Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a) Otelul beton laminat la cald (OB37, PC52, PC60), se poate livra in:
-colaci- pentru diametri intre 6 si 12 mm, cu greutatea de 40 la 600 kg;
-legaturi de bare- pentru diametri intre 14 si 30 mm, greutatea legaturilor fiind de max. 5000
kg., iar lungimea barelor, intre 8 si 20 m, functie de diametru;
-bare independente- pentru diametri peste 30 mm.
b) Sarma trasa neteda pentru beton, (STNB), se livreaza in colaci de:
- ( 20-100 ) kg. pentru diametri sub 3,55 mm ;
- ( 25-150 ) kg. pentru diametri peste 4,0 mm.
c) plasele sudate, se livreaza in rulouri, sau in pachete de plase plane, bine legate, pentru a nu se
deforma.
Fiecare lot, colac, pachet, trebuie sa fie insotit de un document de certificare a calitatii. Marcarea
otelului beton livrat, este necesara, pentru recunoasterea sortimentului si se face cu ajutorul unor
etichete metalice, sau din mase plastice, rezistente si bine legate. Eticheta, trebuie sa cuprinda:
-marca de fabrica a producatorului;
-numarul lotului;
-notarea standardizata a produsului;
-semnul organului controlului tehnic de calitate (CTC).
Locul de depozitare a otelului beton, trebuie astfel ales, incat acesta sa poata fi descarcat direct
din vehicolele de aprovizionare (vagoane CF, mijloace auto), in depozitul antreprizei de
constructii, pe calitati si pe diametri.
In general pentru depozitare, se realizeaza platforme deschise, balastate, sau betonate, cu panta
pentru scurgerea apelor. Otelul - beton subtire (diam. pana la 12 mm ), livrat in colaci, se
depoziteaza pe suporti verticali, sau direct pe platforma depozitului. In acest caz, se urmareste
asezarea colacilor in pozitie verticala, sau usor inclinata, pentru a usura introducerea cablurilor
de manipulare. Barele groase, livrate in legaturi de bare, se depoziteaza in rastele, sau pe randuri
perpendiculare, cu interspatii, care sa permita introducerea cablurilor de manipulare.
Plasele sudate se depoziteaza in pachete, pe tipuri de plasa, pentru a putea fi usor identificate. In
cazul spatiilor restranse, plasele se pot depozita si vertical, prin rezemare de un perete, sau in
rastele speciale, numite capre.
3. CONDITII TEHNICE si REGULI TEHNOLOGICE PRIVIND ARMAREA
Reguli tehnologice:
a) Armatura trebuie sa fie depozitata corespunzator, pentru a nu ruginii si a nu se deteriora;
b) Armatura se curata de: rugina neaderenta, pamant, grasimi, gheata, etc. (daca este cazul),
inainte de prelucrare, sau de punerea in opera.
c) La montarea armaturii, trebuie asigurate distantele dintre bare, precum si dintre bare si
cofraj, astfel incat fiecare bara de otel sa fie inconjurata de beton. Acest spatiu liber,
dintre barele de armatura, care sa asigure turnarea betonului, se realizeaza prin:
-fixarea intre ele a barelor de armatura, (in cazul placilor si al diafragmelor),
-prin fixarea barelor de rezistenta, de etrieri, (in cazul grinzilor, stalpilor, fundatiilor
izolate).
Fixarea se realizeaza prin legarea intersectiilor, cu sarma arsa, sau prin sudura in puncte, astfel
ca distanta relativa dintre bare, sa se pastreze aceeasi, sub impactul betonului la turnarea in
cofraje, precum si la compactarea lui.
d) Stratul de acoperire cu beton, care trebuie sa protejeze armatura, de factorii corozivi externi
este de:
- 11,5 cm, la placi;
- 1,52,5 cm, la grinzi, stalpi, diafragme;
- 3,54,5. cm, la fundatii.
Pentru a se obtine si pastra grosimea de acoperire cu beton prescrisa, se monteaza distantieri ,
(pureci), intre armatura si beton, astfel:
- 3 buc/m la placi si diafragme;
- 1-2 buc./m. pe fiecare fata de grinda sau stalp;
- 1 buc/2m. intre randurile de armatura, in cazul grinzilor armate pe doua sau mai
multe randuri.
Conditia tehnica nr. -Armaturile trebuie sa preia instantaneu eforturile de intindere, odata
cu aplicarea sarcinii pe elementul de constructie.
Reguli tehnologice
Reguli tehnologice:
a) Barele de armatura ce transmit efortul, trebuie sa fie petrecute (inadite), pe lungimi
corespunzatoare, prin:
-suprapunere aderenta;
-sudura, care poate fi:
-sudura cap la cap prin topire intermediara;
-sudura in puncte;
-sudura cu arc electric, prin suprapunere sau cu eclise;
-sudura cu arc electric, in cochilie in baie de zgura;
-sudura cu arc electric, in manson de cupru recuperabil;
-sudarea in mediu de bioxid de carbon;
-mansonare.
b) Pentru asigurarea transmiterii corecte a eforturilor, intr-o sectiune, se admite procentul
maxim de bare inadite, din totalul ariei de armatura, dupa cum urmeaza:
- 25% in cazul barelor netede din OB 37;
- 50% in cazul barelor profilate, de tip PC.
Distanta intre doua sectiuni consecutive de intrerupere a armaturilor, va trebui sa fie mai mare
decat lungimea de suprapunere, LS.
c) Barele inadite trebuie sa fie coliniare. In cazul mustatilor inglobate, se asigura pozitionarea
riguroasa a acestora prin ancorarea de cofraj, sau de carcasa de armatura, pentru a preveni
deplasarea armaturilor in timpul betonarii.
Conditia tehnica nr. 4 Este necesara respectarea prevederilor planului de armare din
proiectul de executie.
reguli tehnologice:
a). Este necesar a se respecta cu strictete prevederile planurilor de armare, in toate fazele de
prelucrare a otelului - beton, (la fasonare, la asamblarea in plase sau carcase si la montarea in
cofraj.
b). Se vor respecta calitatile de otel diametri barelor, prevazute in planurile de armare. Daca pe
santier, lipsesc anumiti diametri de armaturi, se pot inlocui unii diametri cu altii, la arie de
armatura echivalenta, sau cel mult cu 5% mai mare. Inlocuirea calitatii de otel din planul de
armare, se face numai cu acordul proiectantului.
c). Se efectueaza un control riguros al armaturii, inainte si dupa introducerea ei in cofraj,
urmarindu-se verificarea calitatii otelului, a diametrelor, a pozitiei barelor de rezistenta si a
etrierilor, asigurarea stratului de acoperire cu beton, a realizarii inadirilor, etc.
d). Inainte de betonare, se intocmeste un proces verbal de lucrari ascunse,
intre constructor si beneficiarul lucrarii, in care se consemneaza, pentru fiecare element de
constructie din structura de rezistenta, daca armarea s-a realizat conform proiectului, sau daca au
fost operate modificari, se va consemna in ce anume constau aceste modificari.
4. PRELUCRAREA OTELULUI - BETON
4. 1 Indreptarea armaturilor.
Indreptarea otelului-beton subtire (d < 14 mm), care este livrat in colaci, se realizeaza avantajos,
cu masini specializate, care realizeaza atat indreptarea cat si debitarea barelor.
Se deosebesc trei sisteme de masini si anume:
-masini care folosesc procedeul cu toba rotativa si dornuri (fig. 1.);
-masini care folosesc procedeul indreptarii cu role, (fig. );
-masina tip Burin de descolacit, indreptat si debitat bare,
(fig. 3.).
Fig. 1. Masina de descolacit indreptat si taiat barele de diametru mic (in varianta cu
dornuri): 1. colacul de otel beton; Vartelnita; 3. Con de ghidare; 4. Batiu; 5. Toba de indreptare;
6. Dornuri; 7. Role de tragere; 8. Role de taiere; 9. Jgheab de colectare; 10. Dispozitiv cu releu
pentru masurarea lungimii.
Capatul barei de otel - beton, se trage din colacul asezat pe o vartelnita, situata la (2-3)
m de masina. De aici bara se introduce pana intre rolele de tragere. Bara de otel beton, este obligata sa treaca printr-un traseu sicanat, astfel incat bara iese din masina
indreptata, fiind totodata si curatata de rugina. Bara avanseaza pana cand atinge
contactorul dispozitivului de masurare a lungimii. In acest moment, prin sistemul de
releu, se cupleaza rolele foarfeca, sau ghilotina, care taie bara la lungimea dorita.
Barele taiate sunt apoi colectate In jgheaburi. Cu aceste masini se indreapta bare
avand diametrul pana la 14 mm.
Fig.
MasIna de descolacit Indreptat si taiat otel-beton subtire (in varianta cu role): 1. colac de otelbeton; vartelnita; 3. role de ghidare; 4.grup de role pentru indreptare; 5. grup de role pentru
tragere; 6. ghilotina: 7. jgheab de colectare.
La masurarea lungimii de taiere, se iau in considerare si alungirile barelor, produse din cauza
indoirilor, astfel:
unde:
= 45, se ia,
L = d / 2;
= 90, se ia,
=180, se ia,
L = d;
L =3d /
Fig. 6. Masina de preluat masurat si taiat otel - beton gros. 1. -stelaj de bare; -bare de otel beton; 3. -jgheab de preluare; 4. -cadru metalic; 5. -cale de rulare; 6. -role de ghidare a barelor; 7.
-troliu de tragere a barelor; 8. -cablu de agatare si tragere a barelor; 9. -limitator de lungime; 10.
-stanta.
Plasele sudate, se taie bara cu bara, cu ajutorul unor foarfeci actionate manual, sau cu actionare
electrica. De asemenea in bazele de productie si in intreprinderile de prefabricate, pentru
debitarea plaselor, se utilizeaza masini specializate.
4. 4. Fasonarea armaturilor
permite indoirea barelor cu diametrul de pana la 40 mm, sau in cazul barelor subtiri, se permite
indoirea simultana a mai multor bare asezate in pachet, una peste alta si prinse intre ele cu
cleme.
Fig. 8. Masina de fasonat otel - beton: 1.-bara de otel-beton; - dorn opritor; 3.- disc
mobil; 4.- dorn mobil, (pe disc); 5.- dorn fix (axul
discului); 6.- gauri in disc pentru dornuri; 7.- bara suport pentru dornul opritor; 8.- role de
rezemare; 9.- masa de lucru.
Fig. 9. Faze tehnologice, privind fasonarea unei bare ridicate, la armarea unei grinzi .
Indoirea barelor ridicate, la placi obisnuite, se face la fata locului, pe cofraj, folosind o cheie furca, ce se spri jina direct pe cofraj, fig. 10.
Fig. 1 Diametrele barelor dupa cele doua directii care se sudeaza prin puncte.
din relatia:
Fi g 15. Verificarea sudarii in puncte a armaturilor: a). incercarea la intindere; b). incercarea la
forfecare din intindere.
Verificarea calitatii sudurii
Pentru ca o sudura sa aiba o calitate superioara din punct de vedere fizico- mecanic, se fac
incercari de laborator la:
- intindere, respectiv la
Procesul de sudare care se foloseste, presupune exercitarea unei presiuni asupra capetelor
barelor, la care corespunde o incalzire a lor, pana la topire, cand se produce o refulare a
materialului topit, in zona de contact.
Fig.
16. Inadirea armaturilor prin sudura cap la cap prin topire intermediara;
Tehnologia de sudare, tine seama de parametrii sudarii, care sunt;
-distanta efectiva intre falci ( mm );
-scurtarea la topire,
( mm );
-scurtarea la refulare,
( mm );
-curentul de preancalzire
( KA );
-durata refularii
( Sec.);
-forta de refulare
( daN).
Preincalzirea capetelor barelor se efectuaza prin apropierea lor pana la scurcircuitare, care se
evidentiaza printr-o coloratie portocaliu deschisa, dupa care se produce topirea capetelor barelor,
evidentiata de o scintilatie deasa si uniforma. In acel moment incepe refularea materialului.
Curentul electric se intrerupe dupa ( 0.5 0 ) sec. de la momentul inceperii refularii, iar aceasta
continua pana la atingerea scurtarii la refulare, prescrisa.
La verificarea calitatii sudurii, se urmareste, ca la incercarea la intindere, ruperea sa nu se
produca in zona sudata sau in zona de influenta termica, (Z.I .T.) in proportie mai mare de 10 %.
, deoarece la
Innadirea prin sudura manuala cu arc electric poate fi facuta in urmatoarele variante:
1-innadirea prin suprapunere:
1.1 - cu bare dispuse coaxial;
1.2 - cu bare necoaxiale.
2- innadirea cu doua eclise egale;
1. - cu cate un cordon de sudura;
- cu cate doua cordoane de sudura;
3- innadirea cu o eclisa, cu cordoane de sudura pe ambele parti .
La sudurile de montaj, a elementelor prefabricate, se recomanda realizarea innadirilor cu eclise
sudate pe ambele parti.
coaxial.
Fig. 17. Imbinarea barelor, prin sudarea cu arc electric, prin suprapunere coaxiala.
La imbinarea coaxiala, apare avantajul coliniarizarii celor doua bare innadite, dar dezavantajul
unei manopere costisitoare, deoarece este necesara indoirea barelor in zona de imbinare, sub un
unghi precis, rezultat din tangenta unghiulara dintre diametrul minim al barelor imbinate
si lungimea de suprapunere a barelor, in zona de innadire.
La innadirea necoaxiala, prin suprapunere a barelor, avantajul principal este manopera
redusa la realizarea imbinarii, dar prezinta un mare dezavantaj, prin faptul ca in zona de
imbinare, apare un moment de rasucire care tinde sa coliniarizeze suportul fortelor din cele doua
bare innadite.
Fig. 19. Inadirea barelor cu sudura manuala cu arc electric prin suprapunere necoaxiala;
Ls (lungimea sudurii) are aceiasi valoare ca la imbinarea coaxiala, valori date in tabelul de
mai sus.
Innadirea cu eclise, foloseste bare de aceeasi calitate de otel si acelasi diametru, cu al
barei innadite.
Fig. 20. Inadirea barelor cu eclise; 1. Sudura longi tudinala pe lungimea eclisei; Sudura frontala
pe o lungime de 1,5 d si o inaltime de 0,5 d.
Aria eclisei trebuie sa satisfaca conditia de egalitate intre capacitatea portanta minima a eclisei si
capacitatea portanta maxima a barelor imbinate:
in care:
Ae este aria eclisei;
Aa este aria barei inadite;
- reprezinta rezistenta normata a barei;
Innadirea barelor de armatura, prin suprapunere sau cu eclise, se realizeaza prin strangerea lor
prealabila, intre ele si fixarea prin puncte de sudura, (hafturi) la circa 30 mm, distanta. Sudarea
longitudinala propriuzisa se realizeaza prin cusatura de sudura executata continuu pe lungimea
minima de 40 mm, (pentru a cuprinde cel putin doua puncte de prindere, (doua hafturi).
In timpul sudarii, lungimea arcului electric se mentine constanta si egala cu:
(4 5) mm, in cazul sudarii in pozitie orizontala, respectiv
(3 4) mm, la sudarea verticala, sau inclinata.
Depunerea metalului topit, se incepe de la un capat al cordonului de sudura si se depune cu o
viteza constanta de:
(3
Se aplica in cazul imbinarilor, la care accesul electrodului, in vederea sudarii, e posibil doar
dintr-o singura parte si atunci cand sunt necesare innadiri de lungimi reduse, respectiv lungimi
de 2,5 d.
Aceste suduri se executa la curent continuu, cu mentinerea partiala a baii lichide, avand drept
suport de baie, o cochilie metalica.
Dupa pozitia imbinarii, se disting doua situatii:
- sudarea in pozitie verticala, fig. 21.a;
- sudarea in pozitie orizontala, fig. 21.b.
Fig. 21. Innadirea barelor cap la cap, cu sudura manuala, in cochilie in baie de zgura; a.). cu
sudura in pozitie verticala; b.). cu sudura in pozitie orizontala.
Tehnologia de sudare.
Barele se introduc in cochilie, dupa ce in prealabil au fost bine curatate si taiate conform
necesarului. Se da drumul la curent si se executa sudura in trei etape:
(I) - radacina sudurii;
straturi,
Preincalzirea capetelor barelor, la o temperatura de (250-300)C, se face cu flacara oxiacetilenica, atunci cand:
-temperatura mediului ambiant este
, respectiv cand,
cu
= ( 35 - 45 ), pentru a putea avea acces electrodul. Semimansonul de cupru, are rol de suport
de baie, nefiind necesara preincalzirea capetelor barelor.
Innadirea barelor fara prelucrarea capetelor, prin sanfrenare.
Fig. 2 Innadirea armaturilor cap la cap, cu sudura manuala, in semimanson de cupru recuperabil.
Tehnologia de realizare a sudurii, presupune urmatoarele etape:
- se fixeaza barele in semimansonul de cupru;
- se presara intre capetele barelor, pe manson, un strat de
ceramic, de (1 - 2) mm. grosime;
flux
I
in
prin
fata
si se
continua executarea stratului de acoperire, (protecti a sudurii), de jur
imprejur-ul barei inadite.
Innadirea barelor avand capetele prelucrate in forma de V.
Tehnologia de executare a sudarii, este asemanatoare cu cea descrisa anterior, cu deosebirea ca se
prelucreaza capetele In forma de V, (se sanfreneaza).
prin legarea cu
Asamblarea barelor direct pe cofraj, se face atunci cand santierul nu dispune de utilaje de ridicat,
iar carcasele ar conduce la greutati ce depasesc 100 Kg, precum si in cazul armarii placilor.
Metoda se preteaza la toate elementele constructive din beton armat, cum sunt: fundatii, stalpi,
pereti, grinzi, etc.
Fundatii
Asamblarea barelor se face pe un strat de beton de egalizare, de (10 - 15) cm. grosime, astfel
incat sa fie satisfacuta conditia prevazuta de norme, ca distantarea armaturilor de teren, sa fie la
cel putin 7 cm. Pe stratul de egalizare, se aseaza cupoane de bare, (pureci), sub forma de
distantieri, pentru a realiza un strat de acoperire cu beton de minim 3,5 cm.
In cazul fundatiilor tip radier general, regulile de montare a armaturilor sunt aceleasi ca in cazul
armarii planseelor, formate din placi si grinzi, cu diferenta ca se inverseaza ordinea de montare a
armaturilor, adica se Incepe cu armarea placii radierului si apoi, armarea grinzilor.
Stalpii
Montarea armaturilor la stalpi, se face concomitent cu ridicarea unui nivel, (etaj), in urmatoarele
etape:
- se monteaza armatura longitudinala a stalpului;
- se fixeaza etrierii, la distanta din proiect, distanta marcata pe doua bare longitudinale
dispuse diagonal, dupa care, se leaga etrierii de barele longitudinale cu sarma arsa de 1 mm.
grosime la distanta marcata.
Pereti diafragme.
In cadrul peretiilor, se monteaza in prima faza, un panou de cofraj, dupa care se monteaza una
dintre cele doua plase de armatura, cum se vede in fig.
25.a, fixandu-se de cofraj cu ajutorul cuielor in forma de L.
Fig. 25. Succesiunea de montare a armaturilor in cazul peretilor, (diafragmelor): 1. primul panou
de cofraj montat; prima plasa de armatura; 3. destantieri, (pureci), pentru asigurarea stratului de
acoperire cu beton; 4. cuie in forma de L, pentru fixarea de cofraj a plasei de armatura; 5. al
doi lea panou de cofraj, de inchidere; 6. agrafa - distantier, pentru mentinerea distantei relative
intre cele doua plase de armatura.
Intre plasa de armatura si cofraj, se prevad pureci, care sa asigure stratul de acoperire cu beton al
armaturilor. In faza urmatoare, se monteaza a doua plasa de armatura, fixata de prima plasa prin
intermediul unor distantieri, dispusi la circa 1,5 m. distanta, asa cum se vede in fig. 25. b, avand
rolul de a pastra distanta relativa intre cele doua plase de armatura. Se inchide cofrajul, cu cel de
al doilea panou, nu inainte de a se monta pe a doua plasa de armatura, distantieri, (pureci), care
sa asigure acoperirea cu beton si la cea de a doua plasa.
Grinzi .
Asamblarea armaturilor grinziilor, se face dupa montarea armaturilor la
stalpii tronsonului inferior, in urmatoarea succesiune:
- se marcheaza pe cofraj pozitia etrierilor;
- se introduc in cofraj etrierii cu bratul deschis;
- se monteaza armaturile longitudinale de rezistenta si montaj;
- se inchid etrierii ;
- se leaga armaturile longitudinale de etrieri, cu sarma arsa;
- se prevad pureci, pentru respectarea stratului de acoperire cu beton.
Placi de beton armat.
Fig. 26. Fazele privind etapele de executie a carcaselor de armaturi pentru o grinda: a). vedere
orizontala a stendului de montzaj; b), c), d), aspecte in secvente tehnologice privind montarea
armaturilor pentru grinda; 1. rigla gradata; suport de inventar (capra); 3. armaturi longitudinale
de la partea inferioara; 4. Etrieri ; 5. Armaturi longitudinale de la partea superioara; 6. Legare cu
si anume:
Fig. 28. Ateliere de armaturi de capacitate mica, organizate pe doua linii tehnologice:
- pentru bare cu diametrul
12 mm.
Montarea carcaselor in cofraj, se face manual, daca au o greutate < 100 Kg. si cu macaraua, daca
greutatea este mai mare. Macaralele, au prevazute traverse care apuca carcasele din mai multe
puncte, astfel ca acestea sa nu se deformeze sub greutate proprie.
O metoda de mare productivitate, pentru armarea placilor planseelor, cat si a panzelor curbe
subtiri, o reprezinta folosirea plaselor subtiri, care se li vreaza ca:
- plase plane, sau
- plase spatiale.
Plasele plane se folosesc la placi armate crucis, care au bare de rezistenta dupa cele doua
directii, de diametrii mari (
) mm, iar plasele in rulou se folosesc la placile armate
dupa o directie, care au dupa cealalta directie, (lunga), bare de repartitie, de diametri
mici , (
) mm.
Marca
barelor
Diam.
Nr. bare
asemenea
(mm.)
in toate
elem.
Tab. 1.
Lungima
in (m). a
unei bare
0tel PC 52
0tel OB37
intrun
elem.
1
18
20
25
10
10
11
1,99
2,46
3,85
0,395
0,617
(m).
Masa pe metru
(Kg.)
Masa pe diametri
(Kg.)
(Kg.)
b) - comanda de executie si receptie a produselor din otel - beton, (format A 4), servind
atelierului de prelucrare si confectionare a armaturilor.
FISA DE DEBITARE
FASONARE
Tab.
Tab 3.
BI BLI OGRAFI E.