.
Pentru izolarea termica a soclului se va folosi polistiren extrudat, care se va aplica in aceleasi conditii,
valabile si pentru termosistemul de peste cota 0.00. Polistirenul de pe soclu/elevatia de beton armat, se
va monta peste hidroizolatia bituminoasa a soclului, iar stratul de finisaj va fi conform planselor desenate
si memoriului tehnic de arhitectura.
Conditii de temperatura
Sistemul de finisaj nu se aplica la temperaturi sub +5 grade C pe suport inghetat sau in caz pericol de inghet. Se va
evita punerea in opera a straturilor finale de finisaj atunci cand temperaturile depasesc 30 grade C si sub actiunea
directa a razelor solare sau a ploii.
Executarea lucrărilor
Lipirea placilor termoizolante
Pentru lipire se foloseşte adezivul pentru şpaclu.
Mod de preparare:
se toarnă conţinutul sacului (în stare pulverulentă) în apă curată (10 I apă/sac) şi se amestecă cu mixerul până
la obţinerea unei paste omogene
se Iasă pasta în repaos 5 minute pentru maturare, după care se mai amestecă lent încă minim 2 minute
Punere în operă:
se montează profilul de soclu cu ajutorul unor dibluri metalice
se aplică adezivul pentru şpaclu pe marginea plăcilor şi în min. 3 puncte
interioare primul rând de plăci se reazemă pe profilul de soclu
după o aranjare şi apăsare corectă a plăcilor se obţine o suprafaţă plană
în rosturile şi spaţiile libere dintre plăci nu se va aplica adezivul pentru şpaclu pentru a nu forma punţi
termice plăcile izolante pentru glafuri, intradosuri şi buiandrugi se aplică după montarea plăcilor de
faţadă
marginile plăcilor, care depăşesc colţurile faţadei se vor îndepărta (tăia) după min. 24 de ore de
la lipire plăcile se aşează cu rosturile ţesute (nu în prelungire), ţeserea fiind obligatorie şi la
colţurile clădirii.
Dibluirea
8
Pentru asigurarea unei ancorari mecanice suplimentare, plăcile termoizolante se dibluiesc, utilizând dibluri din
material plastic (trei dibluri/placă), la 24 de ore după lipirea plăcilor. La colţurile clădirii se vor adăuga min. 2
dibluri pe

9
placă dispuse in interiorul unei fâşii cu lăţime de max. 40 cm de la muchie. Diblurile trebuie să pătrundă in
zidărie min 45 mm, iar in beton 35 mm. Talerele dibuirilor trebuie ingropate până la faţa exterioară a
plăcilor de polistien.
Adânciturile de la nivelul capetelor diblurilor se vor netezi cu adeziv pentru şpaclu cu min. 12 ore inainte de
şpacluirea plăcilor termoizolante.
Şpăcluirea şi armarea
Pentru şpacluire se foloseşte adezivul pentru şpaclu, iar pentru armare plasa din fibră de sticlă.
După min. 25 de ore de la lipirea plăcilor de polistiren şi min. 12 ore de la şpacluirea capetelor diblurilor se
face o şlefuire a plăcilor de polistiren cu o rindea specială. Se asigură astfel o planeizare suplimentară a
suprafeţei obţinute in urma placării cu polistiren. Dacă timp de două săptămâni nu se aplică stratul de armare,
plăcile vor trebui din nou şlefuite şi şterse de praf.
Se aplică masa de şpaclu adezivă cu şpaclul cu dinţi de 10 mm, apoi se pune in masa de şpaclu proaspătă,
plasa din fibră de sticlă in fâşii verticale, netezind cu latura netedă a şpaclului intreaga suprafaţă. Grosimea
minimă a mesei de şpaclu armate este de 2 mm. Fâşiile de plasă se suprapun lateral şi longitudinal pe
min. 10 cm.
La colţurile ferestrelor sau in alte zone unde pot apărea tensiuni ce pot provoca fisuri in zidărie, se
recomandă aplicarea suplimentară, inainte de armarea generală, a unor straifuri din fibră de sticlă prinse cu
adeziv pentru şpaclu. Plasa din fibră de sticlă nu trebuie să se mai vadă după şpacluire şi trebuie să fie pozată
la mijlocul grosimii stratului de adeziv.
La muchiile faţadei se recomandă aplicarea de profile din aluminiu cu plasă din fibră de sticlă
integrată. Stratul de masă de şpaclu va sta la uscat min. 7 zile inaintea aplicării finisajului.
După intărire, masa de şpaclu poate fi şlefuită, având insă grijă să nu se deterioreze plasa din fibră de
sticlă.
Aplicarea finisajului
Grundul este folosit ca amorsă atât pentru tencuială, cât şi pentru tencuiala mozaic.
Mod de preparare: se aplică ca atare după o amestecare lentă şi uniformă cu mixerul până la omogenizare (min.
4 minute).
Controlul catitătii lucrărilor
Lucrările de termoizolaţie fiind in general lucrări ascunse, pe parcursul execuţiei se va proceda in permanenţă la
verificarea lor de către Organele de control ale executantului şi ale beneficiarului, in conformitate cu Legea nr.10-95
privind calitatea in constructii, urmărindu-se şi consemnându-se in procesele-verbale de lucrări ascunse:
indeplinirea condiţiilor de calitate a suportului (să fie uscat şi curat, să nu prezinte denivelări şi asperităţi,
periclitând continuitatea şi integritatea barierei contra vaporilor)
calitatea şi umiditatea materialelor termoizolante ce intră in operă, conform standardelor sau normelor de
produs, pe baza avizelor de expediţie şi a certificatelor de calitate ale producătorilor, precum şi a determinţrilor
laboratorului de şantier (densitate, umiditate, abateri dimensionale)
montajul termoizolaţiei cu rosturi strânse iintre plăci, existenţa şi asigurarea comunicării cu atmosfera a
canalelor de ventilare, respectarea prevederilor proiectului privind grosimea termoizolaţiei şi tratarea punţilor
termice, canale de ventilare etc. Materialele necorespunzătoare se vor inlocui şi lucrările găsite
necorespunzătoare in timpul controlului se vor reface. La recepţia obiectului, se vor analiza constatările
consemnate.

 TERMOIZOLAŢIE DIN VATĂ MINERALĂ

Generalităţi
Lucrările de izolare termică se execută pe baza proiectelor intocmite de proiectantul lucrărilor de construcţie,
verificate şi aprobate ccnform legislaţiei in vigoare.
10
Ori de câte ori apar abateri de la proiect, care presupun inlocuirea totală sau parţială a materialelor
prevăzute in proiect sau care conduc la majorarea incărcării elementelor de constructie, se va obţine in
mod obligatoriu avizul proiectantului de specialitate şi de rezistenţă.

11
Se vor folosi saltele comprimate si rulate, din vata minerala, cu grosime de 10cm intre grinzile de tavan si cu
grosime 5cm caserate cu folie de aluminiu, armate cu fibre de sticla, hidrofobizate, la partea interioara a grinzilor
de lemn.
Standarde de STAS 6472/3/89 - Termotehnica. Calculul rezistenţei la transfer termic şi la stabilitatea referintă termică.
STAS 5838/5/80 - Vată minerală şi produse din vată
minerală Lucrări pregătitoare
Suprafeţele suport pregătite pentru executarea izolaţiilor termice trebuie să aibă planeitatea necesară, in funcţie de
tipul şi modul de fixare a stratului termoizolant.
Dacă suprafata suport prezintă denivelări, după caz, se va executa o racordare cu pantă de minim 1:10, un strat
de tencuială sau o şapă de egalizare, dar numai cu avizul proiectantului de rezistenţă.
Suprafeţele suport pe care urmează a se aplica direct bariera contra vaporilor de apă sau izolaţie termică vor fi
curăţate.
Pe cât posibil, se va evita pozarea instalaţiei electrice pe fata elementelor de constructie pe care urmează a se
aplica izolaţia termică, iar când acest lucru nu se poate evita, tuburile electrice se vor ingloba, după caz, in
straturile de tencuială, betonul de pantă sau şapa generală de nivelare. Nu se admite inglobarea tuburilor
electrice prin teşirea sau tăierea plăcilor termoizolante.
Executarea lucrărilor
Fibrele de sticla sunt procesate sub forma de saltele care sunt caserate cu folie de aluminiu, comprimate si
rulate inaintea ambalarii. Instalarea se va face orientand fata caserata cu folie de aluminiu catre interiorul incintei
izolate. In acest mod aceasta folie isi va indeplini rolul de bariera impotriva trecerii vaporilor generati in incinta.
Trebuie asigurata continuitatea stratului de bariera impotriva vaporilor prin etansarea cu banda adeziva aluminizata a
spatiilor dintre doua bucati de produs alaturate. Saltelele se vor dispune intre grinzile de lemn, si inca un strat
suplimentar intre profilele pentru montarea gipscartonului. Sistemul se va inchide cu placi de gips-carton.
Produsul trebuie sa fie rezistent la foc, calitate sustinuta de fisele tehnice si de agrementele de calitate puse la
dispozitie de producator/furnizor.
Lucrările de izolare termică se execută numai cu personal specializat. Acesta va verifica tot timpul atât grosimea
şi calitatea materialului termoizolant cât şi respectarea dimensiunilor punţilor termice din proiect.
Executarea lucrărilor de izolare termică se face respectându-se prevederile cuprinse in normele tehnice de
folosire specifice fiecănui material termoizolant (standarde de produs, agremente tehnice, norme tehnice de produs,
mărci de fabricatie etc.).
La punerea in operă a materialelor termoizolante se vor avea in vedere măsurile de transport, manipulare şi
depozitare prevăzute in normele tehnice ale produselor respective, precum şi recomandările producătorului pentru
evitarea degradării acestora.
La realizarea stratului termoizolant se interzice utilizarea materialelor degradate (cu spărturi, ştirbituri, grosime
necorespunzătoare şi neuniformă etc.) sau cu caracteristici fizico-mecanice inferioare celor prevăzute in normele
tehnice specifice.

 HIDROIZOLAŢII
Standarde de referinţă
C107/95 - Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice la
clădiri C37/88 - Normativ privind proiectare şi executare lucrărilor de invelitori
C112/86 - Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor din materiale bituminoase (BC3/89)
STAS 2355fl9 - Construcţii civile, industriale şi agricole. Hidroizolaţii din materiale bituminoase şi elemente de
construcţii C56/86 - Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente BC2/83
STAS 2355/1-85 - Lucrări de hidroizolaţii in construcţii - Terminologie
STAS 2355/2-87 - Hidroizolaţii din materiale bituminoase la elemente de construcţii
12
STAS 2355/3-87 - Hidroizolaţii din materiale bituminoase la terase şi acoperişuri STAS 3303/1·88 - Pantele
acoperişurilor

13
Normativ C112-86 . Pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materiale bituminoase la lucrările de construcţii
Conditii minime de punere in operă a materialelor
Toate materialele şi semifabricatele care intră in componenţa unei izolatii, nu pot fi introduse in lucrare decât dacă, in
prealabil:
s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că au fost livrate cu certificate de calitate, care să confirme fără
dubiu că sunt corespunzătoare normelor respective şi prevederilor proiectului - inlocuiri de materiale nu sunt permise
decât cu acordul scris al beneficarului şi proiectantului
s-a organizat depozitarea şi manipularea in condiţii care să asigure păstrarea calităţii şi integrităţii materialelor,
respectiv evitarea deteriorării lor
s-au efectuat inainte de punerea in operă determinările prevăzute in prescripţiile tehnice respective şi cu frecvenţele
prescrise
s-au efectuat măsurători ale dimensiunilor şi formelor materialelor pentru care instrucţiunile de folosire pun condiţia in
legătură cu această - frecvenţa acestor măsurători să fie egală cu cea prevăzută pentru fiecare lot in normele tehnice
de livrare.
Pentru executarea hidroizolaţiilor se vor avea in vedere următoarele măsuri:
stratul suport nu va prezenta denivelări mai mari de 2 mm.;
aplicarea hidroizolaţiei pe suport se va face peste stratul de amorsaj cu emulsie de bitum numai după ce amorsajul s-a
uscat;
petrecerile intre foile de bitum se vor executa pe o lăţime de 10 cm in lungul foilor;
masticul de bitum trebuie intins uniform pentru a se asigura o lipire perfectă, iar straturile hidroizolaţiei trebuie să nu
prezinte dezlipiri şi umflături.
Controlul montajului
Verificarea caracteristicilor şi calităţii suportului pe care se aplică izolaţii se face in cadrul verificării executării acelui
suport (planşee, pereţi, etc.). Este interzis a se incepe executarea oricăror lucrări de izolaţii dacă suportul in intregime
sau pe porţiuni succesive nu a fost in prealabil verificat conform instrucţiunilor pentru lucrări ascunse.
In cazurile in care prescripţia tehnică pentru executarea izolării prevede condiţii speciale de planeitate, forme de
racordări, etc., precum şi montarea in prealabil a unor piese, dispozitive etc., aceste condiţii vor fi obiectul unei
verificări suplimentare, inainte de inceperea lucrărilor de izolaţii.
Toate verificările ce se efectuează la lucrările sau părţi de lucrări de izolaţii, care ulterior se acoperă (de ex. straturile
succesive ale izolaţiei propriu-zise, racordările, piesele inglobate), se inscriu in procese verbale de lucrări ascunse
conform instrucţiunilor respective.
Verificările ce trebuie efectuate pe parcursul lucrărilor, in afara celor de mai sus, sunt:
asperităţile suportului, pentru care se admit abateri maxime +/- 2 mm, precum şi denivelările de planeitate (abatere
admisibilă +/- 5 mm la un dreptar de 2 m aşezat in orice direcţie);
existenţa rosturilor de dilatare de 2 cm lăţime pe conturul şi in campul (Ia 4-5 m distanţă pe ambele direcţii) şapelor de
peste termoizolaţiile noi;
racordările intre diverse suprafeţe, cu abateri admisibile faţă de dimensiunile din proiect sau prescripţii tehnice de - 5 şi
+ 10 mm la raza de curbură şi de - 10 mm la lăţimi;
respectare reţelelor şi procedeelor de preparare a materialelor pe şantier (masticuri, soluţii, etc.) conform normativului
C112·86;
capacitatea de lipire a hidroizolaţiei pe stratul suport amorsat (pentru fiecare 1000 m se fac 5 probe de
desprindere a unei faşii de carton bitumat de 5x20 cm, lipită de suport pe 2/3 din lungime şi care după două
ore trebuie să se rupă prin carton sau prin stratul de bitum);
lipirea corectă a foilor - nu se admit dezlipiri şi băşici, când acestea apar, repararea lor este obligatorie;

14
lăţimea de petrecere a foilor (7 ... 10 cm longitudinal, minimum 10 cm frontal) - se admit 10% din foi cu petreceri
de minimum 5 cm longitudinal şi minimum 7 cm frontal, în cazul în care aceste valori nu sunt respectate
stratul respectiv trebuie refăcut;
respectarea direcţiei de montare a foilor (până la 20% pantă se pot monta oricum, dar peste 20% numai paralel
cu panta);
menţinerea - în cazul izolaţiilor subterane - a nivelului apelor freatice la minimum 30 cm sub nivelul cel mai
coborât al lucrării respective; racordarea corectă a izolaţiilor verticale cu cele orizontale (abaterea admisibilă
la lăţimea petrecerii; 10 mm);
realizarea comunicării cu atmosferă a stratului de difuzie, pe sub şanţuri, copertine sau prin tuburi.
In cazul hidroizolaţiilor prin fază de lucrare se înţelege - în plus faţă de instrucţiunile pentru verificarea şi recepţia
lucrărilor ascunse şi pe faze de lucrări şi o grupare de tronsoane, în aşa fel încât porţiunea ce se verifică să fie
întreagă şi fără întreruperi în zone în care s-ar putea produce dificultăţi funcţionale (de ex. în dolii).
Verificarea pe faze determinante
La verificarea pe faze de lucrări comisia examinează frecvenţa şi conţinutul actelor de verificare încheiate pe
parcurs, comparându-se cu proiectul, prescripţiile tehnice respective şi abaterile admisibile.
In mod special, comisia va efectua şi probe globale directe, după cum urmează:
la camerele ude inundarea va fi efectuată timp de 72 ore, iar grosimea stratului de apă va fi de 3 ... 6 cm;
la construcţiile supuse la presiunea hidrostatică a apelor subterane, după asigurarea măsurilor de
contrapresiune, se opresc epuismentele, lăsând hidroizolaţia timp de 48 ore la presiunea maximă, conform
prevederilor STAS 2355/2-79 şi normativului C112-86;
In cazul în care probele prin inundare nu se pot efectua (sunt costisitoare, nivelul scăzut al apelor subterane,
etc.) verificarea se va face vizual, prin ciocănire şi eventual sondaje în punctele dubioase;
rezultatele verificărilor menţionate la acest capitol se înregistrează conform instrucţiunilor pentru verificarea lucrărilor
ascunse - deficienţele constatate vor fi consemnate în procese verbale şi se va trece imediat la
remedierea lor, încheindu-se un nou proces verbal de lucrări ascunse, numai după aceasta se pot executa
lucrările de protecţie şi cele conexe;
la protecţia hidroizolaţiilor acoperişurilor necirculabile cu nisip (cu granula]ie 1-3 mm) sau cu pietriş (granulaţie 3-
7 mm sau 7-15 mm) fixat pe hidroizolaţie. Se verifică vizual uniformitatea acoperirii şi prin frecare energetică cu
mâna, aderenţa la hidroizolaţie. La protecţia cu pietriş (granula]ie 7-15 mm sau 15-30 mm) aşternut în strat
de 4 cm grosime, se verifică grosimea stratului, uniformitatea distribuirii, granulaţia şi lipsa de impurităţi.
Se mai verifică dacă sunt corespunzătoare proiectului racordările hidroizolaţiei la reborduri şi atice, la
străpungeri, la rosturi de dilataţie şi la gurile de scurgere, care trebuie să fie prevăzute cu grătare
(parafrunzare) şi să nu fie înfundate;
tinichigeria aferentă hidroizolaţiei acoperişuri lor (şorţuri, coperti ne, glafuri, etc.) se verifică dacă este
executată conform proiectului, bine încheiată, racordată cu hidroizolaţia şi fixată de construcţie, verificarea se
face atât vizual cât şi prin tracţiune manuală;
La camerele unde se verifică conform proiectului executarea pardoselilor, planeilatea şi înclinările,
racordările la pereţi şi străpungeri, precum şi dacă gurile de scurgere nu sunt înfundate şi sunt
prevăzute cu grătare;
Pentru verificarea zidurilor de protecţie a hidroizolaţiilor aplicate la exteriorul construcţiilor subterane se va
constata:
- la cele executate ulterior hidroizolaţiei - grosimea, existenţa rosturi lor, verticalitatea la intervale date in
proiect, a rostului orizontal la bază, precum şi dacă sunt prevăzute cu foi bitumate;
- la cele executate anterior hidroizolaţiei - grosimea, existenţa rosturilor de colţ şi a stâlpilor verticali la
intervale de 2,5 m.
Fiind lucrări ascunse, calitatea lor se va verifica impreună cu beneficiarul pe măsura executării lor, incheindu-se proces
15
verbal din care să rezulte că au fost respectate următoarele:
a.calitatea suportului-rigiditate, aderenţa, planeitatea, umiditate;

16
b.calitatea materialelor hidroizolatoare;
c.calitatea amorsajului şi lipirea corectă a fiecărui strat al hidroizolaţiei;
d.etape şi succesiunea operatiilor.
Hidroizolaţia se verifică vizual dacă indeplineşte următoarele condiţii:
a. straturile hidroizolaţiei sunt lipite uniform şi continuu cu mastic de bitum, fără zone nelipite;
b. este continuă şi nu prezintă umflături.
Verificările ce trebuie efectuate la celelalte lucrări de hidroizolaţii, in afară de cele prevăzute de mai sus,
sunt:
a. asperităţile suportului, pentru care se admit abateri maxime de ±2 mm., precum şi denivelările de planeitate
(abaterea admisibilă ±5 mm. Ia un dreptar de 2 m. aşezat in orice direcţie);
b. existenţa rosturilor de dilatare de 2 cm lăţime pe conturul şi in câmpul (de 4-5 m. distanţă pe ambele direcţii)
şapelor de peste termoizolaţii noi;
c. respectarea reţetelor şi proceselor de preparare a materialelor pe şantier (masticuri, soluţii etc.) conform
Normativului C112-86.
d. capacitatea de lipire a hidroizolaţiei pe startul suport amorsat (pentru fiecare 1000 m2 se fac 5 probe de
desprindere a câte unei fâşii de carton bitumat de 5 x 20 cm.)
e.lipirea corectă a foilor (nu se admit deslipiri şi băşici; când acestea apar, repararea lor este obligatorie).
f. lăţimea de petrecere a foilor (7 ... 10 cm. longitudinal, minimum 10 cm. frontal) se admit 10% cu
petrecerile de minimum 5 cm longitudinal şi minimum 7 cm frontal; in cazul in care aceste valori nu sunt
respectate stratul respectiv trebuie refăcut;
g.respectarea direcţiei de montare a foilor (până la 20% pantă se pot monta oricum, dar peste 20% paralele cu
panta);
h.realizarea comunicării cu atmosfera stratului de difuzie.
La verificarea pe faze de lucrări comisia examinează frecvenţa şi conţinutul actelor de verificare incheiate pe
parcurs, comparându-se cu proiectul, prescripţiile tehnice şi abaterile admisibile.
In mod special, comisia va efectua şi probe locale directe, după cum urmează:
a. verificarea etanşeităţii hidroizolanţiilor prin inundare cu apă timp de 72 ore a acoperişurilor cu pantă până la
7% inclusiv. Nivelul apei va depăşi cu minimum 2 cm punctul cel mai ridicat;
b. rezultatele verificărilor menţionate la acest capitol se inregistrează conform instrucţiunilor pentru verificarea
lucrărilor ascunse
c. verificarea pante lor conform proiectului, amplasarea corectă a găuri lor de scurgere. Se mai verifică dacă
sunt corespunzătoare, conform proiectului, racordarea hidroizolaţiei la reborduri şi atice, la străpungeri, la rosturi de
dilataţie şi la găurile de scurgere, care trebuie să fie prevăzute cu grătare (parafrunzare) şi să nu fie
infundate.
d.tinichigeria aferentă hidroizolaţiei acoperişurilor (şorţuri, copertine, glafuri etc) se
verifică dacă este executată conform proiectului, bine incheiată, racordată cu hidroizolaţia şi fixată de
construcţie.

 TÂMPLĂRIE DE LEMN
Generalitati
Acest capitol cuprinde specificatii pentru confectionarea, echiparea si montajul timplariei din lemn: vitrine, usi
de intrare, ferestre, usi-ferestre. Se va folosi tamplaria din lemn stratificat culoare stejar pentru exterior si pentru
interior usi din MDF, cu furnir stejar.
Se vor respecta indicatiile din tabloul de
tamplarie. Standarde de referinta
STAS 465-80-Ferestre şi uşi de balcon.Secţiuni.

17
STAS 466/1992. Usi din lemn pentru constructii civile. Sectiuni.
STAS 799-86. Ferestre si usi de lemn. Conditii tehnice generale de calitate. STAS 1637-73. Usi si ferestre.
Denumirea conventionala a fetelor usilor si ferestrelor a sensului de rotatie pentru inchiderea lor si notarea lor
simbolica. STAS 4670-74. Modularea constructiilor, goluri pentru usile si ferestrele cladirilor de locuit si
social-culturale.

18
STAS 5333-1993. Ferestre, usi de balcon si usi interioare de lemn pentru constructii civile. Formate si alcatuiri.
STAS 9317-73. Timplaria pentru constructiile civile si industriale. Incercari de anduranta la solicitari fizico-
mecanice ale usilor plane si ferestrelor din lemn. STAS 9322-73. Timplarie pentru constructii civile si industriale.
Terminologie. STAS 10379-75. Ferestre si usi de balcon din lemn, cu geam termoizolant pentru constructiile
civile.
STAS 10461·76. Ferestre si usi de balcon din lemn, cuplate pentru constructii civile.
Tocurile oarbe metalice vor fi conform N.l.1. de productie. STAS 4928-89 - Glasswanduri cu rame de lemn
STAS 2111-90 - Cuie cu cap conic tip A pentru construcţii
Mostre si testari
Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier vor fi puse la dispozitia
consultantului spre aprobare, urmatoarele:
cate doua mostre pentru fiecare tip de produs: vitrina, usa de intrare, ferestre si usi ferestre. Mostrele vor fi
complet echipate, finisate si echipate cu geamuri, garnituri de etansare si feronerie; cite doua mostre tocuri oarbe
metalice cu calitatea si finisajul cerut prin proiect. Prin aprobarea tipului de produs prezentat ca mostra se
intelege si aprobarea modului de echipare si finisare.
Materiale
geam termoizolant
geam tras vertical
keder cauciuc E
adeziv cauciuc-geam
adeziv cauciuc-lemn
chit pe conturul exterior si interior al locului timplariei
grund umplu tor de pori
lac transparent incolor mat
suruburi alamite pentru lemn
suruburi alamite pentru metal
praznuri 4-5 buc. pe fiecare latura
grund anticoroziv pentru protectia tocurilor si tocurilor oarbe metalice
snur sau straifuri izolante inchizind spatiile de toleranta la montaj intre toc si bordajul golului
feronerie curenta si speciala.
Montarea tamplariei
Inainte de a incepe lucrările de tamplărie se verifică şi recepţionează lucrările de zidărie şi pereţi in ce priveşte
planeitatea, dimensiunea golurilor, poziţia şi numărul ghermelelor şi a diblurilor conform normativului C56-1985.
Montarea tamplăriei in zidărie se face după terminarea executării lucrărilor cu procese tehnologice umede.
Golul din zidărie va fi executat la dimensiunile fixe din proiect cu ajutorul unor şabloane verificate inainte de montarea
tamplăriei.
Montarea tamplăriei se va face numai cu echipe specializate şi dotate cu mijloace necesare.
Se verifică produsele de tamplărie de către conducătorul tehnic al lucrărilor.
-existenţa şi conţinutul certificatelor de calitate
-corespondenţa cu prevederile din proiect şi cu prescripţiile tehnice de produs;
-existenţa şi calitatea accesoriilor de prindere, manevrare, etc.
-dacă in urma transportului şi depozitării tamplăria nu a fost deteriorată
Eventualele deteriorări se vor remedia inainte de montare
Operatiuni pregatitoare
Lucrari ce trebuiesc a fi terminate inainte de inceperea montajului tamplariei: materializarea trasarii pozitiei fiecarui gol
fixarea praznurilor pentru timplarie si cele pentru finisarea spaletiilor si glafului finisarea conturului fiecarui gol la
19
pozitiile materializate prin paznuri

20
instalatiile electrice - iluminat si alarma; terminarea tencuielilor in zonele adiacente golurilor, precum si a pardoselilor
si a plafoanelor
imbracarea in folie din plastic a tocurilor, si marcarea pe acestea a punctelor corespunzatoare marcate pe conturul
golului: inaltime, adincime, verticalitate, centrare.
Pozarea si echiparea tamplariei
Fiecare toc este adus la pozitie si fixat in prima forma prin pene la colturi si la interval de max.
1,50 m. penele vor fi fost tratate cu carbolineum sau ulei mineral fixarea definitiva a tocului
la praznuri
bararea cu snur sau straif izolant a spatiilor ramase libere intre toc si gol completarea vopsitoriei anticorozive la fixarea
tocurilor oarbe metalice si a tocurilor propriu-zise
montarea foilor mobile precum si a; executarea finisajelor la spaleti si glaf inlaturarea imbracam intii din
folie retusuri si completari; finisarea si etansarea timpi ariei in gol prin pervazuri, prin baghete profilate sau
eventuale cordoane de chit
montarea eventualelor galerii si rilogi.
Protejarea lucrarilor
Toate suprafetele tamplariei vor fi protejate cu carton ondulat, eventual si folie fixata cu saci si ei protectori pe
perioada introducerii mobilierului si a corpurilor de iluminat.
Verificari in vederea receptiei
Verificarile in vederea receptiei au ca obiect:
aspectul si starea generala
elemente geometrice - aliniere in cadrul subansamblurilor (fatade, coridoare, holuri) ca inaltime, adincime, verticalitate,
centrare
corespondente cu proiectele aprobate. Acolo unde apar necorespondente, consultantul poate decide completarile si
inlocuirile ce se impun.
După terminarea lucrărilor de montaj se va face verificarea şi recepţionarea de funcfionare a uşilor şi ferestrelor.
Se verifică verticalitatea tocurilor şi a căptuşeliior (nu se admit abateri mai mari de 1mm la 1m)
- fixarea tocului in zidărie cu ajutorul unui număr suficient de şuruburi,executarea corectă a izolaţiei de etanşare intre
loc şi golul ferestrei sau uşii,şi acoperirea cu chit permanent elastic,racordarea tencuielilor,acoperirea cu baghete. -
aşezarea corectă a tocurilor pe aceeaşi linie şi in acelaşi plan,fără deplasări şi vibralii la inchiderea şi
deschiderea lor bruscă.
-funcţionarea cu uşurinţă a cercevelelor, foilor şi accesoriilor metalice de inchidere, deschidere şi blocare.
-dacă spaţiul dintre traversa tocului ferestrelor şi Iăcrimar nu este infundat cu tencuială sau alte materiale,care ar
impiedica eliminarea la exterior a infiltraliilor de apă; -dacă gleturile protejează bine imbinarea dintre zidărie şi timplărie.
-glafurile interioare vor fi montate cu pantă către interior de 1 % la aceeaşi inălţime fată de pardoseala
camerei;
-abaterile de la planeitatea foilor de uşi sau a cercevelelor mai lungi de 1.5 m, trebuie să fie mai mic de 1 % din
lungimea pieselor respective.
-potrivirea corectă a foilor de uşi şi a cercevelelor pe tocuri, pe toată lungimea falţului respectiv nu trebuie să
depăşească 2 mm;
-intre cercevea şi marginea spaletului tencuit trebuie să fie un spaţiu de 3,5 cm.
-balamalele, cremoanele, drucherele sa fie montate la inălţimea constantă (pentru fiecare in parte) de la
pardoseală;
-lăcaşurile de pătrundere a zăvoarelor in pardoseli şi tocuri, trebuie protejate prin plăcute metalice sau alte dispozitive
bine fixate la nivelul pardoselii sau al tavanului; -deschiderea cercevelelor cuplate trebuie să se facă cu
uşurinţă, ele nu trebuie blocate in urma vopsirii.
Masuratori si Tamplaria se va plati la mp. diferentiat pe tipuri, dimensiuni si nivel de decorare. decontare
21
Lucrarile de inchidere a golurilor fata de tamplarie se vor plati separat, defalcat pe genuri de operatiuni si
materiale.

22
  TENCUIELI UMEDE
Generalităii
Clasificarea tencuielilor
Prezentul caiet de sarcini cuprinde condiţiile tehnice pentru executarea şi receptionarea lucrărilor de tencuieli
obişnuite (umede) interioare şi exterioare, aplicate manual sau mecanizat pe suprafeţe de zidărie de cărămidă sau de
beton.
Prevederile prezentului capitol se refera la toate tencuielile elementelor de constructie, avand rol de finisaj si
de protectie si executate cu mortare de orice tip. In acest capitol intra si tratamentele subtiri cu grosimi incepind
de la 1 mm .
Se fac referiri la condiţiile tehnice pentru executarea si receptionarea lucrărilor cu tencuieli fin driscuite, a
tencuielilor subţiri (tratamente), tencuieli speciale aplicate manual pe suprafeţe de beton, de cărămida, de
BCA pe plasa armata la clădiri civile. Tencuielile folosite vor fi pe baza de ciment.
a) După poziţia in construcţii:
tencuieli interioare-executate in interiorul clădirilor pe pereţi sau tava ne tencuieli exterioare-acoperă suprafeţele
exterioare ale pereţilor
b) După natura suprafeţei pe care se aplică:
tencuieli pe suprafeţe de cărămidă (pereţi, stâlpişori)
tencuieli pe suprafeţele elementelor de beton şi de beton armat (pereţi, stâlpi, grinzi, tavane)
c) După modul de finisare al feţei văzute:
tencuieli obişnuite-Ia care suprafaţa tencuielii este numai netezită (drişcuită) urmând a primi finisajul definitiv
prin zugrăveli sau tapete tencuieli decorative-la care stratul vizibil se execută din materiale speciale (praf de
piatră) şi se prelucrează prin periere incă in timpul cât mortarul nu este perfect intărit, fie după intărire cu
diferite scule speciale- obţinăndu-se tencuieli cu aspect de piatră naturală (similipiatră).
Standarde de referintă
C18·83 Normativ pentru executarea tencuielilor umede‚
C17-82 Instrucţiuni tehnice pentru stabilirea compoziţiei şi prepararea mortarelor de zidărie şi
tencuială C18-83 Normativ pentru executarea şi receptionarea lucrărilor de tencuieli la construcţii
civile şi industriale C16·79 Normativ pentru executarea lucrărilor pe timp friguros
NE001-96 Normativ privind executarea tencuielilor umede, groase si subţiri.
NP 60-89 Instrucţiuni tehnice provizorii privind compoziţia si prepararea mortarelor de zidărie si tencuieli cu plastifianti..
STAS 1030/85 Mortare obişnuite pentru zidarii si tencuieli
STAS 2834/80 Mortare obişnuite pentru zidarii si tencuieli. Metode de incercare C18/1983 Normativ pentru executarea
tencuielilor umede
C11/1982 Instructiuni tehnice privind compozitia si preprarea mortarelor de zid arie si tencuiala
C16/1984 Normativ pentru realizarea pe timp triguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor
aferente STAS 1667·1976 Agregate naturale grele pentru mortare si betoane
STAS 146·1980 Var pentru constructii
Tencuielile umede obişnuite se executa cu mortar preparat in staţii de prepararea a mortarului, conform
"Instrucţiunilor tehnice pentru stabilirea compoziţiei si prepararea mortarelor de zidărie si tencuiala", indicative C.
17/82 si C 18/83 Normativ pentru executarea tencuielilor umede.
Conditiile tehnice de calitate pentru mortarele de tencuiala
Domeniul de utilizare a diferitelor tipuri şi mărci de mortare pentru tencuielile exterioare şi interioare, inclusiv
dozajele uzuale ale mortarelor, se vor stabili de la caz la caz, in funcţie de structura pereţilor pe care se aplică,
in conformitate cu prevederile din instrucţiunile tehnice C17·82.
perioada maximă de utilizare a mortarelor din momentul preparării lor, variază in funcţie de natura
Iiantului. consistenţa mortarelor se va stabili in raport cu felul lucrărilor şi cu suprafaţa pe care
23
se aplică.

24
Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu certificat
de calitate care sa confirme ca sunt corespunzătoare normelor respective.
Mortarele de la staţiile centralizate pot fi introduse in lucru numai daca transportul este insotit de o fisa care sa
conţină caracteristicile tehnice ale acestora.
Mortarele folosite, M 25-T vor avea dozajele in conformitate cu prevederile din instrucţiunile tehnice C 18·83.
Consistenta mortarelor se va stabili in raport cu felul lucrărilor. Mortarele de tencuiala pentru executarea diferitelor
straturi ale tencuielilor vor trebui sa corespunda următoarelor tasari ale conului etalon:
-pentru sprit. in cazul aplicării mecanizate a mortarelor, 12 mm;
-pentru sprit in cazul aplicării manuale a mortarelor, 9 mm;
-pentru aplicare pe bea, 14-15 mm;
-pentru grund, in cazul aplicării manuale, 7-8 mm;
-pentru grund, in cazul aplicării mecanizate, 10-12 mm;
-pentru stratul vizibil executat din mortar fara ipsos, 7-8 mm.
Alcătuirea tencuielilor
Toate tipurile de tencuieli cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt realizate in două straturi.
stratul de bază-grundul-in grosime de 8-20mm stratul vizibil in grosime de 2-5mm constituit dintr-un strat de
ipsos, denumit glet de ipsos pentru tencuielile obişnuite interioare care urmează să primească finisaje de zugrăveli,
tapete, vopsitorii in ulei, sau este prelucrat prin pieptănare, buciardare pentru tencuielile exterioare
Controlul şi pregătirea stratului
Pentru executarea unor tencuieli de bună calitate se va efectua in prealabil un control al suprafeţelor care urmează a fi
tencuite. Suprafeţele suport trebuie lăsate un anumit timp.
Suport
Pentru ca ulterior să nu se mai producă tasări ce ar putea provoca fisurarea şi coşcovirea tencuielilor; astfel, zidăria de
cărămidă a pereţilor trebuie lăsată să se usuce (mortarul să se intărească în rosturi), iar suprafeţele de beton să
fie uscate, pentru ca umiditatea să nu mai infiuenţeze ulterior aderenţa tencuielilor.
La inceperea lucrărilor de tencuieli trebuie să fie terminate toate lucrările a căror execuţie simultană sau ulterioară ar
putea
provoca deteriorarea tencuielilor.
Suprafeţele suport pe care se aplică tencuielile trebuie să fie curate, fără urme de noroi, pete de grăsime etc. Suprafeţele
din plasă de rabiţ trebuie să aibă plasa bine intinsă şi să fie legată cu mustăţi de sârmă zincată de scheletul metalic sau de
elementul pe care se aplică. Tencuielile nu se vor aplica decât după remedierea eventualelor deficiente constatate.
Pentru a se obtine o bună aderenţă a tencuielilor fată de diferitele straturi suport, acestea trebuie pregătite in vederea
tencuirii, cu conditia ca ele să fie rigide, plane, uscate, rugoase şi să nu prezinte abateri de la verticalitate şi planeitate mai
mari de cât acelea indicate in prescripţiile tehnice in vigoare. Abaterile mai mari decât cele admisibile se vor rectifica prin
cioplirea ieşindurilor şi prin acoperirea intrândurilor mari (peste 40 mm) cu plasă de rabit prinsă cu cuie in rosturile
zidăriei, peste care se va executa tencuiala. Rectificarea intrândurilor mai mari de 70 mm pe suprafeţele exterioare ale
clădirilor (profiluri decorative, cornişe, solbancuri etc.) nu se va face cu plasă de rabit, ci cu completări de cărămidă, sau prin
confecţionarea in prealabil a unor c ofraje cu forma profilurilor, in care se toarnă beton, eventual armat cu o impletitură
de sârmă fixată in cuie.
Rosturile zidăriei de cărămidă vor fi curăţate cu ajutorul unei scoabe metalice pe o adâncime de 3 -5 mm, iar suprafeţele
netede de beton vor fi aduse in stare rugoasă.
Rosturile de dilatare intre elementele de construcţii de pe faţadele clădirilor, care au coeficienţi de dilatare diferiţi, se vor
acoperi cu fâşii din plasă de rabit de circa 15 cm lăţime.
De asemenea, se vor acoperi cu plasă de rabit şi suprafeţele de lemn sau metal, existente pe suprafeţele din zidărie de
25
cărămidă (ghermele, grinzi, buiandrugi etc.). Pe suprafeţele de lemn acoperite cu plasă de rabiţ, sub plasa de rabit se va
introduce c arton bitumat, pentru a se evita umflarea lemnului in contact direct cu tencuiala.

26
Suprafeţele pereţilor din zidărie de cărămidă vor fi in prealabil stropite cu apă şi eventual vor fi amorsate prin stropire cu un
mortar fluid in grosime de maximum 3 mm, care va avea aceeaşi compoziţie ca a mortarului pentru stratul de grund.
Aplicarea şpriţului se va face fie manual cu ajutorul unei mături scurte, fie mecanizat cu aceleaşi aparate folosite pentru
aplicarea mecanizată a grundului.
In timpul executării amorsării suprafeţelor se va urmări ca şpriţul să fie aplicat cât mai uniform, fără discontinuităţi pre a mari,
iar inainte de aplicarea grundului se va verifica dacă şpriţul este suficient intărit, fără prelingeri pronunţate şi dacă suprafa ţa
amorsată este suficient de rugoasă şi aspră la pipăit cu mâna.
Executarea grundului
Grundul, cel mai gros strat al tencuielii (5-20 mm grosime), se va aplica după cel puţin 24 de ore de la
aplicarea şpriţului, in cazul suprafeţelor de beton şi după o oră, in cazul suprafetelor de cărămidă. Pe
suprafeţele de zidărie de cărămidă care sunt amorsate numai prin stropire cu apă, grundul se poate aplica
imediat. in cazul când suprafaţa şorinilui este prea uscată, sau pe timp foarte călduros, această suprafaţă se
va uda prealabil cu apă, inainte de a se aplica grundul. Stratul de grund se va aplica, manual sau mecanizat,
intr-una sau două reprize, grosimea totală fiind de circa 15 mm. Pe suprafeţele pereţilor de beton turnat in
cofraje de inventar, care sunt netede şi au absorbţie de apă redusă stratul de grund (circa 5 mm grosime) se
va executa cu mortar cu adaos de Aracet 50, după ce in prealabil suprafeţele acestor pereţi au fost amorsate.
Aplicarea stratului de grund pe suprafeţele interioare ale pereţilor şi pe tavane (in câmpurile dintre repere), se
va realiza mecanizat, in toate cazurile în care este posibil, asigurându-se o suprafaţă (front de lucru) de cel
puţin 2000 mp. Aplicarea mecanizată a şprlţului şi grundului in încăperile clădirilor, pe pereţi şi tavane, se va executa
de pe pardoselile respective.
Aplicarea manuală a şpriţului şi grundului pe tavane şi la partea superioară a pereţilor, se va executa de pe
platforme de lucru continue (dulapi de lemn), rezemate de popi metalici extensibili de inventar şi direct de pe
pardoseală pentru partea inferioară a pereţilor.
Aplicarea grundului pe timp de arşiţă se va face luându-se măsuri contra uscării prea rapide, prin acoperirea
suprafeţelor respective, pe care s-a aplicat grundul, cu rogojini umezite sau alte mijloace.
Este cu desăvârşire interzis să se aplice stratul de grund pe suprafeţele îngheţate sau dacă există pericolul ca
grundul să îngheţe inainte de intărire.
In timpul executării grundului se va urmări obţinerea unui strat cu o grosime care să se încadreze in limitele
admise şi se va verifica dacă s-a realizat o suprafaţă verticală şi plană, care să ascundă şi să rectifice toate
defectele stratului suport. De asemenea, se va verifica ca suprafaţa grundului să nu prezinte asperităţi
pronunţate, zgârieturi, neregularităţi, ciupituri etc ..
Şpriţul şi grundul se vor aplica pe faţadele clădirilor de sus in jos, de pe schele de faţadă, montate la circa 50
cm faţă de suprafaţa faţadelor.
Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla ca suprafaţa grundului să fie uscată şi să nu aibă
granule de var nehidratat, care să se poată stinge ulterior în contact cu umiditatea din stratul de grund şi
din stratul vizibil (aplicat ulterior) şi să provoace in acest mod împuşcături pe suprafeţele tencuite.
Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit "tinci", de aceeaşi compoziţie cu a stratului de grund,
eventual cu o cantitate mai mare de var pastă şi cu nisip fin până la 1 mm sau in cazuri speciale, numai cu
ciment şi praf de piatră.
Executarea stratului vizibil
Pentru obţinerea unei grosimi minime a stratului vizibil (2-5 mm), mortarul de "tinci" se va arunca cu mistria la anumite intervale de
timp,
astfel ca între aceste intervale să se niveleze cu drişca.
Stratul vizibil se va prelucra în funcţie de materialele utilizate, precum şi in funcţie de sculele utilizate, tencuielile respective
purtând
27
următoarele denumiri: drişcuite, gletuite, stropite, sclivisite, decorative din materiale speciale etc.

28
 Tencuielile interioare gletuite se vor realiza, fie prin închiderea porilor tinciului cu un strat subţire (circa 1 mm) de
pastă de var cu adaos de ipsos (glet de var), fie prin acoperirea tinciului cu un strat subţire (circa 2 mm) de pastă de
ipsos (glet de ipsos), netezită fin.
Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat vizibil, care are un anumit grad de umiditate.
Pe suprafeţele de beton nu se vor aplica direct gleturi de var sau ipsos, fără straturi intermediare.
Pe parcursul lucrărilor de tencuieli se va urmări ca, în câmpurile mari (in special pe faţade), tencuielile să fie realizate din
aceeaşi cantitate de mortar pregătit în prealabil, pentru a nu se produce diferenţe de culoare. De asemenea, se va urmări
ca să nu se întrerupă lucrul la mijlocul suprafeţelor, deoarece reluările lucrului produc pete şi diferenţe de nuanţe
supărătoare, în câmpurile mari dinte golurile de pe faţade, in dreptul şpaleţilor etc.
in cazul când se execută lucrări de tencuieli pe timp friguros (Ia o temperatură mai mică de +5°C), se vor lua măsurile
speciale prevăzute în Normativ pentru executarea lucrărilor pe timp friguros, indicativ C16-62.
După executarea tencuielilor se vor lua măsuri pentru protecţia suprafeţelor proaspăt tencuite, până la întărirea
mortarului, de următoarele acţiuni:
-umiditatea mare, care întârzie intărirea mortarului şi îl alterează
-uscarea forţată, care provoacă pierderea bruscă a apei din mortarul de suprafaţă tencuit, uscarea care poate proveni din
curenţi de aer, expunerea îndelungată la razele soarelui, supraîncălzirea încăperilor, instalarea sobelor şi a cocsierelor în
imediata apropiere a pereţilor proaspăt tencuiţi etc.
- lovituri, vibraţii, provenite din darea în exploatare a clădirilor respective înainte de termen
- îngheţarea tencuielilor înainte de uscarea lor
Controlul calitătii şi recepţia lucrărilor
Tencuielile fiind lucrări destinate - în general - a rămâne vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi
verificată oricând, chiar după terminarea intregului obiect şi in consecinţă nu este necesar a se încheia procese verbale
de lucrări ascunse.
Este interzis a se începe executarea oricăror lucrări de tencuire, inainte ca suportul să fi fost verificat şi recepţionat
conform instrucţiunilor pentru verificarea şi recepţionarea lucrărilor ascunse.
Verificarea calităţii tencuielilor are ca scop principal depistarea defectelor care depăşesc abaterile admisibile, in vederea
efectuării remedierilor şi a luării de măsuri pentru ca defectele să nu se repete în continuare.
Inainte de începerea lucrărilor de tencuieli, este necesar a se verifica dacă au fost executate şi recepţionate toate lucrările
destinate a le proteja (de exemplu: invelitori, planşee etc.), sau a căror execuţie ulterioară ar putea provoca deteriorarea
lor (de exemplu: conducte pentru instalaţii, tâmplărie etc.), precum şi dacă au fost montate toate piesele auxiliare
(ghermele, praznuri, suporţi, colţare etc.).
Toate materialele şi semifabricatele (de exemplu mortarele preparate centralizat) nu pot fi introduse in lucrare decât dacă,
in prealabil, s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că au fost livrate cu certificate de calitate, care să confirme
că sunt corespunzătoare normelor respective.
Pe parcursul executării lucrărilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de execuţie, utilizarea tipului şi
compoziţiei mortarului indicat in proiect, precum şi aplicarea straturilor succesive in grosimile prescrise. De asemenea,
este necesar a se urmări: aplicarea măsurilor de protecţie impotriva uscării forţate, spălării prin ploaie sau îngheţării.
Rezultatele încercărilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicate conducătorului tehnic al lucrării in termen
de 48 de ore de la încercare. in toate cazurile in care rezultatul lncercult este sub 75% din marca prescrisă, se va anunţa
beneficiarul pentru a stabili dacă tencuiala poate fi acceptată.
Aceste cazuri se inscriu in registrul de procese verbale de lucrări ascunse şi se vor menţiona in prezentarea ce se predă
comisiei de recepţie preliminară. Această comisie va hotărî definitiv asupra acceptării tencuielii respective.
Recepţia de faze de lucrări se face in cazul tencuielilor pe baza următoarelor verificări la fiecare tronson in parte:
-rezistenţa mortarului
- numărul de straturi aplicat şi grosimile respective determinate prin sondaje

29
-aderenta la suport şi intre straturi
-aderenţa la suport şi intre straturi
-planitatea suporturi lor şi liniaritatea muchiilor (bucată cu bucată) dimensiunile, calitatea şi poziţiile elementelor
decorative şi anexe bucată cu bucată dimensiunile, calitatea, şi poziţiile elementelor decorative şi anexe bucată cu bucată
Aceste verificări se efectuează inaintea zugrăvirii sau vopsirii, iar rezultatele se inscriu in registrele de procese verbale de
lucrări ascunse şi pe faze de lucrări.
Verificările care se efectuează la terminarea unei faze de lucrări, se fac câte una la fiecare incăpere.
Verificarea aspectului general al tencuielilor
Verificarea aspectului general al tencuieli lor se va face vizual, cercetând suprafaţa tencuită, forma muchiilor, scafelor şi a
profilurilor. Suprafeţele netencuite, trebuie să fie uniforme (ca prelucrare), să nu aibă denivelări, ondulaţii, fisuri.
Impuşcături provocate de granulele de var nestins, urme vizibile de reparaţii locale etc. De asemenea, se va controla
corespondeţa mortarului (cu praf de piatră), precum şi a modului de prelucrare a feţei văzute cu prevederile din proiect.
Muchiile de racordare a pereţilor cu tavanele, colţurile, şpaleţii ferestrelor şi uşilor, glafurile ferestrelor etc. trebuie să fie vii
sau rotunjite, drepte, verticale sau orizontale.
Suprafeţele tencuite nu trebuie să prezinte crăpături, goluri, porţiuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuieli lor cu
tâmplăria, în spatele radiatoarelor etc.
Suprafeţele tencuite decorative trebuie să nu prezinte porţiuni cu o prelucrare, culoare şi nuanţe neuniforme, cu urme de
opriri ale lucrului, cu fisuri, pete, zgârieturi etc.
Sol bancurile şi diferitele profiluri trebuie să aibă pantele spre exterior, precum şi o execuţie a Iăcrimarului.
Verificarea planităfii suprafeţelor tencuite se va face cu un dreptar de 2m lungime, prin aşezarea acestuia in orice direcţie
pe suprafaţa tencuită şi măsurarea golurilor intre dreptar şi tencuială. Verificarea verticalităţii şi orizontalităţii suprafeţelor
şi a mediilor, se va face cu dreptarul, bolobocul, firul de plumb.
Gradul de netezire a suprafeţelor tencuite se va verifica numai la tencuieli gletuite şi se va aprecia prin plimbarea palmei
pe suprafeţele respective. Grosimea stratului de tencuială se va verifica prin baterea unor cuie in zonele respective sau
prin sondaje speciale, care se fac in locurile mai putin vizibile, pentru a nu strica aspectul tencuielilor prin reparatii
ulterioare.
Aderenţa straturilor de tencuială la stratul suport se va verifica in general numai prin ciocăni rea cu un ciocan de lemn-un
sunet "gol" arată desprinderea tencuielilor şi necesitatea de a se reface intreaga suprafaţă dezlipită. in cazuri speciale,
aderenţa la suport a tencuielilor se va face şi prin extrageri de carote din tencuială.

Măsurătoare şi decontare
Tencuielile se măsoară la metru pătrat de suprataţă desfăşurată, nuturile se măsoară la metru liniar, iar adaosurile de
coloranţi la kg.
Golurile de ferestre, chepenguri, mai mici de 0,5mp nu se scad, se adaugă suprateţele glafurilor şi şpalefilor tencuiţi.
Tencuielile exterioare pe pereti si tava ne se măsoară si se decontează la mp de suprafata desfăşurata. Suprafata
tencuielilor exterioare pereti si stalpi se determina inmultind inăltimea acestora, măsurate intre fata bruta inferioara a
planseului superior si fata finita a pardoselii, la care se adaugă 2 cm cu lăţimea lor, măsurata intre fetele brute ale
peretilor si stai pilor.
La peretii prevăzuţi cu plinte, scafe, lambriuri, placaje, inălţimea tencuielilor se măsoară intre fata bruta inferioara a
planseului superior si muchia superioara a plintei, scafei, lambriului sau placajului la care se adaugă 2 cm.
La tava ne cu sau fara grinzi se măsoară suprafata in proiectie orizontala, la care pentru grinzi se adaugă suprafeţele
laterale ale grinzilor.
Golurile in tencuieli, a căror suprafete este mai mica de 0.5 mp, nu se scad din suprafata tencuielilor, cele mai mari de 0.5
mp se scad dar se adaugă suprafeţele glafurilor si spaletilor tencuiti.
Conditii tehnice de protectia muncii şi paza contra incendiilor
La executarea lucrărilor de tencuieli interioare şi exterioare, se vor respecta următoarele prescripţii tehnice:
30
-Norme generale de prevenirea si stingerea incendiilor aprobate prin Ordinul Ministerului de Interne nr. 775/1998
-Norme tehnice de proiectare si realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului, indicative P 118-1999
-Normativul de prevenire si stingerea incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente acestora
- C300-94-0rdin MLPT nr. 20/N/1994.
-Normele de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu maşini, instalaţii, utilaje, aparaturi, echipamente de protectie
si substante chimice pentru prevenirea si stingerea incendiilor in unităţi N.C. Id. aprobate cu Ordinul nr. 742-1981. -
Regulament privind protectia si igiena in constructii - MLPT 9/N/15.111.1993
Normele departamentale de protectie a muncii in activitatea de constructii- montaj, aprobate cu Ordinele nr. 1253/0 din
oct. 1980, voi. 1 ,5.8.
Conducerile şantierelor vor elabora instructiuni speciale de tehnica securităţă muncii pentru lucrul cu fiecare nou tip de
utilaj introdus pe şantier, folosind in acest scop cartea tehnică a utilajului respectiv.

 ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII
Generalităli
Prezentul caiet de sarcini stabileşte conditiile şi modul de executie, conditiile tehnice de calitate şi modul de verificare a
acestora, pentru lucrările de zugrăveli şi vopsitorii.
Aceste lucrări de zugrăveli şi vopsitorii se execută la clădiri care nu sunt supuse actiunii agresive a agentilor chim ici pe
suprafete de lemn, metal, glet de var, glet de ipsos, tencuieli cu mortar de var sau mortar de ciment, drişcuite direct pe
fata văzută a elementelor de beton, care rezultă din decofrare cu fata plană şi netedă.
Standarde de referintă
C3-76 Normativ pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii
C56-85 Normativ pentru verificarea calitătii şi receptia lucrărilor de constructii şi instalatii aferente.
Materiale şi produse
Materialele prevăzute in proiect şi cele puse in operă, vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor şi normelor
interne.
Se vor folosi grunduri si vopsele pe baza de ulei pentru elementele de feronerie si elementele metalice.
Se vor folosi vopsele lavabile la interior.
Se vor folosi baituri si lacuri pentru elementele de lemn
Transportul şi depozitarea pe şantier
Ipsosul livrat in saci de hârtie se transportă in vagoane inchise.
Depozitarea materialelor pentru zugrăveli se va face in depozite inchise sau acoperite şi ferite de umezeală.
Materialele utilizate la lucrări de vopsitorii,vor fi depozitate separat pe locuri uscate şi ferite de inqhe]. Depozitele trebuie
să satisfacă conditiile de securitate impotriva incendiilor. Se recomandă ca temperatura la locul de depozitare să fie
cuprinsă intre +YOC şi +20°C. in timpul depozitării se va urmări ca ambalajul să fie ermetic inchis, pentru a se evita
scurgerea, uscarea sau murdărirea produselor.
Lucrări ce trebuie terminate inainte de inceperea zugrăvelilor şi vopsitoriilor
Inainte de inceperea lucrărilor de zugrăveli, toate lucrările de tencuieli, gleturi,placaje, instalatii sanitare, termice electrice,
trebuie să fie terminate.
In incăperile prevăzute cu pardoseli din parchet, zugrăvelile se vor executa inainte aplicării imbrăcăminţi pardoselii. La
lucrările de vopsitorie, ultimul strat se va aplica numai după terminarea completă a zugrăvelilor şi inainte de finisarea
imbrăcăminţăor de pardoseli (raşchetare, curăţire, lustruire). Trebuie să fie complet executate toate lucrările de protejare
a fatadei ca jgheaburi, burlane, streaşini, cornişe, glafuri, socluri etc. precum şi trotuarele.
Inainte de începerea lucrărilor de zugrăveli toate lucrările şi reparaţiile de tencuieli, glet, placaje, instalaţii sanitare,
electrice şi de încălzire, trebuie să fie terminate,
De asemenea, vor fi terminate pardoselile reci (betoane mozaicate, gresie etc.), exclusiv luslruirea.

31
 Tămplăria de lemn trebuie să fie montata definitiv, Accesoriile metalice la tâmplărie trebuie să fie montate corect şi buna
lor funcţionare să fie verificată,
inainte de începerea lucrărilor de zugrăvire sau vopsire a faţadelor, trebuie să fie complet executate toate lucrările de la
faţada construcţiei ca: jgheaburi, burlane, streşini, cornişe, glafuri, socluri, precum şi trotuare.
Pregătirea suprafeţelor gletuite
Suprafeţele cu glet de ipsos sau glet de var, trebuie să fie plane şi netede, fără desprinderi sau fisuri.
Toate fisurile, neregularităţile etc" se chituiesc de către zugravul vopsitor sau se şpacluiesc cu pastă din aceeaşi
compoziţie cu a gletului. Pasta de ipsos folosită pentru chituirea defectelor izolate, se prepară din două părţi ipsos şi o
parte apă (în volume), Pasta se realizează prin presărarea ipsosului în apă, după care se omogenizează prin amestecare
rapidă (în intervalul de maximum 1 minut de la presărate). Pasta se va prepara în cantităţi care să poată fi folosită înainte
de sfârşitul prizei ipsosului (circa 6 minute),
a) Suprafete tencuite sau de beton
- In vederea finisarii cu zugraveli lavabile suprafetele trebuie driscuite cat mai fin, urmele de drisca sa fie putin
vizibile; toate eventualele reparatii sa fie executate cu grija, terminate si uscate,
- In cazul suprafatelor de beton toti porii ramasi de la turnare se vor umple cu mortar de ciment - var, dupa ce
bavurile si dungile iesinde au fost indepartate iar fetele de decofrol se vor freca cu piatra de slefuit sau cu peria de sarma
b) Suprafete gletuite
- Suprafetele de tencuieli gletuite (var sau ipsos) trebuie sa fie plane si netede, fara desprinderi sau fisuri.
- Toate fisurile si neregularitatile se chituiesc sau se spacluiesc cu pasta de aceeasi compozitie cu a gletului.
Pasta de ipsos folosita pentru chituire preparate in volume (2 parti ipsos si o parte apa) in cantitati mici. Pentru suprafete
mai mari se prepara pasta ipsos - var (1 parte ipsos si o parte lapte de var) folosita in cel mult 20 de minute de la
preparare,
- Dupa uscarea suprafetelor reparate se slefuiesc cu hartia de slefuit, peretii de sus in jos, si se curata de praf cu
perii sau bidinele curate si uscate.
Pregătirea suprafeţelor de lemn
După uscarea porţiunilor reparate, suprafaţa se şlefuieşte cu hârtie de şlefuit (în cazul pereţilor începând de la partea
superioară spre partea inferioară) după care se curăţă de praf cu perii sau bidinele curate şi uscate,
Elementele de lemn verificate de către tâmplar în privinţa bunei execuţii şi funcţionări, şi reparate în ceea ce priveşte
degradările survenite în timpul transportului sau montajului, sunt luate în primire de vopsitor.
Vopsitorul verifică şi corectează suprafeţele de lemn astfel ca nodurile să fie tăiate, cuiele îngropate, prelingerile de răşină
si alte murdării curăţate etc.
Umiditatea elementelori de lemn înainte de vopsire trebuie să nu depăşească media de 15%. Verificarea umidităţii se
poate face cu aparatul electric tip "Hygromette".
Pregătirea suprafetelor metalice
Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, grasimi de orice fel, vopsea veche, noroi, etc. Rugina se
indeparteaza prin frecare cu peria de sarma, spaclul de otel, hartie sticlata, sau solutii decapante. Petele de grasime se
sterg cu solventi, exclusiv petrollampant si benzina auto.
Conditii de executie a zugrăvelilor şi vopsitoriilor
Lucrările de zugrăveli şi vopsitorii se vor executa in conformitate cu proiectul de execuţie şi prevederile prezentului caiet
de sarcini. Lucrările de finisare a pereţilor şi tava ne lor se vor incepe numai la o temperatură a aerului, in mediul ambiant
de cel puţin +5°C, in cazul zugrăvelilor pe bază de apă şi de cel puţin +15°C, in cazul vopsitoriilor sau al finisajelor cu
polimeri.
Acest regim se va menţine in tot timpul executării lucrărilor şi cel puţin incă 8 ore pentru zugrăveli şi 15 zile pentru
vopsitorii sau finisaje cu polimeri, după executarea lor.

32
Finisajele exterioare nu se vor executa pe timp de ceaţă şi nici la un interval mai mic de 2 ore de la incetarea ploii (in
condiţii de temperatură care să permită uscarea suprafeţelor), de asemenea, se va evita lucrul la faţade in orele de
lnsorire maximă sau vânt puternic, pentru a evita uscarea accelerată şi crăparea peliculelor.
inainte de inceperea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va verifica dacă suprafeţele suport au atins umiditatea de regim.
Aceasta se obţine in condiţii deosebite (umiditate relativă a aerului de 50% şi temperatură +18-i-20°C, după circa 30 de
zile de la executarea mortarelor şi după circa 2 săptămâni de la executarea gletului.
Diferenţa de temperatură intre aerul inconjurător şi suprafeţele care se vopsesc nu trebuie să fie mai mare de +6°C,
pentru a se evita condensarea vaporilor.
La executarea finisajelor prevăzute in prezentul normativ, se va ţine seama de indicaţiile date la fiecare caiet, in ceea ce
priveşte compatibilitatea dintre natura fiecărui tip de finisaj şi stratul suport pe care se aplică, precum şi compatibilitatea
dinte diferitele straturi ce alcătuiesc finisajul.
Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depăşit. Acestea vor putea fi folosite numai după verificarea şi
confirmarea de către un laborator de specialitate a păstrării caracteristicilor vopselelor in limitele prevăzute in standardele
şi normele interne de fabricaţie.
Punerea in opera a zugravelilor
Stratul suport trebuie sa fie uscat, rezistent, precum si lipsit de impuritati.
Indepartati decoflorul care formeaza pelicula. Rosturile se spacluiesc si se armeaza dupa caz. Ulterior se lasa sa se
usuce bine. Pe suprafetele suport foarte nisipoase se aplica initial grund de adancime.
Aplicarea se realizeaza cu ajutorul unui fier de glet inoxidabil. Aplicarea mecanica se realizeaza cu ajutorul unei pompe
adecvate.
Materialul se distribuie uniform si se netezeste cu spaclu cu maner. Pe straturile suport netede si plane se obtine de
regula intr-o singura etapa de lucru o suprafata pregatita pentru stropire. In cazul suprafetelor ce urmeaza a fi vopsite mai
e necesara inca o etapa de lucru.
Timpul de uscare inainte de stratul final este de aproximativ 24 de ore.
Denivelarile aparute pot fi slefuite dupa 3-5 zile cu hartie abraziva cu granulatia de 180/220. suprafata va fi dupa aceea
pregatita pentru vopsit.
Pentru zugravelile interioare se vor folosi vopsele lava bile de interior culoare alb (RAL 9010).
Consum circa 0.15-0.25 I/mp. Zugravelile se vor aplica cu trafaletul.
Controlul calităţii şi receptia lucrărilor
Controlul calităţii lucrărilor se face de către beneficiar şi proiectant, urmărindu-se respectarea prevederilor din prezentul
caiet de sarcini. Pe parcursul lucrărilor de zugrăveli-vopsitorii se verifică in mod special:
-indeplinirea condiţiilor de calitate a suprafeţelor suport, in cazuri de importanţă deosebită consemnându-se acestea in
procese verbale de lucrări ascunse.
-calitatea principalelor materiale ce intră in operă, conform standardelor şi normelor interne de fabricaţie respective.
- respectarea prevederilor din proiect şi a dispoziţiilor de şantier.
-corectitudinea execuţiei.
Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii de şantier pentru remediere sau refacere.
Recepţia lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va face numai după uscarea lor completă.
zugrăveli
Prin examinarea vizuală a zugrăvelilor se verifică următoarele:
-corespondenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare cu prevederile proiectului şi dispoziţiile ulterioare, spre a se constata
concordanţa lucrărilor, executate cu prevederile acestora
-aspectul suprafetelor zugrăvite in culori de apă, trebuie să aibă un ton de culoare uniformă, să nu prezinte pete, scurgeri,
stropi, băşici şi cojiri, fire de păr sau urme de pensulă sau bidinele. Urmele de bidinea sunt admise numai dacă sunt
vizibile până la o distanţă de cel mult 1 m de la suprafaţa zugrăvită. Nu se admit corecturi sau retuşări locale care

33
distonează cu tonul general, celor la distanţe mai mici de 1m. Pe suprafeţele finisate prin stropire trebuie ca stropii să fie
repartizati uniform, exceptând cazul când prin condiţiile speciale ale lucrării sa prescris o repartizare neuniformă
Aderenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare se constată prin frecare uşoară cu palma pe perete. O zugrăveală aderentă
nu trebuie să se ia pe palmă.
Rectilinitatea liniaturilor de separaţie se verifică cu ochiul şi la nevoie cu un dreptar de lungime adecvată. Ele trebuie să
fie fără innădiri şi de o lăţime uniformă pe toată lungimea lor. Se admit la un perete cel mult două devieri izolate, care să
nu se abată de la linia dreaptă cu mai mult de 2mm.
Vopsitorii
inainte de inceperea verificării calităţii vopsitoriilor se vor controla mai intâi dacă la vopsitoriile in ulei sau la cele pe bază
de polimeri s-a format pelicula rezistentă, fapt ce se constată prin ciocănirea uşoară a vopselei cu degetul in mai multe
puncte.
Prin examinarea vizuală se verifică aspectul vopsitoriilor, avându-se in vedere următoarele:
-suprafeţele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie să prezinte pe toată suprafaţa acelaşi ton de culoare şi
acelaşi aspect lucios sau mat, după cum se prevede in proiect sau in mostrele stabilite. Vopseau a de orice fel trebuie să
fie aplicată până la "perfect curat" adică să nu prezinte straturi străvezii şi nici pete, desprinderi, cute, băşici, scurgeri,
lipsuri de bucăţi de peliculă, crăpături ori fisuri, care pot genera in viitor desprinderea stratului, aglomerări de pigmenţi,
neregularităţi, cauzate de chituiri sau şlefuire necorespunzătoare, urme de pensulă, fire de păr, urme de vopsea
insuficient frecată inainte de aplicare etc.
-la vopsitoriile executate pe lemn se va verifica vizual buna acoperire cu peliculă de vopsea a suprafeţelor bine chituite şi
şlefuite in prealabil, se va controla ca accesoriile metalice vizibile (şilduri, cremoane, crucăre, olivere etc.) să nu fie pătate
de vopsea
-se va examina vizual dacă ţevile, radiatoarele, convectoradiatoarele sunt vopsite in culorile prescrise şi dacă vopseau a
este de culoare uniformă, fără pete, urme de pensulă, crăpături sau alte defecte. Cu aceeaşi atenţie se va controla dacă
pregătirea feţelor laterale şi spatele acestor piese şi aparate sunt vopsite pe toate elementele, fără locuri neacoperite,
umfiături etc. Pentru verificarea suprafeţelor din spatele conductelor, radiatoarelor etc. se va folosi oglindă. Se va controla
prin sondaje dacă este aplicată vopseaua pe suprafeţele corect pregătite in prealabil şi dacă executarea conform
proiectului
- bordurile, frizurile şi liniatura trebuie să fie de aceeaşi lăţime pe toată lungimea, să nu prezinte curburi sau frânturi pe
acelaşi aliniament, iar lnnădirile să nu fie vizibile de la distanţe mai mari de 1 m
-separatiile dintre vopsitorii şi zugrăveli pe acelaşi perete precum şi cele dintre zugrăveala pereţilor şi tavanelor trebuie să
fie distincte, fără suprapuneri, ondulaţi etc. Verificarea rectilinltăţli liniilor de separaţie se va face cu un dreptar de lungime
cât mai mare. La această verificare trebuie ca pe un intreg perete să nu existe mai mult de două devieri izolate şi care să
nu se abată de la linia dreaptă cu mai mult de 2 mm
Calitatea lucrărilor de vopsitorie executate pe piesele metalice se verifică in acelaşi mod ca la celelalte lucrări de
vopsitorie.
Intretinerea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii
Vopsitoriile de ulei, polii ac, nitrolac se spală cu cârpa sau buretele cu apă caldă şi dacă este necesar se adaugă şi săpun
sau detergenţi, după care se revine şi se şterge cu o cârpă curată uscată. In cazul in care spălarea nu este necesară
suprafaţa se poate şterge direct cu o cârpă uscată fianelată.
Este interzisă spălarea vopsitoriei cu vechime mai mică de 14 zile.
Conditii tehnice de protectia muncii şi paza contra incendiilor
La executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se vor avea in vedere prevederile din:
-Norme republicane de protecţie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu Ordinele nr. 34/1975 şi
nr. 60/1975.
-Norme de protecţia muncii (construcţii-montaj) aprobate de M.C.lnd. cu Ordinul nr. 7 N/1970, cap. XVIII. B.
-Norme PCI in vigoare.
34
Muncitorii care lucrează cu vopsele preparate sau solvenf inflamabili vor fi instruiţi zilnic. De asemenea, vor fi instruiţi şi
muncitorii care lucrează temporar in zona respectivă.
In imediata apropiere a locului unde se lucrează cu lacuri şi vopsele, trebuie să fie aşezate stingătoare de incendiu, in
număr suficient, la loc vizibil şi uşor accesibil.
In jurul locului unde se lucrează cu aceste materiale, pe o rază de cel putin 10 m, trebuie să fie puse afişe uşor de citit de
la distanţă, cu inscripţiile:
FUMATUL STRICT INTERZIS
NU VĂ APROPIAŢI CU FOC DESCHIS NU SUDAŢI
NU IMPUŞCAŢI CU PISTOLUL PENTRU BOlŢURI
In cazul lucrului în spaţii inchise, trebuie să se lucreze cu ferestrele şi uşile deschise, iar in clădirea respectivă este strict
interzis să se lucreze cu foc deschis sau să se sudeze, la oricare din nivelele clădirii.
In cazul imposibilităţii asigurării ventilaţiei naturale se va realiza obligatoriu ventilarea artificială (cu precădere in spaţii
inchise).
La terminarea lucrului in fiecare zi, toate materialele inflamabile vor fi duse cu capacul ambalajelor fixat ermetic şi înscrise
in magazii destinate in mod special, acestui fel de materiale, având scris pe uşă:
PERICOL DE INCENDIU NU FUMAŢI NU INTRAŢI CU FOC DESCHIS
La transpcrtul recipientelor cu toluen, cu lac sau cu vopsea cu solvenţi inflamabili, acestea trebuie să fie acoperite, iar
muncitorii care le transportă vor trece cu ele numai prin locuri fără foc deschis şi nu vor fuma.
Muncitorii care prepară amestecurile de lacuri şi vopsele cu toluen sau alţi solvenţi inflamabili, le transvazează din butoaie
sau bidoane, trebuie să poate ochelari de protecţie şi să efectueze aceste operaţii in locuri ferite de surse de foc.
Pentru muncitorii care lucrează la inălţime se vor verifica şi asigura stabilitatea podinelor, scărilor de acces, eşafodajelor
etc.
La folosirea instalaţiilor mecanice sub presiune se vor folosi aparatele de măsură şi control necesare funcţionării acestora
in condiţii de securitate.
In cursul lucrărilor de vopsitorie interioară cu mijloace mecanizate şi in cazul utilizării lacurilor şi vopselelor cu uscare
rapidă care conţin solvenţi toxici, muncitorii vor purta măşti cu filtre adecvate sau izolante ori ochelari de protecţie (in
cazul când se poartă o semimască).

 PLACARI CU PIATRA NATURALA

Standarde de referinţă
C 35·82 - Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor din placi piatra
naturala (caiet 5) si pardoseli din piatra artificiala (caiet 6)
C 6·86 -Instructiuni pentru executarea placajelor
C 223·86 -Instructiuni pt. executarea placajelor
Caiet de sarcini a producatorului pentru placi si adezivi
STAS 1667-76· agregate naturale - nisip D-3mm, conform
STAS 9095·90 - dale de piatră naturală
Materiale necesare
Nota: Toate materialele şi accesorii le puse in opera, trebuie sa fie agrementate.
-Placarile verticale - exterioare, se vor aplica pe soclu si pe cosul de fum. Se va folosi placaj piatra nefasonat.
Placile se livreaza:
-fara ştirbituri, lipsuri, sparturi.
-cu abatere de planeitate de max. 1 mm/metru.
-cu abatere de dimensiune sau vinclu (unghi drept) de max. 1 mm/metru.

35
La montare, placile se pot rectifica pe şantier prin polizare pe cant pentru eliminarea abaterilor admise la furnizor acolo
unde soluţia din proiectul de specialitate o cer. Stratul suport consta dintr-o şa pa din mortar de ciment M 1 DDT de cca.5
cm grosime, fixarea realizându-se cu adeziv special (6-8kg/mp)
Toate materialele şi semifabricatele ce intră in componenţa pardoselilor pot fi introduse in lucrare numai dacă in prealabil
s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că ele sunt lnsoţite de certificate de calitate care atestă faptul că sunt
corespunzătoare standardelor şi normelor in vigoare şi că indeplinesc conditii minime de calitate solicitate prin proiect. in
caz că aceste certificate nu există, se vor face, de către un laborator autorizat, analize şi incărcări din care trebuie să
rezulte că ele au calitătile minime solicitate.

Transportul şi depozitarea materialelor pe şantier

Materialele vor fi transportate, depozitate şi manipulate in condiţii care să evite orice degradare a lor. Depozitarea se va
face in spaţii care asigură condiţiile de microclimat specifice fiecărui tip de material, in conformitate cu reglementările
specifice sau indicatorilor producătorului.
Depozitarea se face in spaţii acoperite, curate, uscate, stivuite in stive de maxim 1.5m inălţime. Plăcile se scot din cutii
doar la montare.

Lucrari pregatitoare pentru executarea placajelor verticale

Pregătirea suprafeţei peretilor
-lnainte de inceperea lucrărilor de placare, supraleţele peretilor din zidărie, b.c.a. sau
beton se vor pregăti conform Normativ C18-83 (executarea tencuielilor) şi P104-82 (executarea pereţilor din b.c.a.);
-placajul vertical cu piatra se aplică pe suprafeţe uscate, fără abateri de la planeitate (sub 3 mm I m pe verticală şi sub 2
mm I m pe orizontală);
-suprataţa pe care se aplică placajul nu trebuie să aibă neregularităţi, pete de grăsime, rosturile zidăriei trebuie curăţate
pe o adâncime de 1 cm, iar suprafeţele de beton trebuie aduse in stare rugoasă.
Inainte de aplicarea grundului, suprafeţele pereţilor de zidărie, beton sau beton celular autoclavizat, se vor pregăti in
conformitate cu prevederile din normativele specifice materialului din care este realizat peretele.
Se vor verifica in prealabil suprafeţele zidăriilor de cărămidă sau suprafeţele pereţilor de beton, atât cu privire la abaterile
pe verticală şi orizontală, cât şi cu privire la eventualele vicii sau degradări aparente, pentru a se stabili corecturi le care
trebuie făcute in vederea placării.
Aplicarea plăcilor pe pereţi se va face numai pe suprafeţe uscate, pregătite in prealabil, după cum se indică in continuare,
şi care prezintă abateri de la planeitate cuprinse intre limitele 3mm/m pe verticală şi 2mm/m pe orizontală. Eventualele
neregularităţi locale nu trebuie să depăşească 10mm (umflături sau adâncituri).

 PARDOSELI DIN GRESIE CERAMICA

Standarde de referintă
C 35·82 - Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor din placi
piatra naturala (caiet 5) si pardoseli din piatra artificiala (caiet 6)
C 6·86 -Instructiuni pentru executarea placajelor
C 223·86 -Instructiuni pl. executarea placajelor
Caiet de sarcini a producatorului pentru placi si adezivi
placi de gresie
mortar de poza
mortar rostuire
Toate materialele şi semifabricatele ce intră in componenţa pardoselilor pot fi introduse in lucrare numai dacă in prealabil
s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că ele sunt insoţite de certificate de calitate care atestă faptul că sunt
corespunzătoare standardelor şi normelor in vigoare şi că indeplinesc condiţii minime de calitate solicitate prin proiect. in
36
caz că aceste certificate nu există, se vor face, de către un laborator autorizat, analize şi lncărcări din care trebuie să
rezulte că ele au calităţile minime solicitate.
Placile se livreaza:
-fara ştirbituri, lipsuri, sparturi.
-cu abatere de planeitate de max. 1 mm/metru.
-cu abatere de dimensiune sau vinclu (unghi drept) de max. 1 mm/metru.
La montare, placile se pot rectifica pe şantier prin polizare pe cant pentru eliminarea abaterilor admise la furnizor acolo
unde soluţia din proiectul de specialitate o cer. Stratul suport consta dintr-o şapa din mortar de ciment M100T de cca.5 cm
grosime, fixarea realizându-se cu adeziv special (6-8kg/mp)
Transportul şi depozitarea materialelor pe şantier
Placile de gresie ceramică se vor livra şi transporta in cutii de carton (max. 40 kg/buc). Transportul plăcilor se va verifica
să fie facut in condiţiile prevăzute de producator, pe ambalajele la preluare se vor verifica să fie curate, fără pete,
nedeteriorate.
Depozitarea se face in spaţii acoperite, curate, uscate, stivuite in stive de maxim 1.5m inălţime. Plăcile se scot din cutii
doar la montare.
Furnizorul va asigura ambalarea, transportul şi livrarea placilor in condiţii optime, pentru evitarea deteriorarii.
Condiţiile de livrare, transport, manipulare şi depozitare:
-placile vor fi ambalate si stivuite pe platforme de lemn (paletizat) care sa permita manipularea din camion cu mijloace de
încarcat.
-in cazul placajelor lustruite se aşeaza partea lustruita doua cîte doua, fata in faţa pentru a evita zgarierea.
-transportul la punctul de lucru in spaţii inchise şi inguste se face manual.
-depozitarea se face in spaţii acoperite, inchise sub cheie respectandu-se modul de stivuire şi ordinea lor.
Execufarea lucrărilor premergătoare
Inainte de inceperea lucrărilor de montaj al pardoselii se vor finaliza toate lucrările a căror execuţie ulterioară ar putea
afecta calitatea acestui finisaj. Pentru toate lucrările de instalaţii executate se vor efectua probe de funcţionare (electrice,
incălzire, apă, canal).
Pregătirea stratului suport:
-rectifica rea suprafeţei şapelor
-terminarea lucrărilor de tâmplărie (verificare)
-curăţirea prin periere şi spălare a suprafeţelor
-trasarea nivelului pardoselilor şi a axelor.
Pardoseala din gresie se execută după terminarea lucrărilor la pereţi şi tavane, pentru a nu deteriora pardoseala finită. in
situatia in care procesul tehnologic nu permite acest lucru, pardoseala se va proteja.
Executarea pardoselilor din gresie ceramică
Imbrăcăminţile din plăci din gresie ceramică se vor executa pe un strat suport rigid din beton. Plăcile din gresie ceramică
se vor monta, pe stratul suport rigid, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poză, având dozajul de 300 ... 350
kg. ciment la 1 m3, in grosime de 30 - 50 mm.
Inainte de montare, pentru evitarea absorbţiei de apă din mortarul de poză, plăcile din gresie ceramică se vor menţine in
apă timp de 2 ... 3 ore.
Pentru evitarea cumularii efectelor deformaţiilor diferenţiate, intre ansamblul de pardoseală (plăcile ceramice şi mortarul
de poză) cu restul suprafeţei (stratul suport rigid din beton sau planşeul de beton armat, conturul pereţilor, stâlpi lor) se
vor lua măsuri care să permită deformarea acestora independent.
In cazul in care se aplică imbrăcămintea de pardoseală şi mortarul de ciment de poză direct pe planşeul de beton din
elemente prefabricate (care şi-au consumat deformaţiile reologice) sau pe plansee turnate monolit, la care montarea
pardoselii se face după 90 zile de la turnare, imbrăcămintea din plăci de gresie ceramică se poate aplica direct după o
prealabilă preumezire a plăcii de beton. in cazul in care se aplică imbrăcămintea de pardoseală pe planşee crude sau pe
37
straturi suport din beton, intre acestea şi pardoseală se va prevedea un strat de intrerupere a aderenţei - hârtie, folie de
polietilena etc.
Asezarea plăcilor se va face montându-se la inceput plăcile reper. Plăcile se vor monta in patul de mortar, in rânduri
regulate, cu rosturi de 2 ... 3mm intre plăcile din gresie ceramică. După aşezarea plăcilor, pe o suprafaţa corespunzatoare
razei de actiune a mâinii muncitorului (circa 60 cm lăţime), la plăcile ce prezintă denivelări se adaugă sau se scoate local
din mortarul de ciment de poză.
Se va verifica planeitatea suprafeţei cu un dreptar aşezat pe diagonalele suprafeţei executate, ghidat după nivelul porţiunii
de pardoseală executată anterior, indesindu-se atent plăcile in mortarul de ciment de poză, prin batere uşoară cu ciocanul
peste dreptar, astfel incât striurile de pe spatele plăcilor să pătrundă in masa de mortar şi să se asigure planeitatea
suprafeţei. Operaţia se continuă in acest mod pe toată suprafaţa care se execută intr-o zi de lucru.
La intersecţia pardoselii cu elementele verticale - sub plinte - se vor realiza interspaţii de 5 ... 10mm care se vor umple cu
un material elastic. in cazul suprafeţelor mari se recomandă realizarea unor rosturi de dilatare la circa 30mp sau 6m, in
funcţie de modularea structurii.
Placile se monteaza ţinînd seama de fixarea in prealabil a axelor şi nivelul pardoselii. Placile se aşeaza imediat dupa
aplicarea stratului suport şi şpriţul de ciment, iar zona se izoleaza in afara circulaţiei 24 de ore.
Nu se admit rosturi mai mari de 1 mm. Dupa montarea placilor, rosturile se umplu cu chit de culoarea placilor. Dupa 7 zile
de la montare, pardoseala se curaţa si lustruieşte.
In cazul intarzierii predarii la termen a obiectivului, pardoselile placate nu se lustruiesc ci se protejeaza cu hîrtie
impermeabila fixata cu dopuri ipsos pina la 7 - 10 zile inainte de recepţia lucrarii cînd se va executa lustruirea.
La pardoselile de gresie se vor monta si plinte aferente acestora. Ele se monteaza dupa realizarea pardoselii direct pe
mortar ciment M100T cu adeziv. Plintele se vor monta dupa procedeele enumerate mai sus, au o inaltime de 10cm, iar in
spatele lor se va ridica hidroizolatia. Nu se aplica plinte in grupurile sanitare unde exista placari verticale cu faianta.
Nu se vor executa lustruiri cu substante care ar putea realiza suprafete alunecoase sau cu pete de diferite nuante, ce
afecteaza aspectul si calitatea initiala a placilor.
Verificări in vederea receptiei
La recepţionarea lucrărilor se va verifica dacă s-a realizat o suprafaţă care să se incadreze din punct de vedere al
performanţelor in limitele admise la pardoseli similar
La pardoseli din gresie ceramica, executate in suprafeţe continui, verificarea se face conform STAS 2560/1- 74 ( ciment
sclivist, beton mozaic turnat):
-aspectul, starea generală a suprafeţelor, modul de racordare cu suprafeţe verticale;
-planeitatea şi orizontalitatea, abaterea maximă admisă este de două unde cu săgeata maximă de ± 2 mm.
-pantele - dacă sunt prevăzute in proiect (abaterea maxim admisă este de ± 2,5mm/m
şi numai in porţiuni izolate.
Pe tot parcursul execuţiei, atat investitorul cît şi proiectantul si furnizorul de materiale vor acorda asistenta tehnica
necesara realizarii unei calita] superioare.
Se va urmari:
- aspectul şi starea generala.
-alinierea in cadrul ansamblului, planeitate, rostuire, rosturi mici si egale, continuitatea
culorii si a lustruirii.
-corelarea lucrarilor din placi (gresie) cu lucrari de alta natura (zugraveli, alte pardoseli,
tavane, etc.).
-lovirea uşoara a placilor pentru verificarea aderarii totale a acestora la stratul suport.
- stratul suport rigid al pardoselilor (beton sau beton armat) trebuie sa fie in plan; se admit denivelari izolate de cel mult 10
mm sub dreptarul de 2 m lungime;
- intre 2 placi asezate alaturat nu se admit denivelari.
Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru remediere sau refacere.
38
 
PARDOSELI DIN PARCHET LAMELAR
Generalităţi
 Montarea parchetului laminat nu prezintă dificultăţi particulare într-o lucrare de precizie normală, efectuată cu
personal calificat în condiţiile respectării prevederilor date de producător .
 Clasa de rezistenţă, permite utilizarea parchetului laminat în zone private de locuit, cu până la o intensitate mare
de circulaţie.
 Parchetul laminat este uşor de întreţinut, pentru curăţirea zilnică folosindu-se mijloace obişnuite.
 Produsul satisface cerinţele specificate în Anexa ZA la Standardele Europene En 14342.
Prezentare generală
Parchetul este format din trei straturi lipite cu clei pe bază de carbamid – formaldehidă:
 Stratul de la suprafaţă (cel de uzură)este realizat din orice tip de lemn masiv nominalizat în fişa produsului: fag,
stejar etc..
 Stratul din mijloc este realizat din şipcă de pin - placă de protecţie şi stabilizare. La capătul stratului din mijloc
există o şipcă de inserţie din lemn de foioase.
 Ultimul strat al parchetului este din furnir - un strat suport din lemn de brad din care este făcut şi clicul.
 Îmbinarea parchetului se realizează prin profil lamba si uluc tradiţional sau prin profil special LOC.
 Densitate şi grosime: 500,14
 Clasa de abraziune: AC3 - Trafic intens în aplicaţii rezidenţiale - săli de oaspeţi, holuri - şi uşor în zone
comerciale - birouri, hoteluri
 Duritatea suprafeţei: 31 - Trafic uşor în holeturi sau clădiri mici de birouri
 Durata biologică: Clasa 1
 Greutate: 8 kg/m²
 Dimensiuni: 2200x192x14 mm.
 Este acoperit cu 7 straturi de lac cu rezistenţă superioară la zgâriere
 Stratul de suprafaţă are 4 mm. grosime şi poate suporta 2-3 raşchetări
 La montare nu e necesară nicio operaţiune de raşchetare iar îmbinarea este de foarte bună calitate.
 Parchetul finisat se vinde în pachete învelite în folie de plastic, care includ etichete cu informaţiile necesare
utilizatorului, inclusiv numele şi adresa producătorului, ţara de origine, data de producţie, tipul şi seria lemnului,
tipul de tratare al suprafetei, dimensiuni si conţinutul pachetului - bucăţi şi mp..
 Chit pentru parchet: în nuanţele parchetului: fag, stejar, cires, mahon, etc.
Standarde de referinţă
Standarde româneşti:
 C 35-82 Normativ pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor
 STAS 3430-82 Pardoseli interioare. Clasificare.
Materiale şi produse
Parchet laminat trafic intens (cu toate straturile aferente pentru pardoseli)
Transportul pieselor de parchet, a frizurilor de perete şi pervazurilor ambalate în pachete şi, respectiv legături, se va face
în stive, în încăperi închise, pardosite cu lemn, ferite de umezeală şi de razele soarelui.
Izofloor
Izofloorul reprezintă polistiren extrudat, foarte bun izolator termic şi fonic, cu o mare densitate ce atenuează zgomotul
paşilor.
Are rol important împortiva umidităţii şi atenuarea micilor denivelări ale şapei. Poate avea grosime 3mm. şi 6mm..
Folie PEE
39
Pentru montarea parchetului laminat este recomandată folia PEE de 2 mm. grosime. Rolul foliei PEE este antifonic şi
anticondens, fiind un bun izolator termic.
Plintă
Plinta MDF poate fi fixată prin cleme (4 pe plintă), în mod direct prin şuruburi sau cu ajutorul siliconului sau al altor
adezivi.
Pentru conectarea plintelor se va utiliza gama completă de conexiuni: colşar interior/exterior, legătură plintă, capăt plintă
dreapta/stanga şi cleme de fixare.
Adezivul este pe bază de aracet şi alte compoziţii chimice, devenind transparent când se usucă.
Profil trecere
Profilele de trecere se utilizează la departajarea dintre camere, putând face trecerea de la parchet la parchet sau de la
parchet la alt tip de pardoseală, cum ar fi gresia.
Profilele de trecere se monteaza sub uşi.
Executarea lucrărilor
Lucrări pregătitoare
 Linia de demarcaţie între două tipuri de pardoseli care se execută în încăperi vecine, va coincide cu proiecţia pe
pardoseală a mijlocului grosimii foii uşii în poziţie închisă.
 Executarea fiecărui strat component al pardoselii se va face numai după executarea stratului precedent şi
constatarea că acesta a fost bine executat.
Condiţii necesare pentru montarea îmbrăcăminţilor de parchet
În momentul începerii execuţiei pardoselilor de parchet, trebuie să fie executate :
- instalaţiile sanitare, electrice şi de încălzire (terminate şi probate)
- tencuielile, inclusiv reparaţiile după lucrările de instalaţii (terminate şi cu grad de umiditate mai mic de 5%)
- zugrăvelile şi vopsitoria, cu care se racordeazî parchetul,terminate
- porţiunile de mozaic cu care va veni în contact parchetul - pragurile (turnate şi frecate)
- geamurile la ferestre şi la uşile de balcoane vor fi montate
În încăperi în care se execută îmbrăcămintea din parchet se va asigura urmatorul climat interior:
- temperatura - minimum +5°C
- umiditatea relativa a aerului - 65%
Acest regim se va menţine şi după terminarea lucrărilor, până la darea în folosinţă a clădirii.
Instrucţiuni montare parchet
Parametrii ce trebuie verificaţi înainte de începerea montajului.
Înaintea începerii montajului, parchetul trebuie să stea 48 de ore în pachete nedesfăcute, la temperatura
camerei.
Pachetele se aşează orizontal în încăperi închise.
Temperatura aerului din cameră trebuie să fie de cel puţin 18 grade Celsius iar temperatura suportului
(şapei) trebuie să fie de cel puţin 15 grade Celsius.
Umiditatea relativă trebuie să fie mai mică de 70 %.
Şapa trebuie să fie plană, uscată, curată şi stabilă.
Denivelările mai mari de 3 mm/ml trebuie netezite sau prelucrate.
Plăcile de parchet vor fi montate întotdeauna în sens longitudinal la sursa de lumină principală.
Între încăperi, precum şi în încăperi cu dimensiunea mai mare de 10 m. în direcţia lungimii plăcilor şi 8 m. în
direcţia lăţimii plăcilor, trebuie intercalate rosturi de dilatare de cel puţin 2cm., acoperite cu profile de
trecere.
Materiale şi aparatura necesară în vederea montării.

40
  Folie PEE 2 mm., 3 mm. sau polisitren extrudat 3 mm., 6 mm. suport în atenuarea zgomotului paţilor,
izolant termic, cu rol important împortiva umidităţii şi atenuarea micilor denivelări ale şapei;
 Distanţieri reglabili;
 Fierăstrau electric;
 Ruletă, creion, ciocan (500 g.) şi sfoară de trasat.
Montarea.
 Prima placă de parchet se va monta cu canelura la perete.
 Distanţa de la perete (min 10-15 mm.) se asigură cu distanşiere reglabile din trusa de montaj.
 Ultima placă de parchet din rând va fi montată prin rotirea cu 180 de grade, cu partea decorativă în sus,
lângă rândul deja existent, astfel ca lambele să stea faţă în faţă.
 Pe parte frontală se va respecta distanţa de la perete. Plăcile vor fi marcate şi tăiate. Se va tăia
întotdeauna de la partea superioară a plăcii (evitarea aşchierii muchiilor), numai cu fierăstrău electric,
partea decorativă trebuind să fie orientată în jos.
 Dacă peretele nu este drept va fi marcat pe primul rand de plăci cu ajutorul unui distanţator. Plăcile vor
fi tăiate în lungime conform marcajului.
 Fiecare rând va fi început cu bucata rămasă (cel puţin 40 cm. lungime) din rândul anterior.
 Se impune aşezarea primelor trei rânduri perfect drepte. Se vor controla cu sfoara de trasat.
 Ultima placă va fi strânsă cu piesa metalică în formă de ''S'' din trusa de montaj.
La ţevi de încălzire sau pereţi despărţitori:
 Mai întâi se taie lungimea corectă a plăcii de parchet iar apoi placa de parchet va fi aşezată lângă locul
de montat.
 Găurile de degajare vor fi apoi măsurate cu ruleta şi vor fi marcate.
 Locurile marcate vor fi găurite.
 Se va respecta distanţa necesară de pe fiecare parte (10-15mm.).
Dacă un toc de uşă trebuie scurtat:
 Se va aşeza o placă de parchet (cu partea decorativă în jos) lângă toc.
 Se va tăia tocul de-a lungul plăcii cu fierăstrăul electric.
 Apoi placa va fi montată cu partea decorativă în sus sub toc.
La finalul lucrării:
 Se va afla lăţimea exactă a ultimului rând de plăci. Pentru aceasta o placă va fi aşezată peste
penultimul rând.
 A doua placă de parchet va fi aşezată cu lamba la perete, la placa de măsurat şi va fi folosită ca riglă.

 PLACAJE DIN FAIANŢĂ

Generalităti
Prezentul caiet de sarcini analizează executarea pe şantier a placajelor de faianţă la pereţi.
Domeniu de folosire
Plăcile de faianţă se pot aplica pe pereţi de zidărie, din beton monolit turnat in cofraje de inventar, sau din zidărie de
blocuri mici de beton celular autoclavizat.
Standarde de referintă
Acest capitol cuprinde specificaţiile tehnice pentru
-execuţia placajelor de faianţă şi gresie ceramică executate pe pereţi interiori de cărămidă.Se vor folosi placi de faianta
de culoare crem, de dimensiuni 20x30cm, asezate orizontal pana la inaltimea maxima admisa de 1.80m. Se vor executa
doar in grupurile sanitare.

41
 Toate materialele care se pun in operă, in special plăcile de faianţă, adezivii, etc, trebuie sa aiba caracteristici tehnice
care să fie corespunzătoare standardelor şi normelor admise in România.
C6-86 Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor din faiantă majolică şi
plăci ceramice smăltuite
STAS 233-86 plăci faiantă
STAS 1667-78 nisip
STAS 1500-78 ciment
STAS 790-80 apă
STAS 146-80 var pastă
STAS 6476-61 pigmenti naturali
Conditii de transport şi depozitare a placajelor
Materialele livrate vor fi insoţite de certificatul de calitate.
Executantul trebuie să-şi organizeze in aşa fel transportul, depozitarea şi manipularea materialelor şi produselor incât să
elimine posibilitatea degradării acestora, astfel incât, in momentul punerii lor in operă, acestea să corespundă condiţiilor
de calitate impuse atât prin caietele de sarcini cât şi prin normativele in vigoare.
Lucrări ce trebuie terminate inaintea executării placajelor
Pregătirea suprafetei peretilor pe care urmează a se aplica plăcile ceramice
Transport
Plăcile de faianţă se transportă ambalate in cutii, mijloace de transport acoperite, curate, uscate.
Condiţiile de ambalare in cutii sunt date de STAS 233·86, STAS 9405-80 şi STAS 7813· 80.
in mijloacele de transport cutiile se vor aşeza în stive luându-se măsuri pentru impiedicarea deplasării stive lor in timpul
transportului, spre a se evita deteriorarea ambalajului ţi împrăştierea plăcilor.
Depozitarea în şantier
Cutiile cu plăci ceramice se vor depozita în încăperi curate şi uscate, în stive de maxim 1.50m înălţime, pe platformă cu
suprafaţa plană sau pe rafturi în locuri ferite de lovituri şi umiditate. Plăcile nu se vor scoate din cutiile lor inainte de a fi
transportate la locul de lucru.
Inainte de inceperea placării pereţilor interiori trebuie să se termine următoarele lucrări:
-învelitoarea clădirii cu amenajarea scurgerilor in starea definitivă sau provizorie astfel încât suprafeţele pe care se
execută grundul şi placarea să fie ferite de acţiunea precipitaţiilor atmosferice
- toate profilele, solbancurile, glafurile etc
-montarea tocurilor la ferestre şi a tocurilor sau căptuşelilor la uşi, în afară de pervazuri care se vor monta după
executarea placajelor
-tencuirea tavanelor şi a suprafeţelor ce nu se plachează
-montarea conductelor sanitare, electrice şi de încălzire sub placajul de plăci. probele conductelor de scurgere, probele de
presiune ale conductelor de alimentare cu apă, probele instalaţiilor de alimentare cu apă, probele instalaţiilor de încălzire
şi lucrările de acoperire cu plasă de rabit inclusiv tencuirea montarea diblurilor sau a dispozitivelor pentru fixarea
consolelor obiectelor sanitare, pentru ca după executarea placajelor să nu se mai execute găuri prin spargeri
-eventualele lucrări care necesită spargeri pe faţa zidului opusă celei placate, pentru a se evita dislocarea placajului sau
străpungerea peretelui îmbrăcămintea pardoselilor reci, din mozaic turnat, plăci de mozaic, plăci de gresie din încăperi ai
căror pereţi urmează a fi placali, se pot executa fie inainte fie după montarea placajelor
-plintele sau scafele prefabricate se vor monta înainte de executarea placajului, acordându-se o atenţie deosebită la
realizarea nivelului faţă de linia de vag ris şi a orizontalităţilor, astfel ca ele să poată constitui elementul de bază (orizontal
şi la nivel) al viitorului placaj
-plintele sau scafele turnate monolit se vor executa după montarea placajului, în cazul în care îmbrăcăminţile pardoselilor
se execută înaintea montării placajului, se vor lua măsuri de protecţie a acestora in timpul executării lucrărilor de placare.

42
Inainte de aplicarea grundului, suprafeţele pereţilor de zidărie, beton sau beton celular autoclavizat, se vor pregăti în
conformitate cu prevederile din normative le specifice materialului din care este realizat peretele.
Se vor verifica în prealabil suprafeţele zidăriilor de cărămidă sau suprafeţele pereţilor de beton, atât cu privire la abaterile
pe verticală şi orizontală, cât şi cu privire la eventualele vicii sau degradări aparente, pentru a se stabili corecturi le care
trebuie făcute în vederea placării.
Aplicarea plăcilor ceramice pe pereţi se va face numai pe suprafeţe uscate, pregătite în prealabil, după cum se indică în
continuare, şi care prezintă abateri de la planitate cuprinse între limitele 3mm/m pe verticală şi 2mm/m pe orizontală.
Eventualele neregularităţi locale nu trebuie să depăşească 10mm (umflături sau adâncituri). in cazul când aceste abateri
sunt depăşite, suprafeţele vor fi îndreptate sau completate cu mortar de ciment cu aceeaşi compoziţie ca mortarului
folosit la placare sau prin tăierea ieşiturilor. Grosimea stratului de mortar (dintre dosul plăcilor şi suprafaţa peretelui)
trebuie să fie cuprinsă între 1-;-2 cm.
Pregătirea suprafeţei pereţilor
-înainte de începerea lucrărilor de placare, suprafeţele pereţilor din zidărie, b.c.a. sau beton se vor pregăti conform
Normativ C18-83 (executarea tencuielilor) şi P104-82 (executarea pereţilor din b.c.a.);
-placajul de faianţă sau gresie se aplică pe suprafeţe uscate, fără abateri de la planeitate (sub 3 mm I m pe verticală şi
sub 2 mm I m pe orizontală);
-suprafaţa pe care se aplică placajul nu trebuie să aibă neregularităţi, pete de grăsime, rosturile zidăriei trebuie curăţate
pe o adâncime de 1 cm, iar suprafeţele de beton trebuie aduse in stare rugoasă.
Aplicarea plăcilor de faianţă
-se trasează suprafeţele pentru placare, cu atenţie deosebită la stabilirea orizontalităţii şi
verticalităţii montajului;
-plăcile curăţate in prealabil de praf se ţin în apă o oră şi se scurg preţ de 2-3 minute
înainte de aplicarea lor;
-montarea plăcilor se face pe orizontală incepând de jos in sus;
-rosturi le orizontale şi verticale trebuie să fie in prelungire (rost pe rost) şi în linie
dreaptă, având lăţimea indicată prin proiect, dar nu mai mare de 0,5 mm; -suprafeţele orizontale (glafurile) se vor executa
cu pantă de cca 2%.
Operaţiuni:
-montarea plăcilor se face pe tencuiala existentă executată la nivel de tinci, cu adezivi speciali de import, cu respectarea
tehnologiei furnizorului de produse, rosturile fiind închise cu chituri speciale de import. Atât culoarea plăcilor cât şi a
chitului se va stabili de către proiectant;
-după 5-6 ore de la montarea plăcilor se vor curăţa rosturile;
-umplerea rosturilor se va face ulterior cu chituri speciale;
-etanşările între suprafeţele placate şi recipienţi de orice fel se va face cu chituri
speciale;
-în cazul execuţiei placajelor de faianţă la interior, la o temperatură mai mică de +5 grade C, se vor lua măsurile speciale
prevăzute de "Normativul pentru executarea lucrărilor pe timp friguros" - indicativ C16-79.
Executarea lucrărilor pe timp friguros
Executarea placajelor interioare (faianţă) pe timp friguros este admisă cu condiţia ca în timpul executării lucrărilor şi cel
puţin 14 zile de la aplicare, să se asigure in încăperile respective o temperatură de cel puţin +5°C, prin mijloacele de
încălzire corespunzătoare.
Intreţinerea placajelor
Intreţinerea placajelor de faianţă, se poate face după cel puţin 28 zile de la montarea acestora.
Se recomandă ca placajele să se întreţină prin spălare în diagonală cu apă călduţă, cu detergenţi şi săpun, care să nu
conţină însă cantitate mare de grăsimi, deoarece depozitarea grăsimilor din săpun in rosturi favorizează depunerea
prafului.
43
După spălare, placajele vor fi şterse prin frecare cu o cârpă moale.
Pentru lntretinerea placajelor se vor evita acele substanţe şi materiale care ar putea provoca zgârierea sau deteriorarea
glazurii plăcilor, Astfel, se vor exclude bureţii de sârmă, piatră ponce, pulberile care nu au o qranulaţie fină,
Controlul calitătii şi receptia lucrărilor
La receptionarea lucrărilor de placaje interioare din placaj ceramic smălţuite, comisia de receptie va controla aspectul
general al placajului în ceea ce priveşte uniformitatea culorii şi corespondenţa acestuia cu proiectul, planitatea,
verticalitatea sau orizontalitatea suprateţelor placate, execuţia îngrijită a rosturilor, fixarea plăcilor pe pereţi,
Verificarea orizontalităţi sau verticalităţi rosturilor sau a suprateţelor, se va executa cu ajutorul unui fir cu plumb, al nivelei
cu bulă de aer şi al unui dreptar,
Placajul trebuie să prezinte o uniformitate a culorii pe intreaga suprafaţă, Nu se admit dilerenţieri de tonuri intre diversele
panouri montate şi nici di'erenţieri supărătoare in cadrul aceluiaşi panou, Nu se admit pete de murdărie, locuri vizibile cu
smalţ defect etc,
Suprataţa placajului trebuie să fie plană, Sub dreptarul de 1,20m lungime .
Liniile de intersecta ale placajului de pe suprafeţele adiacente la colţuri intrânde sau ieşinde trebuie să fie verticale şi
rectilinii.
Rândurile de plăci trebuie să fie regulate, cu rosturi rectilinii şi in continuare, de Iălime uniformă, Nu se admite
diterenţierea panourilor de plăci in câmpul general al placajului datorită neunitormităţă rosturilor de pe conturul lor,
Rosturile trebuie să fie bine umplute cu lapte de ciment alb sau colorat cu pigmenţi.
Plăcile ceramice trebuie să fie bine fixate pe suprafaţa suport, La ciocănirea uşoară a plăcii cu un corp cu suprafaţa mică
de lovire, trebuie să rezulte un sunet plin, in cazul când se constată după sunet, că unele plăci nu sunt bine fixate (sună a
gol), se vor scoate şi se vor fixa din nou (cu pastă, respectiv mortar de ciment),
in asemenea cazuri se va verifica prin încercări de smulgere şi aderenţa plăcilor adiacente,
Liniile de racordare a suprateţelor placate cu plinte sau scafe, trebuie să fie rectilinii, fără ondulă in plan vertical sau
orizontal, iar rostul trebuie să fie etanşat cu pastă de ciment.
La racordarea suprafeţei placajului cu tencuiala, aceasta trebuie să acopere jumătate din grosimea plăcii, iar linia de
racordare trebuie să fie dreaptă, fără ondulări in plan vertical sau orizontal. Nu se admite racordarea tencuielii cu placajul
prin scafă de mortar de ciment sau pastă de ipsos şi nici ca nivelul suprateţei să fie sub nivelul tencuielii.
in jurul străpungerilor prin suprataţa placată (levi de instalatii, doze electrice etc.), găurile din placaj trebuie să fie mascate
cu rozete metalice, respectiv capacele intrerupătoarelor, prizelor etc,
Găurile din jurul şuruburi lor de fixare a unor obiecte sanitare nu trebuie să fie vizibile de sub elementele fixate (oglindă
etc.). La panouri mari se vor urmări toate condiţue de mai sus precum şi cele cuprinse în
norma internă respectivă,
Ţinând seama că asemenea lucrări sunt lucrări cu un caracter de finisaj pretenţios, introduse anume pentru imbunătăţrea
calităţii, receptia se va face cu toată exigenta, nerespectarea condiţiilor de mai sus conducând la respingerea lucrării.
Măsurătoare şi decontare.
Lucrările de placaje pe pereţi se măsoară la metru pătrat suprafaţă desfăşurată, scăzându-se suprafeţele ocupate de
elementele liniare din placaje care se măsoară separat şi golurile mai mari de 250cmp.

 INVELITOARE DIN CARTON ASFALTAT

Prescripiii generale
HIDROIZOLATII CU MATERIALE BITUMINOASE
1. Generalitati
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia hidroizolatiilor cu materiale bituminoase si a unora dintre
lucrarile aferente acestora, in scopul protectiei constructiilor subterane si supraterane.
2. Standarede de referinta

44
a) STAS 2355/2-87 - Hidroizolatii si materiale bituminoase la elernerite de cc

b) STAS 2355/3-87 - Hidroizolatii din materiale bituminoase la terase si acoperisuri.

c) C 112-86 - Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din

materiale bituminoase.

d) STAS 1046-78 - Pinza bitumam PA 55. PA 45.

e) STAS 7116-80 - impaslitura din fibre de sticla bituminata IA 1100, IB 1200; IBP 1200.

f) STAS 138-80 -Carton asfaltat CA 300, CA 400.

g) STAS 7064-78 - Bitum pentru hidroizolatii tip H 60/75 si H 80/90.

h) STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si montare lianti minerali.

i) STAS 663-76 si 491-70 - Plumb (sub forma de benzi).

3. Materiale si produse

a) Cartoane bituminoase tip CA 300. CA 400, conform STAS 138-80.

b) impaslirura din fibre sticla biruminate tip IA 110, lB 1200; IBF 1200; conform STAS 7916-80

c) panza bituminata tip PA55, PA 45, conform STAS 1046-78.

d) Bitum pentru lucrari de hidroizolatii tip H 68/75 si H 80/90 conform STAS 7064-78

e) Filer de calcar, conform STAS 539-79.

f) White-spirit conform STAS 44-84

g) Benzi de plumb de 1,2, 3 mm grosime, conform STAS 491-70.

h) Tabla zincata, conforn STAS 2028 -80

i) Placi prefabricate din beton conform NI de productie.

j) Alte materiale pentru protectie (nisip, pietris 7-15 mm) conform STAS 1667-76

k) Betoane si mortare pentru realizarea: betonului de panta, sape suport si sape de protectie, conform
normelor in vigoare.

Livrare, depozitate, manipulare

- Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele in vigoare si vor fi
insotite de certificate de calitate.

schelei usoare pe

45
 - Manipularea si transportul materialelor bituminoase se va face cu atentie pentru a nu le deteriora. pe distante
cit mai scurte.

- Toate materialele in suluri pentru hidroizoiatii se vor depozita cel putin sub soproane si vor fi ferite de lovituri

- La depozitare se vor lua masuri de paza contra incendiilor, conform normelor in vigoare.

5. Conditii de executie

5.1 - La terase si acoperisuri

- Hidroizolatiile la cald se vor executa numai la temperatura de peste -5 0C sub aceasta temperatura se pot
executa lucrarile cu respectarea prevederilor normativului C 16-84.

- Temperatura masticului de biturn in cazan nu va depasi 220 0C, iar in momentul lipirii straturilor va fi cuprinsa
intre 160 0C si 220 0C

- Suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se vor verifica si controla daca
corespund STAS 2355/3-87 si conditiilor de la pct. 3.5. din normativul C 112-86 privind controlul pantelor,
eliminarea asperitatilor, starea de intarire si de uscare a suportului, fixarea conductelor de scurgere, diblurile,
agrafe de prindere, a elementelor din tabla si alte lucrari similare.

- Bariera contra vaporilor si a straturilor de difuzie sau hidroizolatie sc vor aplica pe suporturile din beton sau
mortar de ciment, dupa amorsarea cu emulsie sau cu solutie de bitum cu minimum 300 g/m2.

- Stratul de amorsare cu solutie de biturn se executa pe suport bine curatat si uscat, numai in perioade de timp
cu temperatura exterioara pana la +6 0C iar cu emulsie de bitum pe suportul umed la temperatura peste +8 0C

- Straturile pentru difuzia vaporilor alcatuite din impaslitura bitumata perforate IBP 1200 sau 1100. prevazute sub
bariera contra vaporilor, peste incaperi cu umiditate mai mare de 60% sau sub hidroizolatii aplicate pe
termoizolatii, sensibile la umiditate, prevazute cu sape din beton, foile perforate se vor aplica nelipite cu
suprapuneri de 5 cm si asezate cu partea blinds pe suport.

- Straturile de difuzie nu se aplica la dolii si pe o raza de cca. 25 cm in jurul gurilor de scurgere si a

strapungerilor.

- Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele aticelor se va realiza din fisii de impaslitura bituniata
perforata (IBP) de 50 cm latime, asezate la 1 m distanta.

- Bariera contra valorilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipite si acoperite cu mastic
de bitum, cu suprapuneri de 7-10 cm si trebuie sa acopere complet partea inferioara a stratului de izolare
termica.

- Protectie cu foi biturnate a placilor termoizolatoare din materiale rigide se va executa in atelier sau fabrici, prin
lipirea placilor cu minimum 1,5 kg/mp mastic de bitum cald, intins cu peria pe foile bitumate.

- In montarea pe acoperis, placile termoizolatoare se vor aplica cu partea neprotejata in masticul de bitum cald
de acoperire a barierei contra vaporilor care nu va depasi temperatura de 150 0C in timpul lipirii.

- Hidroizolatia alcatuita din straturi multiple pentru terase si acoperisuri cu panta de max. 20% se va executa prin
lipirea foilor bitumate, pe toata suprafata, cu masticuri din bitum preparate cu maximum 30% filere minerale, cu
46
punctele de inmuiere 1b in functie de panta (pina la 20% bitum H 80

47
 -Pentru executarea hidroizolatiei in cimpul acoperisului, sulurile din foi bitumate se vor derula pe suprafata suport
si se vor curata prin periere energetica, dupa care se vor lasa un timp suficient, pentru relaxare si indreptare a
foilor.

- Tehnologia si conditiile de aplicare a straturilor de hidroizolatie sint cele din normativul C 112-86 art. 3.20.1 .-
3.20.6.

- Hidroizolatiile la elementele verticale (atice, reborduri, ventilatii, cosuri, etc.) se vor executa cu fisii croite a
dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum cald, incepind de jos in sus; la scafe
suprapunerile se vor realiza in trepte de 40-50 cm.

- La colturi, muchii si alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula, se admite aplicarea prin intinderea
masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element si foaia bitumata, cu lipirea imediata si presarea cu canciocul,
controlandu-se aderenta si continuitatea etansarii in aceste locuri.

- La atice cu inaltimea pina la 60 cm, hidroizolatia se va intoarce pe partea orizontala a articului, minirm 10 cm iar
in cazul unor elemente verticale inallimea mai mare se va ridica pina la 50 cm si se va fixa cu platbanda si bolturi
impuscate la distante de cca. 50 cm.

- Protectia hidroizolatiei elementelor verticale la terase circulabile si necirculabile, se va realiza cu mortar de

ciment M 100 T de cca. 30 mm grosime, armat cu rabit pe retea de otel-beton Ø 6 mm la 25 cm

- Etansarea la strapungeii se va face in functie de diametrul elementului si solicitarilor fizice si mecanice astfel:

* La strapungeri reci si fara vibratii cu diamentru mai mic de 200 mm si cu flanse hidroizolatia se va aplica pe
flanse sudata si se va strapunge cu flanse mobile in suruburi.

* La strapungeri reci si fara vibratii cu diametrul mai mic de 200 mm si fara flanse etansarea hidroizolatiei cu
elemente verticale se va executa, dupa umplerea cu mortar a golului din jurul elementului, prin mansonare cu
doua straturi de paza sau tesatura bitumata lipita cu mastic de bitum si matisate pe element cu sirma sau colier

- Rosturile de dilatare cu rebord se vor etansa si izola conform normativului C 112-86 punctele 3.24-3.24.2.

- Montarea gaurilor de scurgere, racordarea izolatiei, gulerul de plumb si montarea mufei conductei de scurgere
etc se vor face conform aceluiasi normativ, punctele 3.25, 3.263.26.7.

- La terase necirculabile, protectia grea (la exterior) din pietris cu granule de 7-15 mm, se va executa prin
asezare in sirat uniform de 40 cm grosime.

- Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge la terasa numarul de straturi tipul de panza, impaslituri, sape etc se
vor detalia in m cadrul proiectului special pentru izolatii. Celelalte elemente de constnuctle ale terasei se -
executa conform prevederilor din planurile de detaiiii ale proiectului (izolare temia, sape protectie tabla ete)

5.2 Elemente subterane

La lucrarile de hidroizolatie a constructiilor contra apelor, cu sau fara presiune, trebuie sa se respecte prevederile
STAS 2355/2-87, ale normativului C 112-86, cap 4.8 si ale detaliilor respective ale proiectuhui.

Izolatia hidrofuga se va realiza pe toata inaltimea peretilor subsolului.

48
 Protectia hidroizolatiei verticale se va realiza din zidarie de caramida plina, minimum 12,5 cm grosime.
Elementele de beton pentru rigidizarea protectiei de zidarie se vor fixa cu distantieri pentru a nu strapunge
hidroizolatia.

Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge sub cota terenului este precizata, prin planurile de executie ale
proiectnhii.

6. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR

Lucrarile de hidroizolatii, majoritatea lor find hucrari ascunse, calitatea lor se va verifica pe etape de executie
incheindu-se proces-verbal, din care sa rezulte ca au fost respectate urmatoarele:

- calitatea suportului - rigiditate, aderereta, planeitate, umiditate, constatari facute conform normelor in vigoare;

- calitatea materialelor de hidroizolatii conform certificatelor de calitate

- pozitionarea si ancorarea pieselor metalice (daca este cazul):

- calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat al hodroizolatiei, inclusiv a calorlalte lucrari de consrructii
aferente:

- strangerea flanselor si platbandelor aferente

- Daca este cazul, se pot face si verificari prin sondaje prin desfacerea izolatiei si probe de laborator
asupra materialelor.

- Hidroizolatia se verifica vizual daca indeplineste conditiile.

* straturile hidroizolatiei sa fie lipite uniform si continuu, fara zone nelipite:

* panta catre gaurile de scurgere fara strapungeri conform proiect

* este continua si fara umflaturi;

* racordarea cu elemenie de strapungere, la rosturi si guri de scurgere, asigura o elansare perfecta:

* protectia corespunde proiectului;

* proteecia hidroizoiatiei verticale la atice, reborduri, strapungeri, ventilatii etc: este aderenta si fara deplasari.

- Se verifica lucrarile de tinichigerie aferente ce asigura etanseitatea ceruta (copertine, glafuri etc ) si sunt bine
ancorate si lipite cu falturi corect executate ca gaurile de scurgere au gratar si functioneaza normal la turnarea
apei in locurile cele mai inalte ale terasei.

- Cu avizul scris al proiectantului de rezistenta se va verifica calitatea izolatiilor prin inundare cu apa de 2-4 cm
grosime in punctele cele mai inalte, cu gurile de scurgete infundate. Dupa 72 ore tavanul nu trebuie sa prezinte
pete di umeziri.

7. MASURAREA SI DECONTAREA LUCRARILOR

- Straturile de izolatii hidrofuge pe orizontala si verticala (inclusiv amorsa, strat difuzie etc) se masoara si se
deconteaza la mp de suprafata real executata
49
 - Sapele de nivelare si protectie placile de beton se masoara si se deconteaza la mp de suprafata real executata.

- Termoizolatia, tot la mp de suprafata real executata.

- Betonul de panta (daca este cazul) se rnasoara si se deconteaza la m3 real executat.

- Izolanile.de strapungeri tevi, ventilatii etc. se masoara la bucata

- Elemeritele de tabla: glaftiri, copertine. bucle, etc. se masoara si deconteaza la m.

 IGNIFUGAREA SI ANTISEPTIZAREA

Standarde de la lucrările de execuţie a elementelor de lemn se vor avea in vedere următoarele referin(ă standarde şi
normative de referinţă:
P 118-99 - Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor
SR EN 518:1998 - Lemn de construcţii. Clasificare. Condiţii pentru standardele de clasificare vizuală
NP 005-96 - Cod pentru calculul şi alcătuirea elementelor de construcţie din lemn
GP 023-96 - Ghid pentru tehnologia realizării construcţiilor din lemn
sr 014-96 - Specificaţie tehnică privind condiţiile de calitate a lemnului pentru construcţii lemnoase folosite in construcţii
SrAS 5170-73 - Lemn rotund de răşinoase şi foloase pentru industrializare şi construcţii. Măsurare, marcare, stivuire.
srAS 2925-67 - Măsuri generale de protecţie a lemnului contra putrezirii.
srAS 650-83; srAS 651-83 - Materiale de protecţia lemnului impotriva putrezirii
srAS 652-83 - Materiale ignifuge
Prevederile normelor tehnice sunt obligatorii la tratarea cu produse la ignifuge a elementelor din lemn. Ignifugarea
lemnului este recomandată la construcţiile noi, la modificarea destinaţie construcţie şi periodic la expirarea perioadei de
mentinerea calităţii lucrării de ignifugare specificată de producator.
Prevederi generale
Din punctul de vedere al condiţiilor in care se exploatează elementele de construcţie din lemn acestea se incadrează in
clasa 2 de exploata re considerându-se umiditatea de echilibru a lemnului 18% (NP005-96). Elementele de lemn vor avea
clasa de calitate I (NP005-96, NPO 19-97). Riglele, grinzile, şipcile se sortează in care se sortează in câte o singură clasă
de calitate (STAS 1949-86). Piesele de cherestea trebuie să corespundă următoarelor condiţii de admisibilitate a
defectelor:
Se va asigura protecţia materialelor folosite in mod corespunzător, ferindu-Ie de degradare atât la depozitare, cât şi la
manipulare. Depozitarea se va face conform prevederilor din STAS 5194-88, STAS 9319/1,2-86 şi a indicaţiilor din
Normativ C 46-89.
ANTISEPTIZARE
Putrezirea se produce sub efectul unor ciuperci şi insecte xylofage ce se dezvoltă in condiţii de existenţă a umidităţii peste
cea de saturaţie şi de temperatură intre O şi 50de grade şi duce la descompunerea celulozei in bioxid de carbon şi apă.
Măsurile de evitare a putrezirii lemnului vizează atât distrugerea spori lor de ciuperci prin antiseptizarea lemnului
(tratamente chimice), cât şi măsuri constructive de reducere a umidităţii prin uscarea lemnului sau izolarea acestuia de
surse care ar duce la ridicarea ei.
IGNIFUGARE
Arderea lemnului este un proces de oxidare rapidă a materiei sale organice, in prezenţa oxigenului din atmosferă,
transformându-se in bioxid de carbon şi apă, Pericolul de prăbuşire a construcţiilor din lemn in timpul incendiilor este mai
mică decât ân cazul construcţiilor din piatră, zidărie sau oţel neprotejat, deoarece in timpul arderii stratul de cărbune
format la exterior apără zona centrală a lemnului impotriva distrugerii, intârziind astfel prăbuşirea construcţiei.

50
Măsurile de evitare şi intârziere a arderii lemnului se realizează prin măsuri constructive (in cazul construcţiilor existente)
sau chimice, care constau in impregnarea pieselor de lemn, inainte de punerea lor in operă, cu substanţe ignifuge, astfel
lemnul poate fi inclus in categoria materialelor de construcţie greu combustibile neintlarnabile.
SE VA RESPECTA FISA PRODUSULUI!
Prevederi specifice Lucrările de protecţie a lemnului se vor face in conformitate cu prevederile din Normativul STAS 2925-
67 şi P 118-99,
ANTlSEPTIZARE
Măsurile chimice - constau in impregnarea superficială sau profundă cu substanţe antiseptice fungicide (care exercită
asupra ciupercilor o acţiune toxică) :
- solubile in apă, cum sunt sărurile minerale solubile in apă (clorura mercurică, clorura de zinc, sulfatul de cupru,
fluorura de sodiu, fluorosilicatul de sodiu) sau derivaţi organici solubili in apă (fenolii, crezolii, hidroxi-toluolii,
dinitrofenolatul, etc.),
- insolubile in apă, cum sunt derivaţii organici de tipul gudronului de huilă, uleiului de creuzot, ţiţeiului, gudron ului
de lemn din şisturi bituminoase sau din turbă, etc" care se folosesc pentru protecţia lemnului rotund de
construcţii, folosit la exterior,
- gazoase, precum anhidrida sulfuroasă, aldehida formică, c1oropitrina, etc" folosite la dezinfectarea superficială a
lemnului, pentru distrugerea sporilor şi a miceliilor de pe suprafaţa lemnului infesta!.
- paste antiseptice, fabricate pe bază de f1uorură de sodiu sau de f1uorosilicat de sodiu se utilizează pentru
protejarea elementelor de construcţie care nu sunt sub acţiunea umidităţii din atmosferă sau din sol.
Industrial, se produc substanţe pentru protecţia insectofungicidă şi ignifugă a lemnului, soluţii cu diverse denumiri:
TROPITOX, EVINIT, COTINEX, etc,
Substanţele antiseptice se pot aplica:
-prin vopsire (tratare superficială), impregnare sub presiune sau prin alternarea de băi calde şi reci.
-prin acoperire cu paste antiseptice.
Pentru a se asigura o protecţie corespunzătoare, lemnul trebuie să fie perfect sănătos, uscat şi prelucrat in forma
definitivă,
Măsurile constructive - constau in :
alegerea şi sortarea corectă a lemnului
evitarea umezirii lemnului ce poate apărea din precipitaţii, din condens sau prin contactul cu elementele de construcţie
(beton, zidărie),
Umezirea se evită prin dispunerea sub piesele de lemn a unor straturi de hidroizolatie, prin dispunerea sub elementele
importante a unor piese din lemn rezistent, impregnate, prin evitarea incastrării directe a stâlpilor de lemn in fundaţii şi
socluri şi prin corecta rezemare a grinzilor pe zidărie.
asigurarea uscării lemnului prin crearea unei circulaţi a aerului care indepărtează umiditatea
IGNIFUGAREA
Măsurile chimice - constau in tratarea cu substanţe chimice a căror acţiune are loc din:
topirea substanţei ignifuge sub influenţa căldurii şi degajarea de vapori, sau gaze inerte care prin amestecarea cu gazele
de descompunere, micşorează infiamabilitatea acestora.
reducerea temperaturii lemnului prin consumarea unei părţi din căldură de către substanţele ignifuge in procesele de
topire, evaporare sau descompunere a acestora.
Substanţele ignifuge trebuie să fie stabilite in timp, să nu aibă acţiune corozivă asupra metalelor, să nu favorizeze
putrezirea şi să nu modifice rezistenţele lemnului.
Dintre substanţele ignifuge se pot remarca săruri de amoniu (difosfat şi monofosfat de amoniu, sulfat de amoniu, clorura
de amoniu), săruri de sodiu şi potasiu (carbonatul şi dicarbonatul de sodiu, fluorura de sodiu, carbonatul de potasiu),
alaunii (sulfatul dublu de aluminiu şi potasiu sau de aluminiu şi amoniu), boraxul.
Ignifugarea lemnului se realizează prin aceleaşi procedee ca şi in cazul impregnării cu substanţe antiseptice.
51
 Măsurile constructive - constau in :
utilizarea lemnului numai in clădiri care nu prezintă pericol de incendiu, având temperaturi interioare normale şi anume t O
550 C, fără foc deschis, scântei, etc.
indepărtarea lemnului de sursele de căldură, de exemplu coşuri.
izolarea fizică a lemnului prin invelişuri rău conducătoare de căldură (azbest, tencuieli).
Pentru ignifugare este obligatorie utilizarea numai a produselor avizate de Comandamentu Trupelor de Pompieri şi, după
caz, numai cu agrement tehnrc. Lucrările de ignifugare vor fi executate de personal instruit şi ateste] in acest scop, cu
respectarea strictă a instrucţiunilor de utilizare elaborate de producator. Executantul lucrărilor de ignifugare este obligat să
certifice calitatea ignifugării executate, prin buletine de incercare eliberate de laboratoare autorizate.
La recepţia lucrărilor, beneficiarul este obligat să verifice buletinele de incercare şi asigurarea condiţiilor de eficienţă.
Lucrările de ignifugare se execută in spaţiii in care se asigură temperatura de minim +10°C.
Pregătirea lemnului in vederea aplicării produselor ignifuge se face astfel:
curăţarea suprafeţelor de praf, noroi, var, vopsea prin periere sau răzuire chituire cu masă de şpaclu (realizată din
produsul ignifug respectiv şi praf de cretă) a tuturor crăpăturilor şi golurilor existente
ignifugarea poate fi de suprafaţă şi prin impregnare.
Pentru ignifugarea prin impregnare lemnul trebuie să fie decojit şi să nu fie tratat in profunzime sau la suprafaţă cu
substante chimice care să impiedice pătrunderea produsului ignifug in masa materialului.
Operaţia de ignifugare prin impregnare se execută numai in instalaţii speciale. Aplicarea produselor ignifuge de suprafaţă
se face numai după prelucrarea definitivă a elementelor din lemn şi poate fi executată prin pulverizare sau aplicare cu
pensula.
Calitatea lucrărilor de ignifugare este condiţionată de respectarea strictă a tehnologiei de aplicare a produsului şi a
consumului specific stabilit de producator. in cazul produselor ignifuge la care se utilizează aplicarea a două sau mai
multe componente se vor respecta consumurile specfice pentru fiecare componentă in parte. Consumul de produs ignifug
se determină in funcţie de suprafaţa totală desfaşurată a elementelor ce urmează a se ignifuga, ţinând seama şi de
pierderi, care la aplicarea cu pensula pot fi pana la 5%, iar la stropire până la 20%.
La preparea produselor ignifuge, se vor respecta regulile şi măsurile specifice de prevenire şi stingere a incendiilor şi de
protecţia muncii prevăzute in standardele de firmă sau normele interne, precum şi Normele republicate de protectie a
muncii.
Controlul calitatii si receptia lucrarilor
Controlul calităţii va ţine seama de :
- respectarea tehnologiei de execuţie adoptate
- pregătirea stratului suport
- aplicarea straturilor succesive
- incadrarea in grosimile maxime/minime admise.
La verificarea la recepţia preliminară se va verifica:
examinarea directă a lucrărilor executată prin sondaj privitoare la calitatea operaţiilor.
Pentru controlul calităţii lucrărilor executate se vor avea in vedere următoarele acte normative, ce reglementează această
activitate:
- normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente C 56-85
- Legea 10/1995.
Norme de protectia muncii
La prepararea şi aplicarea produselor ignifuge de suprafaţă se vor utiliza ochelari de protecţie pentru a feri ochii de
atingerea vătămătoare cu stropi de soluţie, care pot avea un caracter puternic alcalin.
Pe timpul lucrului se va folosi imbrăcăminte de protecţie: cizme şi mănuşi de cauciuc. După terminarea lucrului se vor
spala mâinile şi apoi se vor unge cu o alifie protectoare pe bază de lanolină.

52
 Legăturile furtunului la compresor vor fi etanşe, executate conform normelor tehnice. La ignifugarea prin impregnare la
presiune se vor respecta măsurile de protecţia muncii prevăzute de instrucţiunile in vigoare pentru folosirea instalaţiilor
sub presiune.
La executarea lucrărilor de şarpantă se vor avea in vedere următoarele acte normative ce reglementează aceste cerinţe:
Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii in construcţii ord. MLPAT 9/N/15.03.1993.
Norme tehnice de proiectare şi realizarea construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului;
Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor; MI 381/93, MLPAT 7/N/93; Normativ
de prevenire şi stingere a in incendiilor pe durata executării lucrărilor

14. IZOLAREA TERMICA A PLANSEULUI B.A.

1.1. GENERALITATI
In vederea eficientizarii economice, se propune asocierea dintre solutiile tehnice: de izolare termica a planseului din
beton deasupra spatiului de priveghere si de consolidare a structurii de rezistenta a sarpantei din lemn.
1.2. STANDARDE SI NORME
C 107/0-2002 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri
C107-2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor C 125-2013 Normativ
privind acustica in constructii si zone urbane
C 107/6-2002 Normativ general privind calculul transferului de masa (umiditate) prin elemente de
constructie
C 107/7-2002 Normativ pentru proiectarea la stabilitate termica a elementelor de inchidere ale cladirilor (revizuire NP
200/89)
GT 039-2002 Ghid de evaluare a gradului de confort higrotermic din unitatile functionale ale cladirilor
existente GT 040-2002 Ghid de evaluare a gradului de izolare termica a elementelor de constructie la cladiri
existente, in vederea reabilitarii termice
GE 047-2002 Ghid privind utilizarea chiturilor la etansarea rosturilor in constructii
MP 022-2002 Metodologie pentru evaluarea performantelor termotehnice ale materialelor si produselor pentru
constructii GT 044-2002 Metodologie privind determinarea permeabilitatii la apa a finisajelor si protectiilor anticorozive
aplicate pe suprafetele elementelor de constructii NP 064-2002 Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea
elementelor de constructii hidroizolate cu materiale bituminoase si polimerice NP 121-2006 Normativ privind
reabilitarea hidroizolatiilor bituminoase ale acoperisurilor cladirilor
C 187-1978 Instructiuni tehnice pentru folosirea in constructii a produselor din bazalt topit si recristalizat. GP 001-1996
Protectia la zgomot. Ghid de proiectare si executie a zonelor urbane din punct de vedere acustic ORDINUL nr.
2513/2010 pentru modificarea Reglementarii tehnice „ Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de
constructie ale cladirilor”, indicativ C 107-2005, aprobata prin Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si
turismului nr. 2055/2005 C 125-2005 Normativ privind proiectarea si executia masurilor de izolare fonica si a
tratamentelor acustice in cladiri
PCC 016-2000 Procedura privind tehnologia pentru reabilitarea termica a cladirilor folosind placi din materiale
termoizolante
C 112 – 1986 Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de
constructii GP 065-2001 Ghid privind proiectarea si executarea lucrarilor de remediere a hidroizolatiilor bituminoase la
acoperisuri de beton
SR EN 46-1:2005 Produse de protectie a lemnului. Determinarea eficacitatii preventive impotriva larvelor recent
eclozate de Hylotrupes bajulus (Linnaeus). Partea 1:Efect larvicid (Metoda de laborator)
SR EN 46-2:2006 Produse de protectie a lemnului. Determinarea eficacitatii preventive impotriva larvelor recent
eclozate de Hylotrupes bajulus (Linnaeus). Partea 2:Efect ovicid (Metoda de laborator)

53
SR EN 49-1:2005 Produse de protectie a lemnului. Determinarea eficacitatii preventive fata de Anobium punctatum
(De Geer) prin observarea pontei si a procentului de supravietuire a larvelor. Partea 2: Aplicare prin tratament de
suprafata (Metoda de laborator)
SR EN ISO 140-5:2002 Acustica. Masurarea izolarii acustice a cladirilor si a elementelor de constructii. Partea 5:
Masurarea in situ a izolarii la zgomot aerian a elementelor de fatada si a fatadelor.
SR EN ISO 140-6:2002 Acustica. Masurarea izolarii acustice a cladirilor si a elementelor de constructii. Partea 6:
Masurarea in laborator a izolarii la zgomot de impact a planseelor.
SR EN ISO 140-7:2002 Acustica. Masurarea izolarii acustice a cladirilor si a elementelor de constructii. Partea 7:
Masurarea in situ a izolarii la zgomot de impact a planseelor. SR EN ISO 140-8:2002 Acustica. Masurarea
izolarii acustice a cladirilor si a elementelor de constructii. Partea 8: Masurarea in laborator a imbunatatirii izolarii la
zgomot de impact prin pardoseli pe un planseu greu standardizat.
SR EN ISO 140-11:2005 Acustica. Masurarea izolarii acustice a cladirilor si a elementelor de constructii. Partea
11: Masurarea in laborator a imbunatatirii izolarii la zgomot de impact datorata pardoselilor aplicate pe plansee
usoare standard SR EN ISO 140-16:2007 Acustica. Masurarea izolarii acustice a cladirilor si a elementelor de
constructii. Partea 16: Masurarea in laborator a imbunatatirii indicelui de atenuare acustica printr-o
acoperire suplimentara
SR EN 179:2008 Feronerie pentru cladiri. Dispozitive pentru iesiri de urgenta actionate printrun maner sau o placa de
impingere. Conditii si metode de incercare
SR EN 300:2007 Placi de aschii lungi, subtiri si orientate (OSB). Definitii, clasificare si conditii SR EN 302-
4:2004 Adezivi pentru structuri portante de lemn. Metode de incercare. Partea 4: Determinarea influentei contractiei
lemnului asupra rezistentei la forfecare SR EN 335-1:2007 Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn.
Definitia claselor de exploatare. Partea 1: Generalitati SR EN 335-2:2007 Durabilitatea lemnului si a materialelor
derivate din lemn. Definitia claselor de utilizare. Partea 2: Aplicatie la lemn masiv SR EN 336:2004 Lemn pentru
constructii.
Dimensiuni, abateri admisibile SR EN 338:2004 Lemn pentru constructii. Clase de rezistenta SR EN 383:2007 Structuri
de lemn. Metode de incercare. Determinarea caracteristicilor de strivire locala si a portantei locale a elementelor
de asamblare tip tija. SR EN 408:2004 Structuri de lemn. Lemn masiv si lemn lamelat incleiat. Determinarea
anumitor proprietati fizice si mecanice SR EN 594:2005 Structuri de lemn. Metode de incercare.Incercarea privind
rigiditatea si rezistenta la contravintuire a panourilor pentru pereti cu structura din lemn SR EN
717-1:2003/A1:2005 Acustica.
Evaluarea izolarii acustice a cladirilor si a elementelor de constructii. Partea 1: Izolarea la zgomot aerian.
Amendament 1: Reguli de rotunjire pentru evaluarea valorilor unice a cantitatilor exprimate printr-o valoare
unica SR EN 717- 2:2001/A1:2007 Acustica. Evaluarea izolarii acustice a cladirilor si a elementelor de
constructii. Partea 2: Izolarea la zgomot de impact. Amendament 1 SR EN 789:2004 Structuri de lemn.
Metode de incercare. Determinarea caracteristicilor mecanice ale placilor pe baza de lemn SR EN 942:2007
Lemn pentru tamplarie. Clasificare generala a calitatii lemnului SR EN 1026:2001 Ferestre si usi. Permeabilitate
la aer. Metoda de incercare SR EN 1027:2001 Ferestre si usi. Etanseitate la apa. Metoda de incercare SR EN
1121:2001 Usi. Comportare intre doua climate diferite. Metoda de incercare SR EN 1125:2008 Feronerie pentru
cladiri. Dispozitive pentru iesiri de urgenta actionate printro bara orizontala destinate utilizarii pe cai de
evacuare. Conditii si metode de incercare SR EN 1154:2001 Feronerie pentru cladiri. Dispozitive pentru
inchidere controlata a usii. Cerinte si metode de incercare SR EN 1154:2001/A1:2003/AC:2006 Feronerie
pentru cladiri. Dispozitive cu inchidere automata pentru usi. Conditii si metode de incercare SR EN 1158:2001
Feronerie pentru cladiri. Dispozitive de coordonare a canaturilor. Cerinte si metode de incercare SR EN
1158:2001/A1:2003/AC:2006 Feronerie pentru cladiri. Dispozitive de coordonare a canaturilor.
Conditii si metode de incercare SR EN 1191:2001 Ferestre si usi. Rezistenta la inchidere si deschidere
repetata. Metoda de incercare SR EN 1192:2001 Usi. Clasificarea conditiilor de rezistenta mecanica SR EN
54
1195:2005 Structuri de lemn.Metode de incercare.Comportarea planseelor structurale SR EN 1303:2005 Feronerie
pentru cladiri. Cilindri pentru broaste. Cerinte si metode de incercare SR EN 1303:2005/AC:2008 Feronerie
pentru cladiri. Cilindri pentru broaste. Cerinte si metode de incercare SR EN 1372:2002 Adezivi. Metode
de incercare a adezivilor pentru imbracaminti de pardoseala si tapete. Incercarea la desprindere SR EN
1373:2002 Adezivi. Metode de incercare a

55
adezivilor pentru imbracaminti de pardoseala si tapete. Incercarea la forfecare SR EN 1380:2005 Structuri de lemn.
Metode de incercare. Imbinari de rezistenta cu cuie. SR EN 1382:2005 Structuri de lemn. Metode de incercare.
Rezistenta la smulgere a elementelor de fixare in lemn.
SR EN 1383:2005 Structuri de lemn. Metode de incercare. Rezistenta la trecerea prin lemn a capului
elementelor de fixare. SR EN 1390:2006 Produse de protectia lemnului. Determinarea actiunii de protectie
impotriva larvelor de Hylotrupes bajulus (Linneaus) Metoda de laborator SR EN 1603+AC:1998/A1:2007 Produse
termoizolante destinate utilizarii la cladiri. Determinarea stabilitatii dimensionale in conditii normale si constante de
laborator (23 grade C / 50 % umiditate relativa) SR EN 1604+AC:1998/A1:2007 Produse termoizolante destinate
utilizarii la cladiri. Determinarea stabilitatii dimensionale in conditii specificate de temperatura si umiditate SR EN
1605+AC:1998/A1:2007 Produse termoizolante destinate utilizarii la cladiri. Determinarea deformatiei in conditii
specifice de incarcare la compresiune si de temperature SR EN 1606+AC:1999/A1:2006 Produse termoizolante
destinate utilizarii la cladiri. Determinarea fluajului din compresiune SR EN 1609+AC:1999/A1:2007 Produse
termoizolante destinate utilizarii la cladiri.
Determinarea absorbtiei apei de scurta durata prin imersie partiala SR EN 1912:2005 Lemn de constructii.
Clase de rezistenta. Atribuirea sorturilor si speciilor prin examinare vizuala. SR EN 1931:2003 Foi flexibile
hidroizolante. Foi hidroizolante bituminoase, de material plastic si de cauciuc pentru acoperis. Determinarea
proprietatilor de transmisie a vaporilor de apa SR EN 1934:1998 Performanta termica a cladirilor. Determinarea
rezistentei termice prin metoda cutiei calde cu fluxmetru. Zidarie SR EN 1935:2003/AC:2004 Accesorii pentru
constructii. Balama cu ax simplu. Cerinte si metode de incercare EN 1946-1:1999 Performanta termica a
produselor si componentelor de constructie. Criterii specifice pentru evaluarea laboratoarelor care efectueaza
masurari ale proprietatilor de transfer termic. Partea 1: Criterii comune EN 1946-2:1999 Performanta termica a
produselor si componentelor de constructie. Criterii specifice pentru evaluarea laboratoarelor care efectueaza
masurari ale proprietatilor de transfer termic. Partea 2: Masurare prin metoda placii calde gardate EN 1946-3:1999
Performanta termica a produselor si componentelor de constructie.
Criterii specifice pentru evaluarea laboratoarelor care efectueaza masurari ale proprietatilor de transfer termic. Partea
3: Masurare prin metoda fluxmetrica EN 1946-4:2000 Performanta termica a produselor si componentelor de
constructie. Criterii specifice pentru evaluarea laboratoarelor care efectueaza masurari ale proprietatilor de transfer
termic. Partea 4: Masurari prin metodele cutiei calde EN 1946-5:2000 Performanta termica a produselor
si componentelor de constructie. Criterii specifice pentru evaluarea laboratoarelor care efectueaza masurari
ale proprietatilor de transfer termic. Partea 5: Masurare prin metodele de incercare a conductelor SR EN ISO 3382-
2:2008 Acustica. Masurarea parametrilor acustici a incaperilor. Partea 2:Durata reverberatiei in incaperile
obisnuite(ISO 3382- 2:2008) SR EN ISO 8990:1996 Izolatie termica. Determinarea proprietatilor de transmisie
termica in regim stationar.
Cutia calda calibrata si gardata SR EN ISO 9229:2007 Izolatie termica. Vocabular (ISO 9229:2007) SR EN ISO
9346:2007 Performanta higrotermica a cladirilor si materialelor de constructie. Marimi fizice pentru transfer de masa.
Vocabular SR EN ISO 10052:2006 Acustica. Masurarea in situ a izolarii la zgomot aerian si de impact precum si
a zgomotului produs de echipamente. Metoda de control SR EN ISO 10077-1:2007 Performanta termica a ferestrelor,
usilor si obloanelor. Calculul coeficientului de transfer termic. Partea 1: Generalitati
SR EN ISO 10077-2:2004 Performanta termica a ferestrelor, usilor si obloanelor. Calculul coeficientului de
transfer termic. Partea 2: Metoda numerica pentru profile de tamplarie SR EN ISO 10211:2007 Punti termice in
cladiri. Fluxuri termice si temperaturi superficiale. Calcule detaliate SR EN ISO 10456:2007 Materiale si
produse pentru constructii. Proprietati higrotermice. Valori tabelare de proiectare si proceduri pentru determinarea
valorilor termice declarate si de proiectare SR EN ISO 10848-1:2006 Acustica. Masurarea in laborator a
transmisiilor pe cai colaterale ale zgomotului aerian si ale zgomotului de impact intre incaperi adiacente. Partea 1:
Document de referinta SR EN ISO 10848-2:2006 Acustica. Masurarea in laborator a transmisiilor pe cai colaterale ale
zgomotului aerian si ale zgomotului de impact intre incaperi adiacente. Partea 2: Aplicatii la elemente usoare in
56
cazul in care imbinarea are o influenta redusa SR EN ISO 10848-3:2006 Acustica. Masurarea in laborator a
transmisiilor pe cai colaterale ale zgomotului aerian si ale zgomotului de impact intre incaperi adiacente. Partea 3:
Aplicatii la elemente usoare in cazul in care imbinarea are o influenta semnificativa SR EN 12087:1999/A1:2007
Produse termoizolante destinate utilizarii la cladiri. Determinarea absorbtiei

57
apei de lunga durata prin imersie SR EN 12114:2000 Performanta termica a cladirilor. Permeabilitatea la aer a
partilor si elementelor de cladire. Metoda de incercare in laborator SR EN 12207:2002 Ferestre si usi.
Permeabilitate la aer. Clasificare SR EN 12208:2002 Ferestre si usi. Etanseitate la apa. Clasificare SR EN
12209:2004 Feronerie pentru cladiri. Broaste ingropate si aplicate. Broaste ingropate si aplicate si placi opritor,
actionate mecanic. Cerinte si metode de incercare SR EN 12210:2002 Ferestre si usi. Rezistenta la incarcare
din vant. Clasificare SR EN 12211:2001 Ferestre si usi. Rezistenta la incarcare din vant. Metoda de incercare
SR EN 12219:2002 Usi. Influente climatice.
Cerinte si clasificare SR EN 12412-2:2003 Performanta termica a ferestrelor, usilor si obloanelor.
Determinarea coeficientului de transfer termic prin metoda cutiei calde. Partea 2: Rame SR EN 12412-4:2003
Performanta termica a ferestrelor, usilor si obloanelor. Determinarea coeficientului de transfer termic prin metoda
cutiei calde. Partea 4: Cutii ale obloanelor rulante SR EN 12430:2002/A1:2007 Produse termoizolante destinate
utilizarii la cladiri. Determinarea comportarii sub incarcare punctuala SR EN 12436:2002 Adezivi pentru structuri
portante de lemn. Adezivi pe baza de cazeina. Clasificare si cerinte de performanta SR EN ISO 12569:2000
Performanta termica a cladirilor. Determinarea schimbului de aer in cladiri. Metoda diluarii gazului trasor SR EN
ISO 12571:2000 Performanta higrotermica a materialelor si produselor pentru constructii. Determinarea
caracteristicilor de adsorbtie higroscopica SR EN 12664:2001 Performanta termica a materialelor si
produselor de constructie. Determinarea rezistentei termice cu ajutorul metodei placii calde gardate si al
metodei termofluxmetrice. Produse uscate si umede cu rezistenta termica medie si mica SR EN 12667:2001
Performanta termica a materialelor si produselor de constructie. Determinarea rezistentei termice cu ajutorul
placii calde gardate si al metodei termofluxmetrice. Produse cu rezistenta termica mare si medie SR EN 12730:2003
Foi flexibile hidroizolante. Foi hidroizolante bituminoase, de material plastic si de cauciuc pentru acoperis.
Determinarea rezistentei la sarcina statica SR EN 12865:2001 Performanta higrotermica a componentelor si
elementelor de cladire. Determinarea rezistentei sistemelor de pereti exteriori la ploaie in rafale cu presiune
pulsatorie de aer
SR CEN/TS 12872:2008 Placi pe baza de lemn. Ghid de utilizare a placilor portante in pardoseli, pereti si
acoperisuri. SR EN 12939:2000 Performanta tehnica a materialelor si produselor de constructie. Determinarea
rezistentei termice cu ajutorul metodei placii calde gardate si a metodei termofluxmetrice. Produse groase cu
rezistenta termica mare si medie SR EN 13009:2000 Performanta higrotermica a materialelor si produselor
pentru constructii. Determinarea coeficientului de expansiune higrica SR EN 13172:2008 Produse termoizolante.
Evaluarea conformitatii SR EN ISO 13370:2007 Performanta termica a cladirilor. Transfer termic prin sol. Metode de
calcul SR EN 13465:2004 Ventilarea in cladiri. Metode de calcul pentru determinarea debitelor de aer in cladiri SR
EN 13495:2003 Produse termoizolante destinate utilizarii in cladiri. Determinarea rezistentei la smulgere a
sistemelor compozite de izolare termica la exterior (ETICS) (incercarea cu bloc de spuma) SR EN 13496:2003
Produse termoizolante destinate utilizarii in cladiri.
Determinarea caracteristicilor mecanice ale plaselor din fibre de sticla SR EN 13498:2004 Produse
termoizolante destinate utilizarii la cladiri. Determinarea rezistentei la penetrare a sistemelor compozite de izolare
termica la exterior (ETICS) SR EN 13499:2004 Produse termoizolante pentru cladiri. Sisteme compozite de
izolare termica la exterior (ETICS) pe baza de polistiren expandat. Specificatie SR EN 13500:2004 Produse
termoizolante pentru cladiri. Sisteme compozite de izolare termica la exterior (ETICS) pe baza de vata minerala.
Specificatie SR EN 13779:2007 Ventilarea in cladiri cu alta destinatie decit locuinta. Cerinte de performanta
pentru instalatiile de ventilare si climatizare. SR EN ISO 13786:2007 Performanta termica a elementelor de
constructie. Caracteristici termice dinamice. Metode de calcul SR EN ISO 13789:2007 Performanta termica a
cladirilor. Coeficienti de pierderi de caldura prin transfer si prin schimb de aer. Metoda de calcul SR EN ISO
13790:2008 Performanta energetica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzirea si racirea spatiilor
SR EN ISO 13791:2006 Performanta termica a cladirilor. Calculul temperaturii interioare a unei incaperi fara
climatizare in timpul verii. Criterii generale si proceduri de validare SR EN ISO 13792:2004 Performanta
58
termica a cladirilor. Calculul temperaturii interioare a unei incaperi in timpul verii fara climatizare in timpul verii.
Metode de calcul simplificate SR EN 13793:2004 Produse termoizolante destinate utilizarii la cladiri. Determinarea
comportarii la incercare ciclica SR EN 13820:2004 Produse termoizolante destinate utilizarii la cladiri. Determinarea
continutului de substante organice SR EN 13892-5:2009 Metode de incercare a materialelor

59
pentru sape. Partea 5: Determinarea rezistentei la uzura cu rola pivotanta a materialului de sape pentru stratul
de uzura SR EN 13892-7:2009 Metode de incercare a materialelor pentru sape. Partea 7: Determinarea
rezistentei la uzura cu rola pivotanta a materialului de sape cu imbracaminte rezistenta la soc SR EN 13914-
1:2006 Proiectare, preparare si aplicare a tencuielilor interioare si exterioare. Partea 1: Tencuieli exterioare SR
EN 13914-2:2005 Proiectarea, prepararea si aplicarea tencuielilor interioare si exterioare. Partea 2: Prevederi de
proiectare si principii de baza pentru tencuiala interioara SR EN 13970:2005 Foi flexibile pentru hidroizolatii. Foi
bituminoase utilizate ca straturi pentru controlul vaporilor. Definitii si caracteristici SR EN 13970:2005/A1:2007 Foi
flexibile pentru hidroizolatii. Foi bituminoase utilizate ca straturi pentru controlul vaporilor. Definitii si caracteristici SR
EN 13986:2005 Placi pe baza de lemn destinate constructiei. Caracteristici, evaluarea conformitatii si marcare
SR EN 14081-1:2006 Structuri de lemn. Lemn de constructii cu sectiune dreptunghiulara sortat dupa rezistenta.
Partea 1: Cerinte generale SR EN 14081-2:2006 Structuri de lemn. Lemn de constructii cu sectiune dreptunghiulara
clasificat dupa rezistenta. Partea 2: Sortare mecanica; cerinte suplimentare referitoare la incercarile initiale de tip SR
EN 14081- 3:2006 Structuri de lemn. Lemn de constructii cu sectiune dreptunghiulara clasificat dupa rezistenta.
Partea 3: Sortare mecanica; cerinte suplimentare referitoare la controlul productiei in fabrica SR EN 14257:2006
Adezivi. Adezivi pentru lemn. Determinarea rezistentei la tractiune a imbinarilor prin suprapunere la temperaturi
ridicate (WATT 91) SR EN 14342:2005+A1:2008 Pardoseli si parchet de lemn. Caracteristici, evaluarea conformitatii
si marcare SR EN 14383- 1:2006 Prevenirea infractionalitatii. Urbanism si proiectarea cladirilor. Partea 1:
Definirea termenilor specifici SR EN 14545:2008 Structuri de lemn. Conectori. Cerinte SR EN 14592:2008
Structuri de lemn. Elemente de fixare. Cerinte SR EN 14600:2009 Seturi de usi si ferestre mobile, rezistente la
foc si/sau etanse la fum. Cerinte si clasificare SR EN ISO 14678:2006 Adezivi. Determinarea rezistentei la
curgere (inmuiere) SR EN ISO 14683:2007 Punti termice in cladiri. Coeficient liniar de transfer termic. Metode
simplificate si valori aproximate SR EN 14761:2006+A1:2008 Pardoseli de lemn. Parchet de lemn masiv.
Lamela verticala, pe cant si modul tip caramida SR EN 14846:2008 Feronerie pentru cladiri. Broaste si
zavoare. Broaste si placi opritor actionate electromecanic. Cerinte si metode de incercare SR EN 14967:2006
Foi flexibile pentru hidroizolatii. Foi bituminoase de etansare la umiditate. Definitii si caracteristici SR EN ISO
15026:2007 Performanta higrotermica a componentelor si elementelor cladirilor. Evaluarea transferului de umiditate
prin simulare numerica SR EN ISO 15186-1:2004 Masurarea izolarii acustice in cladiri si a elementelor de
constructii folosind intensitatea acustica. Partea 1: Masurari in laborator SR EN ISO 15217:2007 Performanta
energetica a cladirilor. Metode de exprimare a performantei energetice si de certificare energetica a cladirilor
SR EN 15242:2007 Ventilarea in cladiri. Metode de calcul pentru determinarea debitelor de aer in cladiri
inclusiv infiltratiile SR EN ISO 15251:2007 Parametri de calcul ai ambiantei interioare pentru proiectarea si
evaluarea performantei energetice a cladirilor, care se refera la calitatea aerului interior, confort termic, iluminat si
acustica SR EN ISO 15927-1:2004 Performanta higrotermica a cladirilor. Calculul si prezentarea datelor
climatice. Partea 1: Mediile lunare si anuale ale elementelor meteorologice simple SR EN ISO 15927-4:2006
Performanta higrotermica a cladirilor. Calculul si prezentarea datelor climatice. Partea 4: Date orare pentru
evaluarea consumului anual de energie pentru incalzire si racire SR EN ISO 15927-5:2006 Performanta
higrotermica a cladirilor. Calculul si prezentarea datelor climatice. Partea 5: Date pentru sarcina termica de
proiectare pentru incalzirea spatiilor SR EN ISO 15927-6:2008 Performanta higrotermica a cladirilor. Calculul si
prezentarea datelor climatice. Partea 6: Diferente de temperatura cumulate (grade-zile) (ISO 15927-6:2007) SR
EN ISO 18233:2006 Acustica. Aplicarea noilor metode de masurare in acustica cladirilor si a incaperilor SR EN ISO
28970:2005 Structuri de lemn. Incercarea imbinarilor realizate cu organe metalice. Conditii referitoare la
densitatea lemnului

sef proiect: Arh.Hagiu Adrian intocmit: arh stag Sobieschi Mihai

1 i