Asamblarea otelului beton n carcase.

Montarea barelor de otel-beton ntr-un element de armare unitar constituie carcasa.

In functie de elementul de constructie care trebuie armat carcasele pot fi:
1. spatiale n cazul grinzilor, stlpilor, arcelor;
2. plane, n cazul armarii placilor, peretilor, diafragmelor, radierelor.
Montarea armaturilor se va face adoptndu-se masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii si vibrarii betonului.
Se vor crea, la intervale de max. 3 m, spatii libere ntre armaturile de la partea superioara, care sa permita patrunderea libera a betonului sau a
furtunelor prin care se toarna betonul.
Se vor crea spatii necesare patrunderii vibratorului min 2,5 x Dn vibrator la intervale de max. 5 ori grosimea elementului.
Pentru realizarea celor de mai sus se va monta sau ncheia partial armatura superioara, urmnd a se completa nainte de ultima etapa de betoane; se
va solicita reexaminarea dispozitiilor de armare din proiect.
Armaturile vor fi montate n pozitia prevazuta n proiect lundu-se
masuri care sa asigure mentinerea pozitiei acestora n timpul turnarii betonului. Barele trebuie sa fie legate ntre ele prin legaturi de srma neagra de 1
1,5 mm n doua fire, sau prin sudura electrica prin puncte.
Retelele de armaturi din placi sau pereti vor avea legate n mod obligatoriu doua rnduri de ncrucisari marginale pe ntreg conturul. Restul
ncrucisarilor din mijlocul retelelor vor fi legate din 2 n 2 n ambele sensuri. Retelele din placi curbe subtiri se vor lega n toate punctele de ncrucisare.
La grinzi si stlpi vor fi legate toate ncrucisarile barelor cu colturile etrierilor sau cu ciocurile agrafelor. Restul ncrucisarilor acestor bare cu portiunile
drepte ale etrierilor pot fi legate numai n sah (cel putin din 2 n 2).
Barele nclinate vor fi legate n mod obligatoriu de primii etrieri cu care se ncruciseaza. Etrierii si agrafele montate nclinat fata de armaturile
longitudinale se vor lega de toate barele cu care se ncruciseaza. Fretele vor fi legate de toate barele cu care se ncruciseaza.
Se va prevedea montarea a:
1. cel putin patru distantieri la fiecare mp. de placa sau perete, daca n proiect nu se specifica altfel;
2. cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stlp pentru ? 12 mm, si cel putin doi distantieri la fiecare metru liniar pentru ? ? 10 mm;
3. cel putin un distantier ntre rndurile de armaturi la fiecare doi metri liniari de grinda n zona cu armatura pe doua sau mai multe rnduri.
Distantierii pot fi confectionati din mase plastice sau din mortar de ciment, n forma de prisme, prevazute cu cte o srma pentru a fi legate de
armaturi.
Pentru mentinerea n pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor, se vor folosi capre din otel-beton sprijinite pe armatura inferioara sau pe
distantieri si dispuse ntre ele la o distanta de max.l m (l buc/mp) n cmp, sau de max 50 cm. (4 buc/mp) n zonele de consola.

ABATERI LIMITA LA ARMATURI

ABATERI N MM.
Element
Dist.ntre axele Grosimea strat Lung. partiale Lung.petrecere la nnadire prin Pozitia Observatii
barelor acoperire sau totale fata de proiect sudare nnadirii
1m 1 10m
- 10m
Fundatii 10 10 5 20 30 3d 50 La mbinari si nnadiri
sudate conform C.28-85
Pereti 5 3

Stlpi, 3 3
Grinzi
Placi 5 2

Intre etrieri si la 10 -
pasul fretelor
Praznurile si piesele metalice nglobate vor fi fixate prin puncte de sudura sau legaturi de srma de armatura elementului, sau vor fi fixate de cofraj.
Plasele sudate se vor folosi ca armaturi pentru elementele din beton armat, monolite si prefabricate solicitate de regula numai de ncarcari statice.
In cazul n care plasele sunt acoperite cu rugina se va proceda la nlaturarea acesteia prin periere n cel putin 5 zone de cte minimum 20 cm, pentru
fiecare bara care intra n alcatuirea plasei. Zonele de ndepartare a marginei vor fi ct mai uniform distribuite de-a lungul barei.
5.5.Inlocuirea armaturilor prevazute n proiect.
In cazul n care nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute n proiect, se poate proceda la nlocuirea acestora, respectndu-se urmatoarele:
1. adoptarea altor diametre, de acelasi tip de otel cu cel nlocuit, se va face astfel nct aria armaturii sa rezulte egala sau cu cel mult 5% mai mare
dect cea din proiect;
2. n cazul armaturilor de rezistenta din grinzi, diametrul nou adoptat trebuie sa fie mai mic sau cu cel mult 25% mai mare dect cel prevazut n
proiect, dar fara a se schimba tipul otelului;
3. nlocuirea armaturilor cu bare din alt tip de otel, dect cel prevazut n proiect, se va efectua numai cu avizul proiectantului. Inlocuirea se va nscrie
pe planurile de executie, care se depun la cartea constructiei si va fi vizata de inginerul care are n subordine lucrarea.