Recomandari la punerea in opera a

betoanelor
Lucrari pregatitoare:
　　Verificarea integritatii cofrajelor
Se verifica etanseitatea cofrajului - la cofrajele de lemn (scandura) se va “inunda” elementul de cofraj
astfel incat sa devina saturat cu apa si prin marirea volumului sa se inchida micile spatii dintre
scanduri.
Se verifica stabilitatea cofrajelor si a sustinerilor acestora astfel incat in timpul betonarii sa nu apara
deformari,deplasari sau cedarea cofrajelor in timpul sau dupa betonare
Se verifica daca s-a respectat ordinea de montare si demontare a cofrajelor a.i. la decofrare sa nu se
produca deteriorari ale elementelor betonate (ale fetelor, muchiilor etc)
　　Verificarea armaturilor
Se verifica inca o data corectitudinea executiei nodurilor, a executiei petrecerilor dintre armaturi, a
introducerii tuturor firelor de armatura (de exemplu barele pentru scari),
Se verifica pozitionarea distantierilor dintre armaturi si cofraj pt a se asigurarea stratul de acoperire
cu beton
Se verifica stabilitatea armaturilor in interiorul cofrajelor pentru a nu apare deformari sau deplasari
ale barelor (caprele la placi, scari, trebuie sa fie suficiente astfel incat la armarea pe 2 randuri randul
de sus sa nu se deformeze sub greutatea lucratorilor; la stalpi se asigura ca nu vor apare rotatii sau
deplasari ale barelor de armare)
　　Verificarea logisticii de lucru
Se verifica functionarea vibratorului de beton, se verifica starea tehnica a uneltelor de nivelare, a
acceselor la elementele de betonat - schele, scari - starea tehnica a ciocanelor de cauciuc,
functionarea sursei de apa si furtunul de apa.
Lucrari din timpul betonarii:
　　In timpul betonarii conducatorul santierului trebuie sa fie in permanenta prezent.
　　Betonarea se face uniform in straturi egale de maxim 50cm inaltime
　　In timpul betonarii este interzis a se lovi armaturile sau a se scutura de beton prin asezarea
vibratorului direc pe armaturi
　　In zonele cu armaturi dese - noduri - se va urmari umplerea completa a sectiunii cu beton. Pt
aceasta in paralel cu vibrarea, se va indesa betonul cu sipci sau bare de otel.
　　Betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau in Fisa de Lucru
　　Intreruperea operatiunii de betonare fara a necesita masuri speciale trebuie sa fie de maximum 2
ore (incepand cu ora producerii betonului)
　　Rosturile de lucru trebuie sa respecte prevederile proiectului. In general rosturile trebuie realizate
perpendicular pe axa elementului.
Lucrari dupa betonare - Tratarea betonului dupa betonare :
Tratarea betonului este necesara ca o masura de protectie impotriva uscarii premature din actiunea
vantului si/sau al soarelui
Protejarea betonului este necesara pentru a evita scurgerea pastei de ciment sub actiunea ploii,
diferentele mari de temperatura din masa betonului, efectele temperaturilor scazute sau ale
inghetului
　　Dupa finalizarea operatiunii de betonare, elementele verticale vor fi “spalate”
　　Udarea betonului va incepe la 2 ore de la sfarsitul operatiuniii de betonare si ca avea o frecventa
de 6 ore intre intervalele de udare - in functie si de temperaturile exterioare. Perioada totala de udare
in functie de conditiile climaterice va dura aprox 7 zile.
　　Principalele metode de protectie sunt acoperirea cu folii de plastic, stropirea periodica a
elementelor,
　　Pentru timpul friguros se va proteja cu materiale rezistente la actiunea vantului si a inghetului, in
plus se va asigura o temperatura constanta a betonului de minimum 5°C
1
 FISA VERIFICARE ARMATURI
Pentru a se realiza o armare corecta si durabila, trebuie sa se tine cont de 5 pasi. Acestia
sunt descrisi mai jos, de asemenea si diferite moduri de realizare a unor operatiuni.

     Montarea armaturii •  

Montarea armaturii se efectueaza in urmatoarele conditii:
   o   receptionarea si verificarea cofrajelor in care se monteaza armatura imediat
inaintea inceperii montarii armaturii
   o    asigurarea conformitatii cu prevederile din proiect;
   o    asigurarea bunei desfasurari a punerii in opera a betonului;
   o    asigurarea pozitiei relative intre bare si fata de cofraj.
•    Verificarea cofrajelor imediat inainte de montarea armaturii trebuie sa asigure
faptul ca acestea si-au mentinut conformitatea, constatata la receptie, mai ales in ceea ce
priveste:
  o    stabilitatea si punerea sub efort a tuturor reazemelor punctuale (popi,
contravantuiri, legaturi interioare etc.).
   o    forma si dimensiunile;
   o    etanseitatea;
   o    starea de curatenie.
•    Asigurarea conformitatii cu proiectul se refera la tipurile si clasele produselor
utilizate, pozitia relativa a acestora, intre ele si fata de cofraj, precum si la pozitia si tipul
innadirilor, cu incadrarea in tolerantele admisibile, care trebuie sa fie precizate in proiect.
•    Asigurarea bunei desfasurari a punerii in opera a betonului se refera la:
  o    crearea posibilitatii de circulatie a personalului implicat, in cazul in care
armatura este montata pe suprafetele orizontale/inclinate mari;
  o    crearea, in cazul armaturilor dese la partea de sus a elementelor, la
intervale de maximum 3,0 m, a unor spatii libere pentru patrunderea betonului sau a
furtunelor prin care se descarca acesta;
  o    crearea spatiilor necesare patrunderii vibratorului, cu dimensiunile de
minimum 2,5 ori diametrul acestuia, la intervale de maximum 5 ori inaltimea elementului.
•    Asigurarea pozitiei relative intre bare si fata de cofraj are in vedere:
  o    legarea armaturii la incrucisari;
  o    montarea de distantieri intre randurile de armaturi si fata de cofraj.

Legarea armaturilor
•    Legarea armaturii la incrucisari se realizeaza numai cu sarma neagra, fiind
interzisa utilizarea sarmei zincate, precum si fixarea cu sudura. Se utilizeaza doua fire
de sarma de 1,0…1,5 mm diametru.
•    Legarea armaturii la incrucisari se va realiza astfel:
  o    la retele de armaturi din placi si pereti:
     ♦    fiecare incrucisare, pe doua randuri de incrucisari marginale, pe
intregul contur;
      ♦    restul incrucisarilor, in camp, se vor lega in sah, din doua in doua;
  o    la retelele de armaturi din placi curbe subtiri, se vor lega toate
incrucisarile;
  o    la grinzi si stalpi:
      ♦    toate incrucisarile cu colturile etrierilor si cu ciocurile agrafelor;
      ♦    incrucisarile cu portiunile drepte ale etrierilor vor fi legate in sah,
din doua in doua;
      ♦    barele inclinate se vor lega, in mod obligatoriu, de primii etrieri cu
care se incruciseaza;
      ♦    etrierii si agrafele montate inclinat, precum si fretele, se vor lega la
toate incrucisarile cu barele longitudinale.
Montarea distantierilor
2
 •    Distantierii intre randurile de armatura se vor monta in urmatoarele conditii:
  o    la retele de armaturi din placi si pereti:
      ♦    distantierii vor fi sub forma de capre (la placi si pereti) sau agrafe
(la pereti) confectionate din bare din otel si legate de barele din cele doua retele intre
care se monteaza, astfel incat sa fie rezistente si stabile la solicitarile care apar la
punerea in opera a betonului;
      ♦    dispunerea distantierilor va fi de cel putin 1 buc/mp in campul
retelelor la placi si pereti, si de cel putin 4 buc/mp la retelele placilor in consola;
  o    la armatura dispusa pe doua sau mai multe randuri (de regula, in grinzi)
distantierii pot fi cupoane de bare din otel, cu diametrul corepunzator, montati la cel
mult 2,0 m intre ei si legati de barele intre care sunt amplasati.
•    Distantierii fata de cofraj asigura grosimea acoperirii cu beton a armaturii si, prin
aceasta, au un rol esential in ceea ce priveste durabilitatea elementelor din beton
armat.
•    Montarea distantierilor fata de cofraj se efectueaza in urmatoarele conditii:
  o    se interzice utilizarea ca distantieri fata de cofraj a cupoanelor din bare din
otel;
  o    se pot utiliza urmatoarele tipuri de distantieri:
      ♦    prisme din mortar de ciment, de dimensiuni corespunzatoare,
prevazute cu mustati din sarma neagra pentru legarea pe barele de armatura;
      ♦    confectionati special, din material plastic;
  o    amplasarea distantierilor fata de cofraj se va face astfel:
      ♦    cel putin 2 buc/mp de placa sau perete;
     ♦    cel putin 1 buc/m, in doua parti ale aceleiasi laturi, pe fiecare
latura, la grinzi si stalpi.

Innadirea barelor de armatura

•    Innadirea barelor de armatura se poate realiza in urmatoarele moduri:

  o    prin petrecere;
  o    prin sudare;
  o    prin alte metode (cu manson si filet, specifice barelor cu profil
periodic etc.).
•    Modul de innadire a barelor trebuie sa fie prevazut in proiect, impreuna cu
conditiile specifice, daca este cazul, precum si cu abaterile admisibile.
•    Innadirea barelor de armatura prin petrecere se face conform prevederilor
proiectului in ceea ce priveste:
  o    modul de realizare: cu spatiu intre bare sau prin juxtapunere si legare;
  o    pozitia innadirilor in elemente;
  o    lungimea de petrecere
•    Innadirea barelor de armatura prin sudura poate fi realizata, de regula, prin
sudare electrica, in mediu normal sau de bioxid de carbon, in urmatoarele moduri:
  o    prin suprapunere;
  o    cu eclise;
  o    cap la cap cu topire intermediara;
  o    cap la cap, in cochilie;
  o    cap la cap, in semimanson de cupru.
•    Modul de innadire a barelor prin sudura va fi precizat in proiect, impreuna cu
eventualele conditii specifice, precum si cu abaterile admisibile.
•    Executarea innadirilor prin sudura, inclusiv privind calificarea sudorilor, precum si
verificarea calitatii innadirilor (abateri admisibile, defecte admisibile etc.) se vor face
conform prevederilor reglementarilor tehnice specifice.
•    La realizarea innadirilor prin sudura se vor avea in vedere si urmatoarele:
  o    nu trebuie sa se efectueze suduri pe zonele indoite ale barelor, iar in
apropierea acestora se vor respecta prevederile reglementarilor tehnice aplicabile;
  o    nu se permite utilizarea sudurii la armaturi din oteluri imbunatatite pe cale
mecanica (spre exemplu, prin tragerea la rece), exceptie facand sudurile prin puncte
3
 la plase sudate executate industrial;
  o    se va cere avizul proiectantului pentru conditiile de sudare a innadirilor de
continuitate intre doua bare colineare, ancorate de o parte si de alta a unui gol in
beton, situate la distanta relativ mica una de alta.
•    Innadirea barelor de armatura se poate realiza si prin alte metode, numai cu
avizul proiectantului, care va prevedea si conditii specifice, dupa caz.

Verificarea si receptia armaturii montate

•    Verificarea si receptia armaturii montate se efectueaza:

  o    la terminarea lucrarilor de montare, pentru o etapa de lucru, cand
se face si receptia lucrarilor;
  o    imediat inainte de punerea in opera a betonului, cand se efectueaza
o noua verificare.
•    Verificarea armaturii montate se efectueaza prin examinare directa si masurari
simple,care se refera la urmatoarele:
  o    tipul, clasa si trasabilitatea produselor: prin observare vizuala si
confruntare cu documentele privind produsele respective;
  o    diametrele si incadrarea in tolerante privind dimensiunile si pozitiile: prin
masurare directa, in cel putin doua sectiuni, in fiecare zona in care armarea difera, o
atentie deosebita fiind acordata distantei fata de cofraj (acoperirea cu beton);
  o    pozitia si aspectul innadirilor: prin observare vizuala si masurare directa,
cu  urmatoarele precizari:
     ♦      pentru imbinari sudate sau realizate prin alte metode, executate in
atelier (de catre executant sau prelucrator), se vor lua in considerare documentele de
receptie care trebuie sa fie intocmite la atelier;
    ♦   pentru imbinari executate la fata locului, se vor lua in considerare
documentele de receptie intocmite de executant, dupa realizarea innadirilor
respective;
o    legarea armaturii la incrucisari si existenta distantierilor, prin observare
vizuala si apreciere, inclusiv prin solicitare manuala, a stabilitatii carcasei de armatura
si a fixarii distantierilor;
o    starea armaturii, prin observare vizuala si masurare, dupa caz, privind:
     ♦     curatenia: suprafata armaturii nu trebuie sa fie acoperita de
materii care impiedica aderenta (pamant, substante grase etc.);
   ♦     starea de corodare, pentru care se aplica urmatoarele conditii:
        * se accepta starea existenta in cazurile in care armatura
prezinta rugina superficiala neaderenta (brun-roscata), care se curata usor prin
stergere, sau rugina superficiala aderenta (brun-roscata sau neagra), cu aspect mat,
rugos;
        * se masoara adancimea zonelor cu coroziune localizata (puncte,
pete) sau cu rugina in straturi care se desprind prin lovire, dupa curatarea ruginii,
urmand ca:
       ^ in cazul in care reducerea sectiunii este mai mica decat
cea corespunzatoare abaterilor limita admisibile negative pentru  diametrul armaturii,
sa se poata accepta starea existenta, cu avizul proiectantului;
           ^  in cazul in care reducerea sectiunii este mai mare, sa
se refuze receptia armaturii.
  o    evaluarea starii armaturii in cazurile in care aceasta prezinta coroziune
localizata sau in straturi, prin masurarea reducerii sectiunii, trebuie efectuata in
zonele in care coroziunea este vizibil avansata, in cel putin trei sectiuni ale fiecarei
bare de armatura. In cazuri de dubii privind verificarea armaturii montate conform
celor aratate mai inainte, se vor prevedea masuri pentru a se clarifica situatia, iar
pentru neconformitati se va dispune remedierea lor.
  o    pentru a evita aparitia neconformitatilor este recomandata verificarea
armaturilor la fasonarea acestora, inainte de montare.
•    Receptia armaturii montate reprezinta confirmarea conformitatii acesteia cu
4
 proiectul si prevederile reglementarilor tehnice aplicabile, pe baza verificarii efectuate,
prin incheierea procesului verbal de receptie calitativa pe faze (pentru lucrari care
devin ascunse), cu participarea reprezentantului beneficiarului lucrarii; in cazul
receptiei armaturii elementelor structurale, si cu participarea proiectantului.
•    Verificarea armaturii se face din nou, in intervalul de 24 de ore inainte de punerea
in opera a betonului.

ST009-2011
2. CERINTE SPECIFICE
2.1 Cerinte specifice pentru produsele din OTEL
2.1.1 Principalele cerinte obligatorii pentru produsele din otel pentru armaturi utilizate în
elemente şi structuri din beton armat se referă la:care trebuie garantate
a) caracteristici mecanice:

(i) caracteristicile de tracţiune:

(i.1) - limita de curgere Re (Rp0,2);

(i.2) - rezistenţa la tracţiune Rm;

(i.3) - raportul Rm/Re (Rp0,2);

(i.4) - alungirea totală la forţă maximă Agt;

(i.5) - alungire la rupere An.

(ii) forţa de forfecare a îmbinărilor sudate sau mecanice (Fs; Fw; Fd);

(iii) comportarea la oboseală;

(iv) aptitudinea la îndoire.

b) aderenţă şi geometria suprafeţei:

(i) geometria suprafeţei oţelurilor cu nervuri fR;

(ii) geometria suprafeţei oţelurilor cu amprente fP.

c) sudabilitatea şi compoziţia chimică (pe oţel lichid);

d) dimensiuni, masă şi toleranţe:

(i) diametre, secţiuni;

(ii) mase pe metru liniar şi toleranţe;

(iii) lungimea barelor;

(iv) masa colacului;

(v) dimensiunile plaselor sudate;

(vi) dimensiunile carcaselor cu zăbrele.

2.1.2 Categoriile de rezistenţă pentru produsele din oţel pentru armături, în funcţie de valoarea
caracteristică a limitei de curgere, sunt în conformitate cu tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1

5
 Categoria de Limita de curgere
rezistenţă Re (Rp0,2)
(N/mm2)
1 240
2 340
3 400
4 450
5 500
6 600

2.1.3 Categoriile de ductilitate în funcţie de alungirea la forţă maximă Agt, alungirea la rupere
An, precum şi de raportul Rm/Re(Rp0,2) (rezistenţa la tracţiune / limita de curgere) sunt în
conformitate cu tabelul nr. 2.
În absenţa unei specificaţii tehnice armonizate (standard european armonizat sau
agrement tehnic european) se admit următoarele valori:

Categoria de Alungirea la forţă Alungirea la Raportul

ductilitate maximă rupere Rm/Re(Rp0,2)
Agt An
(%) (%)
As*) min.1.5*) min.6.0 min.1.03*)
A min.2.5**) min.6 min.1.05**)
B min.7.5 min.10 min.1.08
C min.7.5 min.16 min.1.15
max.1.35
Cs***) min.10 min.20 min.1.25
min. 7.5 min.16 min.1.25
*) Până la adoptarea unei specificaţii tehnice armonizate, se admite şi categoria As, precum şi
următoarele valori:

- pentru sârme cu diametrul nominal de 4,0....5,5 mm inclusiv, Agt ≥1,0% şi Rm/Re(Rp0,2) ≥ 1,02.

**) Până la adoptarea unei specificaţii tehnice armonizate, se admit următoarele valori:

- pentru sârme cu diametrul nominal de 4,0...5,5mm inclusiv, Agt ≥ 2,0% şi Rm/Re(Rp0,2) > 1,03.

***) Până la adoptarea unei specificaţii tehnice armonizate, se admite şi categoria Cs.

2.1.4 Categoriile de aderenţă în funcţie de geometria suprafeţei sunt stabilite

astfel:

a) pentru produse netede: produsele fără nervuri, precum şi cele cu nervuri

având suprafaţa relativă a nervurii fR mai mică decât valorile din tabelele nr. 3.1. şi
3.2;
b) pentru produse de înaltă aderenţă: produsele cu nervuri, având suprafaţa
relative a nervurii fR cel puţin egală cu valorile din tabelele nr. 3.1. şi 3.2.
Valorile minime ale suprafaţei relative a nervurii fR pentru oţelul beton cu
nervuri, livrat sub formă de bare şi colaci, sunt în conformitate cu tabelul nr. 3.1.

Tabelul nr. 3.1.

6
 Diametrul 6 ≤8 ≤ 10 ≤ 11 ... ≤ 40
nominal
(mm)

Suprafaţa 0.039 0.045 0.052 0.056

relativă a
nervurii
fR

Valorile minime ale suprafaţei relative a nervurii fR pentru sârmele din

alcătuirea plaselor sudate şi carcaselor cu zăbrele sunt în conformitate cu tabelul nr.
3.2.

Tabelul nr. 3.1.

Diametrul 4....4.5 5....6 6.5….8.5 9.....10 11....12

nominal
(mm)

Suprafaţa 0.036 0.039 0.045 0.052 0.056

relativă a
nervurii
fR

În cazul produselor amprentate, aderenţa (suprafaţa relativă a amprentei) fP

se verifică pe baza geometriei amprentelor prevăzute în specificaţiile tehnice aferente.

2.1.5 Cerinţele şi criteriile de performanţă asociate lor sunt detaliate separat pentru
armăturile utilizate în elemente şi structuri din beton armat în subcap. 2.4.

2.3.2. Cerinţe privind compoziţia chimică – sudabilitatea

(1) Sudabilitatea este determinată prin două caracteristici:

a) carbonul echivalent (Ceq);
b) limitele referitoare la conţinutul anumitor elemente.
(2) Valorile maxime admise pentru elementele individuale şi ale carbonului echivalent
nu trebuie să depăşească valorile indicate în tabelul nr. 6.
(3) Valoarea carbonului echivalent Ceq trebuie calculată utilizând următoarea
formulă:

Ceq = C + Mn/6 + (Cr+Mo+V)/5 + (Ni+Cu)/15 (4)

unde simbolurile elementelor chimice indică conţinutul în % de masă.

Carbonaa Sulf Fosfor Azotb Cupru Valoareaa

% % % % % carbonului
max. max. max. max. max. echivalent
%
max.

7
Analiza chimică 0.22 0.050 0.050 0.012 0.80 0.50
pe oţel lichid

Analiza chimică 0.24 0.055 0.055 0.014 0.85 0.52

pe produs

a
Se permite depăşirea valorilor maxime pentru carbon cu 0,03 %, cu condiţia ca valoarea
carbonului echivalent să fie micşorată cu 0,02 %.
b
Conţinuturi mai mari de azot se admit dacă sunt prezente cantităţi suficiente de elemente
care fixează azotul.

(4) Conform prezentei specificaţii tehnice, durabilitatea produselor este asigurată de

compoziţia chimică specificată în tabelul nr. 6.
(5) Compoziţia chimică este la latitudinea producătorului, dar trebuie să asigure
satisfacerea criteriilor de performanţă privind rezistenţa, deformabilitatea, sudabilitatea şi
posibilităţile de prelucrare mecanică. Totodată va fi avută în vedere asigurarea unei
comportări bune la coroziune.

2.3.7. Cerinţe privind identificarea produselor

2.3.7.1. Marcarea produselor

a) Bare şi colaci
Identificarea se face pe bază de marcaj conform normelor în vigoare.
b) Produse derulate
Suplimentar la identificarea producătorului, o marcare de identificare a derulatorului
trebuie aplicată pe o etichetă durabilă (din material plastic sau metalică) ataşată.
c) Plase sudate
Suplimentar la marcările producătorului şi ale produsului aplicate sârmelor
individuale, trebuie fixată o etichetă durabilă (din material plastic sau metalică) la pachetul
de plase sudatepentru a indica producătorul plaselor.
d) Carcase cu zăbrele
Suplimentar la marcările producătorului şi ale produsului aplicate sârmelor
individuale, trebuie fixată o etichetă durabilă (din material plastic sau metalică) la pachetul
de carcase cu zăbrele pentru a indica producătorul carcaselor cu zăbrele.

2.3.7.2. Etichetarea produselor

Identificarea produselor din oţel pentru armături utilizate în elemente şi structuri din beton
armat se face prin ataşarea unei etichete durabile (metalică/material plastic), bine legată,
având următoarele informaţii:
a) pentru fiecare legătură de bară, colac sau produs derulat
(i) tipul oţelului produsului;
(ii) descrierea formei produsului (de exemplu: bară, colac, produs derulat);
(iii) indicativul specificaţiei tehnice de produs;
(iv) dimensiunile nominale ale produsului.
b) plase sudate
(i) tipul oţelului(rilor) produsului;
(ii) descrierea formei produsului (de exemplu: plasă sudată);
(iii) indicativul specificaţiei tehnice de produs;
(iv) dimensiunile nominale ale produsului (dimensiunile sârmelor, dimensiunile
panoului, distanţa dintre sârme, capete).
c) carcase cu zăbrele
8
 (i) tipul oţelului(rilor) pentru talpa superioară, diagonală şi talpa inferioară;
(ii) descrierea formei produsului (de exemplu: carcasă cu zăbrele);
(iii) indicativul specificaţiei tehnice de produs;
(iv) înălţimea de calcul al unei carcase cu zăbrele;
(v) dimensiunile nominale ale carcasei cu zăbrele.

2.4. Determinarea performanţei produselor din oţel utilizate ca armătură pentru

beton armat sau ca armătură nepretensionată pentru beton precomprimat
(1) Determinarea performanţei aferente fiecărei caracteristici esenţiale a produselor
din oţel utilizate ca armături trebuie corelată cu specificaţia de produs şi cu tipul de oţel.
(2) Metodele de încercare pentru determinarea performanţei aferente
fiecăreicaracteristici esenţiale sunt prezentate în tabelul nr. 16.
(3) Se acceptă utilizarea oricărei metode de încercare echivalentă cu cea specificată
în referenţialul menţionat în a doua coloană a tabelului nr. 16.

2.5.5. Cerinţe privind identificarea produselor

(1) Identificarea produselor se face pentru fiecare legătură de bare sau colac, prin
ataşarea unei etichete durabile (metalică/material plastic), bine legată, având
următoarele informaţii:

a) denumirea şi marcarea produselor;

b) numărul colacului sau legăturii de bare;
c) denumirea producătorului şi locul de fabricaţie;
d) indicativul specificaţiei pentru fabricaţia produsului.

(2) Marcajul produselor cuprinde următoarele date, după caz:

a) pentru sârme:
(i) litera Y pentru oţel de precomprimare;
(ii) valoarea nominală a rezistenţei la rupere, în MPa;
(iii) litera C pentru tragere la rece;
(iv) diametrul nominal al sârmei, în mm;
(v) tipul amprentării (T1, T2, T3 si T4);
(vi) clasa de relaxare R1 sau R2;
(vii) clasa de oboseală F1 sau F2;
(viii) clasa de coroziune (C1, C1L sau C2, dacă este cazul).

b) pentru toroane:
(i) litera Y pentru oţel de precomprimare;
(ii) valoarea nominală a rezistenţei la rupere, în MPa;
(iii) litera T pentru toron;
(iv) numărul 2, 3 sau 7 care indică numărul sârmelor din componenţa
toronului;
(v) diametrul nominal al toronului, în mm;
(vi) unde este cazul, litera I care indică produsele amprentate;
(vii) clasa de relaxare R1;
(viii) clasa de oboseală (F1 sau F2);
(ix) clasa de coroziune (C1 sau C2).

c) pentru bare:
(i) litera Y pentru oţel de precomprimare;
(ii) valoarea nominală a rezistenţei la rupere, în MPa;
(iii) litera H pentru laminare la cald;
(iv) diametrul nominal al barei, în mm;

9
 (v) unde este cazul, litera R care indică produsele cu nervuri;
(vi) clasa de relaxare R1;
(vii) clasa de oboseală F1;
(viii) clasa de coroziune (C1 sau C2).

2.7. Cerinţe privind livrarea, transportul şi depozitarea produselor din oţel

utilizate ca armături în elemente şi structuri din beton armat şi beton
precomprimat
(1) Fiecare livrare va fi însoţită de declaraţia de conformitate
(întocmită ţinând seama de cerinţele minime obligatorii precizate în SR EN
ISO/CEI 17050-1,2) şi de documentele referitoare la rezultatele încercărilor
pe şarjele de la turnare corespondente produselor metalice livrate (întocmite
ţinând seama de cerinţele minime obligatorii precizate în SR EN 10204 clauza
3.1).
(2) Transportul şi manipularea se realizează în aşa fel încât să nu se
producă deformarea remanentă a produselor (este interzisă agăţarea
colacilor de o sârmă sau cea a legăturilor de bare / plase într-un singur
punct, precum şi rezemarea necorespunzătoare în mijloacele de transport).

(3) Depozitarea se realizează cu respectarea următoarelor condiţii:

a) rezemarea să nu producă deformarea remanentă a produselor;
b) produsele să nu fie în contact direct cu pământul sau alte materiale
care le pot murdări sau degrada prin coroziune;
c) spaţiul şi modul de depozitare să asigure ventilarea pentru a se
împiedica umezirea produselor;
d) produsele să poată fi uşor şi corect identificate în depozit.

Anexa nr. 1la specificaţia tehnică

Programe minimale
de încercări pentru atestarea conformităţii

Se acceptă utilizarea în elemente şi structuri din beton a produselor din oţel pentru
armături livrate sub formă de bare şi colaci, produse derulate, plase sudate sau carcase cu
zăbrele pentru a căror conformitate se aplică programe de încercări prin care se asigură cel
puţin cerinţele prevăzute în tabelele A1.1, A1.2, A1.3, A1.4, în situaţia în care aceste
produse nu sunt acoperite de specificaţii tehnice armonizate.

Tabelul A1.1

Încercări solicitate de organismul desemnat

Încercări Supraveghere continua Încercări

iniţiale de tip Încercări prin sondaj realizate de
De la De la De pe De la producător
producător producător piaţă şantier

10
 inferior, de mijloc şi
superior al gamei
Caracteristici

Pentru diametru

dimensionale
esenţiale

Frecventa

Frecventa

Frecventa
Frecventa

Frecventa
diametru

diametru

diametru

diametru
Pe un

Pe un

Pe un

Pe un
BARE SI COLACI

Număr de încercări pe şarjă Număr de

încercări

Re (Rp0,2) 10 10 10 10 3

La 30 t sau pe o şarjă
sau o unitate de şarjă
Rm/Re(Rp0,2) 10 10 10 10 3

Re,act/Re,noma 10 10 10 10 3

Agt, An 10 10 10 10
3 şarje pe diametru de bară /colac
3 şarje pe diametru de bară/colac

3 şarje pe diametru de bară/colac

3 şarje pe diametru de bară/colac

Masa pe 3 3 3 3 1
metru liniar

pe o şarjă sau o
unitate de şarjă
Aptitudinea 3 3 3 3 1
la îndoireb

Geometria 3 3 3 3 1
suprafeţei

Analiza chimică 1 1 1 1 1
pe o şarjă sau
pe oţel lichid
o unitate de
(inclusiv Ceq)
şarjă

Număr de probe
Rezistenţa la 5 5 5 5 - -
O dată pe

O dată pe
Pe fiecare
diametru

obosealăc
an

an

a
Dacă este cazul.

b
Încercare la îndoire şi/sau îndoire-dezdoire.

c
În cazul în care se cere. Prelevarea probelor se va efectua astfel încât să fie acoperit
numărul maxim şi domeniul maxim de diametre din gama de diametre a producătorului pe o
perioadă de 5 ani.

11
N O T Ă: a) Tipul şi numărul de încercări pentru încercările iniţiale de tip ale produselor din
oţel livrate în bare şi colaci pentru armături utilizate în elemente şi structuri din beton armat
se aplică pentru fiecare tip de procedeu de fabricaţie.
b) Unitatea de încercare este şarja sau o parte din şarjă.

Tabelul A1.2

Caracteristici esenţiale Încercări solicitate de Încercări realizate de prelucrător

organismul desemnat

Frecvenţa Număr Frecvenţa Număr minim

de pe
încercări dimensiunea
pe colacc prelucrată

Produse derulate

Inspecţie vizuală pentru - Pentru fiecare colac prelucrat

degradarea geometriei
suprafeţei

Geometria suprafeţei 3 O probă pe zi 1

Pentru fiecare tip de corp de îndreptare

Re (Rp0,2) 3 O probă pe tip de corp 1

procedeu de fabricaţie al colacilor

de îndreptare (cu role

prelucrătorului şi pentru fiecare
(cu role sau cu cadru rotitor) al

Rm/Re (Rp0,2) 3 sau cu cadru rotitor) 1

Re, act/Re,noma 3 pe săptămână pentru 1
2 diametre prelucrate
Agt, An 3 1

Masa pe metru liniar 1 - -

Aptitudinea la îndoireb 1 - -

Analiza chimică pe oţel 0 - -

lichid (inclusiv Ceq)

a
Dacă este cazul.
b
Încercare la îndoire şi/sau îndoire-dezdoire.
c
Pentru încercări, probele trebuie alese dintr-un colac, având cel mai mare şi cel mai mic
diametru produs.

N O T Ă: În cazul în care se cere rezistenţa la oboseală, trebuie prelevate 5 probe o dată pe

an, aleatoriu, din fiecare loc de producţie, pe un echipament de derulat pentru cel mai mare
diametru prelucrat.
Prelevarea se va efectua astfel încât să fie acoperită combinaţia procesului de
fabricaţie al materialului cu tipul de derulare pe o perioadă de 5 ani.

12