BULETINUL CONSTRUCTIILOR

,

Vol. 4 2006

CONTINUT

,

"Cod de proieclare a consfructilor cu peref structurali de belon armat" -

indicativ CR 2-1-1.1 -05, aprobat de MTCT cu ordinul31 06,01.2006 3

"lista ordinelor minislrului Transporturilor, consfructilor siturismului care i~i inceteaza aplicabilitatea Incepand cu data prezentului ordin", aproba!

de MTCT cu ordinul 523/12.04.2005 ,' , " , 191

MINISTERUL TR.A.NSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR ~I TURISMULUI

ORDINUL Nr .. 3 din 06.01.2006

pentru aprobarea reglementarii tehnice "Cod de proiectare a constructillor cu peretl structural! de betonarrnat" lndlcativ CR 2-1-1.1 - 2005

1 n co nform itate cu art. 38 al in. 2 d in Leg ea n r. 1 0/1995, privind calitatea in constructii, cu rnodificarile ulterioare.

In temeiul art. 2 pet. 45 :;;i al art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 412 I 2004 privind organizarea §.i functionarea Ministerului Transporturilor, Consfructiilor §i Turismului, cu modificariia :;oi corrtpletarile ulterioare,

Avand tn vedere procesele - verbale de avizare nr. 13/ 23.11.2005 a I Com itetului T ehnic de S pedal itate - CTS 5 § i nr. 9/ 28.11.2005 al Com itetu I ui T ehn ic de Coordonare Cenerala,

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite urmatorul

ORDIN

Art.1. - Se aproba reglementarea tehnica "Cod de proiectare a constructiilor cu peretl structurali de beton arrnat", - indicativ CR 2-1-1.1.-2005, elaborata de catre Universitatea Tehnlca de Constructii Bucurssti - UTCS, prevazuta in anexa 1 care face parte inteqranta din prezentul ardin.

1 Anexa se publica in Monitoful Oticial al Romfmiei Part.ea I bis ~i tn Buletinu/ ConstrUC/iilor editat de catre Institutul National de Cercetare - Dezvoltare Tn Constructii ~i Economia Constructlllor - I NCERC Bucurestl,

3

Art .. 2. - Prezentul ordin se publica Tn Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. §i intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii,

Art. 3. - La data intrarii in vigaare a prezentului ordin, Ordinul ministrului lucrarilor publics $i arnenajarii teritoriului nr. 30/N/1996 pentru aprobarea reglementsrii tehnice "Cod penlru proieclarea constructiilor cu pereu s tructurali de beta n a rm at", ind icativ P 85-1996, publica! Tn Buletinul Constructiilor nr. 10/1996, preeum i'i ariee aile dispozitii conlrare T§i inceteaza aplicabilitatea.

MINISTRU,

GHEORGHE DOBRE

4

MINlSTERUL T.RANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR ~I TURISMULUI

COD DE PROIECTARE A CONSTRUCTIILOR CU PERETI STRUCTURALI DE BETON ARMAT

Indicativ CR 2-1-1.1 ~ 2005

Efaborat de:

Universilatea Tehnlca de Constructii Bucuresti - UTCB

Partea I Elaboratori:

Prevederi de proieciere Tudor POSTELNICU Constantin PAVEL

Partea II Elaborator:

Comentarii

Tudor POSTELNICU

Avizat de:

DIRECTIA DE REGLEMENTARE TN CONSTRUCTII- MTCT

Director:

Responsabillucrare:

Ing. Cristian Paul STAMATIADE Ing. Mihai CRAINIC

5

CUPRlNS

1. Probleme generale 10

1. 1. Modul de aplicare 10

1.2. Relatia en aIte prescriptii II

2 Aldituirea de ansamblu ·········· 12

2.1. Definitii, Clasificari 12

2.2. Alcatuirea generala a cladirilor si dispozitia

elernentclor structurale verticale 13

23. Alcatuirea elernentelor structurale 16

204. Plansee.. ·· .. ·· .. · .. · 18

2.5. Rosturi , 19

2.6. Infrastructura , 20

2.7. Alcatuirea elernentelor nestructurale , 21

3. Exigente generale de proiectare 22

3 .. 1. Pro bl erne generale 22

3.2. Exigente privind mecanismul structural de disipare

a energici (mecanismul de plastificare) 23

3,3. Exigcnte de rezistenta ~i de stabilitate , 23

3 A. Exigente de rigiditate , , , 24

6

3.5 .. Exigente privind ductilitatea Iocala si eliminarea

ruperilor cu caracter neductil 24

3.6. Exigente spccifice structurilor prefabricate ,.25

4 .. Proiectarea prellminara a elementelor structurale 26

4.1. Stabilirea incarcarilor verticale 26

4.2 .. Dimensionarea prelirninara a sectiunilor peretilor 26

4.3. Dirnensionarea prcliminara a seqiuuilor26

grinzilor de cuplare ,., .. , , 28

5. Calculul structurilor eu pereti structurali la actiunea

'incarearilor verticale ~i orizontale 28

5.1. Indicatii generale , .. , 28

5.2. Schematizarea pentru calcul a structurilor

eu pereti structurali , , 33

5.3. Determinarea eforturilor axiale de compresiune in

peretii structurali din actiunea lncarcarilor verticale 37

5.4. Metoda simplificata pentru determinarea

eforturilor sectionale, in domeniul elastic 38

5.5. Metode de ealeul in domeniul postelastic .. , 42

6. Calculul seetlunllor peretilor strueturall 47

6.1. Generalitati ., 47

7

6.2. Valorile eforturilor sectionale de dimensionare , 49

6.3. Efecrul tncnrcarilor verticale excentrice , 54

6.4. Dimensionarea sectiunii de beton a

peretilor structurali 54

,

6.5. Calculul armaturilor longitudinale ~i transversale

din pcretii structurali · ········ ·········· 56

6.6. Calculul armaturilor din grinzile de cuplare 61

6.7. Calculul planseelor ca diafragrne orizontale 62

7. Prevederl constructive ·········· 67

7. 1 . Materiale uti lizate ······· .. · .. · .. ······ 67

7.2. Alcatuirca sectiunii de beton a peretilor

structurali. Dimcnsiuni minime 67

7.3. Armarea peretilor. Prevederi gcnerale , 70

7.4. Armarea In camp a peretilor strueturali 74

7.5. Arman locale ale elementelor verticale 76

7.6. Armarea grinzilor de cuplare 82

8. Probleme specifice de alcatuire a structurilor

prefabricate , , , 84

8.1. Probleme generaie 85

8.2. Alcatuirea panourilor.. · · 85

8

8..3 .. Imbinarile structurilor eu pereti din clemente

prefabricate de beton arrnat 89

9. Infrastructuri 94

9.1. Pro blerne general e 94

9.2 .. Tipuri de infrastructuri , 96

9.3. Indicatii privind modul de caleul al

elernentelor infrastructurii 102

I

9.4. Probleme specifice de alcatuire a

elernentelor infrastructurilor 104

ANEXAA

Procedeu simplificat de calcul structural 107

Problerne generale , .. , , 111

Alcatuirca de ansamblu lll

Exigente gcnerale , , .. , 121

Proiectarca prelimi nara a eleme ntelor structurale 122

Calculul structurilor eu pereti structurali la actiunea

incarcarilor verticale si orizontalc 124

Calculul sectiunilor peretilor structurali ., 138

Prevederi construetive , 165

Probleme specifice de alcatuire a structurilor

prefabricate , .. , , , 176

Infrastructuri , 181

9

Indicativ

CR 2-t-l.l- 2005

COD DE PROTECTARE A CONSTRUCTJlLOR CUPERETI STRUCTURALIDE BETON ARMAT

1. PROBLEME GENERALE

1.1. Modul de aplicarc

1.1.1. Prezentul Cod cuprinde prevcderi refcritoare la proiectarea constructiilor cu pereti structurali de beton annat monolit

si/sau din clemente prefabricate, .

Prevederilc privind alcatuirea de ansamblu ~l. :alc.ulul structurilor eu percti, cat si dctaliile de alcatuire const~'uctrva ~l ~e armare a pcretilor, se refers la tipurile uzualc de structuri care apar 111 mod curent la' cladirile etajate civile sau industriale, eu pana la 20 de niveluri.

Pentru alte categorii de constructii, cu forme, alcatuiri ~i/sa~ solicitari spcciale, sau la cladiri mai inalte, prcvederile prezentului Cod vor fi luate in considerare cu caracter orientativ.

1.1.2. In cazul constructiilor situate pe terenuri sensibilc la umezire si, in general, pe teren~ri la care pot aparea tasari diferen~i.ale irnportante, este necesar ea, pe liing~ res~ectarea preve~en.lor prezentului Cod, so. se prevada ~i masun sup1tm~~~re de alcatuire, dimensionare si armare corcspunzatoare condltllior. d~. fundare respective. Aceste masuri nu fac obiectul prezentei prescnptii.

Aprobat de: Ml ISTRUL TRANSPOR TURILOR, CONSTRUCTIILOR $1 TVRlSMULUI eu ordinul nr. 3 din 06.01.2006

Elaborat de:

UNfVERSITATEA TEHNJCA DE CONSTRUCTII BUCURE~TI - VTCB

10

1.1.3. Alcatuirea constructiva a structurilor CLl pereti de beton annat va fi pusa de acord CU procedeele de executie folosite (sistemul de cofraj utilizat pentru pereti i verticali din beton armat monolit, sau realizati din panouri mati prefabricate, modul de cxccutie al planseelor etc.).

Se va urmari ca tebnoJogia de cxecutie sa nn afeetczc comportarea structurala avuta in vedere la proiectare,

1.1.4 Prevedcrile prezentului Cod trebuie interpretate ca avand un earaeter minimal. De la caz la caz, prciectantii de structuri pot aplica ~i alte rnetode de calcul si pot k.m si alte masuri constructive pentru obtinerea nivelului dorit de siguranta.

1.2. Relatia cu alte prescrlptii

1.2.1 Sub aspectul masurilor de protectie seisrnica, prczentul Cod de proiectare este bazat pe prevederile normativului PI00I1992, falii de care cuprindc detalieri ~i precizari suplimentare.

Proiectarea structurilor cu pereti de bcton annat va fi orientata

pe satisfaccrea exigentelor structurale (vezi cap.3):

eonformarea generala favorabila a constructici; asigurarea unei rigiditati suficiente la deplasari lateralc;

irnpunerca unui mecanism structural favorabil de disipare a energiei sub actiuni seismice de intcnsitate ridicata,

1.2.2. Metodele de proiectare seismica a structurilor cu pereti structurali de beton armat, difercntiate in functie de modul in care este modelata actiunca seismica, de fidelitatca rnodelului de calcul in raport cu caracterul, In general, spatial, dinamie ~i neliniar al comportarii structurale, precum si de modul concrct in care sunt efectuate verificarilc ce privesc conditiile de eonfonnare antiseismica si performantele raspunsului seismic, sunt cale prescrise la pet. 2.3 ~i

11

tabelul 6.2 din Normativul PIOO/92, unde sunt precizate si domcniile recomandabile de utilizare a acestor metode.

1.2.3. Prevederile prczentului Cod vor fi completatc dupa necesitati ell prevcderile altar prescriptii sub a carer incidents se afla constructiile proiectate, cum sunt:

standardele referitoare la actiunile in constructii; standardele refcritoare la proiectarca elementelor de beton armat din constructii civile ~i industriale; standardele referitoarc 1a calculul tcrenului de fundare;

P59/80-"Instructiunile tehnice pentru proicctarea ~i executarea armarii elernentelor de beton cu plasc sudate";

N EO 12/99-"Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton si beton annat";

- NP lI2/04-"Normativ pentru proieetarea de fundare directa".

I

I I

I

2. ALCATUIREA DE ANSAMBLU

2.1. Deflnitii, Claslficari

2. t. t Constructiile Cll pereti structurali sunt cole la care elernentele structurale verticale sunt constituite in totalitate sau pallial din pereti de bcton annat turnati monolit sau realizati din clemente prefabricate.

La aeeste structnri este necesara realizarea planseelor ca diafragme orizontaie, care asigura deformarea solidara in preluarea fortelor orizontale (din actiunea cutremurului sau a vantului) a elementelor verticale structurale - pereti sau stalpi,

12

2.1.2 Du~a mcdul de participare a pcretilor la preluarea incarcarilor verticale si orizontale, sisternele structurale se clasifica 111 unnatoarele categorii:

A. Sisteme Cll pereti structurali, la care rezistenta In forte laterale este asigurata, practic, III totalitatc de catre pereti st~ctllrali de beton annat. Structura mai poate cuprinde si alte clemente structurale cu rol numai In preluarea incarcarilor verticale, a carer contributie In

preluarea fortelor laterale poate fi negl ijata. '

B. Sistetne m ixte (duale)'la care peretii s tructura Ii conl ucreaza cu cadre de beton arrnatin preluarea fortelor laterale,

2.1.3 Pcretii structurali se clasifica in:

pereti In consola individuali (necuplati), lcgap numai prin placa planseului;

pereti cuplati, constituiti din doi sau mai multi montanti (pereti in consola) conectati intr-un mod regulat prin grinzi (grinzi de cuplare) proiectate, dupa caz, pcntru a avea 0 comportare ductila san In domeniul elastic;

pcrctii asamblati sub forma unor tuburi perforate sau nu.

2.2.Alcatuirea generala a cladirilor ~i dispozitla elementelor structurale verticale

2.2.1. La stabilirea fonnei ~i a alcaruirii de ansamblu a cOllstruc!jilor. se .vor ~lcgc, de preferinta, conturun regulate in plan, e?m~act~ ~l simetnce, evitandu-se disimetriile pronuntate 'in dis~butla volumelor, a masclor, a rigiditatilor si a capacitatilor de reZ1st~n~a ale peretilor $i a celorlalte subsisteme structurale, in cadrul aceluiasi tronson de cladire, in vederea 1 i mitariiefectelor de tors iune

13

generals sub actiunea seismica ~i a altar efecte de intcractiune defavorabile.

Prin alcatuirea structurii se va realiza un traseu sigur, cat mai scurt, al incarcarilor vcrticale ~i orizontale, de la locul unde sunt aplicate la terenul de fundare.

La stabilirea configuratiei structurii ~i a peretilor structurilor se vor respecta prevcderile paragrafclor 4.1 ~i 4.3 din normativul PI 00/92 si prevederile suplimentare prczentate In continuare.

II

2.2.2. In cadrul aceluiasi tronson, suprafata planseului la fiecare nivel va fi pe cat posibil aceeasi, iar distributia ill plan a perctilor va fi, de regula, aceeasi la toate nivclurile, astfel ea acestea sa se suprapuna pe verticala, Se admit retrageri la ultimele niveluri, inelusiv cu suprimari partiale sau totale ale 1I11orpereti, urmarind sa se evite aparitia unor disimetrii importante de mase si de rigiditati

Dimensiunile ~i armarea peretilor se vor pastra, de regula, constante pe inaltimea cladirii, La cladiri cu inaltimi mari dimcnsiunile se pot micsora gradat. fara salturi brustc importante, la unul, doua din niveluri.

2.2 .. 3. In cazul cand la parter sau la altc niveluri intervine necesitatea de a se crea spatii lib ere mai mari de cat la etajele curente, se poate accepta suprimarea unor pereti, Se vor lua masuri pentru a rnentinc si la aceste niveluri capacitati suficiente de rigiditatc, de rezistenta si de ductilitate pe ambele directii prin continuarea pana Ia fundatii a celorlalti pereti ~i prin alcatuirea adecvata a stalpilor de la baza peretilor intrerupti,

2.2.4. La dispunerea peretilor 'in plan se va urmari sa se evite efectele negative rezultate din aparitia unor excentricitati suplimentare ca urmarc a plastificarii ncsirnultane a unor pcreti la actiunea cutremurului dupa anumite directii De asemenea, la pozitionarea

14

pere~lo[ 111 plan se va urmari ca cerintele de ductilitate sa fie cat rnai uniform distribuite In peretii structurii,

2.2.5. Amplasarea 'in plan a peretilor structurali va urmari eli prioritate posibilitatca obtinerii unui sistem avantajos de fundatii (incIuzand, daca este necesar, peretii de la subsol si/sau de la alte niveluri de la partea inferioara), 1n masura sa realizezc un transfer dh mai simplu~i mai avantajos al eforturilor de la baza peretilor la

terenul de fundare.' .

2.2.6. Peretilor structurali carora Ie revin cele mai mari valori ale fortelor orizontale trebuie sa li sc asigure 0 incarcarc gra vitationala suficienta (sa fie suficient "lestati") astfel tneat sa se poata obpne eonditii avantajoasc de preluare a solicitarilor din incarcari orizontale ~i de transmitcrc a acestora la terenul de Iundare.

2 .. 2..7. La constructiile eu forma in plan dreptunghiulara, peretii structurali se vor dispunc, de regula, dupa doua directii perpendiculare Intreele. Se recomanda ca rigiditatile de ansamblu ale structurii dupa cele doua directii sa fie de valori apropiate intreele.

La cladirile de alte forme aceleasi cennte se pot realiza ~i prin dispunerca peretilor dupa directiile principalc determinate de forma cladirii.

2.2.8. Se va urmari ea rezultantelc incarcarilor verticalc (gravitationale) care actioneaza pcrctii unei structuri sa nu duca la excentricitati mari cu acclasi sens faia de ccntrcle de greutate ale peretilor respectivi, neechilibrate pe ansamblul structurii la fieeare niveI.

2.2.9. Dintre peretii intcriori, se recornanda sa fie folositi ca pereti structurali cu prccadere aceia care scpara functiuni diferit~ sau care trebuie sa asigure 0 izolarc fonica sporita, ncccsitand ca atare

15

/ //
/r
/
" ,/
/
>'
/ Fig. 2.2
.-
,.
/ %
,-
Fig. 2.1. grosimi mai mari ~i care, in acelasi timp, nu prezinta goluri de usi sau la care acestea sunt in numar redus .. Din aceasta categorie fac parte:

1a cladirile de locuit, peretii dintre apartamente si peretii casei scarii;

la cladirile administrative, peretii de la nucleul de circulatie verticals si de la grupurile sanitare, etc.

2.2.10. Peretii -exretiori pot fi realizati din beton armat ~i utilizati ea pcreti structurali, ell conditia asigurarii izolarii lor termice prin placare, la exterior, eu un material termoizolator. Acesti pereti pot fi din beton armat monolit sau din elemente prefabricate.

2.2 .. 11. La proiectarea structurilor Cll pere]i structurali se va avea in vedere in afara siruatiei constructiei in faza de cxploatare ~i siruatiile care apar pe parcursul exccutiei, in care lipsa unor clemente inca neexccutate (de exemplu, a planseelor) pot impune masuri suplirnentare in vedcrea asigurarii stabilitatii si capacitatii de rezistenta necesare ale peretilor.

2.3 .. Alcatuirea elementelor structurale

2.3.1. Pentru elernentele structurale vertieale, pereti individuali sau pereti cuplati, se vor alege, de preferinta, forme de scctiuni cat mai simple (fig.2.1).

16

Astfel, se va unnari realizarea peretilor cu seetiuni larnelarc sail lntiirite la extremitati, in functie de necesitati, plin bulbi si tiilpi cu dezvoltari limitate si sc vor evita, pe cat posibil, sectiunilc ell talpi ample, rezultatc din intersectia peretilor de pe cele doua directii principale ale cliidirii

In cazul construcjiilor cu pereti structurali dcsi, dezidcratul mentionat mai sus se poate realiza printr-o dispunere judicioasa a go luri lor si prin eventuala fragrnentarc a peretilor ..

2.3.2 .. Se VOl' adopta, cand functiunea cladirii a impune, siruri de goluri suprapuse, cu dispozitie ordonata, conducand la percti formati din plinuri verticale (montanti), legate intre ele prin grinzi (rigle) de euplarc avand configuratia generala a unor cadre etajate.

2.3.3. Grinzile de cuplare vor avea grosimca egala cu accea a inimii peretilor vertica 1 i sau, daca este neccsar di mensiuni mai mali decat aceasta (fig. 2.2). in acest ultim caz marginile dinspre gol ale peretilor VOl" avea eel putin grosimea grinzilor (vezi si 7.2.4).

Grinda de cuplare

/

/ I ~

/ //_j

r-r-r-r-r-r- __ ~ __ Grinzi de cuplars

17

2.3.4. In situatiile in care se urmareste obtinerea unorelemente structurale cu capacitati spori te de rigid itate - si de rezistenta (de exemplu, pentru realizarea unei comportari de element eu sectiune tubulara inchisa la unele nuclee de pereti) se recomanda decalarca golurilor pe inaltimea cladirii, in mod ordonat, ca in fig.2.3_

Fig. 2.3.

2.4. Plansee

I

II

2.4.1. Planseele vor fi as tfe 1 alcatuite indLt sa asigure satisfaeerea exigentclor functionale (de exemplu, cele de izolar.e fo~ca), precum ~i cele de rezistenta si de rigiditate, pentru incarcari verticale si orizontale.

Modul de alcatuire al planseelor se va corela eu distantele dintre peretii structurali astfel lneat planseele sa rezulte, practic, indeformabile pentru incarcan in planullor.

2.4.2. Planseele pot fi rcalizatc $i din elemente prefabricate, ell conditia ca solutiile de imbinare sa asigure planseului exigentcle

, ,

mentionate 1a 2.4.1.

18

2.4.3. Sc va urmari ca prin forma in plan aleasa pentru planseu ~i prin dispunerea adccvata a golurilor eu diferite destinatii (pentru scan, lifturi, instalatii, echipamente) sa nu se slabeasca exagerat plan;;eul dupa anurnite sectiuni, in care sa apara riscul de rupere la acjiunea unor cutremure de intensitate mare,

2.5. Rosturi

2.S.1. Se vor prevedea, Cl.upa necesitati, rosturi de dilatarecontractie, rosturi seismice si/sau rosturi de tasare,

Se va urmari ca rosturile sa cumuleze doua sau toate cele trei roluri mentionate,

25.2. In vederea reducerii sub limite semnificative, din punct de vedere structural, a efortunlor din actiunea contractiei betonului ~i a variatiilor de temperatura, precurn ~i a torsiunii generale la actiuni seismice, lungimea "L" a tronsoanelor de cladire, ca si lungimea "I" intre capetele extreme ale peretilor (fig, 2.4) nu vor depasi, de regula, valorile date in tabelul 1._

L

1

-m--

i1J-- --m-

,

-G-

-cit- - - --1$1- - I

-m--

I
J J I
I I I I I I I I
r --If 8- -r-] -,:: !jl -r
I ---, - -~--
B I I I
~ I -'Ek ~
l3- --
I I I I I I I I
I I I
I
I I
I I I I I I
-t¥ - lj:I -~----'~ ----Ij!I--- -Ell- £!! --I!jl-
Fig .. 2.4. 19

I

Tabelull

Tipuri de planseu L (m) I(m)
Planseu din belon armat monolit sau planseu cu alcatuire
mixta (din predale prefabricate cu 0 placa de beton 60 50
arrnat)
Planseu prefabricat cu 0 suprabetonare de 70 60
6-7 em Distanta dintre rosturi poate Ii mal mare dccat cea din tabelul 1, dad sc iau rnasuri constructive speciale (utilizarca de betoane ell contractic foarte mica, armari puternice, adoptarea unor rosturi de lucru deschise timp suficicnt etc.) si/sau se j ustifica prin calcul ca se poate contro1a adecvat procesul de fisurare,

2.5.3. Dispuuerea rosturilor seismice ~i 1atimca aeestora vor respecta prcvederile din paragraful4.4 a1 normativului PI 00/92.

In cazul unor tronsoanc de cladirc vecine, cu lnal~ime ~i alcatuire similare, latimea rostului poate fi redusa paDa la dirnensiunca minima realizabila constructiv,

2.5.4. In cazul in care constructia este alcatuita din corpuri cu mase pronuntat diferite (de exemplu, au inaltimi foarte diferite), sau cand acestea sunt fundate pe terenuri cu proprietari substantial diferitc, rosturile vor travers a si fundajiile, constituind ~i rosturi de tasare.

2.6. Infrastructura

2.6.1. Perctii structurali, individuali (in consola) sau cuplati, vor fi prevazuti la partea lor inferioara cu elemente structurale care sa permita transmiterea adecvata a solicitarilor peretilor la terenul de fundare.

20

Ansamblul acestor elemente structurale, care pe Hinga fundatii paate include, atunci cand exista, peretii subsolului sau a mai multo; niveluri de la baza structurii, alcatuieste infrastructura constructiei

. .

In ,raport Cll marirnea solicitarilor care apar la baza peretilor structural! ~I configuratia peretilor subsolului se pot prevedea diferite solufii, dintre care cele rnai importante sunt:

a) F undatii izolate de tipul celor adoptate in cazul stalpilor structurilor in cadre, dar cu proportii si dimensiuni corelate cu marirnea eforturiloj din peretii structurali. Un tip special de fundatii din aceasta categorie il constituie fundatiile realizate sub pcreti care se pot roti libcr la baza (vezi fig.9.S), de exemplu fundatii Cll cuzinet si bloc de beton simplu.

b) Grinzi de fundatii pe una sau doua directii, constituind fundatiile cornune pentru mai multi pereti,

c) Infrastructuri realizate sub forma tillar cutii inchise cu mare rigiditate ~i cu mare capacitate de rezistenta la incovoiere forta ,t,aictoare si torsiune, alcatuite din planseul peste subsoi: peretu subsolului, fundatiile si radierul (eventual placa pardoseala de beton armat).

2.7. Alcatuirea elementelor nestructurale

2.7.1. Se recomanda utilizarea elementelor de compartimentare usoare, care sa poata fi modificate sau inlocuite pe durate de exploatare a constructiilor si care sa fie cat mai putin sensibile la deplasari ale constructiei in planul lor,

2.7.2. in cazul peretilor executati din materiale rezistente (de ex.empl~, din zidarie de caramida) se va urmari, ca prin alcatuirea lor (dunenslUni, pozitia ~j dimensiunea golurilor) ~i modullor de prindcre

21

de elementele structurale, sa sc evite realizarea unor interactiuni nefavorabile ~i sa se asigure limitarea dcgradarilor in pereti in conformitate cu prevederile normativului de proiectarc antiseismica,

3. EXIGENTE GENERALE DE PROIECTARE

3.1. Probleme generale

Proicctarca constructiilor cu pereti structurali trebuie sa urmareasca satisfacerea tuturor cxigentclor specifice de diferite naturi (functionale, structurale, estetice, de incadrarc in mcdiul construit, de executie, de intretinere si de reparare/consolidare etc.), In functic de conditiile concrete pe amp1asament (geotehnice, climatice, seismice, vecinatatea cu alte coustructii, etc.) si de importanta constructiei Astfel se poate asigura 0 comportare favorabila in exploatare, ell un ni vel con lrolat de siguranta,

Satisfacerea exigentelor structurale referitoare la prcluarca actiunilor de diferite categorii, in particular a celor seismice, se

realizcaza prin:

conceptia generala de proiectare a structurii privind mecanisrnul structural de deformare elasto-plastica (si implicit de disipare de energie);

modelare fidela in raport cu comportarea reala si utilizarea unor metode de calcul adeevate pentru determinarea eforturilor ~i dimensionarea elementelor structurale;

respectarea prevederilor prezentului Ghid si ale celorlalte prescriptii sub incidents carora se afla constructia, referitoare 1a calculul, alcatuirea si execu[ia tuturor elementelor structurale ~i nestructurale,

22

3 .. 2. Exigeure privind mecanismul structural de disipare aenergiei (meeanlsmul de plastificare)

Obtinerea unui mccanism structural de disipare a energiei favorabil sub actiuni seismicc de inteusitatc ridicata 10 cazul construqiilor cu pereti structuraJi de beton armat implica:

dirij area deforrnatiilor plastice to griuzile de cuplare si la baza peretilor;

cerinte de ductilitate moderate ~i cat mai uniform distribuite In ansamblul structurii;

capacitati de deformare postelastica substantiate ~i cornportare histeretica stabila in zonele plastice; eliminarea ruperilor premature, cu caracter fragil, datorate pierdcrii ancorajclor, actiunii fortelor taietoare etc.;

eliminarea aparitiei unor fcnomene de instabilitate care sa nu perrnita atingerea capacitatilor de rezistenta proieetate.

De regula, prin proiectarea structurala trebuie sa se asigure 0 comportare In domeniul clastic pentru plansee si sistemul infrastructurii eu fundatiile aferente,

Modalitatile practice de impunere a mecanismelor de plastificare adecvate sunt prezentate la 6.2.

3..3. Exigente de rezlstenta ~i de stabilitate

Exigentcle de rezistenta impun ca actiunile seismice de intensitate mare sa nu reduca semnifieativ capacitatea de rczistenta a sectiunilor eelor mai solicitate ale structurii.

Practie, se considers ca cerintele de rezistenta sunt satisfacute, daca in toate sectiunile capacitatea de rezistenta, evaluata pe baza prevederilor din ST AS 10107/0-90, ell precizarile din prezen tu I Cod si in conditiile respectarii regulilor de alcatuirc prevazute de acestea, cste

23

superioara, la limita egala, eu valorile de caleul maxime ale eforturilor sectionale,

, Elementele structurale trebuie inzestrate cu rezisteuta necesara

10 toate sectiunile, astfel inca! sa fie posibil un traseu cornplet, lara intrerupcri ~i dit mai SCUl1, al incarcarilor de la locul unde sum aplicate pana Ia fundatii.

Exigentele de stabilitate rmpun evitarea pierdcrii stabilitatii former (voalarii) peretilor in zonele puternic comprimatc si eliminarea fenornenelor de rasturnare datoratc unei suprafete de rezernare pe teren insuficiente.

Tot 'in eategoria fenomenelor de instabilitate, care trebuie evitate, se incadreaza ~i situatiile in care distributia in plan a peretilor duee la excentricitati exaaerate ale centrului maselor 'in raport cu centrul de rigiditate ;1 peretilor structurali, in absents unor pereti care sa preia in mod eficient momentele de torsiune generals (vezi 2.2.1;

2.2.4).

3.4. Exlgeutc de rigiditate

I I

Constructiile cu pereti structurali vor fi prevazute prin proiectare cu 0 rigiditatc la deplasari laterale in aeord eu prevederile normativului de proicctare seismica,

De ascmenea, rigiditatea peretilor structurali trebuie sa fie suficient de marc pentru a asigura si conditia de necoliziune la rosturi a tronsoanelor de cladire vecinc, ell caracteristici de vibratie pronuntat diferite.

3.5 .. Exigente privind ductilitatea Iocala ~i eliminarea ruperilor cucaracter neductil

Conditia de ductilitate in zonele plastice ale structurilor ell pereti de beton arm at are III vederc asigurarea unei capacitati suficiente de rotire postelastica in articulatiile plastice, lara reducen

24

I

, I

-

semnificative ale capacitatii de rezistenta in urma unor cicluri ample de solicitare seismica.

in mod practic conditia de ductilitate locals sc exprima printr-

un criteriu de limitare a inaltimii relative a zonei comprimate a sectiuniior sau, in cazul elementclor vcrticaie, pentru evaluari prellminare, printr-un criteriu echivalent, mai aproximativ, de limitare a eforrului unitar mediu de compresiune.

In vederea rnobilizarii capacitatii de ductilitate la solicitarea de incovoiere cu sau Lara efort axial, se va asigura, prin dimensionare, un grad superior de siguranta faTa de ruperile cu caracter fragil sau mai palin ductil, cum sunt:

- ruperea la forta taietoare in sectiunile inclinate; ruperea Ia fortele de lunecare, in lungul rosturilor de lucru sau in lungul alter sectiuni prcfisurate;

pierderca adcrentci betonului la suprafata arrnaturilor in zonele de ancorare ~i de innadire;

ruperea zonelor intinse armate sub nivelul corespunzator eforturilor de fisurare,

in acelasi scop sunt necesare rnasuri pentru evitarca fenomenului de pierdere a stabilitatii zonelor comprimate de beton si a armaturilor comprimate (vezi pct.4.2.3 ~i 6.4.1).

3.6. Exlgcnte specifice structurilor prefabricate

Proiectarea structurilor rezultate din asamblarea unor clemente prefabricate de perote, de suprafata sau liniare, trebuie sa urmareasea obtinerea unei cornportari practic idcnticc cu cea structurilor similare realizate din beton annat monolit,

in acest seep, imbinarile verticalc, orizontale sau dupa alte directii, intre elementele prefabricate VOl' trebui sa fie solicitate in domeniul elastic, sub incarcarile care corespund stadiului ultim pentru strucrura In ansamblu.

25

Valorile forte lor de lunecare si ale celorlalte forte care intervin Ia dimensicnarea elernentelor de imbinare vor fi eel putin egale cu valorile asociate mecanismului de plastificare structural.

4. PROIECTAREA PRELIMINARA. A ELEMENTELORSTRUCTURALE

4.1. Stabillrea Incarcarilor verticale

Valorile incarcarilor verticale se stabilesc pe baza prevederilor standardelor de actiuni, corcspunzator gruparn fundamentale sau speciale de incarcari, dupa caz.

Valorile eforturilor axiale din pereti si din celelalte elemente verticale ale structurii, provenite din incarcarile verticale, se determine pc baza suprafetelor aferente sectiunilor aeestora, in functie de alcatuirea (modul de descarcare) pi anseelor (vezi pet. 5.3).

4.2. Dimensionarea prellminara a sectlunilor peretllor

4.2.1. Aria totala a inimiior peretilor pe 0 directie (in m2) va fi, de regula, eel putin eea data de relatia:

A . > ex ks n ApI

L bi - 120 (4.1)

ill. care:

LAbi = aria inimilor, in sectiune orizontala, ale tuturor peretilor structurali, ell contributie semnificativa in preluarea fortelor orizontale, orientati paralel cu actiunea fortelor orizontale;

a = coeficient de importanta a constructiei, conform PI00/1992;

26

ks = coeficientul zonei seisrnice de calcul, conform PIOOIl992;

ApI = aria suprafetei planseului in m2;

n = numarul de niveluri de cladire (numarul de plansec) situate deasupra sectiunii considerate.

4.2 .. 2. Grosimea peretilor va fi eel putin 15 em. La cladiri cu pfuJa la 10 -'- 12 niveluri se recornanda sa se pastrezc dimensiuni constante ale sectiunilor pcretilor pe toata inaltirnea,

4.2.3. Aria bulbilor sau talpilor AI prevazute la capetelc sectiunii peretiior ell aria inimii A, va respecta relatiile:

Al

no :0; 1.5 - + 0.35

Ai

(4.2)

pentru zonele seismice de calcul A -'- D si no :0; 1.5 AI + 0.50

4

(4.3)

pentru zone Ie seisrnice de caleul E ~i F.

S-a notat:

N

n =--

o b h R

c

(4.4)

~de Neste efortul axial de cornpresiune in pereti, b si h dimensiunile inimii peretelui, iar R; rezistenta de calcul a betonului la compresiune,

Relatiile (4.2) si (4.3) servesc si la cvidentierea situatiilor in care .apare necesitatea prevederii de bulbi sau talpi Ia extremitatile pereploJ.

27

4.3. Dimensionarea preliminara a sectiunilor grinzilor de cuplare

4.3 .. 1. Ina1timca gnnzilor de cuplare 1a cladirile obisnuite se va lua egala eu dirnensiunca plinului de deasupra golurilor de usi ~i ferestre.

4.3.2. Latirnca grinzilor se va lua cgala, de regula, cu grosimea

peretilor.

5. CALCULUL STRUCTURILOR CU PERETI

,... ... " ...

STRUCTURALI LA ACTIUNEA INCARCARILOR

VERTICALE SIORIZONTALE

5.1. Indlcatii generale

5.1.1. Calculul elernentelor structurale a1 e constructiilor ClI pcreti de bcton armat se face pentru gruparile fundamentals si speciala de incarcar].

Pentru cladirilc curente sub aspeetul rcgimului de Inaltimc, al valorilor incarcarilor gravitationale, gruparea spcciala, incluzand actiunea seismica, cste cea care dimensioneaza, de regula, in couditiile aplicarii prescriptiilor din tara noastra, clementele structurale verticale,

In cadrul prezentului Cod de proiectare se are in vedere, ell prioritate, calculul in gruparea specials de incarcari pentru aceste clemente.

5.1.2. Proicctarea seismica a structurilor cu percti structurali, pe bazaprezentei prescriptii, are in vcdere un raspuns seismic neliniar a1 ansarnblului suprastructura-infrastmctura4eren de fundare, implicand absorbtia !?i disiparea de cnergie prin deformatii postelastice. Astfel:

28

a) Se urmareste, de regula, Iocalizarea deformatiilor postelastiee in elementele suprastructurii, Prevederile din prezentul Cod de proiectare au in vedere asigurarea unci comportari ductile peutru aceste elcmentc:

b) In cazuri speciale se admire sa se re~lizeze ansarnblul structural astfcl incat deformatiile postelastice sa se dezvolte cu prioritate in elernentele infrastructurii. In situatiile in care se opteaza pentru aceasta solutio se vor lua mas uri 1 e de ductilizare necesare ale e Ierne ute I or structura J e respective, ell reduceiea corespunzatoare a cerintelor de

~uctilitate pentru elernentele suprastructurii; ,

c) In situatiile in care solutiile de la punctele a) ~i b) nu se pot realiza, de exemplu in cazul unor constructii ce urmeaza sa sc execute in spatiile limitate dintrc 'aile constructii existente (care nu penni t dezvoltarea suprafetei de rezcrnare a structurii), sc pol admite defcrmati I inelastice limitate si in terenul de fundare, control ate prin procedee de calcul adecvate, Si In acestc cazuri se pot diminua masurile de ductilizarc ale elementelor structurale, deoarece cerintele de ductilitate ale acestora sunt mai rnici decat cele corespunzatcare construetiilor obisnuite.

. ,In siruatiile in care se opteaza pentru abordari de tip b) si/sau c) trebuie sa existe conditii de acces si de interventie la elementele preiectate pentru a lucra ca elemente disipative,

Dirijarea deformatiilor ncliniarc in unul sau rnai multe din cele trei parti ale ansamblului suprastmctura-infrastructura-teren de fundare se va face prin metode de calcul 01110102:ate. Corelarea capacitatilor de rezistenta ale color trei componente seva face pe baza valonlor medii ale rczistentei betonului, arrnaturii de otel si, respectiv, a terenului de fundare,

_ 5.1.3. In couditiile in care abordarea unui calcul structural, care

sa re~eete intreaga cornplexitate a comportarii structurale, nu este inca practle posibila decal pcntru cazuri parti cul are, pentru constructiile

29

h

curente se vor utiliza metodele de calcuJ din categoria A, conform PI 00/1992, care admit urmatoarele simplificari pri ncipale:

a) Calcululla actiunea seisrnica se face la incarcarile de calcul stabilite conform capitolului 5 din normati vul PI 00/1992, aplicate static pe structura considerata ca avand 0 comportare elastica;

b) Dirijarea formarii unui mecanisrn structural de disiparc a energiei favorabil, cu deform ati i plasticc dezvoltate 111 grinzile de cuplare ~i Ia baza pcretilor structurali, se face prin dimensionarea elementelor structurale la valorile de eforturi prescrise In paragraful 6.2 in prezentul Cod de proiectare;

c) Cerinjele de ductilitate se considers implicit satisfacute prin respectarea couditiilor de calcul si de alcatuire constructive, date in prezentul Cod de proiectare:

d) Tn cazul cladirilor cu forme regulate, eu elemcntelc structurale (pcrcti, eventual cadre) orientate pe doua dircctii prineipale de rigiditate ale structurii, ealculul se cfectueaza separat pe cele doua directii. 11 cazul in care elementelc structurale vertic ale sunt orientate pc directii care difera de directiile principale ale constructiei, calculul sc efectueaza pe mai multe directii stabilitc ea potential nefavorabile din punct de vedere al comportarii structurale la actiuni orizontale;

e) Deformatiile planseelor se considers. ncglijabile in raport ell deforrnatiile peretilor.

Prevederile din prczentul Cod de proiectare se refcra la cazurile in eare aceste simplificari pot fi acceptate.

In aceste conditii, pentru calculul unci structuri ell percti structurali la actiunea lncarcarilor verticale si orizontale sunt necesare urmatoarele operarii principale:

1. Alcatuirea initiala a structurii (dispunerca pcretilor structurali, alegerea Iormei sectiunilor, a dimensiunilor clemente lor structurale etc.), inc1usi vale infrastructurii;

30

---

11. Modelarea structurii pentru caleul (stabilirea seetiunilor active ale peretilor structurali, pentru ficeare dirc~tie de actiune a incarcarilor orizonlale ~i ale grinzilor de cuplare conform prevederilor paragrafului 5.2)'

Ill. Stabil irea nivclului la care se considera incastrarea pcretilor (con£011J1 eap.9);

iv. Determinarea incarcarilor verticale aferentc fiecarui perete structural si a cforturilor scctionale de compresiune produse de aecste incarcari (conform paragrafului 5.3);

v. Verificarea preliminara a scctiunilor perctilor structurali pe baza criteriilo.r din cap.4 din prezentul Cod de proicctare ~i eventual modificarca aeestora (prin marirea grosimii inirnii, prevcderea de btl lbi 1a capetele I ibere, marirea c I asci betonului de la nivelurilc inferioare ale cladirilor Cll inftllimi

mati ctc.): ,

Vl. Determinarca caracteristicilor de rigiditate ale pcretilor structurali pentru ficcare directie de actiune a inc3.real:j]or orizontale (conform paragrafelor 5.2 si 5.4).

vii. Stabilirca incarcarilor orizontale de calcul conform cap.S din PlO0I1992;

viii Determinarea eforturilor sectionalc din actiunca incarcarilor orizontale. Se rccornanda calculul Cll programe de calcul automat car: sa ia 'in considerate comportarea spatiala a structurii, In cazurile precizate la paragraful 5.4.3 referitoare la structurile ordonatc, ell alcatuirc monotona pe vcrticala si eu inaltirn: rnici si medii (:;; 9 niveluri), se pot aplica metodele simplificare pre zen tate in anexa, efectuand calculul manual sau automat printr-un program bazat pe ipotezele simplificate respective;

IX. Deterrninarea eforturilor sectionale de dimensionare din incarcarile orizontale pe baza prcvederilor paragrafului 6.2;

x. In cazurilc speciale cand incarcarile vertieale se aplica eu cxcentricitati pronuntate (de exernplu, constructii ell

31

balcoane In consola pe 0 singura parte a cladirii constructii cu nucleu de pereti Incarcat exeentric etc.), dcterminarea pe aceeasi schema de calcul si a eforturilor sectionale djn aceste incarcari, care se insumeaza en eforturile produse de iucarcarile orizontalc;

In situatiile obisnuite, la structuri ordonate si simetricc, eforturile de incovoiere din pereti, produse de incarcarile verticale nu all, de regula, valori sernnificative si pot f neglijate.

Xl. Calculul si armarea grinzilor de cuplarc, la incovoiere ~i la forta taietoare (conform prevederilor de la 6,6);

xii. Ca1culul ~i armarea elemcntelor verticale la compresiunc (intindcre) excentrica, la f011a taietcare in sectiuni inclinatc si in rosturile de turnare (luandu-se ca referinta prevederile din ST AS 1 0 107 /0-90 si totodata luaud in calcul ~i prevederile de la paragraful 6.5 din prezentul Cod de proiectare);

xiii. Calculul, in cazul structurilor prefabricate, al imbinarilor verticale ~i orizontale ale perctilor si al imbinarilor dintre planseu si peretii structurali (conform 6.5.2 si 6.5.3);

xiv. Determinarea eforturilor in diafragmele orizontale formate de plansee si calculul armaturilor nccesare (conform 6.7):

xv. Alcatuirea peretilor structurali ~i a grinzilor de cuplare (conform cap.7).

xvi. Evaluarea initiata a dirnensiunilor elementelor infrastructurii si a fundatiilor;

xvii. Modc1area infrastructurii pentru ea!cul: stabilirea incarcarilor (a fortelor de legatura cu suprastructura si eu terenul). modclarea legaturilor structurale ale elementelor infrastructurii etc.'

xviii. Calculul eforturilor sectionale in elementelc infrastructurilor prin met ode de calcul (de regula eu programe de ealeul automat) compatible modelului de calcul stabilit In xvii);

32

Atunei cand este posibil, este prefcrabil sa sc utilizeze un model complet al constructici, incluzand elernentele suprastructurii, ale infrastructurii si a terenului de fundare.

xix.Calculul de dimensionare a elemcntelor infrastructurii si al fundatiilor.

5.2. Sehematizarea pentru ealcul a structurilor eu pcreti structurali

5.2.1. Scctiunile de calcul (active) ale peretllor structurali

in calculul simplificat admis pentru structurile CLI pereti structurali, constand in caleule iudepcndente pe doua sau mai multe dir~crn, probl~ma sectiunilor active ale peretilor (a conlucrarii talpilor en unma peretilor) inter-vine Ia:

1. Evaluarea rigiditatilor la deplasare lateral a si implicit la stabilirea eforturilor sectionalc din actiunea fortelor

orizontale care revin peretilor strueturali;' ,

11. Detcrminarea inc arcaril or verticale aferente pcretilor structurali;

lll. Evaluarea momentelor capabile si a fortei taietoare de calcul, asoeiate capacitatii de rczistenta la incovoiere eu efort axial;

IV. Evaluarca ductilitatilor sectionalc.

_. In c~zulil1 care talpa este constituita dintr-un bulb (fig.S.la), latunea activa bp se ia cgala en latimca reala a bulbului, Bp.

33

I I

1

II

II

I 1

I

I

I

b~

1 1 1
s-rl ./ , < ./ , , / / 12'
1 6tl~ b fib~ I. fib;!., ,kLf.l:4'l tWl
\,

~E/.LI -

S-a notat:

b == grosimea inimii;

hi ,hj+1 == iniH!imile scctiunilor unor pereti paraleli consecutivi;

to = distanta libera intre doi pereti consecutivi,

La structurile cu etaje inalte si goluri relativ mici se recomanda considerarea in calcul a peretelui ea element unie, ell sectiunea indeformabiHi, cu conditia asigurarii, prin modul de alcatuire al grinzilor de cuplare rigide, a tQ1ei cornportari in domeniul elastic a acestor grinzi.

In situatiile In care peretii se intersecteaza formand un nucleu, Intreg nucIeul poate fi considerat un element unic (fig. 5.3).

~ Grinzi de cuplare !7r/ZZZZ2Zz:z:zr::=::cI/4l rigide si rezistente

Fig. 5.1.

in cazul peretilor structurali a carer sectiune prezinta talpi la una sau arnbele extremitati (rezultate, de exemplu, din intersectia peretilor de pe celc doua directii, fi g. 5 .1 b), latimea acti va bp de conlucrare a ralpilor estc data de relatia (5.1):

(5.1)

bp = b + t:.bsl + tlbdr unde Sb se stabileste pe baza relatiilor (fig.5 .2):

hj

t:.b = to::; 1,5 hj (5.2)

hi + h/+l

si t:.b ::; distants parra la primul gal (panala marginea peretelui).

v

/

t

Fig. 5.3.

Pentru calculul deforrnatiilor produse de fortele taietoare sectiunea activa se ia egala ell sectiunea inimii.

5.2.2. Sectiunile de calcul (active) ale g;rinzilor de cuplare

a) Pentru calculul deformariilor produse de mornentele inc ovoletoare, la determinarea eforturilor sectionale sectiunea activa a grinzii de cuplare se ia conform fig. 5.4:

35

>

/

b

bp efectiv

bp efectiv

a)

b)

Fig. S.2.

34

II

Fig. 5.4.

daca planseele se toarna odata eli peretii sau daca se toarna in etape distinctc, dar se prevad masuri de rcalizare a conlucrarii placii eu grinda, se tine scam'! de conlucrarea placii ea In fig. 5.4 luand:

f:.bs/.' f:.bdr = 0,25 10 S; 2 h p (5.5)

unde: lo = lumina libera a golului;

hp = grosimea placii,

daca planseele sunt prefabricate sau tumate ulterior peretilor si BU se realizeaza conlucrarea placii ell grinda, sectiunea se considera dreptunghiulara ea in fig. 5.5 ell inaltimea h;: pana sub placa planscului.

Fig .. 5.5.

Pentru calculul deformatiilor produse de fortele taietoare, scctiunea se ia egala eu seepunea inimii,

b) Pentru evaluarea capacitatii de rezistenta se aplica prevederile documentul ui normati v de referinta ST AS 10107/0-90.

36

--

5.3. Determinarea eforturilor axiale de compresiune in peretii structnrali din actiunea indircarilor vertic ale

Incarcarile verticale transmise de planseu perctilor structurali se determina pe baza suprafetelor aferente sectiunilor acestora, [inand seama de alcatuirea planseelor, care influenteaza distributia reactiunilor pe contur (placi armate pe 0 singura directie sau pe doua directii, placi eu grinzi). Sa. admite ca eforturile unitare de compresiune din incarcarile verticale sunt uniform distribuite pe suprafata sectiunii transversale a peretilor.

Valoarea fortei axiale de cornpresiune din incarcarile gravitalionale se obtine prin inmultirea valorii medii a eforturilor unitare de compresiune cu suprafata sectiunii active a peretelui.

Pentru incarcarile locale, concentrate sau distribuite, se admite cii repartizarea in corpul pcretilor se face Cll 0 panta de 2/3 ca in fig.5.6a. in cazul golurilor in peretii structurali, linia de descarcare se deviaza conform fig.5.6b.

, ,

I

I

I

/

2/3/

/ I I

/ ,

f ,

/ f I

/

l

/ ,

YJl \~no.

I \

,

-,

\ ,

\ -,

,

-, ,

\

-,

\213

-,

\

I MARGIN!':A . PERETELUI

Fig. 5.6.

In eazurile obisnuite se admite ca rezultanta incarcarilor verticale este aplicata in centrul de greutate al sectiunii active a peretelui. Daca distanta dintre centrul de greutate al incarcarilor verticale si centrul de greutate al sectiunii peretelui este relativ mare ~i

37

daca efectul cxcentricitatilor nu se echilibreaza pe ansamblul structurii (fig. 6.5), se efectueaza un calcul separat, pentru stabilirea eforturilor din incarcarile vcrticale, utilizand mctode de calcul prezentata la paragraful 5.4.

SA. Metoda simpliflcata pentru dcterminarea eforturilor sectionale, in domeniul elastic

in prezenta sectiune se fae precizari privind modul de utilizare al metodelor simplificate de eaIeul al structurilor cu pereti structurali in domeniul clastic, bazate pe modc1area peretilor structurali pnn cadre etajate (structuri alcatuite din elernentc de tip bara),

5.4.1. Ipoteze ~i scheme de baza

a) in ca1culul ell structura formats din bare, se tine seama de toate tipuriie de deforrnatii produse de actiunea diferitelor eforturi sectiouale: mornentc incovoietoare, forta taietoare si eforturi axiale, Tn cazurile curente se admite sa sc neglijeze deformatiile datorate eforturilor axiale in grinzile de cuplare, precum si eforturile axiale din peretii structurali datorate incarcarilor verticale.

b) Deschidcrile teoretice ale eadrului etajat, care schematizeaza peretii cupla]i ell goluri sup rap use, se iau intre axelc elementelor verticale. Pentru grinzile de cuplare (fig. 5.7) se considers deforrnabila (Ia incovoiere si la forta taietoare) nurnai portiunea centrala 1o, avand lungimca lurninii (dcsehiderii libere) golului, iar portiunile lateralc (L - l~) se admit a fi indeformabile (aria sectiunii se considera In ealcul infinita).

c) In cazul peretilor eu grinzi de cuplare lnalte In raport ell inaltimea nivelului, se va line seama de variatia sectiunii montantilor. considerand ca deformabile zonele cuprinse intre grinzile de cuplare (lumina), iar in rest indeforrnabile (fig. 5. 8b).

~

\_ I=co Is \_ 1=00

Fig. 5.7.

a)

b)

Fig. 5.8.

38

39

I

II

"I

5.4.2. Valorile de calcul ale rigiditatilor elementelor structurale

Tn prezentul paragraf se dau valori pentru detenninarea caracte. risticilor de rigiditate, utilizate la calculul eforturilor sectionale.

in cazurile curente aceste valori ale caracteristieil~r de rigiditate se pot utiliza si la determinarea caracteristicilor vibratiilor proprii, inelusiva perioadelor de oscilatie in diferite moduri proprii, precum si la ca1culul deplasarilor orizontale la verificarea ccnditiilor de deplasarc rela iva de nivel sau la dimensiouarea rosturilor 'seismice intre diferitele tronsoane ale unei cladiri sau intre cladiri vccine.

in situatiile in care sunt necesare cvaluari mai precise ale deformatiilor structurale, se aplica procedeele de ca1cul specifice pentru barele de beton annat, respectiv prin integrarea 'in lungul elementelor a deformatiilor spccifice (axialc si de rotire) stabilite prin eonsiderarea simultana a conditiilor statice, geometrice ~i a legilor o - E ale betonului ~i otclului.

Valorile de calcul (echivalente) ale caracteristicilor geometrice sectionale utiJizate in determinarca caracteristicilor de rigiditate a elementelor structurale se iau dupa cum urmeaza:

a) Pentru pereti structurali:

N

- dad -- = 0,4 ~ Ie = 0,8 Ib

AhRc

Ae = 0,9 Ab Aei = 0,8 Abl

(5.6)

(5.7) (5.8)

- dad

(5.9)

Ae =0,6Ab Aei = 0,5 Ab!

(5.10) (5.11)

40

- daca

(5.12)

Ae = O.4Ab Aei =0,2 Abi

(5.13) (5.14)

Pentru valori intermediare ale raportului NIA"Rc, valorile de ealcul ale [e, Ae , Aei se stabilesc prin interpolare liniara, unde 1" , A,> , Ad sunt val 0 rile de calcul (echivalentejale mornentului de inertie, ariei sect:iunii transversale si ariei sectinnii de forfecare, iar h, Ab . AM sum valorilecorcsplU1zaloare ale sectiunii de beton (nefisurate),

Cu N si Rc s-au notat valaarea de calcul a fortei axiale (pozitiva pentru eompresiune) In sectiune si respect iv, valoarea rezistentei betonului Ia eompresiune.

in vederea reducerii numarului de ipoteze de incarcare eu forte orizontale 18 evaluarea eforturilor sectionale de caleul, in eazul structurilor de tip obisnuit sc admire sa se utilizcze valorile caracteristicilor de rigiditate ale sectiunilor nefisurate (lb, A", A",) ale montantilor, Valorile momentelor de incovoiere si fortelor taietoare astfel obt~l1te se pot corecta, in vederea obtinerii uno; valori de dimensiona;e mal potrivite in raport eu cornportarea reala a structurii, prin redistributia adecvata a eforturilor Intre elementele verticale, care sa tina seama de ~adu~ diferit de fisurare a1 acestora. Acest procedeu de calcul simplificat furnizeaza si valorile de ca1cul ale deplasarilor orizontale.

b) Pentru grinzile de cuplare:

- In cazul armarii cu bare ortogonalc (bare longitudinalc si etrieri):

t, = 0,4 t, (5.15)

Ae = 0,4 Ab

in cazuJ armari i ell carcase diagonale: t, =0.6Ib

Ae =0,6 Ab

(5.16)

(5.17) (5.18)

in ealeulul deformatiilor se va utiliza 0 valoare unica a m~dulului de elasticitate al betonului Eb corespunzator c1asei prescrisa pnn proiect.

41

II

I

5.4.3. Metode de ealcul structural

Pentru stabilirea eforturilor sectionale In elementele structuril., cu pereti de beton annat se pot utiliza metodele de caleulpentllJ structurile spatiale alcatuite din bare.

in cazurile curente In care planseele de beton armat satisfa, conditia de diafragme, practic infinit rigide si rczistentc pcntru foqe aplicate 111 planul lor, se vor ap1ica metode de caleul ]'0 care de far. rnatiile solidare ale peretilor pot fi definite de numai trei component, ale deplasarii la Iiecare nivel (doua translatii si 0 retire),

In cazul unor structuri nu prea inalte (orientativ, ell pana 1a 10 niveluri), cu alcatuire regulate ~i la care peretii structurali prezints monotonie geometries pe verticals se admite utilizarea procedeului de calcul structural simplifieat descris in anexa, Metoda poate fi aplicata si la structuri mai inaIte sau cu 0 alcatuire mai putin regulata in evaluarile initiale din faza predimensionarii,

l'entru'structuri cu alcatuire complexa, cu forme complicate de sectiuni de pereti rezultate din intersectia peretilor structurali, cu goluri de dimensiuni diferite de Ia Dive I la nivel sau/s; care 11U sum dispuse ordonat sau in cazurile 10 care este ncccsar sa se determine starea de eforturi pentru directii ale fortelor orizontale care nu se suprapun eu directiile principale ale structurii, se recornanda utilizan~o modelarii peretilor din clemente finite de tip panou, grinda ~i stalpi, In acest scop se pot folosi programele de caleul care permit 0 asemenes abordare.

5.5. Metode de caieul In domeniul postelastie

Clasificarea, earacterizarea si domeniile de utilizare ale metodelor de ealcul al structurilor 'in domeniul postelastic sunt date in

cap. 5.8 si tabelul o.Z din P10011992. .

in cele ee urmeaza se fae precizari referitoare la particularitatik utilizarii acestor metode in cazul structurilor cu pereti structurali.

42

p

5.5.1. Clasificarea metodelor de calcul

Metodeie de caleul in domeniul postelastic se aplica unor strUcturi cu capacitatile de rezistcnta cunoscute, respectiv Ia structuri la care armaturile longitudinale sunt cunoscute.

In raport en ipotezele simplifieatoare admise in calcul, metodele de calcu] ill domeniul postelastic se clasifica in urmatoarele trei categorii principale:

'a) Procedee de prima aproximatie, care cons tau 1n exprirnarea echilibrului lirnita pe un mecanism cinematic de plastificare Cll articulatii plastice formate 1a capetele tuturor grinzilor de cuplare ~i Ia baza peretilor structurali, f"adi sa se poata pune conditii privind incadrarea rotirilor din aceste articulatii plastice, in capacitatile de retire respective.

b) Procedee de caleul static neliniar, care constau intr-un caleul static pas cu pas a1 structurii ("calcul biografic"), rnarind treptat incarcarile laterale, determinand la fiecare treapta de incarcare eforturile sectionale si deformatiile structurii ~i verificand compatibilitatea rotirilor in artieulati ile plastice formate 1a capetele grinzilor de cuplare si la baza peretilor, Stadiul ultim de solicitare a structurii se considera stadiul in care se atingc deformatia Iimita intr-una din articulatiile plastice formate la baza peretilor structurali.

c) Metode de calcul dinamic neliniar, obtinute prin adaptarea metodelor de calcul dinarnic a structurilor 111 bare sau a structurilor bidircctionale, Po mind de la accelerogramele unor cutremure reale inregistrate sau de la accelerogramele etalon caracteristice amplasamentului se determina elementele raspunsului structural in evolutia lor pe durata actiunii seismice, diagramele de eforturi sectionale, tabloul articulatiilor plastice in fiecare moment, cerintele de ductilitate, energia absorbita si energia disipata in articulatiile plasticc etc.

43

Calculul in domeniul postelastic prin procedeele din categorii], (b) si (c) permit verificarea urmatoarelor conditii de buna couforrna-, a structurii io raport cu actiunile scismice:

dezvoltarea unui rnecanism structural de disipare a enersiei favorabil care in cazurile curente, presu,

- - - 0 ,~

pune formarca articulatiilor plastice la cxtremit~!iJ~ grinzilor de cuplarc si Ia baza peretilor structurali, it aceasta ordine, la cutremure de intcnsitate ridicatatcu perioade de revenire mari);

structura poseda capacitatea necesara de ductilitatc (de absorbtie si de disipare de energie) pentru a putes rezista la un cutremur de intensitatea maxima considerata prin codurile de proieetare;

capacitatile de deformare postelastica a element.eloT verticale sa fie echilibrate (la cerinte de ductilitate apropiate), in sensul evitarii aparitiei de ruperi prernature ale unora dintre acestea, In limp ce celelalte prezinta tndi rezerve mari de ducti 1 i tate;

structura sa nu inregistreze, pe durata actiunii seismice, deplasari mai mari decat cole adrnise.

5.5.2. Metode de prima aproximatie

Ca metoda de verificarc (de determinare a fortei orizontale capabile a structurii), metoda bazata pe echilibrul la ~mita al slruc~uii poate fi utilizata la stabilirea valorii . gradului de a~lgurare la. acuuu seisrnice definite pri n valoarea fortei lateralc asociate mecanismu h~ structural de plasti ficare, Aplicarca echilibrului limita al st~l.lCtlll:1 presupune ca nu apar ruperi premature, Cll caracter neductil, prm actiunea fortelor taietoare sau a ruperii ancorajului armaturilor, Jar capacitatea de deformare in articulatiile plastice este sllficienl~.. .

Metoda poate fi utilizata si la proiectarea constructiilor nOI pentru dimcnsionarea mai rationals a grinzilor de cuplare si a pereTil.oT structurali, in situatiile cand, pe baza unui calcul in domeniui clastIC.

44

zultii solicitari si armari mull diferite in elernentele structurale :~roilare ~i este indica ta operarea unor redis tri butii de eforturi (vezi 6.2.1 ~i 6.2.4).

5.5.3. Metode de calcnl static neliniar

a) Date generale

Pe baza unui caleul prealabil in domen.iul elastic, efectuat conform paragrafului 5.4 din prezcntul Cod, se stabi I esc sectiunilc si allnarea peretilor structurali. Sectiunile astfel dimensionate urmeaza a fi apoi corcctatc dupa necesitati, functie de rezultatcle calculului "in domeniul postelastic,

Pentru efectuarea calculului In domeniuJ postelastic este necesar sa se determine valorile momentelor de plastificarc ale sectiunilor earacteristice ale elernentelor structurale (sectiunile de 13 extremitatile grinzilm de cuplare ~i a scctiunilor de la baza peretilor), prccum ~i caracteristieile de deformare ale zonelor care inregistreaza deformatii plastice. La stabilirea acestora se utilizcaza valorile medii ale rezistenielor betonului~i otelului, prezentate in documentul normativ de referinta STAS 10 107/0·90.

s, = 1.35 s, l( = 1.75 s,

b) Scurta descriere a procedeului

Se efectueaza un calcul static, la incarcari orizontale seismice avand distributia fortelor seismice conventionale, care se marcsc progresiv. Este recomandabil sa se considere 2 distributii ale fortclor otizontaie, infasuratoare (de exemplu 0 distributie triunghiulara ~i una unifonna). La fiecare treapta de incarcare se determina starea de eforturi~i de deformatie a structurii, se identifica sectiunile in care apar deforrnatii plastice ~l se stabilesc marimile rotirilor inarticulatiile pLastice conventionale formate la capetele grinzilor de cuplare si la baza montantilor, Se verifica daca rotirilc 1.11 articulatiile plastice

45

se incadreaza in valorile rotirilor capabile ale elementelor structuraj, 111 care apar aceste articulatii,

Pentru analizarea unor stari de solicitare avansate se pot admin, dcpasiri ale capacitatii de rotire a articulatiilor pLastice din grinzile de cuplare (ruperi): Aceasta implica modificarea schcmei statice pentn, etapele de calcul uLtcrioare, In sensul inlocuiri i barelor iesite din lucn, prin penduli articulati la eapete, capabili sa prcia numai eforturi axialCa stadiu llmita de solicitare a structnrii se considers stadiu1 in care sc atinge deformatia limita la baza unuia din montanti,

Rezultanta incarcarilor orizontale, corespunzatoare accstul stadiu, reprezinta forta orizontala capabila a structurii, iar deplasarils inregistrate, rcprezinta deplasarile maxi me pe care lc poate suporta aeeasta.

c) Caracteristici de deformare plastica a peretilor structurali Aplicarea procedeului de calcul descris la punctul anterior implica verificarea oompatibilitatii deformatiilor (rotirilor) plastice in articulatii le plastice teoretice formate in sectiunile de la capetele riglelor si la baza montantilor. Pentru accasta, valorile e ale rotirilor inregistrate in articulatiile plastice la diferite niveluri ale incarcar» orizontale se com para eu valorilc limits Elp ale rotirilor ce se pot dezvolta in articulatiile plastice, denumite, in mod curent rotiri capabile (€leap).

Conditia ca un element sa nu se rupa in zona unci "articulajii plastice" se exprirna prin relatia:

8s€lcap ==€lp

Valorile €leap se determina prin insumarea rotirilor specifice (curburilor) pe lungirnea zonelor plastice, in situatiile in care ill sectiunea cea mai solicitata s-au atins deformatiile specifice ultime a betonului, Eau (corespunzator gradului de confinare a betonului prin armaturi transversale) sau a armaturii de otel intinse, eau.

46

..

5.5.4. Metode de calcul dinamic neliniar

Metodologia calculului dinarnic neliniar si datele privind parametrii seisrnici ai excitatiei (acccicrograme inregistrate pc amplasamenf sau accelerograrne generate, compatibile cu spcctrul de faspunS) ~i ai raspunsului seismic al structurii (legile constitutive ale cOO1portarii elemcntelor structurale, tinand scama ~i de degradarile silucturale, proprietajile de arnortizare, etc.) sunt precizarc in Pl00Jl992 si in manualelc de utilizare a metodelor de calcul dinamic

neliniar. -

6. CALCULUL SECTIUNILOR PERETILOR

, ,

STRUCTURALI

6.1. Generalitati

La proiectarea constructiilor Cll pereti structural: se va avea 111 vedere satisfacerea unor conditii care sa confere acestor clcmcn C 0 ductilitate suficicnta, iar pentru structura in ansamblu sa permita dezvoltarea unui mecanism structural de disipare a energiei favorabil (cap. 3).

Principalcle masuri legate de dimcnsionarca ~i armarea pereti lor structural] prin care se urmarcstc realizarea acestei cerinte sunt urmatoarel e:

• adoptarea unor valori ale eforturilor de dimcnsionare care S~t asigure, eu un grad mare de credibilitate, formarea mecanismului structural de plastificare dorit (pet. 6.2);

• moderarea eforturilor axiale de compresiune 111 elemcntele vcrticale si, mai general, limitarea dezvoltarii zonclor comprimate ale scctiunilor (pet. 6.4.1);

• eliminarea fenomenelor de instabiliiate (pet. 6.4.2);

47

• moderarea eforturilor tangentiale medii in beton in vederca eliminarii riscului ruperii betonului la eforturi unita-, principale (pct. 6.4.3);

• asigurarea lungimii de ancorare ~i a lungimii de suprapunere, la innadire, suficiente pentru armaturile longitudinale si eetc transversale ale elementelor structurale;

• folosirea unor oteluri cu suficienta capacitate de defornrarplastid COB 37, PC 52, PC 60) la arrnarea elementelor In zonele cu solicitari importante la actiuni seismicc (in zonelplastice potentiale);

• prevederea unor procente de annare suficiente in zonele intinse pentru asigurarea unei comportari specifice elernen. telor de beton armat.

Conditiile de dimcnsionare si cele de alcatuire constructive se diferentiaza, 'in conformitate cu prevederile PI 0011992 in functie de zona s~jsmica de calcul, pre cum si functie de categoria (participantc sau neparticipante la actiuni seismice) ~i de c1asa (a, b sau c) din care face parte elernentul, luand ca referinta ST AS 10107/0-90.

De asemenca, conditiile mentionate se diferentiaza intre zone le 'in care se asteapta sa se produca deformatiile plastice ("zonele plastice potentiale") si restul zonelor apartinand unui anumit element structnral.

Zonele plastice, in cazul peretilor structurali, sunt considerate

urmatoarele:

la grinzile de cuplare, intreaga deschidere lib era (lumina), dad to S 3hg si zonele cu lungimea hg, 13 grinzi eu to> 3hg;

la peretii structurali, 'izolati sau cuplati, zona de la baza acestora (situata deasupra nivelului superior al infrastructurii), avand lungimea:

I p == O.4h + O.OSH (6.1)

In cazul cladirilor etajate, aceasta dirnensiune se rotunjeste in plus la un numar intreg de niveluri, daca limita zonei plastice astfel

II

48

F

calculata depaseste inaltimea unui nivel cu mai mult de O,2Hnivel ~i in minUS, in cazul contrar, Zona de la baza peretelui structural delimitata in acest fel, avand ccrinte de alcatuire specifice, estc denumita in prezentu1 ~bid de pro~ec~arc, z~na A; restul peretelui ell solicitari mai mici ~i cennte de alcatuirc mal recluse fata de celc ale zonei A este denumita zona B (fig. 6.1).

~--------

t-f--------

Fig. 6.1.

6.2. ValoriJe eforturilor sectionale de dimensionare 6.2.1. In cazul in care calculul eforturilor a fost efectuat pc baza caractcristicilor de rigiditatc, conform relariilor (5.6 -7- 5.14), valorilc a~est~ra sc pot redistribui intre peretii structurali de pe acccasi dJrecl1e, atunci cand prin accasta se obtin avantaje sub aspcctul preluarii eforturilor, Ll accasta situatie valorile redistribuite nu vor depa$i 30 % din valoarea maxima ob~uta prin calcul (fig. 6.2.a).

Redistribujia postelastica a eforturilor nu va modifica valorilc fortei taietoare totale ~j a momentului total de rastumare.

49

b

Fig. 6.2.

6.2.2. Valorile de dimensionare, M, ale mornentelor incovoietoare 1n sectiunile orizontale ale peretilor structural: se determine cu relatiilc (fig. 6.3.b):

a) '111 suprastructura, pentru zona A:

M=Mm

(6.2)

h) in suprastructura, pc inaltimea zonci B:

M=kMwMs:<;;wAlsu (6.2')

Pentru calculul eforturilor de dimcnsionare ill scctiunile orizontale si vcrticale ale elemcntelor infrastructurii, valoarca momcntelor la baza pcrctilor (la baza zonci A) se ia:

(6.3)

S-a notat:

M> momentul incovoietor din incarcarilc seisrnice de calcul: la ban peretelui, acesta are valoarea Ms.o.

ro = raportul dintrc valoarea mornentului capabil de rasturnare, M;,.wp , calculat la baza suprastructurii (la baza zonei A), asociat mecanisrnului de plastificare a peretelui structural. individual sau cuplat, si valoarca momentului de rasturnare, MOl corespunzator incarcarilor seismice de calcul (fig. 6.4).

50

(0= Mu.cap = "'iMi,cup + "'iNiLi s 4

Mu u;

M.:cap = momentul capabil la baza montantului i;

N. = efortul axial din montantul i, produs de fortclc orizontale corespunza toare formarii rnecanismului de pi astifi care a 1 peretelui;

L, = distantele de la axa montantului i pana la un punct, convenabil ales, in raport ell care se calculcaza momentcle fortelor axiale N/;

ku = coeficient de corectie a eforturilor de incovoierc din pereti

(fig. 6.3.d). .

kM= 1,30pe inaltimea zonei B;

kM = I,DOpe inaltirnea zonei A;

kA1= I,lOin elernentele infrastructurii.

(6.4)

1.30

Fig. 6.3.

Obs, 1: Momentul de rasturnare M; este definit aici ca mo~elltul fortelor orizontale scismice de calcul aplicate peretelui con~lderat (sau, dupa caz, structurii in ansamblu) In raport CLl sectl~ne~ de la baza. Aceasta se poate calcula indirect PlID momcntul reac.tlUruJor (momente incovoietoare ~j forte axiale) 'in aceeasi seqlune, care echilibreaza momentul fortelor orizontale (fig. 6.4).

51

Obs, 2: In fig. 6.3.b s-a figural si diagrama mornentel-, capabile corespunzatoare armarii minirne constructive Mcap,mill'

Obs. 3: Diagramele de moment si forta taietoarc sub cota teoretica de incastrare a peretelui sunt desenate principial pentru canll unei infrastructuri rigide cu 2 niveluri, considerand un grad carccarde dcformabilitate a terenului,

6.2.3. In cazul structurilor la care [ODele seismicc sunt preluaipractie in totalitate de peretii structurali, valorilc de dimensionarc Q ale fortelor taietoare in pereti i verticali se determine eu relatia (fig. 6.3.c):

(6.5)

S-a notal:

Q = forta taictoare din incarcarilc seismice de calcul;

s ,

ko = coeficient de corectic a fortelor taictoare (fig. 6.3.e)

- kQ=1,2 (6.6)

6.2.4. Valorile eforturilor sectionale din calculul la incarcarile seismice se pot redistribui intre grinzile de cuplare situate pe aceeasi vcrticala. Corectiile efectuate nu vor depasi 20 % din valorile rezultate din caleul, iar suma valorilor eforturilor din grinzile de pe aceeasi verticals, rezultate in urma redistribuirii, nu va fi inferioara valorii corespunzatoare rezultata dio calcu1.

6.2.5. Valoarea fortei taietoare de calcul pentru grinzile de cuplare se determina cu relatia:

IM:~:I+IM~~1

Q = 1,25 (6.7)

t,

unde:

IA1supilMinf I - valorile absolute ale momentelor capabile 111

cap' cap

sectiunile de la extrernitatile grinzii de cuplarc, corespunzatoare cclot

52

doua sensuri de actiune a momentelor, stabilite pe baza rezistentei de ca1cul a armaturii R,,; la stabilirea lui M:; se va tine seama si de contribu~a armaturilor continue din zona activa a placii, paralele cu

grinda; d hid ... d 1· ( . 5 4 1)

l, = to - esc 1 erea gnnzu e Clip are vezi .. .

In cazul grinzilor de cup tare de mare rigiditate si cu 0 capacitate marc de rezistenta, care nu sunt proiectate ca elemente de disipare a energiei seismice (de exemplu grinzile cu deschidere mica la construcpi cu inaltime de nivel mare eu raspuns probabil in domeniul elastic), calculul eforturilor se efectueaza pe baza echilibrului mecanismului de plastificare format In acest caz.

Mo=Q"cHo Mo,cap W Qs,oHo

a)

Fi.g.6..4.

6.2.6. Fortele axiale de dimensionare din peretii cuplati se stabilesc pe baza echilibrului peretelui 'in stare a de mecanism de piastificare. in cazul (frecvent) in care mecanismul implica plastificarea grinzilor de cuplare, forta taietoare asociata din grinzi se ia rara spornl de 25 % al capacitatii de rezistenta la incovoiere considerat 'in relatia (6.7).

53

6.3. Efectul incarcarilor verticale excentrice

In cazul structurilor la care rezullanta incarcarilor verticalaferente pcrctilor se aplica exccntric in raporl ell centrul de greutate 31 sectiuuii lor ~i dad aceste incarcari excentrice IlU se echilibreaza pc ansarnblul structurii (fig.6.S) .5i produc dcplasari orizontalc sernnifi. cative ale structurii, se vor evalua separat eforturile corespunzatoarc ~i sc vor insuma ell ccJc din actiunea incarcarilor orizontale din gruparea spcciala de incarcari.

oalcon

--centrul d

~ scctiunii I

~~==±====¥=====uY

1 s prafetei de pia . eu ferente

L

Fig. 6.5.

Pentru determinate a eforturilor din incarcarile vcrticale sc u tilizcaza ace I asi mo del s tructural ca pen tru inc area ri le orizontalc.

6.4. Dimensionarea sectiunii de beton a peretilor structurali

6.4.1 Grosirnea ncccsara a peretelui structural ~i oportunitatca prevederii de bulbi sau talpi la capctele libere se stabilesc punand conditia:

54

,.. x )::

C, =t; < '-.,11111

(6.8)

YD care x este inaltimea zonei. comprimatc stabilita pe baza rezisteu!elor de caleul al~ b~tonulUl si armaturii la starea limita de rezistenta in gruparea speciala.

Valorile ~lim se iau:

0,10(w + 2) 'in cazul zooelor seismice de caleul A.:.. D; 0, 15( co + 2) in cazul zonei seismice E si F.

.In cazu1 'in care conditia (6.8) nu estc indcplinita sunt necesarc roasuri speciale de confinare a zonei comprimate de betou conform paragrafului 7.5.2.

6.4.2. Tn zona plastics potentiala a peretilor, 'in situatia cand YDaltimea x a zonei comprimate depaseste cea mai mica dintre valorile 5h (b - grosimca peretelui) si O.4h (fig. 6.6a) cste nccesara verificarea pentru evitarea pierderii stabilitatii,

r>~ a)
I X>XIirn

h
H> He
15
~[ x>2hp
I b)
~[ -
.!:l
e!!E.
J}
c)

Fig. 6.6.
55 --

I

III

Asemenea verificari sunt necesare si la extremitatile talpilar daca inaltimea zonei comprimate x> 2hp , In portiunile care depa~cs~ dimensiunile 4hp de fiecare parte a inimii (fig. 6.6.b).

In cazurile curente se admire ca se impiedica pierdcrea stabil., tiitii pcretelui daca in zonele mentionate este indeplinita conditia:

b"2 He sau h "2 He

15 p 15

"in care He este inaltimca libera a nivelului,

In caz contrar extremitatile respective ale peretilor trebui, 'intarite eu bulbi (vezi 7.2.3).

Dad la capatul larnelar, peretele structural este legat printr-o grinda de euplare de un alt perete, In locul valorii He, 'in relatiile de mai sus se va considera dimensiunea golului Hg (fig. 6.6.c).

6.4.3. La stabilirea dimensiunilor peretilor structurali sc va rcspecta ~i conditia:

Q:<;;2.5bhRI

(6.9)

6.5. Calculul armaturilor longitudinale ~i transversale din peretii structurall

6.5.1. Calculul armaturilor longitudinale

Ca1culul la compresiune (intindcre) excentrica aI peretilor s tructura 1 i se face Iuand in considerare i potezele ~i metodele prescrise In documentul normativ de referinta ST AS ] 0107/0-90.

In calcul se va lua in consid'erarc aportul talpilor intermediare ~i al armaturilor verticale dispuse 'ill inima perctelui si in intersectiile intermediate cu pcretii perpendiculari pe peretc1e structural care se dimensioneaza.

Se recomanda aplicarea metodei generale de caleul prin utilizarea unui program de calcul automat adecvat.

56

6.5.2. Calculul peretilor structural! la forta taietoare,

Calculul la foIta taictoare se face in sectiuni inclinate ~l in sectfitnile orizontale de 1a nivelul rosturilor de turnare.

a} Calculul in sectiuni inclinate

In cazul peretilor structurali eu raportul intrc Inaltimea in eleva-

~e a peretelui si inaltimea scctiuiiii .~ "21, dimensionarea armaturii orizontale Aao la f0l1a taietoare in sectiunilc incl inate se face pe baza relariei:

(6.10)

unde:

Aoo suma sectiunilor armaturilor orizontalc intersectate de 0

fisura inclinata la 45°, incluzand armaturile din ccnruri si armatura continua din zona aferenta de placa (ingloband doua grosirni de placa de fiecarc parte a pcretelui) a planseului, daca fisura traverseaza planseul;

Qb = forta taietoare preluata de beton, care se ia cu valorile:

Qh= 0.3 b h 0"0 :<:;; 0.6 b h R, in zona A a peretelui si

(6.11)

Qb = b h (0.7 R, + 0.2 0"0) "20

In zona E, unde 0"(1 este cfortul unitar mediu in sectiune,

(6.12)

Fractiunea dio 0"0 corcspunzatoare incarcarilor verticale se obtine prin raportarea intregii incarcari verticalc 1a nivelul consiclerat la aria totala a sectiunilor orizontale efective ale tuturor peretilor verticali (vezi 5.3).

Fractiunea din 0"0 din efectele indirecte ale fortelor orizontalc se ohlin prin raportarca fortelor axiale respective la sectiunea active de calcul, conform 5.2.1.

in relatiile (6.11) ~i (6.12),0"0 ia semnul pins pentru compresiune,

57

I I

In cazul intinderii, 00 se ia cu semnul minus in relatia (6.12) si

zero In relatia (6.11). '

in cazul peretilor cu raportul !!_ < 1 sectiunile armaturu.,

, 11' .

orizontale si verticale din inima pcretilor vor respeeta relatia:

6.13)

unde:

Aav - suma sectiunilor armaturilor vcrticale,

Cantitatea de armatura Aao nu va f mai midi dedit cca cores. punzatoare .suspendarii'' incarcarii seismice orizontale aplicate la nivelul planseelor pe 0 schema de comportare de grinda cu zabrele eu diagonala comprimata la 45°, conform fig.6.7.

(6.14)

In fig. 6.7. si in relatia (6.14), qi reprezinta fortele orizontale, considerate uniform distribuite, transmise de planseu la perete 1a nivelul i, iar Hi' distanta de la baza la nivelul i.

H

Fig. 6.7.

58

b) Calculul in sectiunile orizontale de /0 nivelurile rosturilor de tumare

Dimensionarea armaturilor verticale de conectare in rosturile orizootale de turnare din peretii structurali de beton annat monolit si in 1mbinarile orizontale ale structurii din panouri mari se dctermina utilizand prevederi 1 e documen tul u i normati v de rcferinta S T AS 10107/0-90.

Ca armaturi active de concctare se considers armaturile din inima peretilor si armaturile situate in talpa (bulbul intins).

in cazul peretilor cuplati armaturile de concctare rezulta din conditia prcluarii lunccarii ansamblului peretilor pe intreg rostul, 8vand lungimca egala cu surna lungimilor peretilor cuplati.

6.5.3. Caleulul armaturilor orizcntale in irnbinarile verticale ale st:ructurilor prefa bri cate.

Valoarea eforturilor de lunecare in lungul imbinarilor verticalc ill structurile cu pereti din elemcntc prefabricate de beton annat ell diferite alcatuiri se determina pe baza conditiei de echilibru al fortelor in mecanismul de plastificare al structurii (de regula, ell sectiunilc de la extremitatile riglelor de cuplare si de la baza peretilor structurali solieitatela capacitatca lor de rezistenta (fig. 6.8)) .

.J..J. _LL ~_ij_..L1..1..

«<,("~,,,,,~,~j,,,~

H

til

t

Fig. 6.8.

59

Armatura orizontala Auo In imbinarile verticale ale panourilor cu profilahlm sub forma de dinti incluzand armatura orizontaHi din centuri, se deterrnina pe baza relatiei:

(6.15)

unde:

'iLd = suma eforturilor de lunecare eapabile ale dinjilor panoului sau ale dintilor monolitizarii, care este mai mica.

Efortul de lunecare capabil a unui dinte se va Ina egaJ en cea mai midi dintre valorile (fig. 6.9):

rczistentei la strivire pe capatul dintelui:

Ld1=bcRc (6.16)

(b, c sunt dimensiunile in proiectie orizontala a dintelui) rezistentei la forfecare a dintclui

Ld2 =b; bRJ =1,5hd s», (6.17)

hd = inaltimea dintelui; . ..

R. = 1 .;; R = rezistenta la forfccare in care R, se ia muurna

f ,J, . '

- rezistentclor 1a intindcre a bctoanelor din panoul pre fa-

bricat, respectiv din imbinare.

b)

Fig. 6.9.

60

6.6. Calculul armaturilor din grinziJe de cuplare

6.6.1. CaJculnl armaturilor longitudinale ale grinzilor de cuplare

e face in baza prevederilor din documentul normativ de referinta ~TAS 10107/0-90 privind ca\Cuiul la incovoiere, la valorile rnomentelor rezultate din calcul la actiuni seismice, eventual rcdistribuitt: pe inal~imea cladirii conform indicatiilor de la paragraful 6.2.4. in cazurile curente ale dcschiderilor de usi :::; 1,0 m se pot neglija momentele din actiunca incarcarilor verticale,

Se recornanda ca sectiunca armaturilor efective sa nu depa~easca sectiunea rezultata din calcul.

6.6.2. Sectiunea de beton a grinzilor de cupJare annale ell bare ortogonale va respecta relatia:

(6.18)

In cazul grinzilor arrnate cu carcase inclinate dupa diagonals, condijia (6.18) se inlocuieste cu:

Q<3,5bh"R(

(6.19)

Armarea eu carcase diagonalc se recornanda cand proportiile grinzilor si grosimea lor satisfac conditiile precizate la pet. 7 .2.5.

6.6.3. In cazul grinzilor de cuplare ell proportii obisnuite (~ S I) armate cu bare orizontale si etrieri armaturile transversale se detennina din conditia ca acestea sa preia in intregimc forta taietoare de calcul, conform relatiei:

Q.::: 0,8 Alii' s, (6.20)

In care A"v este suma sectiunilor etrierilor care intercepteaza 0 fiSUra. inclinata la 450•

61

Armatura orizontala intermediara Aao (suplimentara fata de annatura 121 incovoiere concentrata la extrernitatile sectiunii) va avea sectiunea minima indicata 121 7.6.1 (b).

, La grinzile cu h, > l,n calculul la forta taietoare se face cu relatia

(6.21).

(6.21 )

Sectiunea armaturilor transversale Aav va i'ndeplini conditia:

, Q 10

A >_._ (TV - R 2h

a r

6.6.4. In cazul in care se adopta un sistem de armare cu C21rC3se inclinate aria armaturii inclinatc AlIi dupa fiecarc diagcnala se determine ell relatia:

Q

A. =---=--

m 2R sin o;

a

(6.22)

a = unghiul de inclinare al earcaselor de armatura (fig. 7.12).

6.6.5. In cazul in care grinzile de cuplare au 0 alcatuirc mixu (prefabricat + suprabetonare) ~i se urmareste realizarea conlucrarii celor dona zone de betou de varste diferite, armaturilc transversale sc vor dimensions si pentru rolul de concctori, luand in ccnsiderare prevederile pc t. :3.4.2.6 din doeumentu 1 normati v de referinta S T AS 10107/0-90.

6.7. Calculul planseelor ca diafragme orizontale

6.7.1. La structurile cu pereti structurali, in vederea asiguran: une i comportari spa tiale so lidar~ a ansam b I ul~ i struetura~, es te. nee.es~; ca planscele sa prezmte 0 alcatuire care sa le confere 0 rigidin

62

rirueata in pl~nlillor, astfel ca deformatiilc sa fie neglijabile in raport eli deformatiile elementclor vertieale (pereti structurali, cadre). In cazurile eurente se poate eonsidera ca diafragmele sunt infinit rigide in planul lor.

6.7:2. La s.tmetLirile eu pereti desi la care rigiditatile perctilor de pe aceeasi directie sunt comparabile ca marime, planseelc lucreaza ca grinzi cu deschideri rcduse, astfel ea de regula nu este necesara verificarea lor la eforturile cc Ie revin din aceasta solicitare.

6.7.3. La structurile cu pereti rari (orientativ, eu distante mai mari de 12 ill intrc peretii structurali), precum si la cele eu nuclcu central de pcreti si cadre perimetrale si alte structuri similare, planseele trcbuie vcrificate la solicitarile ee Ie revin ca diafragme orizontale.

La pet. 6.7.4 _". 6.7.7 se prezinta ctapelc unui proeedeu de ealcuI simplificat pentru stabilirea cforturilor in diafragma orizontala.

6.7.4. Valorile fortclor Fh F2, ... , F; reprezcntand rcactiunile diafragmei asupra peretelui, la nivelul unui planseu se pot dedu~e din e~lculul de ansamblu, Astfel pentru peretele i (fig. 6.1 0 si 6.11), diafragma situata peste nivelul j exercita reactiunca:

pj = Qj _Qj+l

[J I

unde Q/, Qr1 sunt fortele taietoare de ealcul in pcretele i la nivelurile j si j + 1 (6.2.4).

~arimea si rcpartitia incarcarilor orizontale distribuite liniar (q;) se ~tabllesc din conditia ea rczultanta lor sa coincida ea valoare si POZJtie eu rezultanta fortelor F (fig. 6.11).

. Mo~entele incovoietoare si fortcle taietoare in planul

dlafragmel se determina ca pentru 0 grinds continua cu rcacjiunile pe reazeme (F!, F2, ... , Fn) si incarcarile orizontalc distribuitc, q,.

63

J

n

+1
J


1
_w , PERE1ELEi

V ARIA TIA LUI Q

Fig. 6.10.

Fig. 6.11.

Dimensionarea planseului 1a incovoiere si forta taietoare pentru fortele din planul sau se va face utilizand valori sporite cu 20 % fata de cele obtinute din calculul structural.

64

F

..,

6.7.5. La cladirile 1a care intervin suprimari ale unor pereti strUcturali, planseul dintre zonele cu numar diferit de pereti va fi -verificat ea diafragrna pentru a asigura redistributia la 'nivelul respectiv a fortclor orizontale intre perctii structurali, '

6.7.6. Transmiterea fortelor orizontale dill planul planseului la

pereti se poate face (fig. 6.12);

prin comprcsiunc direeta pe capatul peretelui (1)

prin armaturi intinse care .colectcaza forte le disLribuit~ pc planseu in inima grinzilor pereti (a planseului - diafragma orizontala) aferentc (2)

prin lunecari intrc inima perctelui si diafragma (3)

+

suspensor

a)

b)

c)

Fig. 6.12.

Evaluarea fractiunilor FI, F2, F3 din forta F care revinc peretelui La fiecare nivcl se face prin aprecieri ingineresti, cousidcrand mai multe scheme posibile. Se va tine scama ca rnccauismul 1 este mai rigid dedit mecanisrnul 3, iar acesta mai rigid dedit mccanisrnul 2.

Porta PI este limitata la rezistenta la strivire a betonului. Pentru sporirea capacitatii de a prelua compresiuni, zona de legatura Intre

65

perete ~i placa planseului se po ate ingrosa sub forma unei centuri (fig. 6.12c).

Armaturile de colectare constituie armarea centurii peretelui Aeeasta trebuie sa fie suficient de lunga pentru a antrena fortele din planseu afercnte peretelui. in placa planseului mai trebuie prcvazute armaturi de suspendare a incarcarilor care nu se afla ill zona de influenta a colectorului (aferenta zonei posatc in figura).

Armature de colcctarc euprinde ~i armarurile orizontale continue situate in plansee, in zone le de larime 5b situate de 0 parte ~i de alta a peretc1ui.

Preluarea fortelor F3 se face prin conectori dimensionati in baza prevedcrilor docurnentul ui normativ de referi nja ST AS 10107/0-90.

Identificarea mccanisrnului de transmitere a fortelor de la planseu la pcrcte cste important mai ales la diafragrnele de "transfer", cum sunt, de exempiu planscele de la contactul suprastructurii eu 0 infrastructura mult mai rigida prin prezcnta peretilor de contur si, eventual, a altor pereti suplimentari.

6.7.7. La constructiilc cu lungirni mari, ell pereti structurali concentrati la extremitati sau/si In situatiilc in care planseele sunt perforate prin goluri de dimensiuni rclativ mari in zona lor mediana se va avea in vedere posibilitatea de oscilatie asincrona a diferitelor pani ale planseului. Pcntru a evita dezvoltarea unor fisuri rezultatc din rolul de element intins al planseului in asemenea situatii, aria tuturor armaturilor continue din planseu in fiecare directie, Aeonl> incluzand armaturile centuriIor, va 11 la orice nivel:

0,6 Fj

Acom ~--Ra

in care F, este forta seismica de caleul aplicata la nivelul considcrat.

(6.23)

66

7. pREVEDERI CONSTRUCTIVE

7.1. Materiale utilizate

7.1.1. Clasa minima a betonului utilizat in peretii structurali va fiBc 15.

La cladirile cu inal[imi mali (orientativ, cu mai mult de 10 niveluri) se recomanda utilizarea "un or betoane de clasa superioara Be 30 ... Be 40, in special la nivelurile inferioare.

7.1.2. Pentru arm area peretilor structurali se utilizeaza: bare din otel beton (PC 60, PC 52, OB 37);

sarma trasa mata (S1NB) sau sanna profilata sub forma de plase sudate produse in industrie,

Plasele sudate din STNB pot fi folosite, de regula, numai la armaturile constructive (paragraful 7.3.1).

Plasele sudate din sarme ecruisate rnai pot fi folosite ca armature de rezistenta in situatiile in care prin asigurarea superioara fata de eforturile sectionale se asigura 0 comportare a sannelor in domeniulliniar elastic.

7.2. Alcatuirea sectiunii de beton a peretilor structurali, Dimensiuni minime

7.2.1. Grosimea minima a inimilor si talpilor peretilor structurali va indeplini conditiile: b e 150 rnm si b > He .

, ~ 20

7.2.2. Pentru stabilirea necesitatii prevederii de bulbi si talpi (~vaza.ri) la capete se vor lua ca baza conditiile de la paragraful 6.4.1 ~l 6.4.2.

67

Sc recomanda ea la cladirile situate in zone1c seismiee de calcu] A -7 0 cu pcrcti structurali rari S(lUJ~i cu mai mult de 6 niveluri, pereti] sa fie prevazuti la extremitati eu bulbi sau talpi,

7.2.3. La dimensionarea sectiunii bulbilor se vor respccta ~i ccnditiile:

Se considers talpi lamelele transversale eu grosimea minima de 150 mm ~i lungimea de eel putin ~e (fig. 7.1).

7.2.4. Grinzile de cuplare Ia peretii eu goluri de usi vor avea, de regula, aceeasi grosime cu restul peretelui. In cazurile in care, din calcul, accasta grosime rezulta insuficienta, grinzile se vor 'ingro~a CLl conditia ingrosarii si a peretelui pe 0 lungirne suficienla pentru a asigura aneorarea armaturilor longitudinale din grinda (fig. 2.2).

7.2.5. in cazul in eare se adopta armarea grinzilor de cuplare cu carease inclinate de armature grosimca acestora va fi eel putin 250 mm,

7.2.6. Se va evita arnplasarea golurilor pentru usi sau ferestre in apropierea capetelor libere ale peretilor structurali. Se reeomand~ ca distanta de la extremitatea peretelui structural pana la marginea pril11uiui gol sa fie mai mare de 1200 mm (fig, 7.1). .

in cazurile cand aceasta conditie nu poate fi respectata, montantul de capat va fi prevazut ell bulb la marginea golului.

7.2.7. La peretii avand goluri decalate pe verticala (fig. 7.2), se recornanda ca plinul dintre golurile la doua niveluri succesive sa fie de minimum 600 mm Iungime,

68

bulb

~FX32SXZX2XQX:;;X:;:!C:::==+!X32SXZM;;z;:4

l ,,1200 nUll J, talpa

, ;--

Fig. 7.1.

-1-----------1-I I

=1 -----------d

. -----------

~= mi060T I I ===~

I ~ I

b=== __ ======d

I I -r---------t-

Fig. 7.2.

7.2.8. Se admite inglobarea in peretii structurali a tuburilor verticale de instalatii eleetrice, respectand conditia ea in grosimea peretelui sa nu se afle mai mult de un tub, iar distanta minima intre dOlia tuburi, in lungul peretelui sa fie 200 mrn. Tuburile vor avea diametJ-u1 de maximum 118 din grosimea peretelui si se vor poza intre cele dona plase de armare curenta,

69

7.3. Armarea peretilor. Prevederi generale

7.3.1. Armaturile peretilor structurali se clasifica in:

a) Armdturi de rezistenta, a caror nccesitate ~i dimensionare rezulta din calculul la eforturilc din actiu nea incarcarilor verti ca 1 e ~i orizontale, pc baza prevederilor din cap.o. in aceasta categoric intra: armaturi longitudinale (verticalc) ell aport in capaeitatea de

rezistenta la incovoicre;

armaturi transversale (orizontale) cu rol in prcluarea fortei taietoarc; la peretii scurti (pet, 6.5.2) ~i armaturile longitudinale verticalc contribuie la capacitatea de rezistenta la forta taietoare;

armaturi longitudinale de concctare in lungul rosturilor de tumare;

• armaturi de confinare a bctonului din zona comprimata; armaturi transversale pentru evitarea flambajului armaturilor longitudinale comprimate.

b) Armdturi constructive, a carer necesitate llli se stabileste de regula prin calcul, prcvederea lor fiind detcrminata de acoperirea unor solicitari neevidentiate in caleulc curente (cum sunt cclc produse de contractia bctonului, variatiile de temperatura, cele datorate rcdistributiilor in timp ale solicitarilor datorita deformatiilor de curgere lentil a betonului etc.) ~i confirmata de cornportarea in cxploatare a cladirilor, In aceasta categoric se incadreaza ~i armaturilc eu rol de montaj.

7.3.2. In cazul utilizarii plaselor sudate, se vor respecta prevederile .Jnstructiuuilor tehnice pentru proiectarea si executarea armarii clementelor de beton eu plasc sudate" P59-80.

In cazul armarii cu plase formate din bare independente, lara sudura, bare1e orizontale se vor dispune spre fata exterioara a peretelui (fig. 7.3).

70

+J + j
: I : I : I
.~lO=JQ5~
I agrafe '" 6
Fig. 7.3. 7.3.3. Acoperirea eu beton a armaturilor va lua in considerare eonditiile prevazute in paragraful 6.1 din documentul normativ de referinta STAS 10107/0-90.

7.3.4. Innadirea armarurilor

a) De regula nu se admit innadiri ale arrnaturilor verticale in zona A, in special a celor de diametre mai man concentrate la extremitatile sectiunii, utilizand bare cu lungime suficienta,

b) Daca nu se poate evita innadirea armaturilor in zona A se recomanda ca innadirea armaturilor principale concentrate de' 1a extremitatile sectiunilor peretilor sa se faca prin sudare, de preferinta c~ procedee de sud~re cap 1a cap sau prin mansoane sau alte dlspozitive similare, In cam! adoptarii innadirii prin suprapunere, luogimilc minirne de Innadire sunt date in tabelul 2.

funadirile cu sudura vor respecta .Jnstructiunile tehnice pcnlru sudarea armaturilor din otel beton C28-83".

Pentru zona B Iungimi1e minimc de innadire sunt eu lOd mai mici decat cele din tabelul 2. De asemenea, in zona B nu este necesara i'nnactirea prin sudura a armaturilor cu d 2: 16 (20) mm.

7l

TabeJul2

Lungimile minime de innadire pentru bare
Arrnatur! din:
DB 37 II PC 52, PC 60
Barele orizontale lnclusiv eele din centura_~i barele verticale din armarea de camp.
Fara carlige: 70d I SOd
Cu earlige: SOd I
Barele verticale de rezistenta cu sectiunea AJi situate in zona de caJ)_at,_(vezi 6.5.1)
Barele cu d < 20
in aceeasi secfiune se lnnadeste - I SOd
50% sau mai pulin din aria totals - I
de armature. Minimum 600 mm
Barele cu d > 20 mm se innadesc cu sudura
in aceeasi sectune se lnnadeste Barele cu d <16 mm
- I 60d
mai mutt de 50% din aria totala - I
de arrnafura. Barele eu d> 16 mm se innadesc eu sudura c) Se recomanda ca bare!e verticale de armatura sa fie realizate lara carlige,

d) In cazul utilizarii plaselor sudate, in conditiile precizate la 7.1.2, lungimile minime de innadire se ian egale eu un oehi + 50 mm :;;i eel putin 40d.

7.3.5. Ancorarea armaturilor

Problema ancorarii se pune de regula pentru:

a) Barele orizontale din centnri si barele orizontale independente din inima peretilor 1a intersectiile in forma de T sau L (fig. 7.4.a);

b) Barele orizontale din grinzile de cuplare (fig, 7.11, 7.12);

72

c) Barele verticalc din pereti ancoratc in infrastructura (fig. 7.4.b);

~40d PCS2. PC60. OB37 cu carlige .;. 60d OB37 fum carlige

,;. =t

\,

,.------'

Perete subsol (iefi-astru crura]

I ~

I

I I

_l j__

a)

b)

Fig. 7.4.

d) Barele verticale de bordare a golurilor (fig.7.5).

Pentru barele de la pet. a) se va prevedea 0 lungime de ancorare de 40d pentru bare din PC 52, PC 60 ~i OB 37 eu carlige. In cazul barelor din OB 37 lara carlige se va prevcdea 0 lungime de ancoraj de 60d.

Pentru barele din grinzile de cuplare si cele aneorate In fundatii (pct.b, c) se vor prevedea lungimile de ancoraj, luand ca refcrinta STAS 10107/0-90.

Pentru barele de bordare a goluriJor (pet. d), lungirnea de ancorare (i,.(} respectiv Is .v ) se stabileste astfel incat sa se antreneze eel putin nurnarul de bare intrerupte in fiecare directie, In fig. 7.5 Id teprezinta lungirnea de ancorare stabilita in baza prevederilor documenlului normati v de rcfcrinta ST AS 10 1 07/0-90.

Armaturilc orizontale de bordaj pot include si arrnatura centurii plan~eului. Armatura orizontala prevazuta la partca superioara a golului trebuie sa preia si eforturile de incovoiere a grinzii create prin introdueerea golului.

73

I rr
:1
j
I" l/ "I..::; 1
I-'I"t. 1/ 1.:1-
AD r-, / I I I
I
1 Is,c - Ita +- J ~v

~
I--
~ .:.....,

E go! 0 )

'lj I ~.
\' 0
/ I". I 1" I
l'::::::: / lC -,
, / <,
b
I!:. ~
't':"":- jL_ Fig. 7.5.

7.3.6. Plasele care forrneaza armarea continua a peretilor se vor lega ell agrafe care sa le asigure pozitia In timpul turnarii.

De regula se vor dispune eel putin (fig. 7.3):

4 agrafe <1>6/m2 in cazul barelor cu d:5. 10 mm; 6 agrafe <1>8/m1 in cazul barelor cu d > 10 mm.

7.4. Armarea in dimp a peretilor structurali

7.4.1. Prin annare in camp se intelege arrnatura cuprinsa in inima peretilor in zona dintre doua intersectii succesivc de pereti, lo:re ointersectie si a zona de cap at sau intre doua zone de capat (definite la 7.5.1) fura intersectii intermediate cu alti pereti,

74

In functie de incadrarea in prevcdcrilc paragrafului 7.3.1, armarea in camp poate fi 0 armare de rezistenta (paragraful 7.4.2) sau e armare constructiva (paragraful 7.4.3).

7.4.2. Armarea de rezistcnta, sc prevede:

- in zona A (defini ta conform paraga fu 1 lli 6.1);

-in zona B (definita conform paragrafului 6.1);

- in peretii scurti 0~ < IJ In conformitate cu preve-

derile paragrafului 6.5.2.

In zona A indifercnt de tipul peretilor (lungi sau scurti), procentele minime de arrnare sunt cele din tabclul 3. in procentui de armare se considera armaturile de la ambele fete ale peretelui.

In afara zonci A sc vor adopta ca proeente millime de arm are valorile indicate in tabelul 3 pentru zona seismica F.

Tabeln13

Zona Procentul minim de armare pentru
selsrnica Barele orizontale Barele verticale
de calcul OB 37 T PC 52, PC 60 0837 I PC 52, PC 60
A, B, C, O,E 0,30% T 0,25% 0,35% I 0,30 %
F 0,25% T 0,20% 0,25 % I 0,20% Armaturilc din categoria STNB pot fi utilizate peotru armarea de rezistenta numai in situatiile specificate la 7.1.2. Proccntele millime In aceste cazuri sunt 0,25 % pentru armaturi orizontale si 0,20% pentru cele verticalc.

Armatura de rezistenta se realizeaza din doua plase dispuse cate una 1a fiecare fata a pereteiui (fig. 7.3).

Barele se innadesc conform 7.3.4 ~i indicatiilor din tabelu12.

75

Diametrul minim al barelor se va lua 8 mm pentru armaturile orizontale si 1 0 mm pentru cele verticale, III cazul armarii eu bare independente, Distantele maxime intre bare se vor lua 350 mm pc orizontala ~i 250 mm pe verticals.

7.4.3. Armaturile constructive se vor stabili functie de rolul indeplinit ~i dimensiunile elementelcr structurale. Aceste armaturi nu vor fi mai miei dedit cele care pot acoperi eforturile de Iisurare (la intindere, incovoiere, dupa caz),

La perctii de la calcane ~i de la rosturi ~i la eei care marginesc casa scarii, pe toata inaltimea acesteia, precum si la ultimul nivel in toate cazurile, se vor prcvedea armaturi orizontale care corcspund eel pujin unor procente de armare de 0,30 % In cazul otelului OB 37 ~i 0,25 % pentru otel PC 52 sau PC 60.

7.5, Armar! locale ale elementelor verticale

7.5.1. Armarea zonelor de Ia extrernitatile peretilor structurali

In zonele de la extremitatile seetiunilor peretilor structurali, pe suprafetele indicate in fig.7.6a, pentru sectiuni lamelare, In fig.7.6b, pentru scctiuni prcvazute eu bulbi s;i talpi si in fig. 7 .6e pcntru sectiunile peretilor cuplati, armarea se realizeaza cu carcase de tipul eelor utilizate la arm area stalpilor.

Proeentele de armare verticals a acestor zone nu vor fi mai mici decat valorile indicate In tabelul4.

Tabelul4

Zona seismica Procente de armare minime pentru armatur! din:
de calcul DB 37 PC 52, PC 60
zona A zona 8 zona A zona B
A. S, C, D, E 0,7% 0.5% 0,6% 0.5%
F 0.4% 0,4% Diametrul minim al armaturilor este 12 mm,

76

a)

b)

ft ~kF/~i ====~i?~3

bl h ~

e)

Fig. 7.6.

. . ~ar~a locals va respecta, de regula, din punet de vedere a distributiei ~1 numarului minim de bare, detaliile din fig. 7.7; 7.8 si 7.9. Se recomanda ea barele orizontale ale plaselor sudate sa fie 'in acela.~i plan ~e~jcal eu ramurile etrierilor din inima, CObs. In fig. 7.7, 7.8 §l 7.9 etnern au fost desenati mai mici pentru a putea fi distinsi.)

A •• Arrnatura concentrata impreuna cu armature verticala prevazuta In muna si talpile peretilor, inclusiv eea din interscctiile intermediare (Para~TafuI 7.5.2), trebuie sa confere sectiunii peretelui structural a capacItate de rezistcnta la incovoiere superioara valorii momentului de fisurare ~ al sectiunii detenninat eu:

(7. I)

77

in care:

rs = distanta de la centrul de greutate a1 sectiunii pana la limita samburelui central situata pe aceeasi parte cu forta excentrica N; Wr = modulul de rezistcnta la fisurare al sectiunii, calculat considerand zona lntinsa integral plastificata;

Cp/ = coeficient care tine seama de plastificarea partiala a zonei intinse a sectiunii (luand ea refcrinta tabelul 15, STAS 10 I 07/0-90).

~
~ .,..__,
"

J E E o .,..,

N

@ E

w.

a) armare cu plase sudate b) armare ell bare independente

Fig. 7.7.

~ etrier .\ etrier
~
'"
.~
..,
,~ "0
"' ill
., 'S;
., E 1.) a) armarc cu plase sudate b) armare cu bare independente

Fig.7.S.

?3b

~ de innadire
+ +
.=
u u -
-e .= <;)
."",
OIl"
] .~
W- w

w

a) armare cu plase sudrue

b) ann are cu bare independenle

Fig. 7.9.

Sectiunile se vor alcatui astfel incat armaturile longitudinale sa se gaseasca la punetul de indoire al etrierilor perimetrali, al eelor intermcdiari sau al agrafelor,

Diametrul minim al etricrilor: ¢> 6 mm si d/4 (d = diametrul minim al barelor verticale al arrnaturii), Distantele maxime admise intre etrieri si agrafe sunt:

• In zona A: - 150 mm in zona seismica de ea1cul F;

- 120 mrn, dar nu mai mult de lad, pentru zonele seisrnice de caleul A -;- E;

• In zona B: - 200 mm, dar nu mai mult de 15d.

Etrierii careasei se vor realiza astfel incfit aria 10r sa prezinte eel putin aceeasi rczistenta eu cea a armaturilor orizontale din inima peretelui ell care se innadesc (fig. 7.7, 7.8 si 7.9).

78 79

7.5.2. Armatura de confinare a zonelor comprimate,

In conditiile In care luftlTimea zonci comprimate a scctiunilor corespunzatoare capacitatii de rezistenta depaseste valoarea Iimita stabilita eu relatia (6.8): x > X/im. se va prevedea 0 armatura speciala de confinare a zonei eomprimate, pe 0 lungime eel putin egala eu x/2.

Cantitatea de arrnatura de confinare Aao , 111 fiecare directie se calculeaza cu relatia:

Aao = 0,150ec Rc (0.5 +~) (7.2)

s, II

in care:

a, = distanta interax, pe verticala, lntre scturile de etrieri de confinare;

c = dimensiunea miezului de beton cuprins de etrierii de confinarc masurata perpendicular pc directia brajclor etricrilor.

In armature Aao sc poate considera si arrnatura orizontala a inirnii daca aceasta este Tndoita dupa barelc vertica1c ~j ancorata corespunzator.

In zouelc in care procentul de armarc longitudinala depaseste valoarea 2,41Ra (Nzmm') se vor lua masuri suplimentarc de a evita flambajul barelor 111 zona plastid potentiala, Arrnatura de confinarc Aao poate juca si acest rol. In aceste zone, barelc verticale de diametru d > 14 rum se vor lega transversal prin etrieri si agrafe la distantc de eel mult 6d.

7.5.3. Armarea Intersectlilor de pereti structurali. lntcrsectiile situate la capetele pcretilor sc alcatuicsc conform paragrafului 7.5.1. Intersectiile intcrioare cu dirnensiunile precizate in fig. 7.10 se armeaza cu carcase cu 2 etrieri 'in cruce, care fae legatura eu armarca orizoutala a peretilor,

80

Etrierii carcaselor din intersectii VOl' respccta conditiilc de la 7.5.1 privind sectiunca minima ~i innadirea ell armature oriz~ntala din inima pcretilor,

Distants maxima intrc ctrieri: 200 mrn.

Armarea verticala minima a zonelor ill i nterscctic: 12<1J12 in zona A si 4(j>J 2 + 8$10 111 ZOna B.

l ~ lun~, de innadirc
:> 3b :Bb J

: I etrier ,\ euier l 7.5.4. Armarea 'in jurul golurilor

a) in cazul sirurilor de goluri suprapuse pe verticala, limitate de montanti si grinzi dc cuplare, armarea de contur se face conform paragrafului 7 .5.1 ~i fig. 7.6.

b) In cazul golurilor izolate de dimensiuni mari si al aolurilor

. e

care nu se suprapun pe verticals, armarile in jurul acestora se vor

prevedea in corclare eu starea de eforturi stabilita tinaud searna in calcul de accstc goluri.

c) In jurul golurilor de dimensiuni mici in raport cu celc ale peretelui ~i care nu i nfluen teaza in mod scmnifi ca ti v comportarca ansambluluj accstcia, se va prevedea a armare constructive avand

a) arm are cu plase sudate

Fig. 7.10.

b) arm are Oil bare independente

81

pe fiecare latura eel putin doua bare <l> 10 rum si eel putin sectiunea echivalenta armaturilor intrerupte pe portrunea de gal aferenta.

Armarea din jurul golurilor va respccta regulile indicate In fig. 7.5.

7.5.5. Armarea lntersectiilor peretilor eu planseele.

Pe grosimeaplan~eului 'in perete se prevede 0 arm are de cenrura, fermata din eel putin 4 bare.

Sectiunea barelor continue din centuri va fi stabilita tinand seama de cerintele de rezistenta rezultate din solicitarile de diafragma

, ,

orizontala (vezi 6.7).

Se va utiliza otel PC 52, PC 60 sau OB 37. Diametrul minim al

armaturilor 12 nun.

La innadirea ~i ancorarea armaturilor se vor respecta conditiile

indicate ill fig. 7.4.

7.6. Armarea grinzilor de cuplare

7.6.1. in sisternul de armare eu bare longitudinale si etnen verticali, armarea unei grinzi de cuplare este fermata din (fig.7.11):

rl ~,om intre barele

~ID'casei verticale

I I

a-a

Fig. 7.11.

82

a) Bare longitudinale rezultate din dimensionarea la moment incovoietor, dispuse la partea superioara ~j inferioara a sectiunii, Diametrul minim al barelor: <!> 12 rum. Marcile de ole] recomandate: PC 52, PC 60.

La detalierea armaturii longitudinale se va tine seama de cerintele de executie privind 0 buna betonare ~i compactare a betonului,

b) Bare longitudinale intermediate dispuse pe fetele laterale eu diamctrul minim $ 12 mm. Barcle intermediare vor realiza un procent de armare minim de:

. . d 1 I

- pentru gnnzi e cup are 1a care h r $; ...!L

2

0.25 " 1" A D

Aao ~ _- bh 0- , III zone e selsmlce ...

100 '"

0.20 AlE' F

Aao ;,:: lQObhg' III zone e ~l

- pentru grinzi de cuplare la care ~ < h 2 r

040 AI" A D

Aao ;,:: _- bh g , III zone e selsmlce ...

100

~1

0.30 AlE' F

Aao;,::--bhg,lllzonee ~1.

100

c) Etrieri, care vor avea diametrul minim: $ 6 mm. Procentul minim de arrnare transversals: 0,20 %. Distanta maxima admisa intre etrieri Ue va fi:

«, s 8d a,,$;150mm

d= diametrul armaturilor longitudinale de 1a partea superioara si de la partea inferioara.

La grinzile turn ate in doua etape la care se conteaza pe intreaga lnaltime, etrierii se prevad pe intreaga inliltime a acestora ~i se dimensioneaza pentru a indeplini si rolul de conectori.

83

d) Annarea grinzilor se prczinta ca ill fig. 7.11 unde se indica si lungimilc de ancorare necesare. j n cazul utilizarii unor armaturi longiludil1al.e eu d 2: 22mm se recomanda ca cxtrernitatile barclor sa fie curb a te ~i innad i te pri n s udura (fig. 7.1 l),

7.6.2. Grinzile de cuplare eu armaturi principalc incliuatc incrucisatc, sc utilizeaza ~i sc dimensioneaza conform prevederilor paragrafelor 6.6.2 ~i 6.6.4. In fig. 7.12 se prezinta lll1 exemplu de alcatuirc a accstui tip de grinzi.

I ~~~~~~~~-~ I

I I l I I

----U-.-l.---1r-l-

Fig. 7.12.

a-a

~,250~m

c

Ql)?r

Diagonalele pot fi real izate si din profile metalice,

Armaturile inclinatc se asarnbleaza sub forma de carcase ell cate eel putin 4 bare. Luogimea de ancorare a barelor inclinate va it minimum 60d. Sc recomanda inchiderea la capete a barelor inclinatc prin bucle sudate. Ori de cate ori dimensiunile grinzii permit, acest sistcm de armare este eel mai indicat.

84

Annarca transversa Hi se poate realiza cu ctricri sau eu freta continua.

Distanta dintre etrieri sau pasul fretei nu va fi mai marc de 6d

(diametrul armaturilor inclinate),

Diametrul minim a1 ctricrilor sau al fretei d/4. Armaturile orizontale ~i etrierii se dispun ccnstructiv,

Procentul tuturor armarurilor orizontale va reprezenta eel putin 0,30 %, iar procentul de armare trapsversala cu ctrieri va fi eel putin 0.20 %.

8. PROBLEME SPECIFIeE DE ALCATUIRE A STRUCTURILOR PREFABRICATE

8.1. Probleme generale

In prezentul capitol se dau prevederi specificc proicctarii peretilor realizati din clemente prefabricate care au ill vedere aspeetele de ordin structural. Problemele referitoare la proiectarea de arhitectura, a izolatiilor tcrmice si fonice precum ~i la proiectarea tehnologiei de executie nu fac obiectul prezentului Cod de proiectare.

Prin masurilc de alcatuire a elementelor prefabricate si a imbinarilor dintre aces tea se urmarcstc obtincrca unei cornportari structurale, inclusiv in raport cu actiunile seismice, similare eu eea a structurilor ell pereti din beton monolit,

Regulile generale de alcatuirc a strueturilor cu pereti din elernente prefabricate, privind configuratia strueturii, forma pcrctilor si modul de dispunere in plan sunt cele indicate la eapitolul 2.

De asemenea, planseul realizat din panouri prefabricate, va fi astfel conceput incat sa se asigure cornportarea lui ca diafragma practic infinit rigida si rczistcnta ill planul ei.

8.2. Alcatuirea panourilor

8.2.1. Elementele prefabricate care alcatuiesc structura cladirii vor fi realizate, de regula, sub forma de clemente pJane - panouri

85

mario in functie de forma concreta a peretilor, de tchnologia de exccutie si de mijloacele de ridicarc si transport de care se dispune, so pot adopta si forme spatiale sau de bara a unora din elementele prefabricate.

Forum elerncntelor prefabricate rezulta prin sectionarea

peretilor prin taieturi orizontale (fig. 8.1a) sau prin taieturi orizontale si verticale (fig. 8.1 b,c).

~i--

H

Ee

He

__ -, L- .....

a)

c)

b)

Fig. 8.1.

8.2.2. Elementele prefabricate se rcalizeaza din beton de clasa minima Be20.

8.2.3. Panourilc de pereti interiori vor avea a grosime de eel putin 140 mm pentru cladirile eu maxim 5 niveluri si de minim 160 mm pcntru cladirile mai inalte.

8.2.4. Panourile de pereti exteriori vor fi, de regula alcatuite din 3 straturi si anume:

- un strat interior de rezistenta din beton annat; grosimea minima a accstuia poate fi eu 20 rnm mai midi.

86

decat eea indicata pentru peretn intenon ~i va fi eo relata eli numarul, pozitia si natura clemente lor de legatura (nervuri de beton annat sau/si agrafc) cu stratu1 exterior;

- un strat termoizolator intermediar, rcalizat de regula dintr-un material rigid (polistiren celular, vata minerala) dimensionat pc baza calculului termotehnic;

- un strat exterior de protectie, din beton armat, In grosime de minimum 60 mm,

Nervurilc de legatura dintre straturile interior 9i exterior se vor executa Cll grosime intrc 40 si 60 mm, Pozitia 9i numarul nervurilor se vor stabili in functie de dimensiunile si forma panoului ~i a golurilor, de valoarea solicitarilor, modul de executie ~i de necesitatea de a reduce 1a minim puntile tcrmice.

8.2.5. Panourile de planseu vor avea grosimea stabilita pe eriterii de rezistenta, rigiditate si izolare fonica necoborand sub 120 mm.

In functie de forma ~i dimensiunile camcrelor, vecinatatea eu Iogii si ba1coane, 91 de dispunerea peretilor, panourile se pot rezema pe 4,3 sau chiar 2 Iaturi.

Panourile de baleon se vor realiza, de regula, prin seoaterea in console a panourilor de planseu,

8.2.6. Armarea panourilor so va face cu bare de otel beton PC52, PC60, OB37 si STNB, de preferinta sub forma de plase 91 carcase sudate.

Armarea de camp a peretilor se va realiza din doua plase, care vor respeeta conditiile de annare minima pentru armaturile orizontale ~i verticale date la cap. 7.

Plasele din sarma ecruisata pot fi folosite ~i la armarea panourilor de la baza, in zona A a structurii, ell conditia ea printr-o dimensionare adecvata, annaturile orizontale sa nu depaseasca stadiul

87

de eomportare liniar elastic sub fortele taietoarc asociate mecarusmului de plastificare.

Pe eonturul panourilor se va prevedea 0 armature de bordare. alcatuita din bare izolate sau carcase sudatc in vederea preluarii solicitarilor care apar In timpul fazelor de manipulare, transport si montaj. La panourile eu goluri de usi pentru a micsora eforturile care apar in grinzile de cuplare in aeeste faze, la partea inferioara a golurilor se vor prevedea dispozitivc speciale recuperabilc de rigidizare provizorie.

Golurilc de usi si de ferestre vor fi bordate eu bare izolate sau carcase, avand dirnensiunile in functie de solicitarile panoului. Se recomanda annarea suplirnentara a colturilor cu bare inclinate, ell rol 'In redueerea fisurarii, la colturile intrande, in special la manipularea panourilor.

Grinzile de cuplare se VOl' anna conform prevederilor de la 7.6.

Daca se urmareste conlucrarea cu centura, etricrii grinzilor se vor dimensiona si pentru rolul de conectori.

Barele vertieale rezultate ca fiind necesare din calculul de incovoiere eu efort axial, de compresiune sau de intindere, ~j care nu se pot dispune in monolitizarile verticale se dispun cat mai aproapc de marginile panouri lor. to cazul panourilor cu goluri de usi, barele verticale ale armaturii continue se vor plasa in irnediata apropiere a golului. Acoperirea minima a acestor armaturi 50 mm. Armaturilc verticale de rezistenta sc rcalizeaza din otel laminat la eald PC 52.

, ,

PC 60, OB 37.

Armaturile scoase din panou sub forma de mustati drcpre sau sub forma de bucle se vor dispune la interiorul eelor doua plase de armare a inimii pcretilor, In cazul armaturilor rcalizate sub forma de bucle de diarnetru relativ mare se vor Iua mas uri de asigurare a unui ancoraj corespunzator prin prevederea a 2-3 bare transversale sudatc (fig. 8.2).

Atat mustatilc care patrund In imbinarile verticale, dlt ~i mustatile prin care se asigura continuitatea armaturilor verticale intermediate trebuie plasate centric pentru 0 transmitere directs, lara excentricitate, a eforturilor de intinderc, Pentru aceasta este necesar sa

88

se prevada dispozitive si armaturi sup limen tare pcntru a asigura pozitia rnustatilor pe durata betonarii $i a transportului.

bare orizontale

bare vertieale agrafe mdoite si

1 d fixate cu punctc

I de sudura

I L=.

"

'\ bucla orizontala

I

I

Fig.8.2

8.3. Imbinarile structurilor ell pcreti din elemente prefabricate de beton armat

8.3.1. Prin modul de realizare, irnbinarilc dintre clementcle prefabricate care alcatuiesc peretii structurali, trebuie sa le asigure accstora 0 cornportare similara cu eea a peretilor rnonoliti, sub aspech:l rigiditatii, capacitatii de rezistenta ~i de ductilitatc (vezi 8, l).

In reate cazurile imbinarile vor fi de tip umed ell beton armat.

8.3.2. Dupa pozitia lor In structura si dupa rolul lor structural irnbinarile peretilor se clasifica In doua eategorii:

• imbinari verticale, care asigura legaturile orizontale de continuitate, dupa caz, intre panourile adiacente, intre panouri si bulbi, etc.

imbinari orizontalc, sub forma de ccnturi tumate 'In spatiile orizontale intre panouri, care asigura legatura verticals intrc panouri ~i in acelasi timp Iegatura intre pcretii prefabricati si planseul prefabricat.

89

8.3.3. La alcatuirea imbinarilor se vor avea in vedere urmatoarele principii:

a) Prin dimensionarea elernentclor de imbinare se va realiza 0 comportare a imbinarilor in domeniul clastic de comportarc pentru solicitarea de lunecare, Pentru aceasta imbinarile vor avea un grad superior de asigurare (cedarea lor corespunde la forte orizontale mai mari fata de alte sectiuni si alte solicitari);

b) Fortele de compresiune se transmit de Ia panou la panou prin contact nemijlocit prin intermediul betonului din imbinari;

c) Fortele de intindere sc transmit exclusiv prin armaturile innadite prin diferite procedee: sudura, petrecere prin buc1e petrecute etc.;

d) Fortele dc lunecare intre panouri se transmit prin alveole, praguri (dinti), arrnaturi care traverseaza imbinarea si care sunt corespunzator ancorate. Prin intiuderea acestor armaturi se creaza, in beton, un cfect de diagonala comprimata sau un efect echivalent de frecare pe suprafata de separatie intre betoane de varste diferite;

e) Transrniterea eforturilor normale ~i tangentialc se va face cat mai uniform distribuit pcntru a evita concentrarea de eforturi in anumite zone;

f) Alegerea gabaritelor elementelor de imbinare (sectiunile stalpilor si centurilor) va avea in vedere crearea spatiilor necesare pentru montarea si I III adire a armaturilor, 0 betonare ~j 0 compactare a betonului in conditii corespunzatoare.

8.3.4. Imbinarile dintre panouri, atat cele verticale cat si cele orizontale, vor fi obligatoriu de tip deschis pentru a permite controlul vizual al calitatii betonului turnat,

8.3.5. imbinarile vertic ale ale panonrilor

Fetele laterale ale panourilor vor fi profilate sub forma de dinti avand de regula configuratia din fig. 8.3.

90

t--I

I

lBu~la' -,orizontala

+--W

Fig. 8.3.

Se recornanda ca raportul hid intre dimensiunile dintilor sa fie mai mie de 8, iar unghiul a sa au depaseasca 30°.

Lungirnea total a a sectiunilor de forfecare a dintilor va fi circa jumatate din inaltimea panoului,

Mustatile orizontale se pot rcaliza eu bare drepte, in care caz pozitia lor cste la jumatatea grosimii peretelui, iar innadirea lor se face prin sudura, sau sub forma de buele petrecute ca ill fig. 8.4a ~i b, solutie recomandabila,

Numarul legaturilor de armature pe inaltimea unui etaj va fi minim 5. Armaturile sub forma de mustati se vor lasa din intrandurile dintre dinti (alveole)

in cazul mustatilor sub forma de bucle de tip semicircular se vor considers conditiile privind raza minima de curbura prescrisa ill documentul nonnativ de referinta STAS 1010710-90, conditii care stabilesc si diamctrul maxim al buclei.

Zonele de irnbinare verticala vat fi alcatuite dupa rcgulile de alcatuire a intersectiilor de pereti, prevazandu-se etrieri suplimentari intre bucle.

91

I" I

~

IvV' ."v

I

!

I

-I

;I) Irnbinari cu bucle lungi suprapuse

a) Imbinari cu bucle scurte si etrieri suplimentari

Fig. 8.4

Diametrul mmim al etrierilor, care pot fi rectangulari sau eu forme cc urmaresc forma buclelor, 6 mm. Distanta maxima intre legaturile transversale ale barelor verticale IOd.

8.3.6. Imbinarlle orizontale ale panourilor

La Ietcle superioare ~i inferioarc ale panourilor de pereti se pot adopta alveole (amprentc) pe adancimi de 20-25 mm sau chiar suprafete plane ell rugozitate sporita

Imbinarile se alcatuiesc sub fOID13 unor eenturi continue avand, de regula, 0 iniil~imc egala cu grosimea panourilor de planseu.

Panourile de planseu vor avea dimensiunile egale eu lumina deschiderilor intre pereti, mai putin 150 mm (fig. 8.5). Ele se vor manta provizoriu pe popi sau cricuri de perete, juguri etc.

92

a) Perete exterior

Fig. 8.5.

b) Perctc interior

Se admite rezernarea panourilor de planscu pc perctele inferior prin intcrmcdiul unor bucle intari te.

Se recornanda ca fetcle laterale ale panourilor de planseu sa fie realizate cu 0 usoara incl inare fata de verticals de eea. 10° (fig. 8.6),

alveola

~

\ bucla

Fig. 8.6.

Rezernarea panourilor de pcreti pc imbinarca orizontala se poatc

realiza in doua moduri:

pe un strat de mortar vartos matat sub panou intr-un spatiu de J 5-20 mm deasupra centurii realizat prin montarea corespunzatoarc a panoului pe calaje:

direct pc bctonul din centura, turnat dupa montarea peretilor de deasupra (subbetonarc),

93

Al doilca procedcu este preferabil. Se recornanda ea In acest caz marginca inferioara a panouJui de perete sa fie inccata 20-30 rnm in grosimea ccnturii.

Armaturile verticale din panouri eu rol de conectori si armatura de rezistenta intermediara de incovoiere se realizeaza de regula dill bare mai purine si ell diamctru mai mare (~ 14 111ll1) care sc innadcsc prin sudura in nise special prevazute la partea inferioara a panourilor de percte, eu dimensiuni corelate eu lungirnile neeesare innadirii, Sc va urrnari, prin modul de realizare a detaliilor de innadirc, in special prin modul de dispunere al ccliselor, transrniterea centrica lara devicn a eforturilor de intirrderc din armaturi,

Se admit si alte solutii de realizarc a armaturilor verticale care traverseaza imbinarca orizontala CLUn este de cxemplu solutia cu bucle petrecute, daca acestca satisfac conditiile structurale privind transmiterea eforturilor ce Ie rcvin si daca permit 0 executie sirnpla ~i sigura,

Armatura longitudinala a centurii, din eel rutin doua bare, va indcplini conditi ile specificate La 7.3.5 referitoare la modul Lor de ancorare,

Armature transversals a centurilor este rcalizata de mustatile din panourile de planseu, alcatuite, de regula, sub forma de bucle si dupa caz, de etrieri suplimentari cu diarnctrul minim de 6 mm.

9. LT\lFRASTRUCTURI

9.1. Probleme generate

9.1.1. Conditiile de alcatuire ~i model area infrastructurilor pcntru calcul fae obiectul prescriptiilor specifice acestci cornponente structurale (NP 112/04).

Prcvederile date in acest capitol au ea principal obiect cvidentierea conccptiei de baza a alcatuirii infrastructurilor cladirilor cu pereti structural i de beton armat,

Aceste prevederi au un caracter lirnitat, nefiind in masura sa acopere intreaga problematica specifics si/sau to ate situatiilc posibile.

94

In ce priveste modelele ~i procedecle de calcul, precum ~i solutionarea unor probleme de detaliu, prevederile din prezenrul capitol al Codului, care se refers la un numar limitat de situatii au de

regula lin earaeter orientativ. ' ,

in absenta unor date ccrtc privind distributia si manmea reactiunilor pe teren, In special In regirn seismic de solicitare, se vor adopta ipoteze Cll caracter acoperitor pentru dimensionarea capacitatii de rezistcnta a clcmentclor infrastructurii.

9.1.2. Clasificari ale infrastructurilor ~j a sistemelor de fundatie

sub aspectul comportarii la actiuni seismice: '

oj Dupa modul In care sunt distribuite presiunile pc talpile

fundatiilor se identifica urmatoarele cazuri:

fundatii in contact permanent ell terenul ('!n oriee stadiu de solieitare posibila sc dczvolta prcsiuni pe toata suprafa~a de rezemarc) care prezinta numai deformatii elastice;

fundatii care in stadiilc de solicitare maxima se desprind partial de teren; presiunile pe teren pot depasi sau nu I im ita comportarii elastice;

fundatii care pot dezvolta eforturi de intindere la contactul eu terenul prin intermediul pilotilor si/sau pcrcjilor rnulati.

b) Dupa nivelul solicitarii in elementele infrastructurilor: infrastructuri eu comportare elastica;

infrastructuri cu incursiuni 'in domeniul postelastic de deformare.

9.1.3. Proicetarca scismica a ansamblului suprastrucrura~nfrastruchua-teren, In situatiile constructiilor obisnuite in care intervin solicitari In domeniul postelastic, va urmari dirijarea de fortnatiilor postelastice ell prioritate in elementele suprastructuri i.

Se vor Ilia masuri, prin dirnensionarea suprafetelor de rezemare pe teren, pentru incadrarea in limite admisibile a deformati ilor remanente.

95

De asemenea, cu exceptia unor cazuri speciale, se va urmari. prin proiectare, limitarea, eventual eliminarea deformarii postelastice a elementelor infrastruclurii, a carer degradari sunt dificil de depistat ~i in multo situatii dificil de reparat sau de consolidat.

Prin conccptia proiectarii si prin detaliilc adoptate trebuie eliminate solutiile 1n care pot aparea deformatii plastice si implicit degradari scmnificative in clemente ale infrastructurilor inaccesibile pentru exarninare dupa un eveniment seismic.

9.2. Tipuri de infrastructuri

In prezentul paragraf sc prezinta, cu caracter exemplificati v si in mod schematic, cateva tipuri caracteristice de solutii de infrastructure ale cladirilor cu struetura din pereti structurali, ell mecanisme diferitc de plastificare,

a) Fundatii izolate pentru pereti individuali sou grupuri de pereti (fig. 9.1)

plastica

iIf-

;L-+- I f-

Zona

Fig. 9.1.

96

in situatiile unor cladiri 'in care sunt prevazuti pereti individuali sau nuclee de percti ell 0 cornportare specifica de consola verticals se poate adopta un sistem de fundare similar celui utilizat pentru fundarea stalpilor 111 cadre. Fundatiile se vor prevedea cu dimensiunile necesare pentru transmiterea la teren a solicitarilor de la baza suprastructurii. Fundatia va putea ingloba, dud acestia exists, peretii de subsol.

h) Infrastructuri ClI elemente defundare la addncime

in situatiile In care suprafata de fundare sau capacitatea de rezistenta a tercnului SUJlt insuficiente se poatc recurge In fundarca la adancimc prin piloti sau/si barete de beton annat, capabili sa se incarce la eforturi de compresiune si de intindere, in vcdcrea sporirii capacitatii de prcluare a momentelor de rasturnare la teren ~i pcntru a asigura conditiile neeesare pentru dezvoltarea unor mecanisme structurale de plastificarc in zona de la baza pcrctilor, se poate adopta solutia din fig. 9.2a, ell piloti evazati la baza. in cazul In care pilotii traverseaza structuri moi panii la stratul de baza se vor iua masuri speciale pentru prcluarea fortelor taietoare.

Fig. 9.2.

97

Se vor putea a1ege solutii cu:

- piloti inclinati, eapabili sa preia, prin compresiune axiala, fortele orizontale aferente (fig.9.3);

,

- pereti mulati (sau barete);

- piloti verticali dimensionati adecvat la fortele taietoare

aferente.

Fig. 9.3.

c) Fundatii comune pentru mai multi pereti structurali

In fig. 9.4a se prezinta cazul unor pereti structurali legati printr-o fundatie comuna, iar ill fig. 9.4b cazul unor pcreti cuplati eu a baza unica, Proportiile fundatiilor sunt corelate cu dimensiunile peretilor,

Zone -+t---+-~c--'-j--+,-","" plastice

lone aka! u ite ca n oduri de cadru

b

Fig. 9.4.

98

Portiunile de perete situate sub cota teoretica de incastrare sunt solicitate la eforturi de natura eelor ce apar in nodurile structurilor ill cadre ~i vor fi dimensionate 10 consecinta,

D~~a scopul. propus, se vor lua mas uri pentru evitarea aparitiei deformatiilor plastice in grinda de legatudi a bazelor peretilor sau, dimpotriva, aceste elemente vor fi proiectate ca disipatori de energie, cu masurile de ductilizare asociate (fig. 9.5).

Schema de comportare

Fig.9.S.

d) Infrastructuri care realizeazii un eject de incastrare (eject de "menghind") a! peretilor prin intermediul planseului peste subsol (fig. 9.6)

Acest tip de infrastructura poate fi aplicat, de exemplu, in situatiile in care functiunea subsolului nu permite dispunerea unor pereti interiori, dar sunt prevazuti pereti perimetrali, Mobilizarea unui lISemenea rnecanisrn este conditionata de capacitatea planseului

99

de a indeplini rolul de diafragma de transfer a eforturilor de la baza suprastrueturii la pcretii de eontur. "Descarcarea" de momente a pcretiior pe inaltirnea subsolului este .lnso~ita de dezvo!taIc a un?]' forte taietoare inalte, a car-or valori depind de rotirea bazei peretclui In teren (fig. 9.6c).

I I

-.~

-l-F

- - t-

./ - -7

I ,

--i-'-- - I

b)

0)

a)

Fig. 9.6.

e) Infrastructure alcatuilii subforma de retele de ,":,7)'iI72i

In conditiile in care cladirea are subsol ell pcreti cxteriori ~i interiori infras~ructura se po ate realiza ca 0 retea de grinzi de fundare constituite de perctii subsolului ~i evazarile lor la partea inferioara su~ forma de talpi (9.7). Dupa caz. rctcaua de grinzi se poate dczvolta ~l sub cola pardosclii subsolului.

100

./) Infrastructura alcdtuitd ca 0 cutie inchisd

in cazul unor structuri ell solicitari importante (cliidiri inalte ell pereti structurali rari) infrastructura se poate realiza ea 0 cutie praetie infinit rigida si inzesrrata eu capacitatea ncccsara de rczistcnja, prin inchidcrca retclei de grinzi de fundare Ia partea superioara prin planseul de peste subsol, iar la partea inferioara printr-un radier sau 0 placa de beton annat.

g) Fundatii pentru pereti care se pot roti fiber fa bazd (jig. 9.8) Aceasta solutie este indicata In situatiile in care nu sunt ncccsare armaturi verticalc [a baza pcrctilor pcntru preluarca momcntclor de rasturnare, ca de exernplu, 'in cazul cladirilor ell pereti desi eu putine niveluri.

Fig. 9.8.

in acest caz, la fel ea la peretii de zidarie simpla, momentul de rastumare este echilibrat de mornentul dat de rezultanta prcsiunilor

101

pe teren (respectiv, al presiunilor pc blocul de fundatie) 'in raport cu planul in care se aplica incarcarea verticala.

Rasp unsu I seismic al ansarnblului structural nu implies dcformatii plastice semnificati ve, astfel incat la calculul eforturilor se vor considers forte seismice sporite corcspunzator.

9.3. Indicatii privind modul de calcul al elementelor infrastructurii

9.3.1. Modul de calcul al efurturilor sectionale

Un model de calcul riguros, 1a actiunea seismica, implies considerarea ansamblului spatial suprastructura-infrastructura-tcren de fundare, cu proprietati definite prin legi constitutive fidcle comportarii reale a elementelor care alcatuiesc fiecare din ceJe trei componente. Dupa caz, actiunile sunt modclate tie prin interrnediul fortelor orizontalc de cal cui, fie prin intermediul accelerogramelor.

Daca nu exists conditii pentru abordarca calculului in intreaga sa complexitate, se admire sa se determine eforturile sectionale in elementelc infrastructurii prin studiul cchilibrului infrastructurii izolate, solicitatc la fortele de legatura cu suprastructura si la presiunile reciproce dintre talpile fundatiilor si terenul de fundare.

in situatiile obisnuite, cand se urmareste ca mecanismul de plastificare a1 ansamblului sa aiba zoneLe plastiee localizate 111 suprastructura, fortele de legatura dintre supra si infrastructure vor fi asociate mccanismului de plastificare al suprastructurii. Proprietatile terenului se vor cxprima priu legi de deformarc elastica sau prin legi constitutive mai riguroase. Se va tine seama de posibilitatea ridicarii partiale a fundatiei de pe tercn.

in fig. 9.9 se prezinta, cu caracter exemplifieativ, schema de principiu a echilibrului unei zone de infrastructura, care include un peretc si zonele aferente ale radierului si planseului peste subsol.

Se rccomanda utilizarca unor programe de caleu1 care s5 permits luarea In considerare a cat mai multor componente ale mecanismului de rezistcnta al infrastructurii ~i a efcctelor de

102

comportare structurala spatiala, cum sunt capacitatea de rezistcnta la torsiune a ansamblului infrastructurii in cazul realizarii acesteia ea a cutie inchisa, redistributia forte lor orizontale intre peretii subsolului sub eota teoretica de incastrare a suprastructurii.

Planseu peste snbsol

Perete subsol

Fig. 9.9.

In cazul in care peretii reazema pe teren prin intermediul unor fundatii izolate (a), unor fundatii continue sau al unor retele de grinzi (e), calculul fundatiilor se efectueaza in mod similar cu eel a1 fundatiilor stalpilor structurilor 1n cadre.

Se vor determina, pe baza unor scheme de caleul in concordanta eu rolul conferit prin proiectare planseului peste subsol, eforturile sectionale din acest element structural, de regula substantial rnai mari decat in cazul planseelor curente ale constructiei.

Schemele de caleul adoptate pentru plansee trebuie sa fumizeze si valorile eforturilor pentru dimensionarea "colectorilor" (armaturi care "aduna" incarcarile orizontale din planseu §i Ie transmit peretilor) ~i "suspcnsorilor", armaturi prin care se ancoreaza In masa planseului Incarcarile care producintinderi in planseu.

103

9.3.2. Probleme de dimensionare speciflce

Elementele infrastructurilor (percti structurali, grinzi de fundare) prezinta de multe ori, ea urmare a proportiilor si a modului de solicitare. comportare de clemente scurte de beton annat ~i vor fi dimcnsionate potrivit procedeelor specifice acestora:

Armatura longitudinala (orizontala) rezulta din calculul de dimensionarc la incovoiere, prezcntat in documentul normativ de rcferinta STAS 10107-0-90. In functie de proportiile perctilor ~i de distantele dintre punctele de contact eu elernentelc suprastructurii, 111 calculul la forte taictoare, armaturile verticale sau celc orizontalc sunt, dupa caz, cele mai cficiente. In cazul unor proportii de grinzi scurtc se vor aplica metodele de calcul spccifice grinzilor pereti sau metode bazate pe rnecanismul de grinda cu zabrele.

Armaturile verticale care traverscaza rosturile de lueru dintre talpa (cuzinetul) fundatiei si percte, precum si rostul de IUCfU de sub planseu vor fi dirnensionate pentru rolul de conectare a zonelor de betoane cu varstc diferite.

Alcatuirea infrastructurii si modul specific de solicitare a c1ementelor acesteia implica de multe ori, rezemari indirecte, care impune prevedcrea unor ann atu ri de suspendare la interscctia fundatiilor dimension ate adecvat,

La dimensionarea armaturii planseului peste subsol, pre cum ~i a radierului se va tine seama de faptu1 eft solicitarile de incovoierc rezultate din actiunea incarcarilor normale pe planul lor sunt insotitc de cforturi de intindere sau compresiune din 111covoiere generals a infrastructurii rezultata din transmiterea incarcarilor orizontale si vertieale la terenul de fundare.

104

9.4. Probleme specifice de alcatuire a elementelor lufrastructurilor

9.4.1. Prezentclc prevederi se refcra la situatiile curentc in care prin proiectare se dirijeaza aparitia deformatiilor postelastice la actiuni scismicc de intensitate marc ill suprastructura, infrastructura ramanand solicitata in domeniul clastic.

Infrastructure poate fi constituija din peretii unui nivel sau peretii mai multor niveluri de la partea inferioara a cladirii eu fundatiile lor (nivclurile subsolului plus, eventual, primul sau primc1e niveluri supraterane).

9.4.2. Peretii infra structuri i vor avea, de regula, 0 grosime snperioara grosimii adoptate In suprastructure.

Peretii de contur ai subsolului vor avca 0 grosime de eel putin 250 mrn, iar cei interiori eel putin 200 mm.

9.4.3. Se va adopta a lnaltune a infrastructurii (incluzand, in functie de situatic, inaltirnea perejilor de sub sol sau a mai multor niveluri de la baza structurii) 111 rnasura sa asigure optim functiile structurale pe care le are acest subansamblu.

9.4.4. Golurile pentru instalatii vor avea dimensiuni minirne ~i vor fi dispusc in afara zonelor cclor mai solicitate, Astfel, 111 cazul perctilor de subsol, ell proportii de pereti scurti, goluri1e sc vor plasa de preferinta In afara traseelor diagonalelor comprimate corespunzatoare mccanismului de grinda cu zabrcle (fig. 9.10).

III ========rr'=--=-=.

t / / --T·-=- -..__ _~ ~;:;:'1__ ~

L :u .> ~ ~ ~ ,,: )

___ r-::=_ _ I d

t f t f t r

Fig. 9.10.

105

Se va evita dispunerea golurilor in pozitii care sa ereeze riscul unor ruperi la forta taietoare in sectiuni inclinate (fig. 9.11).

Fig. 9.11.

in cazul golurilcr de dimensium mari se vor prefera golurile rotunde sau eu colturi tesrte, III locul golurilor dreptunghiulare.

in j urul go luri lor se va prevedea 0 arrnatura de bordaj reprezentand eel putin scctiunea barelor intrerupte prin prezenta goluriior.

9.4.5. La alegerea deschiderilor si traveelor se va urmari ea distantele dintre punetele de incarcare verticals a infrastructurii sa nu depaseasca, de regula, 6m.

9.4.6. Proeentele de armare orizontala si verticals in uuma peretilor considerand arnbele plase vor fi eel putin 0,30 %.

9.4.7. Planseul peste subsol, la structurile eu pereti rari, va avea eel putin 0 grosime de 150 mrn. Armarea minima in ambele directii va reprezenta, pe fiecare fata, un procent de minim 0,25 % si eel putin 6 bare 4> 8 mm/rn,

Planseul trebuie sa contina, pe liinga armaturile necesare pentru preluarea incarcarilor nonnale pe planul sau $i armaturile rezultate din incovoierea de ansamblu a infrastructuri, precum si armaturile rczultate pentru fortele din planul planseului inclusiv armaturile cu rol de colectori si suspensori,

106

ANEXAA.

Procedeu simplificat de calenl structural

in cazul cladirilor ell pana la 10 niveluri eu structuri ordonate si lara nesimetri i imp ortante , la care peretii structurali prezi n til monotonic geometries se admire utilizarea procedeului de ealcul structural simplificat descris in prezenta'anexa.

Conditiile de monotonie structurala pe inaltimea cladirii

presupun urmatoarele:

caracteristicile geometrice ~i de material ale peretilor sunt eonstante pe inaltimea cladirii;

inaltimi Ie ni ve lurilor sunt egale;

golurile sunr suprapuse si au aceleasi dimensiuni la toate nivelurile;

incarcarile orizontale variaza pe inaltirnea cladirii dupa 0 lege simpla (in general se admite distributia uniforms pentru incarcarilc date de vant ~i distributia triunghiulara pentru incarcarile seismice conform fig. A.l.a).

00

ci

a)

Fig.AJ.

G

al !

I

r

--

o

D D D

I I

/

/.

b)

107

Procedeul este bazat pe aproximatia rcpartizarii incarcarilor orizontalc intre pcrctii structurii pe baza conditici de egalitate a dcplasarilor orizontalc la un singur nivcl, ceca cc corcspundc la a admire ipotcza ca dcformatiilc tuturor pcrctilor sunt afine, Sc recomanda en distributia fortelor orizontale sii se faca pe baza valorilor rigiditatilor la deplasarea laterals la ni velul caracteristic, eonsiderat a fi situat la nivelul planseului eel mai apropiat de O,8H (H=inal\imea cladirii, fig. A.1.b).

in conditiile admiterii ipotczclor simplificatoare de mai sus. incarcarile orizontalc rcpartizatc ficcarui perete structural pastreaza legea de variatie pe verticals admisa pentru incarcarea ansamblului structurii ~i ca atare fiecare perete poate fi calculat ca 0 structure rnonotona, pentru care pot fi stabiliti coeficienti pentru calculul direct al valorilor eforturilor secjionale si a dcformatiilor,

Pentru lncarcari orizontale aplicate centric pe structure (punctul de aplicatie al rezu ltantei coincide eu eentrul de rigiditatc al structurii), distributia intre peretii structurali se face proportional CLl rigiditatile lor la deplasare laterala in corelare eu schema de calcul adoptata, rigiditatea unui perete structural la deplasare Iaterala (p), pentru 0 indircare orizontala distribuita pe verticals dupa 0 lege data, se defineste ca incarcarea orizontala necesara pentru a produce peretelui 0 sageata orizontala de 1 m la nivclu1 caracteristic.

Pcntru incarcari orizontalc aplicate exccntric, distributia 1110- mcntului de torsiunc generala rezultat din excentricitatea rezultantei 111 raport ell centrul de rigiditate a1 structurii se face considerand, ca si In cazul aplicarii ccntricc, dcplasarca solidara a pcrctilor pc baza ipotczci planseului infinit rigid In planul sau,

Din actiunca unui moment de torsiunc generals M, asupra ansamblului structurii (fig. A.2), un perote structural (j) se incarca cu a forta orizontala ale carci componcntc dupa dircctiilc axelor Ox si 0-" SlIDt F;x si 0:v.

Sectiunilc de calcu1 pe cclc doua dircctii se stabilesc 111 conformitate en indicatiilc de la 5.2. Centrelc de greutate corespunzatcarej, ~ij)' se pot considcra, de regula, cu suficienta aproximatic ca sc afla 'in axul inimii de pe directia rcspectiva daca talpa este evazata ncsimctric.

LOS

y

F

v
r-t' Ox)
-.J : Uy) il F. Fjx
, ,~
'~ }f(t)W lY
iJ ----- r-----1-~---- - I>:
o I ~
I I 0
I I '"
__C '::1 I I l J Xj I X
xo
] XJ

Fig. A.2. in schema de calcul, sectiunea unui perete structural apare deci ou centre Ie de greutate j, ~ij)' diferitc dupa cele doua directii, situate la distantclc Yi si x./ in raport cu centrul de rigiditate ,,0" al ansamblului. Fortele FIX ~i Fjy se considera aplicate in}.. ~ij)"

Alte notati i:

x'" Yo - coordonatele centrului de rigiditate 0 in raport en originea sistemului de axe:

Xj == x j + Xo ;Yj = Y j + Yo - coordonatele centrelor de greutate ale sectiuni lor de calcul ale peretelui (j) dupa directiile x si yin raport cu originea sistemului de axe;

P jx'P jy - rigiditatile peretelui (j) la deplasari laterale dupa

directiile ~X ~i y;

2. P J\ ,2. P ir - sumcle rigiditatilor pc ansamblul structurii:

Ipj,xi LPi3i (A.l)

Xo = ,,~ ; Yo == " ~

~p i" ~.Pf'

!09

I - momcntul de incrtie la torsiune al ansamblului sectiunilor peretilor structurali, definit prin relatia:

,,2 2

1= L..P jxYj + LPjyXj

(A.2)

Fn F; - rezultantele fort,elor orizontale care actioneaza dupa dircctii le x si y;

ex. ey - excentricitatile in raport eu centrul de rigiditate (incluzand si excentricitatile aditionale prevazute de normativul PIOO/92).

Rigiditatile proprii ale peretilor structurali la torsiune se neglijeaza 111 ca1cul.

Rezulta ca 0 forta orizontala excentrica F.T , incarca peretele (j):

- dupa dircctia (x), ell forta:

(A.3)

(A.4)

Similar, 0 forta orizontala F'.vlnearca peretele (j) : - dupa directia ( x ), cu forta:

-+F PjxYj

Fjx - - l,eX--

. I

- dupa directia (y ), ell forta:

F. = F P Lv + F P jyXj

lJ' v - yex

. . LP jy I

(A.S)

(A.6)

Monotonia structurala si adoptarea unor lcgi simple penrru incarcarile orizontale permit 0 simplifieare maxima a caleulului.

in litcratura exists numeroase lucrari, eu valori de calcul intabulate sau reprezentate grafic sub forma unor abace, cafe fumizeaza direct valorile caracteristicilor de rigiditate ~l ale cforturilor sectionale in pereti si grinzile de euplare.

110

PROBLEME GENERALE

C. 1.1. Caracterul obisuuit al structurilor eu pereti de beton annat mcntionat Ia domeni ul de aplicare al Codului se refers In special Ia .monotoma sau quasimonoronia a~esLora. Nu fae, de exemplu, obiectul Codului structurile ell nivcluri inferioare slabe (Ia care prin abse?fa pcretilor la actiuni seismice de mare intensitate sc pot manifcsta mecanisme cinematice de plastificare de tip nivel slab), structuri le cu pcrcti ell goluri distribuite intr-un mod neordonat, etc.

Putinele rcfcriri ale prevedcrilor Codului la aceste tip uri de strucruri sc limiteaza doar la uncle aspecte de ordin conceptual.

ALCAruIREA DE ANSAMBLU

C.2.1.2 ~i C.2.2.4 Prevcderile prezentului Cod sunt destinate categorici A de structuri. Cu caracter provizoriu, parra la rcdactarea si intrarea In vigoare a uu or instructiuni specifice pentru structuri duale, prevedcrilc prezentului Cod se pot aplica si la calculul si alcatuirea perctilor structurali din categona B de structuri, cornplctate cu rnasuri specifice aecstor structuri,

C.2.2.1. Lipsa de cornpactitatc si de simetrie a structurii poate conduc;e ~i la alte efecte negative 'in afara celor de torsiune generals.

In fig. C.2.1 se da un asernenea exernplu, rcprezentand 0 cladire avand in p1an fonna de U eu aripi lungi, care pot oscila defazat ill timpul unui cutremur.

Este de meutionat Iaptul ca si la constructii aparent simetrice ~ste posibil ca, pentru anumite directii, sa apara excentricitati unportante ale masclor in raport cu ccntru I de rigiditatc, al carui pozitie dcpinde de directia de actiune a fortei seismice.

ill

,w
0 EI I:l
El
©
i
a) b) I
Fig. C.2.1. Fig. C.2.3. In eazul structurii ell 3 axe de simetrie din fig. C.2.2, pentru dircctia de actiune a fortei orizontale indicate, aplicate in centrul maselor, care coincide eu centrul de rigiditate, plastificarea celor 3 pereti nu este simultana.

Daca peretelc C se plastifica inaintea celorlalti doi, centrul de rigiditate sc muta in apropierea axelor pcrctilor A ~i B. Ca efeet. deformatiile, si implicit cerintclc de ductilitate ale peretelui C, crest substantial (fig. C.2.2b).

Daca rigiditatea in domeuiul postelastic a perctelui este neglijabila si daca contributia cadrelor la preluarca fortelor orizontale a1' fi, de asemenea, ncglijabila, ar aparca cbiar un fenorncn instantaneu de instabilitate la torsiune gencrala, centru1 de rigiditate rnutandu-se la interscctia planurilor peretilor A si B.

, ...,- ----e----iR-

I

©

I

©

a)

eM - centrul rnasclor eR - ccntrul de rigiditate

b)

Fig. C.2.2.

112

o situatie asemanatoare apare ~i in fig,C.2.3a. Plastificarea in prima faza a pcrctclui A, pentru directia si sensul indicate ale fortei orizontale, expune structura unui efect de tip pierdere a stabilitatii prin deplasarea eentrului de rigiditate spre pIanul peretilor B si C.

Pentru a evita asemenea efecte nefavorabile este necesar ea prin forma constructiei si Pl1U modul de dispunere a peretilor ja se asigure pcntru mice directie de actiune a cutremurului posibilitatea preluarii rnomentelor de torsiunc de ansamblu, prin pcrcti orienta? perpendicular pe directia fortelor orizontale, lucrand in dorneniul elastic (fig. C.2.3b).

Sistcmcle de tipul eelor din fig.C.2.2 si C.2.3a sunt denumite sisteme eu rasucire neimpicdicata (sau ell rasucire libera), iar cclc ea in fig.C.2.3b, sisteme cu rasucire impicdicata.

Dupa plastificarea pcrctilor structurali analiza echilibrului si a mecanisrnclor cinematice are in vedere ea clement esential de refcrinta. pozitia centrului de rezistcnja al structurii, definit ca pUnCh]I de aplicatie al rezultantci fortelor capabile din pereti. Centrul de rezistcnta arc un rol similar ell eel al centrului de rigiditate din cazul comportarii elastice.

Considcratiile precedente s-au referit la cazul unei actiuni statice a torsiunii de ansamblu. in rcalitate raspunsul seismic de torsiune al structurilor, cu caracter neliniar si dinamic poatc diferi substantial de raspunsul static.

113

Efcctcle dinamice depind de numerosi parametri: pe l:lnga distributia rigiditatilor ~i maselor, de distributia capacitatilor de rczistenta de natura actiunii seismice, de legile histercticc de

. , ,

cornportare ale elementelor structurale etc.

Ignorata pana nu de mult, problema cfectelor de torsiunc de ansarnblu in dorneniul inelastic de deformare constituic in prezent 0 preocupare de prim ordin pe plan mondial a specialistilor in dorneniul structurilor in zone seismice,

C.2.2.3. Structurile cu nivel (niveluri) inferior slab sunt contraindicate in zonele seisrnice. Dczvoltarea mecanismclor de plastificare de tip etaj slab irnplica cerinjc de ducti1itate exccsivc, asociate unor forte axiale foarte mali 10 stalpii cornprimati prin efectul ,.indirect'· al fortelor orizonta1e.

Dad se pastreaza coutinuitatca unui numar suficient de pereti pc toata inaltimea cladirii, se poate pastra cornportarea de ansamblu a unei structuri cu pereti. In acest caz fortele taietoare colcctate de peretii intrerupti la un anumit nivclla partea inferioara se transfera la acest nivel, prin intcrmediul planseelor, alcatuite corespunzator, la ceilalti pereti ai structurii (fig. C.2.4b).

perete in all plan

It ."tL.
t t I I
, I
a) 11)
Fig. C.2.4. 114

Chiar In situatia intreruperii tuturor perctilor la nivelul inferior ~i inlocuirea lor ell stalpi, prin adoptarea unor sectiuni de betan si a unci armari longitudinalc si transversale substantiale se poate evita plastificarea stiilpilor la nivelu1 rara pereti ~i dirija dczvoltarea deforrnatiilor plastice deasupra acestui nivel. In aeest caz stalpii ell raspuns elastic ai parterului se pot considera ca fac parte din infrastructura c 1 adirii.

Estc de observat ca intrcruperea unor percti se poate face la orice nivcl daca se iau masurile necesare.

C.2.2.S. Spre deosebire de cazul structurilor ill cadre care, de regula, prezinta 0 anumita omogenitate a alcatuirii, in cazul constructiilor ell pcreti structurali, cea rnai mare parte a rnomentului de rasturnare ~i a fortei taietoare de baza sunt concentrate in pereti, Ca urmare, eforturile ce trebuie transmise de In baza peretilor la infrastructura si la terenu! de fund are pot avea valori foarte importante. Preluarea acestor eforturi intr-un mod favorabil de catrc clcmentele infrastructurii si de catre fundatii trebuie sa fie, din acest motiv, una din preocuparilc principale la conformarea structurii. Astfc1, pozitia peretilor structurali In plan se va alege in zonele in care ~j la nivelul infrastructurii se pot obtinc solutii avantajoase.

AJte aspecte legate de proportionarea pcretilor SUIlt evidentiatc 'in fig. C.2.5a, b, c si d, unde se prezinta cateva exemple de amplasare a unui perote structural III raport ell peretele de la nivclul subsolului, care constituie inima fundatici peretelui structural.

Rezolvarile din fig. C.2.Sa ~i b pot fi considerate nefavorabile.

Astfel, in cazul din fig. C.2.5a, golurile de dimensiuni mari din peretele de subsol reduc substantial capacitatea de rezistenta a acestuia la forte taietoare, plafonand forta orizontala preluata de peretele structural.

Plasarca excentrica, la marginea cladirii a peretelui structural conduce la solicitarca nefavorabila a peretelui de subsol (fig. C.2.Sb). ~i 'in acest caz este posibil sa nu se poata atinge capacitatea de

115

rezistenta a perctclui structural mai cu seama daca pe directie perpendiculara pe acesta nu cxista un peretc Ia nivelul subsoLului.

Important este ca prin modul de aranjare al peretilor, sa se realizeze 0 solicitare cat mal uniforma a elementelor infrastructurii, cat ~i a terenului de fundare.

Absenta altar 'incarcari verticale (de exemplu, aduse de stalpi) pe grinda de fundatie, care sa echilibreze in cat mai mare masura presiunile pe talpa fuudatiei (£ig.C.2.5c) csic de natura sa duca la dezvoltarea unor eforturi mari in peretele de subsol.

~ r+
rr
• ~
--- a)

b)

r~ ~ rl
1
~ ~ ~
c)

d)

Fig. C.2.5.

Situatia din fig. C.2.5d in care nu apar asemcnca dcficiente de confonnare reprezinta solutia cea mai avantajoasa, eel mai adesea, conditiile cclc mai favorabilc lc of era peretii de subsol de pe contur, ncpcrforati de goluri.

116

C.2.2.6. 0 incarcare gravitationala mai mare are ca efcct reducerea arrnaturii Iongitudinale de Intindcre din perete si redueerea gradientului presiunilor pe teren.

Plasarea peretilor structurali pe conturul constructiei este favorabila proiectantilor pe considerentul unui brat de parghie avantajos pcntru efectele de torsi nne generals si pcntru posibilitatca de a "incastra" peretele intr-un perete de subsol rara goluri (vczi C.2.5.d).

Peretii dispusi pe conturul cladirii sunt 'i'nsa, de regula, mai putin Incarcati gravitational decat peretii ell accleasi dimcnsiuni, situati la interior, si in consecinta la solicitari de incovoiere egale, ncccsita 0 arrnare vcrticala sensibil mai mare decat acestia,

Din acest motiv, la eonfonnarea structurii, dispunerea perctilor pe conturul cladirii trebuie facuta Cll discernamant, analizand atat avantajele cat ~i inconvenientele unei asemenea pozitii, Oricum, dispunerea pcretilor la coljul cladirii este de evitat pentru ca in acest caz apare ineonvenientul suplirnentar a1 unei solicitari defavorabile a peretilor infrastructurii,

C.2.2.7. In afara de argumentclc prezentatc la C.2.2.1, recomandarea ea structura sa fie inzestrata ell rigiditati apropiate ca valoare pe cele doua directii sc justifies prin faptul ca in acestc oonditii structura este expusa la efecte maxime pe orice directie, nurnai pentru actiunilc seisrnice caracterizate de lID anumit conti nut de frecvente, Cu alte cuvinte, valorile speetrale au acclasi ordin de marimc, pe ambele directii,

C.2.2.8. in fig.C.2.6 se prezinta doua siruatii in care incarcarile aplicate excentric pe pereti sunt in primul caz (fig. C.2.6a) neechilibrate pe ansamblul structurii, respectiv echilibrate (fig. C.2.6b).

Din cornparatia diagrameior de momentc in pereti se constata solicitarea mult mai defavorabila din primul caz, cand intervine 0 incovoiere gcnerala a structurii. Cand asemenea situatii nu se pot evita, efectul incarcarilor gravitationale aplicatc cxccntric, de regula neglijate in proiectarea curenta, trebuie considerate la dimensionarea peretilor structurali,

117

.L
Ng G den: •• !
II
j I
II
II
k}
r M(a)

a

Diagrama de momente

Fig. C.2.6.

Ngll If
t I II I j
II II I j
t I I j
t I I I j
14 II ~
'I' I I M(b)

b)

C.2.3.1. Prevederile de la aces! paragraf urmarcsc ca prin forma secriunii peretilor structurali sa se poata controla in dll rnai mare masura, prin calcul, comportarca accstor clemente la actiuni seismice, Gradu1 de conlucrare a inimilor cu talpi de dimensiuni mari nu se poatc preciza ell certitudine, aceasta caracteristica depinzand de marimca deplasarilor impuse peretilor in domeniul postclastic (vczi si 5.2.1).

Limitarea talpilor este necesara ~i pentru protejarea inimilor de efectul fortelor taietoare, a carer valoare este depcndcnta direct de capacitatea de rezistenta la incovoiere a peretilor.

Atunei cand peretii de pe cele dona directii sunt legati in mod adeevat, creand profile ca in fig. C2.7 sau sub forma de tub, se pot o b line ansamb I uri ell comportare fa vorabila (capacitate de rczis tenta substantials, ductilitate adecvata),

fiig. C.2.7.

118

C.2.3.4. Comportarea deosebit de buna a structurilor eu pereti eli goluri deealate de tipul color indicati In fig. C.2.8 Ia cutrernurul din 1985 din Chile a provoeat un amplu program de cercetari teoretice ~i experimentale, desfasurat in 4 universitati americane avand ea obiect tocmai particularitatile de comportare sub incarcari de tip seismic ale acestui tip de percti [12].

Cercctarile mentionate au evidentiat faptul ca In couditiile unei alcatuiri corecte accsti pereti posede proprictati de rezistenta $i de deformabilitate apropiate de eelc ale peretilor lara goluri. Aceleasi cercctari au semnalat faptul eEi zoncle critiee ale peretilor ell goluri decalate sunt constituite nu de zonele dintre goluri, ci de cele de In extremitatea comprimata a sectiunilor, daca golurilc sunt prea aproape de margine a sectiunii, limitand aria zonei extreme comprimate.

/

a)

b)

Fig. C.2.8.

Mccanismul de cornportarc [a incarcari orizoutalc, similar celui al peretilor lara goluri, este sugerat in fig. C.2.8a ~i b. in fig.C.2.8a este evidentiat un mecanism de tip grinds eu zabrele, ell diagonale Inscrise in grosirnea peretelui, intre goluri, iar in fig.C.2.8b un mecanisrn constituit din trei console concctate ell clemente de cupJare foarte rigide,

119

C.2.4.l. Prevederea de la ultimul aliniat urmareste sa asigure conlucrarea tuturor elementelor verticale in preluarea solidara a incarcarilor orizontale, Din punct de vedere practic, aceasta inscamna ca deplasarile elementelor vertic ale ale structurii sunt distribuite liniar lafiecare nivel. 11 felul acesta se poate stabili, prin calcul, cu un grad mare de credibilitate, fortele dezvoltate in peretii structurali,

Conditia de rigiditate mentionata impune ea planseele sa [amana solicitatc in domcniul elastic de comportare, pentru forte din planul lor, ell alte cuvinte, planseele trebuie sa :fie nu numai suficient de rigide, dar si suficient de rezistente.

C.2.S.2. In cazurile 10 care, din considerente fuuctionale sau din alte motive, prevederea rosturilor apare inacceptabila sau este foarte dificila, se pot adopta lungimi de tronsoane mai mari dccat cele indicate in tabclul 1, daca se iau masuri adccvatc pentru Iimitarea efectelor contractiei betonului sau al variatiilor de temperatura. De exemplu, utilizarea unor cirnenturi ell contractie redusa, prcvcderea unor rosturi lchnologicc provizorii, asigurarea unci protectii terrnice e:ficiente, prevederea unor armaturi suplirnentare care sa permits limitarca convenabila a deschiderii fisurilor, etc,

C.2.7.2. In cazul constructiilor cu pereti structurali de beton armat, rigiditatea specifica la deplasari laterale face ea protcctia elementclor ncstructuralc sa poate fi realizata eu mai multa u~urit1ta fata de cazul structurilor In cadre.

120

EXIGENTE GENERALE

c.J.1. + 3.6. Exigentele de diferite naturi, in particular cele structurale, care se impun constructiilor cu pereti structurali sunt puternic influentate de actiunea seistnica ce afecteaza practic lntreg teritoriul titTii. Diferitele aspecte conceptuale privind problernatica exigcntelor structurale sunt tratatc in normativul de proiectare seismica, pc de 0 parte, iar aspectele concrete privind asigurarea lor sunt discutare pe larg in celelalte capitole ale prezentei prescriptii, pe de alta parte. Din aceste motive, dintre problcmclc cerintelor structurale se retin, pentru a fi comentate aici, numai acelea care nu au fost precizate suficient in restul lucrarii.

C.3.4. 0 rigiditate substantials la deplasari laterale asigura protectia clemcntclor ncstructuralc in cazul unor cutrcmure ell intensitate moderate si limiteaza degradarile acestor elemente la cutremure cu intensitate mai marc. De ascmenca, 0 rigiditate su bstantial [\ a structuri i este de na tura sa li mi teze efecte I e de ordinul doi si sa evite aparitia unor fenornene de instabilitate.

In cazul structurilor aflate in zonele caracterizate de valori ltJ.altc ale pcrioadclor caracteristice ale oscilatiilor seisrnicc (practic, III zonele definite de 0 perioada de colt T; = 1,5 sec.), prevederea structurii cu 0 rigiditate mare, la care corespunde 0 perioada scurta a oscilatiilor structurale in modul fundamental, indcpartcaza constructia de conditiile raspunsului seismic maxim. Trebuie sa se tina seama si de faptul ca fiecare solicitare seisrnica are ca efect 0 reducere a rigiditatii structurale.

121

PROIECT AREA PRELJMINARA AELEMffiNTELORSTRUCTURALE

C.4.2.1. Relatia (4.1) exprirna, simplificat, conditia ea efortul tangential mediu in seetiunile orizontale ale pcretilor sa nu depaseasca, la starea limiHi'de rezistenta, valoarea 1,2 Nzrnrrr'. Acest cfort unitar este inferior limitei 2Rf irupusa in Cod pentru orice clasa de beton.

Plecand de la exprcsia fortci taietoarc de baza III calculul

seismic:

~i considerand valorile acoperitoare:

~ = 2,5 (peutru construct: ile ell pereti structurali obisnuiti 111 eea mai mare parte a teritoriului T< Tc);

E = 1,0;

valoarea \If = 0,25, specifics structurilor cu pereti de beton annat, ~i 0 valoare acopcritoare a in carcarii masicc distribuite echivalentc de 16 kN pe m:! de planseu rezulta:

S = a k, 2,5·0,25·1611 Api == 10 a 1(, n ApI

Daca se cxprirna cfortul unitar admis in ~ , conditia mentiom-

nata capata forma:

1200LAi> 10 a k, n ApI

Rclatia (4.1) poate capata forme lmbunatatite pcntru aplicarea la un anume caz de structura, considcrand valori mai potrivite pcntru cazul respecti vale incarcarii pc planseu san rezistentei betonului, Sc observa ca relatia corespunde unui coeficient de suprarezistenta global

al structurii 2R( /1,2.

122

C.4.2.2. Recornandarea se justifica alit prin argumente ce tin de simplitatea executici, dit si prin aeeea ca valorile fortelor taietoare scad relativ lent spre vsrful constructici, De asemenea, studii efectuate cu instrumcntul calculului dinamic neliniar, pentru strueturi eu pcreti cu recluccri de scctiune pe ll1altimea cladirii, pun in cvidcnta faptul d plastificarea in zonele situate dcasupra sectiunilor in care se fac aceste reduccri este relativ frecventa, Aceasta contravine conceptiei moderne de proiectare care urmareste dirijarea fenomenelor de deformatic

postelastica in zona de la baza pcrctilor. '

C.4.2.3. Relatiilc (4.2) ~j (4.3) exprima conditii de ductilitate de curbura similare ell eele utilizale in proiectarea fiuala a scctiunilor (vezi relatia 6.8). Modul in care au fost stabilitc este prezentat in [11-

in cazul peretilor cuplati, valcarca fortei axiale N include si componenta daUl de cfcctul indirect al fortelor orizontale. In calculele de proiectare preliminara, se poate admire sa se considcre aceasta componenta numai pentru peretii cuplati marginali, Valorile fortclor axiale produse de fortclc orizontale se pot detennina aproximativ pe baza fortclor taictoare din grinzile de cuplare asociate momentclor capabile din aceste grinzi, corespunzatoare unor proeente de armarc aprcciate (obisnuite),

123

CALCULUL STRUCTURILOR CU PERETI STRUCTURALI LA ACTWNEA INCARCARILOR VERTICALE ~I ORIZONTALE

C.S.1.2. Conccntrarea deformatiilor plastice (neliniare) en priori tate in elernentcle suprastructuri i rcprezinta 0 componenta esentiala a filozofiei proicctarii seismicc actuale pe plan monilial in special pentru posibihtatea controlului comportarii ("Ia vedcre") la actiuni seismice,

Dirijarea deformatiilor plasticc ell prioritate in clernentele infrastructurii (in special in peretii de subsol) sau In tcren poate aparca atragatoare pcntru posibilitatca functionarii neintrcrupte si neafectate practie a cladirii, Riscul aparitici unor rotiri importante remanentc ale bazei structurii (inclusiv din deformarca rernanenta a terenului), grcu de corectat, face ea 0 asernenca solutie sa fie acceptata ill cazuri rare. de exernplu, la consolidarea unor constructii 1a care asigurarea unei cornportari in intregime in domeniuJ elastic a infrastructurii sa fie extrern de dificila tehnic si economic.

Pot aparea, de asemenea. situatii in care sa devina avantajoase solutii in care struciura sau parti din structura sa fie prevazuta cu 0 capacitate de deformare postclasrica (ductilitate) inferioara cciei asociate aplicarii prcscriptiilor de proiectare seismice. Acceptarca unci "ductilitari limitate" cste conditionata de considerarea unor valori ale fortelor scismice de ca1cul sponte corespunzator, Ascmenea solutii pol fi adoptate atunci cand:

(0 Elemcntele structurale prezinta 0 capacitate de rezistenta in execs fata de cerintele impuse de prescriptii: de exemplu, la elcmente de mai mici dimensiuni cu un aport structural modest sau. dimpotriva, la clemente de mari dimcnsiuni (cum este un perete plin de fronton, la strueturi cu purine niveluri), la care prin sirnpla prevcdere a cantitatilor minimc de annare se asigura capacitati de rezistenta In incovoiere, mult superioare ccrintelor.

124

(ii) Asigurarea ductilitatii implica masuri dificilc si costisitoare, ill limp ce sporirea capacitatii de rezistenta este mai simpla si mai putin scumpa (vczi, de exemplu, C.2.2.3).

(iii) Cornportarea unor elernente eu alcaruire neregulata (de exernplu, a perctilor cu goluri dispuse intr-un mod neordonat) este dificil de precizat si modelarea lor pentru calcul este foarte dificila sau insuficicnt de fidela in raport cu rcalitatea, in asemcnea situatii apare mal avantajoasa, din punct de v edere' al sigurantei structurale, sporirea capacitatii de rezistcnta in raport ell cerintclc impuse de prescriptii, in detrimcntul unor rnasuri de ductilizare aplicatc unui mecanism de rezistenta insuficient clarificat

Estc de rernarcat ca in prezentul Cod s-a avnt in vcdcrc reducerea masurilor de ductilizarc curente la elementcle eu capacitate de rczistenta superioara ccrintelor irnpuse prin prescriptii (vczi, de exemplu, 6.4.1).

C.S.1.3. b) Caracterul favorabil 31 mecanismului structural de disipare a energiei scismice precizat la pet. b), este dcfinit in Normativul PI00/2004.

Concentrarea deformatiilor plastice in catcva zone adeevat alese (cu potential de dcfonnare ductila) prezinta avantaje economicc intrucat rnasurile de armare suplimentara, in special transversala, necesare pentru preluarea. fortelor taietoare si asigurarea unor deformatii plasticc substantiate, sunt limitate numai la aceste zone.

e) Dcformabilitatea planseelor depinde de grosimea lor, de raportul dintrc inaltimea sectiunii planseului (,,B' in fig. C.S.l) si distanta intre peretii structurali (Ii ~i C pcntru deschiderilc intcrioare si respectiv dcschiderile in console In fig.C.S.l), de schema de cornportare a planseului, de natura legaturilor intrc planseu si peretc, de marimea si distributia golurilor din planseu etc.

125

/, /, lc to
I I
~D ~ -. I I ~
L
= c:-= :L:::::L__' __
a) h) CJ
Fig. C.S.1. lpoteza dcformabilitatii adrnisa la pet. e in eadrul pct.5.1.3 cstc apropiata de realitate la grosimile curcnte de placa si 'in abscnta unor goluri mari, daca raportul l/B < 4 sau raportllllJB < 0.5.

C.5.2.1. Latimca talpii active IlU se poate determina ell precizie prin calcul, ,mal en scams ca aceasta marimc poatc varia ell starca de soiicitare. In accste conditii in proieetarea actuala latimea de conlucrare a talpii eu inima perctilor se face pc baza unor reguli simple dcduse din calcule executate prin teoria elasticitatii sau dedusc din studii cxperirncntale pe grinzi tinand cent numai de 0 parte din paramerrii care pot influenta marimea talpii active.

Este cu:noseut ca, prin schematizarile cureute, sectiunile active ale peretilor rezulta diferite pentru celc doua directii principale ale cladirii, in special la structurilc en pcreti desi, Aceasta implies printre altc inconvenientc ~i pc acela a1 irnposibilitatii aplicarii programelor de calcul riguros spatial si al considerarii directici oblicc de actiune a fortei orizontalc in raport Cll axcle principale la proicctarea structurilor cu pereti,

De ascmenea, 1n ealculul pentru fiecare dintre cele doua directii

principale ale cladirii, de regula numai 0 parte din scctiunea efectiva a pere[ilor este cuprinsa In sectiunilc active pentru preluarea fortclor orizontale, restul considerandu-se, potrivit schcmatizarilor curent adoptate in proiectarc, ea prcluand centric incarcarca verticala aferentao Prill asemenca rnodclari se poate ajunge 13 situajii improbabile ca cca din fig.C.5.2 in care zona dintre talpile active a doi perc]t structurali vccini solicitatc 1a intindere in domcniul plastic, sa fir supusa la eforturi de compresi line importante.

126

1------------

3 I

Fig. C.S.2.

. Un alt ex.emplu, care evidcntiaza dificultatea precizarii zonelor a:t~v~ _a~e peref!l.or, este acela al unor pereti paraleli, cu capacitati de rigiditati ~l rezistentc net diferite, legati printr-o talpa continua pcrforata de nn gal. Daca rigiditatca grinzilor de cuplare este foarte mare .(ca l~ ~azul unor grinzi - parapet din fatadele cladirilor) este posibil ca unma mai putcrnica sa antreneze zone de talpa situate dincolo de gol.

Cercetarile cxpcrimentale recente, din care nurneroase sunt efectuate In tara noastra, au evidcntiat ill general vaiori mai mati ale latimii acti ve a talpilor decat cele adoptate in proiectarea actuala.

Din aceste motive apare indicat ca in operatiile de dimensionare sa se considere doua valori ale Iatimii active de conlucrare corespunzand limitclor apreciate ale domeniului de variatie a acestor valori. Se are in vedere faptul ca situarea in domeniul acopcritor este asociata ill uncle verificari cu valoarea maxima a dimensiunii b iar in altele ell dimensiunea minima. Aceasta insa amplifies considerabil volumul de calcule.

Pentru a evita aeeasta la 5.2.1, in cazul structurilor eu alcatuire obisnuita, se dau valori fixe b, pentru stabilirea rigiditatilor utilizalc in calculul st~lctur~l. Capacitatile de ductilitate ale peretilor structurali, corcct proicctati, sunt suficiente pentru a compcnsa efectcle unei

127

dimensionari la valori de momente usor diferitc de valorile corespunzatoare rigiditatilor efective in domeniul elastic (fisurat).

Pentru evaluarea capacitatii de rezistenta a sectiunilor de perete. ar trebui prevazutc valori diferite ale zonelor active ale talpi]or pentm situatiile cand acestca sunt comprimate, respectiv intinse, In [221 se propune ipoteza ca distributia eforturilor vcrticale induse in talpi de fortele orizontale se face eu 0 panta de 1/2 in zonele intinse si cu 0 pants de 1/10 In zoncle comprimate (fig.C.S.3).

Fig. C.S.3.

Antrenarea unei Hitimi mai mici din talpa profilului in situatia ill care aceasta este supusa la eforturi de compresiune se explica prin aceea ca, dupa 0 defonnare plastics substantiala prin lntindere in ciclul de solicitare anterior, in ciclnl urmator contactul se reface numai partial pe 0 anumita zona, de a parte ~i de alta a inimii ca unnare a lungirilor rernanente ale armaturilor,

Estc de subliniat ca. latimea activa mai mare sau mai mica a talpii din zona cornprimata are efecte relativ mici asupra capacitatii de rezistenta. Din acest motiv, precum si din considerente de simplificare a calculului, in Cod s-au prevazut accleasi valori ale zonelor active de talpa, atat pentru cvaluarea rigiditatilor, cat ~i a capacitatilor de rezistenta.

S~ sub lini aza, inca a data, neccsitatea de a evita alcatuiri do::

structuri care 1JU se preteaza 1a modelari clare si la care dirijarca mecanismelor de plastificare este dificil de realizat.

128

C.S.2.2. Valorile tW = 0,2510 trebuie considerate ca valori .minime ~i trebuie avute in vcdere numai pentru stabilirea valorilor rigiditatilor in caleulul structural,

La evaluarea capacitatilor de rczistenta la incovoierc in vederea stabilirii unei valori acoperitoare pentru forta taietoare efectiva (asociata momentului capabil) trebuie Illata 0 valoare b, mai mare. Considerand ca angajarea talpilor corespunde schemei de comporta.re din fig. C.5.4, b; poate atinge 0 valoare de ordinul de marime at deschiderii 10. Problema are irnportanta in special pentru capacitatea de rczistenta la momente negative, dcpcndcnta de numarul de bare de armatura active din placa,

Lo

._1

J I"'p

Fig. C.S.4.

C.S.4.1. S-a renuntat la regulile din vechea editie a Codului care considerau a zona deformabila mai mare decat lumina golului.

Adoptarea deschiderii de calcul I, = I" duce si la valori mai acoperitoare ale fortei taictoare de caleul decat prevederea din P85/82.

C.S.4.2. Valorile date la pct.5.4.2 iau in considerare efectul fisurarii betonuJui intins asupra rigiditatii elementelor structurale de beton armat. Rcduccrca de rigiditate depinde de natura solicitarii si, din acest motiv, de exemplu, afectarea caracteristicilor de rigiditate este diferita pentru perctii individuali ~i pentru peretii cuplati, comprimati sau intinsi prin efectul indirect al fortclor laterale.

. .

129

Pararnetrul esential pentru caracterizarca rigiditatii rnontantilor este natura si marirnea efortului axial Valorile date la 5.4.2 au fast prcluate din [22]. Este de subliniat faptul ca evaluarea eforturilor sectionale, pe baza rigiditatilor la incovoierc a sectiunilor nefisurate poate duee 111 multe cazuri la dirnensionari neadecvate. Astfel, de exemplu, pcntru cazul a doi pereti identici cuplati prin rigle puternice, fortcle axiale din eei doi montanti rezulta foarte diferite. eglijand diferenta de rigiditate foarte importanta a celor doi montanti, calculul duce Ia valori idcntice ale momentelor incovoietoare si fortelor taietoare i'n accste clemente, dar in realitate acestea soot mult mai mari in rnontantul comprimat prin efcctul indirect al fortelor orizontalc si mult redus in celalalt.

Ca urmare, armatura verticals cste dimensionata de combinatia nerealista data de: forta axiala minima si momcnte incovoietoare mult mai rnari dccat celc 'care pot aparea In montantul intins prin efectul fortclor orizontale. Supradirncnsionarea armarurii verticale conduce, pe de alta parte, la supradimensionarea anna turi 1 or orizontale, obtinandu-se in acest fel 0 solutie nceconornica.

, Valorilc indicate pentru evaluarea rigiditatilor grinzilor de

cuplare rcprezinta marirni simplifieate pentru ealcul. Ele pot fi marite sau reduse, dupa cum proieetantul urmareste 0 cuplare mai puternica sau mai slaba a mcnrantilor.

Adoptarea unor valori ale caracteristicilor de rigiditate diferentiate In functic de sensul actiunii fortelor crizcntalc obliga 13 efectuarca a doua calcule structurale pentru fiecare directie principals a constructiei. In cazul constructiilor de tip curent se pot obtine valori apropiate . ale momcntelor de dimcnsionarc efectuand un ca1cul structural unic si corectand rnorncntele in montantii marginali asa cum se indica la 5.4.2.

C.S.S.2. Calculul postelastic sirnplificat, de "echilibru la limita", poate furniza solutii avantajoase de ann are, in situatiile in care calculul elastic utilizat in mod obisnuit duce la armari neeconornicc sau dezavantajoase din punet de vcdere structural, De exemplu, la pcreti cu grinzi de cuplare scurte si relativ inalte, la care fortele

130

taietoare obtinute din calculul elastic depasesc nivelul admis (vezi relatiilc C.18 si C.19), avand efecte exagerate si asupra fortelor axiale din elernentele verticale. in alte situatii, dimpotriva gradul de cuplare al peretilor rezulta mai mic decal eel dorit.

Pcntru obtinerea unor solutii adecvate din punct de vedere al graduJui de cuplare oferit de grinzile de cuplare, se po ate proceda in doua feluri:

a) Efectudnd un calcul elastic a1 structurii, adoptand valori potrivite ale caracteristicilor de rigiditate de calcul ale grinzilor de cuplare (Ie si Ae) mai miei sau mai mari dupa caz decat valorile conventionale indicate 1a pct.S.4.2.

b) Admitand rnornente de plastificare (capabile) la extrernitatile grinzilor de cuplare, pe baza unor arrnaturi prestabilite convenabile, Aceste mornente se introduc ca marimi date in calculul structurilor In vcderea stabilirii eforturilor sectionale din montanti (fig.C.S.5a).

In calculele de predimensionare, rnornentele plastice Mp in grinzi pot fi luate egale la toate nivclurile, pentru un anume sir de goluri suprapuse (fig.C.S.Sb).

M=ct p

a)

b)

Fig. C.S.S.

131

In calculul definitiv se recomanda considerarea unor mornente Mp variabile ea ill fig.C.S.Sc,. proportionale eu momentele M, furnizate de calculul in domeniul elastic, situatie care implies redistributii mai mici ~i mai uniforrne ale eforturilor ill stadiul postelastic si cerinte de ductilitate in grinzi mal mici si mai uniforme:

Mp=kM. (C.l)

C.S.S.3. (b) Daca structura se echivaleaza cu un sistcm ell un grad de libertate (de exemplu, exprimand relatia intre rezultanta forte lor orizontale ~i deplasarea corespunzatoare punctului sau de aplicatie sau deplasarea la varful constructici), calculul ill domeniul elasto-pastic capata 0 forma simpla, avantajoasa (fig.C.S.6), pcrmitand construirea unor diagrame forta orizontala-deplasare gcneralizata a peretilor structurali ~1, prin insumarea acestora, pentru intreaga structura (diagrams S-I"1).

&uperea primei grinzi de cuplare

Ruperea ulLimei gr inzi de cuplare

Ruperea (atingerea rotiri i lim i La) intr -unul din montanti

/

t

I

Plastificarea ultimului monLanl

I

Plastificarea prj muLui montant PI astificarea gri on lor de euplare

Fig. c.s.s,

132

Daca pentru diferite cutremure luate In considerare se dispune de date pentru a se stabili valorile deplasarilor impuse, intr-o structura ell caracteristicile de rezistenta si de vibratie date, se poate veri fica siguranta structurii prin cornpararea lor cu valorrle capabile,

o problema irnportanta, legata de stabilirea diagramelor fortadeplasare prin metoda de calcul static neliniar, 0 constituie alegerca distributiei fortelor orizontale. Metoda de calcul biografic considers aceasta distributie constanta pentru orice nivel de solicitare, In consecinta, acest parametru influcnteaza configuratia diagramei S-I"1.

Distributia rcala a fortclor se poate indeparta sensibil de distributia adoptata In calculul seismic conventional. Calculul dinarnic neliniar evidentiaza distributia cea rnai probabila a fortelor orizontalc, care se modifies pc toata durata actiunii seismice,

Din acest motiv apare indicat ca la construirea diagramelor S-t1 sa se considere mai rnulte distributii ale fortelor orizontale, pentru a obtine rezultate acoperitoare, Investigatiile efectuate cu instrumentul ca1cului dinamic neliniar au ararat ca distributia fortelor efective se departeaza cu atat mai mult de distributia adoptata in calculul conventional (stabilita prin caleul modal), ell dit structura este mai defectuos conformata din punct de vedere al distributiei rigiditaplor si capacitatilor de rezistenta.

(c) Valorile rotirilor capabile 9p se determina integrand valorile curburilor plastice ale elementului considerat, pe zona in care se dezvolta deformatii plasticc.

In fig. C.S.7 se reprezinta exemplifieativ zona plastica potentiala de la baza unui perete structural,

lp

8p = f(4lz ~4'Jdz:= ($u -4lJlp (C.2)

o S-au utilizat notatiile:

$c = eurbura (rotirea specifics) la initierea deformatiilor de curgere in armiitura intinsa;

$" = curbura (rotirea specifica) ultima in sectiunea de Ia baza clcmentului;

133

~c si ~u sunt caractcristici ale sectiunilor clementelor depinzand de alcatuirea concreta a accstora (dimensiunile sectiunii de beton, cantitatea si distributia armaturilor lo~gitudinale si transversale) si de intensitatea efortului axial in sectiune;

¢lo = curbura in dreptul unei sectiuni curente situate la distanta z

de sectiunea de la capatul elementului; ,

Ip = lungirnea pc care se dczvolta deformatiile plastice (lungimca articulatiei plastice),

Fig. C.S.7.

Determinarea rotirilor speeifice ~ (curburilor fibrei medii) implica considerarca ecuatiilor de echilibru static a conditiei de

. "

compatibilitatc a deformatiilor (sc accepta ea deformatiile specificc pe

sectiunc sunt conform ipotezei sectiunilor plane) si a legilor fizice ale materialelor (curbele caracteristice ale betonului si otclului (vezi

~ ,

STAS 10107/0-90».

Distributia deformatiilor specifice pc sectiune, la initierca curgerii ~i in stadiul ultim sunt cele din fig. CS.8, unde eu Cb,,, C" ~i E,J/I sunt notate deformatia specifics ultima a betonului cornprimat, rcspectiv deformatiile specifice ale otelului la initicrea eurgerii si In stadiul ultimo

134

san

8.<Ec

¢c=_E_c_ hsx,

¢u=~ sau ¢u=~

Xu he-Xu

Fig. C.S.8.

Calculul valorilor ~c si <1>u implies urmatoarele opcratii:

se alegc 0 valoare a inaltimii zonei comprimate x(sau altfel spus, valoarea curburii);

• se stabilcsc prin interrnediul curbelor earaeteristice eforturile pe scctiune in beton si armaturile de otel; din ecuatia de proiectie se verifica daca valorile <1> au fast binc alese;

"in e~z eontrar .se corecteaza dupa necesitati valorile $, rcl~andu-sc ciclul de operatii de mai sus, pana la venfiearea ecuatiei de proiectic.

Din ecuatiile de moment se deterrnina valorile Me si respectiv Mw la initierea curgerii si 111 stadiul ultimo In ealculele eurente se admite ea valorile 1\1c ~i M, sunt apropiate si pot fi aproximate prin valoarea Mp a momenrului capabil al sectiunii deterrninat In baza prevcdcrilor doeumentului normativ de refcrinta ST AS 10107-0-90 considerand rezistcntele Jj_ si Ii

.,. 0 C •

Pentru ealculul valorilor <j>u, $0' M; ~i Me se dispunc in prezent de numeroase programe de ealeul automat.

135

Pentru stabilirea valorilor lp se pot utiliza urrnatoarele relatii: pentru montanti, relatia:

Ip=0.4h+O,05H'S.h (C.3)

pentru grinzile de cuplare:

[h) I

I = 04_L+0075 l ::;..Q.

P '/ ' 0 2 o

(C.4)

Notatiile sunt cele din fig.C.5.7.

Expresiile (C.4) ~i (C.S) sunt preluate din l~crari cu :aloare recunoscuta pe plan international de exemplu din [1 OJ si [1 ~:

Calibrarea acestor expresii s-a facut pe baza rezultatelor unor studii

ex perimentale. ., ..

Asa cum s-a aratat si la pet. 5.5.2, referito~ la conditiile ?e

utilizare a metodelor de calcul postelastic de prima aproximapc, pentru a putea conta pe capacitatea de defonnare la in~ovo.ier~ in domeniu1 postelastic a unui perete structural sau a un~l ~111Z~ d~ cuplare este necesar ca prin l~lOdul. de a~are, lonlPt~dm.ala ? transversala, sa se asigure ca nu intervin rupen premature fragile din actiunea Iortelor taietoare sau datorita pierderii conlucrarii Intre beton

, ,

~i annatura.

s

S-(C!.+t.r)

~ S-C!.

~ _ _s"'

---

y

.

, I

Fig. C.S.9.

136

In descrierea metodei de calcul static neliniar s-a considerat ca baza suprastructurii csre fixa, Relatia S-~ se poate modifica, daca este neccsar, prin insurnarea relajiilor respectiye construite pentru suprastructura si terenul de fundare (fig.C.S .9). In cvaluarea capacitatii de rezistenta a tcrcnului de fundare se recomanda sa se considere ca rezistcnta medie III stadiul ultim cste de 3-4 ori rezistenta convenrionala de calcul in gruparea specials. Modificarea de ansamblu a diagramei S-~ prin considerarea defonnabilitatii terenului din fig. C.S.9, unde ambcle curbe S-/1 sunt aproximate prin diagrame biliniare, presupune ca infrastructura este alcatuita ca un corp practic infinit rigid ~i rezistent. In caz contrar, la construirea diagramelor s-~ pcntru peretii structurali ai sisternului trebuie sa tina seama atat de deforrnatiile locale ale terenului cat si de deformabilitatea infrastructurii.

. Incarcarea orizontala maxima eu care se poate incarca ansarnblul structural este cea mai mica dintre fortele orizontale Care corespunde capacitatilor de rezistenta ale suprastructurii, infrastructurii, fundatiilor si terenului de fundarc,

C.S.S.4. Pentm calculul cu aceste metode sunt disponibilc programele de tip ANELlSE \,i DRAIN, bazate pc ipoteza comportarii de bara a elementelor structurale si programele de tip ADINA, ABAQUS, ANSIS, atunci cand se modeleaza struetura cu comportare plana sau spatiala prin elemente finite,

Verificarea capaci tatii structurii de a prelua, Tara prabus ire, solicitarea produsa de un anwnit cutrernur irnpune ea ccrintele de ductilitate furnizate de calculul dinarnic neliniar sa fie mai mici dedit capacitajile de ductilitate ale elemcntclor structurale stabilite conform indicatiilor de la C.5.5.2c .

137

CALCULUL SECfIUNILOR PERETTLOR STRUCTURALI

C.6.2.1. Asa cum sc stipuleaza 1a peLI.2.l, proiectarea seismica a structurilor ell pereti de beton annat se bazcaza pe prevederilc Norrnativului PIOO/92, ceea ce prcsupune impunerca unui raspuns seismic cu incursiuni in domeniuL postclastic de deformare. Aceasta impli ca sa se asigure structurilor suficienta ductilitate prin r~spectar~a conditiilor de alcatuire constructi va din prescriptiilc de proiectare. In particular confonnarea zonelor plastice de la ba~a peretilor structural~ prin respectarea prevederilor din PI 00/2004 ~l CR 2-1-1.1 confera

acestora capacitati de retire suficiente. .

In accstc conditii sc pot adopta anumite modificari ale valorilor momente1or de dimensionarc, rezultate din calculul structural in dorneniul clastic, prin rcdistributii intre diferitii pereti structurali.

Aceste redistributii, care nu trebuie sa conduca, evident, la rcducerea capacitatii d~ ansamblu a structurii de a prelua fOI1e orizontale, urmaresc optimizarea armarii, in sensul economiei de otcl si al realizarii constructive mai simple. De cxem~lu, ? ~an~mit~ fractiunc din momentcle peretilor din fronroane, cci mal mcarcati relativ din efectul de torsiune generala, dar cu eforturi axiale de compresiune sensibil mai mici dedi! 'in cazul peretilor interiori, sc

poate transfera 1a acestia din urma. . ~ ,

Limitarea redistributiei de momentc precizata la 6.2.1 are iu vedere limitarea cerintelor 'de ductilitate in peretii structurali la care sa facut transferul suplirnentar de eforturi.

C.6.2.2. Prin valorile momentelor de dimcnsionare 'in peretii structurali stabilite prin expresia (6.2) se urrnareste impunerea mecanismului de plastificare cu deformatiile plastice dezvoltate in

138

grinzile de cuplare si numai la baza peretilor, Avantajele dczvoltarii unui asemenea rnecanism structural de disipare a energiei sunt Iimitarea masurilor mai severe de armare asociate zonelor plastice potentiale numai intr-o zona restransa a peretelui si controlul sigur al starii de solicitare a pereteJui la ataeul W10f cutremure puterriice. in cazul structurilor cu pcreti de beton annat, impunerea acestui mecanism, ea urmare a proportiilor specifice ale clcmentelor structurale, eu grinzi de cuplare relativ slabe In raport eu montantii foarte puternici, se poate realiza eu un grad 111111t mai mare de credibilitate decat in cazul structurilor in cadre. Practic accasta se poate obtiue dimensionand Ia ficcare nivel superior bazei, capacitati de rczistenta superioare cforturilor sectionale asociate mecanismului de plastificare al perctc1ui, Cll articulatii plastice la baza, pentru 0 anumita distributie pe verticals, suficient de acoperitoarc, a fortelor orizonta1c. Relatia (6.4) furnizcaza 0 valoare globala rn pentru ansarn b luI pereti lor cuplap, Valoarea care corespunde unui anumi t perete se poatc obtine pe baza cchilibrului la lirnita a montantului considerat izolat (fig.C.6.1):

a)

b)

Fig. C.6.1.

M +r' o! L + 'Q.i L I

i,cap"" r,i-l i-I s: r,i i ,1<4

M- -

0/

(C.5)

139

S-a notat:

(lrJ = forta taietoare intr-o griada de cuplare din sirul i la nivelul j, la plastificarea acesteia la ambeJe capete;

L 'J = distanta din axul grinzilor (mai exact de Ia sectiunea de moment nul) din sirul i la axul montantilor;

Moi = momentul de rasturnare din incarcarile seismicc de calcul aferent peretelui i;

M.cap = mornentul capabil al sectiunii de la baza peretelui i.

Produsele din paranteza de la numaratorul expresiei CC.5) rcprezinta valorile momentelor din grinzilc de cuplare, determinate in axul montantilor.

Limitarea superioara a valorii co (relariile 6.4 si C.S) corespundc raspunsului seismic clastic. Pentru structuri cu pereti de beton annat. coeficicntul de reducere \fI = 0,25.

In principiu, accasta limitarc trebuie aplicata ansambluJui structurii. Pentru simplificare, aceasta limitare poate fi aplicata pcretilor individuali cu pondcre mare in rczistenta structurii la forte latcrale. in cazul peretilor de dimensiuni relative mai mici nu se impune lirnitarea superioara a valorilor cforturilor de dimensionare.

Cocficientul de corectic kM din rel alia (6.2 ') ia in considerate difercntele intre distributia reala si cea de calcul a momentelor.

Aceste diferentc pot proveni din abaterea distributici pc verticala a fortelor orizontale rata de cea admisa 'in ea1cul (mai ales datorita efcctelor modurilor superioare de vibratic tn structura plastificata) ~i din redistributiile de forte intre percti.

Estc de observat. de exemplu, ca dupa plastificarca grinzilor, care intervinc, de regula, inainte de plastificarca la baza a pcretelui, sporul de forte orizontale, in fazele ultericare de solicitare seismica, cste prc1uat numai de perete. Astfei, in montanti pot aparca configuratii de momente incovoietoarc mai defavorabile dccat cele rezultate din ealculul structural elastic.

Desi mai mare dedit valoarca adoptata in P85J82, factorul /eM = 1.30 este sensibil inferior celui adoptat In prescriptii straine CLU11 sunt Eurocode 8 si normcle neo-zeelandeze (fig.C.6.2). Translareu

140

diagramei momentelor de dimensionare eu lungimea h are in v d

f ... I fi ~ .. A li , e ere

e eCLLI rsuraru me mate de propagare a eforturilor de curgere din I

d . co 0

e sectiunea normala In care se initiaza curgerea.

Diagrama inf asuratoare

Diagrama de rncrnente a plastificarea bazei

Moment capabil

J

Fig. C.6.2.

in .vederea calibrarii sale cat mai corecte sunt nccesare studii p~r~rr;etnce executate cu instrumentul calculului dinamic neliniar, utilizand accelerogramele cutremurclor specifice tarii noastrc.

. Studiile ell. acest obiectiv efectuate pana 111 prezent la Universitatea Tehnica de Constructii din Bucuresti confirma valoarea 1.30 prcscrisa de prezentul Cod.

o cazul sr:ueturilor de tip dual se pot accepta, In mod acopentor, a:clea~l procedee ~i valori de cocficieuti pentru stabilirea mo:ncntclor :ncovOletoare de dimensionare in peretii structurali. In SChlillb valorile co.efi~i:nrilor de arnplificare a momentclor din stalp: pot avea valori mal rmci in raport cu situatia structurilor in cadre pure.

141

In fig.C.6.3 se reprezinta propunerile de valori ale coeficientilor de amplificare a mornentelor din stalpi In structuri duale, conform (21]. Se considera doua situatii ~i anume: peretii sunt continui pe toata inaltimea, respectiv se intrerup la un anumit nivel.

~

---~-----

r-r-r-
-





-I






L........,b ,.., ~ 1.2

a) Per eicle Sf dezvolra pe lorna inaltimea cladirii

Fig. C.6.3.

1,0 r=:

bJ Peretele se intrerupe la un eraj int errn ediar

C.6.2.3. Prin aplicarea coeficientului supraunitar kQ valorii fortei taictoare asociate mornentului capabil al peretelui sc urmarestc sii sc tina seama de efectu 1 diferentelor intre di stributia reala a fortclor raietoarc si distributia rezultata prin adoptarea ipotczclor curente de calcul,

in Codul Model CEB se dau urmatoarele expresii pentru aces! coeficient, numit factor de amplificare dinamica:

- pentru cladiri cu panii 1a 5 nivcluri:

(C.6)

kQ =0,111+0,9

- pentru cladiri cu mai mult de 5 niveluri:

k =14 0,4(n-5) <] 8

Q ,+ 10 -,

unde Il este numarul de niveluri al cladirii,

142

(C.?)

in comentariiic la aceste valori ale Codului Model se da urmatorul text [32]: "Se poate arata ca pc durata raspunsului seismic inelastic a1 peretelui, cu a capacitate data 1a moment incovoietor, fortcle taietoare maximo care pot fi generate sunt considerabil mai rnari decat cdc rezultate din calculul static elastic. Valorile recomandate pentru kQ se bazcaza pe experienta unui numar Iimitat de cazuri si pot f modificate daca se dispune de date suplimentare din studii ulterioarc",

Instructiunile P85/82 nu prevedeau asemenea factori de amplificare. Tn abscnta unor date care sa poata fundamenta calibrarea valorilor coeficicnlului kQ in anexa D a Normativului PIOO/92 s-a adoptat 0 valoare intermediara, 1,25, intre cele prevazute in Codul Model CEB ~i fa ctoru 1 1 pc care 11 implies prevcdcrilc din P85/82.

Tn Eurocode 8, care reprezinta finalizarea Codului Model, s-a adoptat 1nsft valoarea constanta kq = 1,2, probabil pc baza unor calibrari recente: in mod Iiresc aceasta valoare a [as! preluata si In CR 2-1-1.l.

Valoarea de calcul a fortei taietoare este limitate in (6.5) atat superior, cat si inferior, Limitarea superioara arc 0 explicatie sirnilara eu cea data. pentru limitarca valorii (6.4). Limita 5 reprczinta rotunjirea produsului 4 x 1,2.

in cazul structurilor dualc forta taietoare de baza se po ate ealcula eu relatia (6,5). Pcntru stabilirea distributiei fortelor taietoare de dimensionarc pe inaltimea cladirii sun! necesare metode mal avansate de ealcul, coeficientii kg depinzand ill mare masura de raportul caracteristicilor de rigiditate \>i rezistenta ale perctilor si cadrclor,

Este intcrcsant de analizat diagrama fortelor taietoare de dimcnsionare In peretii structurilor de tip dual recomandata in [21], diagrama reprezentata in fig.C.6.4.

Valoarca de baza a fortei taicroare de calcul se determina cu relatia:

(e.8)

k =1+(k.-lL.

Q Q IY

unde

(C.9)

143

til care kQ este factorul de amplificare dinamica a fortei taietoare pentru structuri cu pereti, iar y este "factorul de participare" al

peretilor structurali deficit de raportul: y = L ';'" intre suma forte lor taietoare preluate de toti peretii de la baza structurii ~i valoarea fortci taietoare totale Ia baza structurii.

Goodsir [13] a stabilit ca pentru 0 anumita excitatic seismica, forta taietoare indusa dinamic la baza peretilor in structuri duale creste pe masura crcstcrii factorului de participarc y, efect luat in considerate prin intermediul lui kQ•

O.5QQ I

~H

Fig. C.6.4.

DC$i calculul structural in domeniul elastic indica 0 angajare mai redusa a peretilor la parte a superioara a cladirii, ca1culul dinamic neliniar la actiunea unor cutremure puternice evidentiaza faptul ca la nivelurile superioare se dezvolta valori de forte taietoarc, sensibil mal rnari decat cele furnizate de calculul elastic curent, Diagrama de forte taietoare din fig. e.6.4 tine seama de accasta constatare.

144

C.6.2.4. Justificarca prevederilor acestui articol estc similara eu eea data pentru posibilitatea redistributiei eforturilor sectionale intre pereti.

Prin rcdistributia momentelor obtinute din ca1culu1 structural intre grinzile de cuplare se pot obtine si anumite facilitati de annare eons land 111 adoptarea unci armaturi identice pcntru mai multc grinzi de cuplare.

C.6.2.S. CoeficientuI de amplificare ] ,25 din relatia 6.7 se bazeaza pe faptul ca incursiunile in domeniul postelastic ale armaturilor longitudinale din grinzile de cuplare pot fi, 111 cazul cutremurelor de marc intensitatc, foarte ample solicitand otelul in domeniul de consolidare.

In cazul unor grinzi eu arrnatura longitudinala redusa este posibil ca rnomentul de fisurare al sectiunii, pentru sensu! care intinde fibrele de la partea superioara, sa fie mai mare dedit momentul capabil a1 sectiunii de beton annat, ca urmare a coulucrarii inimii cu 0 zona ampla de placa (fig. e.6.S).

+.

u

.+

e

b) Fig. C.6.S.

Accasta inseamna ca pe durata incarcarii catre rupere grinda este actionata 1a un moment dat de 0 forla taietoarc superioara valorii ultime. Ca urrnare pentru evitarea ruperii inimii este necesar ca armatura transversala sa fie calculata in accasta ipoteza.

Deci In acest caz:

a)

c)

0= 1.25 1M;:! +IM fIJI

~ "

Pcntru notatiile din fig. e.6.S, vezi si 7.5.2,

(C.10)

145

C.6.2.6. Probabilitatea de plastificare practic a tuturor grinzilor de cuplare a peretilor la actiuni seismice de mare intensitate este foarte marc. Ca urmare a raportului de dimcnsiuni intre grinzi ~i montanti, grinzile sunt supuse la distorsiuni Ioarte ample care irnplica ineursiuni substantiate in domeniul postelastic ale acestor elemente.

Schema de ealeul a efectelor actiunii indirecte ale fortelor orizontaic indicate la 6.2.6 apare din acest motiv perfect justificata, De altfcl, acestc scheme trebuie avute In vederc eu uncle corectii ~i la structurile In cadre.

C.6.4.1. Inc gali tatea (6.8) reprezi nta 0 condi tic de ductili ta te de curbura minima. Spre deosebirc de P85/82, aceasta conditio este exprimata Jl)tr-o forma mai gcnerala ~i mai riguroasa, prin intermediul limitarii inaltimi; zonei comprimate a sectiunilor de beton, Pc aceasta cale se poate lua in considerare influenta tuturor factorilor de care depinde marimea aeesteia (cantitatea de arrnatura pe inima, talpilc intcrmediare etc.),

Valorile ~li'" s-au stabili considcrand cazul peretilor lungi (eu raportul intre Iungimea ~i latimea sectiunii HI h > 4) si valori ale ductilitatii de structura in dorneniul 4-6. Convertind conditia de ductilitate de deplasare a structurii In conditii de ductilitate de curbura si tinand scama de raportul dintre rezistcntclc de calcul si cele medii considerate de regula ill calculul dcformatiilor efective, se obrine 0 valoare ~lim == 0 30. Pentru a line scama de faptul ca cerintele de duetilitate scad pc masura sporirii capacitatii de rezisrenta, valoarea ~Iim a fost corectata prin includerea raportului CD definit la pct.6.2.2.

C.6.4.2. Conditiilc privind necesitatea unor verificari a stabilitatii de forma ea si regulile constructive prin care se considera ca sc cvita pericolul pierderii stabilitatii sunt prcluate din [22J si [32], lara ca in aceste surse sa sc gascasca si fundamentarea lor.

Conditiile respective tin seama de cfcctul principalilor factori care influenteaza fenomenul: marimca zonei comprimate, vecinatatca eu elementele de rigidizare transversale si cu zoncle intinse,

146

C.6A.3. Conditia (6.9), urmareste reducerca riscului de rupere 1a forte taietoare (inclusiv de rupere a bctonului prin cforturi principale de compresiune) prin limitarea superioara a eforturilor tangentiale medii. Conditia este modificata fala de cea din P8S/82 eonsiderata prea severs in raport cu conditi ile similare din celelalte prescripti i de proiectare nationale sau ell valabilitate internaponala.

in ACI 318 (2002) conditia corespunzatoare este exprimata sub forma:

(C.Il)

unde j;~ pcate fi asi milata cu rezistenta caracteristica a betonului din nonnele romanesti.

Luand, de exemplu, J; == 20 N/mm2, rezulta 0 valoare admisibila: '[max= 3 N/m1112

substantial mai mare dccat valoarea 2R, == 2xO,7 = 1,4 N/nuu2 adrnisa in reglementarile romanesti.

C.6.S.1. La data aparitiei Instructiunilor P85/82, prograrnele de calcul automat pcntru dimensionarea la incovoierc cu efort axial a sectiunilor de forma si armare oarecare (Cll111 sunt 'in multe cazuri sectiunile peretilor structurali) bazate pe metoda general a de ealcul aveau 0 raspandire foarte limitata, Din acest motiv P8S182 admitca aplicarca uno! procedee aproximative de dimensionarc-verificare, inclusiv prin utilizarea abacelor din Anexa acestei prescriptii. Calculul astfel efcctuat poate fi in multe situatii descoperitor ca urmare a subaprccierii valorii momentelor eapabile si implicit a fortelor taictoare, fapt care poate expunc pcretii 1a ruperi premature neductile.

in prezcnt, programelc de calcul riguros la starca lirnita de rezistenta a sectiunilor de forma. si armarc oarecarc sunt praetie la indernana oricarui proicetant de structuri astfel eft renuntarea 1a procedeele de calcul aproximative, din plicate inca folosite datorita simplitatii, se impune de la sine.

147

C.6.S.2. (a) Expresia (6.10) preluata din P85!82 are in vedcre echilibrul fonclor nonnaie 1a axa peretelui intr-o sectiune Inc linata,

Ipoteza inclinarii fisurii la 45° prezinta avantajul simplitatii de calcul. Expresia poate aparea uneori neacoperitoare, la inclinari all..! fisurii de rupere sub acest unghi ap ortu 1 armaturilor orizontale fiind supraapreciat, Pe ansamblu insa, expresia ofcra rezultate acoperitoare (prin subaprecierca in compensatie a contributici betonului comprimat), fapt atestat de numeroasele studii experimentale efectuate la lNCERC Cluj, Timisoara sau Bucuresti,

F ala de prevede ri 1 e d i 11 P 8 5/8 2 re latia de caleul (6. 1 0) introduce doua corectii ~i anume:

(i) Valoarca Qb a fortei taietoare preluata de beton variaza in functie de intensitatea incarcarii axiale de cornpresiune in sectiunea perctclui, Dependents capacitatii de rezistents a betonului de marirnca efortului unitar de compresiune 00 a fost evidentiata in majoritatea studiilor experimentalc pe modele de pereti structurali si cste luata in considerare in rnajoritatea normclor de proiectare din alte tari [3 j J, l33].

Este de precizat faptul ca determinarea lui a" trcbuic facuta prin raportarea fortei axiale la intrcaga sectiune de calcul a peretelui si TIU numai la aria inimii,

De asernenea, la pcretii cuplati trebuie sa se tina scama de gradul diferit de fisurare al montantilor marginali, atilt la evaluarca fortelor taietoarc de calcul, cat ~I la determinarea capacitatilor de rezistenta la forta taietoarc a aeesto.ra (vezi ~l 6.2.1). Astfel, de exemplu, pentru ~azul limita din fig. C.6.6, al unui perete plio eu un gol la parter, sectiunea de la baza (prin gal) ~se comports ca 0 unica sectiune, respectand lcgea scctiunilor plane. In consecinta montantul jnti~s este solicitat la un moment ncinscmnat, in tirnp ce montantul comprimat preia practic ill intregime momcntui si forta taietoare de etaj (fig, C.6.6.a,b ~l c) ~i va fi dirnensionat 10 consecinta. Este de observat ca in acest caz nerespectarea conditiei (6.8) in montantul din drcapta nu trebuie interpretata ea 0 insuficienta de ductilitate Sectiunile celor doi montanti Iucrand ca 0 singura sectiune, conditia respeetiva trebuie exprimatain raport cu inrrcaga sectiune a peretelui.

148

b) Fig. C.6.6..

c)

(U) Armatura continua din centura si de pe 0 anumita zona a planscului din apropierea pcretclui este 0 armature activa 'in prcluarea fortei taietoare in percri, astfei eli neglijarca aportului acesteia, cum impunea P85!82, I1U este justificata, in prezentul Cod s-a facut corcctia necesara.

Desi studiil e ex peri mentale consacrate comportarii peretilor scurti pe plan mondial sunt relativ numeroase [5], [17], [25], ele nu au reusit sa furnizeze un model de caleul satisfacator pentru aceste clemente structurale. Modurile de cedare $i diferitele mecanisme de rezistcnta corespunzatoare depind de numerosi parametri cum sunt forma sectiunii, cantitatea ~i modul de distributie a armaturii verticalc, valoarca cfortului unitar mediu de cornpresiune in sectiune, modul de aplicare a incarcarii orizoutale, etc.

Diferitcle relatii de caleul propuse nu pot acoperi diferitelc tipuri de comportare sub incarcari, si din acest rnoriv, in CR 2 -1-1.1 s-a propus relatia (6.13) care prezinta avantajul simplitatii si pe acela al caracterului acoperitor. Desigur, relatia insuficient testata, va trebui unbunata"fiUi pe masura obtincrii de noi informatii printr-o conditio mai fundamentata,

Exprcsia (6.13) rezulta din aplicarea unui model de grinda eu zabrele ("stmt and tie"), Ia calculul peretclui seurt. Metoda, simpla si sugestiva, se dovedeste foarte eficienta laevaluarea cforturilor

149

'in elernente si zone de clemente structurale, 1a care proportiile ~i

,

modul de incarcare nu permit adoptarea ipotezei sectiunilor plane.

Modelul cste exernplificat in fig.C.6.7 pentru cazul simplu al unui perete cu un nivel.

Fig. C.6.7.

Din analiza rnodelului rezulta ca:

fortele orizontale aplicate zonei (1) se transmit direct la fundatie prin diagonalele comprimatc formate intre fisurile inclinate consecutive, al carer efect cste echilibrat de eforturile din armaturile verticale asociate acestor zone.

Forta taietoare capabila aferenta acestor zone este (l-H/h)AmR". , - forte le orizontalc aplicate zonei (2) se transmit indirect la fundatie prin transferul la zona (3), prin intermediul armaturilor orizonta1c.

Farra taietoare capabila asociata estc Aa"Ra.

Suma eelor doua forte fumizeaza valoarea fortei taietoare capabile corespunzatoare m'odelului adoptat. Relatia (6.13) data in Cod introduce doua corectii fata de accasta valoare. Prima se refers la reducerea, in mod acoperitor, cu 20 % a efortului capabil din

150

armaturile intinse, pentru a acoperi incertitudinilc legate de fidelitatea rnodelului in raport eu realitatea. A doua se refers la introducerea unui tennen care sa rina cont ~i de aportul betonului cornprimat (Qb ill fig 6.13) la preluarea fortei taietoare, asa cum se proccdeaza si In calcuiul la fort~ taietoare a elementelor de betonarmat cu proportii de b'll·a.

In comentariile din Codul ACI 318 consacrata calculului pcretilor scurti (articolul 11.10.9) se afirma, pe baza rezultatelor un or studii experimenralc, ca in cazul acestui tip de pereti sunt neccsare atilt armatura orizontala cat si cea verticals: .Pe masura ce raportul Hih seade, armatura orizontala devine mai putin eficienta, in timp ec eficienta arrnaturii verticale creste". Relatia (6.13) evidentiaza aceasta dependenta,

In codul american ACI 318/2002 armatura orizontala se determina cu a relatie unica, indiferent de proportiilc peretclui:

(C.12)

unde:

1;, = rczistenta de proiectare a armaturii,

a = coeficient ce tine seama de proportiile peretclui,

Acest cocficient ia valorile a = _.!_ pentru H ::;; 1,5 §l a = ~

4 h 6

pentru : 22,0, cu valori variind linear intre acestca pentru domcniul H

1,5 <~< 2,0. h

Se constata ca aportul betonului este mal mare la peretii scurti (I), probabi 1 pentru a considera, in mod indirect in relatia (C.12) contributia armaturilor vcrticale,

Armatura verticala rezulta din rclatia:

p" = 0,25 + 0,50[2,5 - ~ )(Pu - 0,25)::;; Po'

In care P» si po sunt procentelc armaturilor orizontale rcspectiv verticale.

151

Este de observat ca m relatia D.1I propusa 10 anexa D a Normativului PIOO/92 care cste inlocuita de relatia (6.13) din P8S, aportul betonului s-a ncglijat ea urmare In special a faptului cil la peretii scurti efortul unitar mediu CJa este mic. In ceca ce privestc aportul armaturii verticale, manifestat prin efectul de conectare a zonelor de perete separate prin fisura de rupere, acesta este conform (6.13), ell a tat mai mare eu cat raportul H/h este mai mic.

Cantitatea de armatura Aao din relatia (6.13) nu va fi rnai mica decat cea corespunzatoare "suspcndarii" incarcarii orizontaie aplicate la nivclul planseclor pe a schema de grinda Cll contrafisa, ell diagonalele comprimate la 45° (fig.6.7).

Q,usp=q hp a placa

intrerupta

/. //

gol de hr~ f---L--''''----'--.L_'Z____L__L usa

a)

b)

Fig. C.6.8.

La fortele indicate In schema din fig. 6.7, care eorespunde unui perete plin, se adauga, pentru a fi preluate prin armatura de suspcndare, si fortele orizontaie aferentc zonelor pe care peretele nu cstc legat de planseu, ca urmare a unor goluri practicate 10 perete sau in planseu, in vecinatatea peretilor (fig. C.6.8 a si b).

Studii tcoretice si experimentale recente (cum sunt cele citate in [25]) au evidentiat eficienta, In cazul peretilor scurti, a armarii cu bare diagonale care poate asigura un mecanisrn de rezistenta stabil, ca ~i in cazul gri nzi lor scurte sa u al s talpi lor scurti,

C.6.S.2. (b) Calculul la forta taictoare in lungul unor scctiuni prefisurate, cum sunt si ccle ale rosturilor de turnare, pe baza mecanisrnului rezistcntei la forfecare prin freeare ("shear friction

152

strength"), unanim acceptat pe plan international, estc tratat pentru prima oara in normele de proiectare din Romania, luand-se ca referinta STAS 10107/0-90. Date su p Limen tare pentru aceasta problema se pot gasi In [2].

Prevcdcrea de la ultimul aliniat al punctului 6.5.2 face precizarea modului in care trcbuie considerate armaturile active in conectare Ia peretii cuplati, Aceasta fioe scama de mecanisrnul real de transmitere al fortclor de forfecare al ansamblului perctciui ell goluri, inclusiv de transferul de forta taictoare intre montantul lotios, prin efccrul indirect al fortelor orizontale, si eel comprimat de acestea, ca urmarc a fisurarii lor diferite,

Aceasta estc valabil, numai daca gradul de cuplare al montantilor este suficient, In [22J se arata ca verificarea rostului pcntru ansambluJ peretelui eu goluri se poate face numai daca NLiMn > 0,3. S-a notat N forta axiala din efectul indirect al Iortclor orizontale, iar L deschiderea interax,

C.6..S.3. Proiectarea structurilor cu pereti prefabricati a fost reglernentata In perioada dinaintea intrarii in vigoarc a Codului P85/96, prin Instructi un ile tehnicc. PI 0 118 I care mentinea u inca, pentru aceasta categoric de structuri, modele de calcul din perioada de inceput a utilizarii betonului annat, bazate pe ipotezele rezistcntci materialelor clastice.

Este dovedit astazi, in mod incontestabil, ca in conditiile asigurarii conlucrarii intre panouri, pcretii structurali prefabricati se cornporta In cscnta ca pereti monoliti, cu a capacitate asernanatoare de deforrnabilitate In domeniul postclastic,

10 ultimaeditie, P85 l~i extindc obieetul siasupra structurilor in panouri mari prefabricate, aplicand ~i pentru aceste structuri conceptele moderne ale raspunsului seismic inelastic.

Prevcderile de la 6.5.3 se refera Ia problema determinarii fortei de lunecare In rosturilc vcrticale ale elementelor in panouri mari, pen tru care P 10 1/81 prevede un proccdeu Cll totul nesatisfaca tor. In proi ectarea baza til pe P 10118 I forta de I un ec are vertical a se stabi lestc

153

pe baza relatiilor din rezistenta materialclor pentru ca1culul eforturilotangentiale 1: (ell formula lui Juravsky). Astfel, forts de lunceare L, pe lungimea unui ctaj He sc ia:

OeSb

L :::: 1; bH e :::: - H e

e . 1b

(C.12)

S-a notat:

Qe = forta taictoarc maxima pe inaltimea nivelului considerar: in conditiile adoptarii unui panou unic pe toata inal!inu!a cladirii, dimensionanta este valoarea Qeo a fortci taietoarc la baza rnontantului;

b = grosimea peretelui;

Sb = momentul sta.tic at zonei care luneca (a1 zonei delimitate de rostul vertical) In raport eli centrul de greutate al sectiunii transversale a perete 1 ui;

h = rnomentul de inertie al sectiunii montantului,

Pc langa inconvenientul legat de baza conceptuala nesatisfacatoare, expresia (c. J 3), mai prezinta inconvenicntul major de a furniza valori neacopcritoarc ale fortci de lunecare in raport cu cornportarca rcala.

A vand In vedere raspunsul inelastic a1 strueturilor cu pereti de beton armat la cutrcmure puternice schema de calcul a fortci de lunecare In rostul vertical trebuie sa aiba la baza echilibrul mecanismului de plastificare. Relatia de ea1cul trebuie sa exprime conditia de echilibru intre eforturile de lunecare insumate pe toata lungil~ea rostului vertical pe de 0 parte, incarcarile pe plansee si fortele de legatura eu infrastructura pc zona delimitata de rost, pe de alta parte.

Relatia de caleul (C.12) presupune eomportarea perfect elastica a materialului ~i continuitatea de material in sectiunile orizontale ale peretilor, astfel incat valorile fortelor de lunecare depind numai de variatia momentc1or incovoietoare. Spre deosebire de aceasta, In cazul structurilor de beton aanat, prin desprinderea care intervine in zona intinsa si reducerea sensibila a dimensiunilor zonei comprimate in stadiul de cedare, 0 fractiune foarte importanta din incarcarile

154

verticale pe plansee, jar in unele cazuri, practic, totalitatea acestora sunt echilibrate, tot de fortele de lunecare, De aici decurge caracterul neacoperitor al relatiei (C.12).

o alta problema legata de verificarea rosturilor vertieale la structurile in panouri mari se refera la modul in care sunt distribuitc eforturile unitare de lunecare In lungul acestui rost.

in ccnditiile ipotezelor generale ale Rezistentei matcrialelor continue, omogcne si elastice ~i a acceptarii unei distributii triunghiulare a fortelor orizontale pe inaltimea H a cladirii rezulta 0 distributic parabolica a eforturilor unitare tangentiale 1".,,:

<, ~<"[l-(; n (CB)

In care:

1"" = valoarea efortului tangential maxim la baza peretelui;

y Inaitimea nivclului curent In raport cu sectiunca de incastrare.

Ins1Unand valorile eforturilor unitare tangentialc in lungul rostului vertical, rezulta, pentru forta totala de lunecare L, valoarea:

(C.14)

Valoarea maxima a fortei de lunecare pe un nivel, eel de baza

este:

L = f~ 1: (1-_i_Jbdy=(_!_ __ 1_)15L=15~ (C.IS)

e rnax () H2 n 3113' , n

un de n estc numarul de niveluri al cladirii.

Forta de lunccare verticala (fig. 6.8) cste, in principiu, constituita din doua pfu1i, una care echilibreaza sporul fortei de inrindere din armature pe Inaltime ~i aha care echilibreaza incarcarilc verticalc pe plansee,

155

Distributia eforturilor taagentiale verticale data de relatia (C.13) poate fi considerate acceptabiUipentJ'U ambele componente, evidentiind 0 concentrate a acestor eforturi spre baza cladirii,

Valoarca cforturilor in armatura intima este proportionala ell valoarea momentclor incovoietoare distribuite aproximativ dupa 0 parabola de gradul trei, iar variatia aeestor eforturi arc legea unei parabole de gradul doi.

In cazul cornponentei fortei de lunecare care echilibreaza incarcarile verticale pc planseele aferente,eslc de presupus, de asemcnca, 0 variatie crescatoarc spre baza, ca urmare a gradului diferit de fisurare pe inaltimea cladirii, Pcntru acest term en al fortei L, distri bu ti a data de relatia (C.1S) i Illp 1 i di 0 aproxima 1 i e mar grosiera.

perete perpendicular

_ Spati.u de monolitizare

4JL

Ta L,L.,.""",,,,",I-+---+-If.,L-,~~L,LJ----- bucle petrccute

"""':..,..s.iL--+----J,.¥~~"""''''''""',j----- panouri de perete

Obs. Nu s-au figurat armaturile verticale din imbinare

·Fig. C6.9.

156

F--.! r=~ r: ::__-f~ I"' ""'i~': :--l-~ _o,_~ i--"l iii iii i ~ i

a) H-:-H-!-i-r:

- . . , ., ,

L.~ _.L._l __ ~ _1_ ~ L ~

Perele pI asti_fica I I a baza

--.---~- .......

r-I~~r:=::-r- T l~"--i~~'---"l

I Iii , i i li

b) H -:-i- -:- i-, :

L_j L _l_.i _J __ ~_L j

r·I-""'-r----:-=r-:':O~I~l-:.:::-:-_1~~~;-~ I'creLe plastiiiC-<l[I" baza

iii i I I i r'

c) !~-~--+--!~- -f -:- +-- .~

I I I I I I I . I

L_~ __ L __ i_ ~ _J __ ~ L j

Fig. C.6.10.

Problema distributiei eforturilor unitare ~v prezinta 0 importanta deosebita, de aceasta depinzand nivelul armarii orizontale a imbinarilor verticale. Pentru elucidarea ei sc poate actiona atilt prin efectuarea unor cercetari experimentale, cat si prin studii tcoretice eu ajutorul unor programe de calcul automat specifice elementelor bidirectionalc de beton armat.

157

Propuneri rcferitoarc la aceasta distributic se dau in lucrari cu caracter de cercetare [26J, [29].

Privitor la relatia de calcul 6.15, accasta a rezultat in unna interpretarii unui nU;l1a.r mare de cercetari experimcntale ~i are caracter acoperitor daca aria armaturilor de conectare satisface anumite criterii.

in lecratura cu aceasta relatie se impun unele prccizari:

D ,

a) Cei doi termcni ai expresiei reprczinta doua forte care au directiilc perpcndieulare una pe cealalta si astfel nu are niei 0 scmnificatic adunarea lor scalara (fig. C.6.9).

b) Daca ar Iipsi armature pcrpendiculara pe rest (orizontala),

A rezistcnta dintilor, rnobilizata prin diazonala comprimata, nu SI:"

£10, , I , .........

poate dezvo Ita.

e) La un unghi de 450 a Iortelor diagonale din imbinare (tig.C.6.10), din rezistcnta la lunecare a dintilor nu sc poate mobiliza decal 0 fractiune de eel mull Ao"Ra.

In felul aeesta, rclatia (6.15) nu corespunde unui model (mecanism) de comportarc, ei trebuie interprctata ca 0 relatie empirica, care imbraca in mod rczonabil rezultatele unui mare nurnar de cercetari experimentale.

Capacitatea dintilor de a prelua forte de lunecare este dictata, 111 functie de dimcnsiuni, de rezistcnta la forfccare (respcctiv de intindere) sau de rczistenta la strivire a bctonului,

C.6.6. Prevederile pcntru calculul arrnaturilor longitudinale ~i transversale din grinzile de euplare ell h < 10 sunt prcluate practie din vechea editie a Instructiunilor P85.

Ele ~u se abat de la prescriptiile generalc de calcul din ST AS 10107/0-90, inclusiv in ceea cc priveste ncglijarea aportului betonului la preluarca fortei taictoare ea urmare a solicitarii alternante la forta taictoare eu valori relativ mari. In accasta situatie se admite, ill mod aproximativ, ca fisura de rupcre are 0 inclinare la 45°.

158

Relatia au este satisfacatoare pentru grinzile de cuplare scurte ~i foarte scurte, la care mccanismul de rezistenta este diferit, rnobilizand si armaturile orizontale,

Aplicarea relatiei 6.20 la grinzi scurte si inalte, eu capacitate mare de rezistenta la incovoiere, pe de alta parte, duce la 0 armare transversals ell etrieri, excesiv de puteruica, de multe ori imposibil de prevazut in lucrare, In tirnp ee armatura longitndinala intermediara era derizorie.

[n mod firesc, in prezentul Cod, pentru grinzile scurte s-a adoptat modelul de grinda eu zabrele, folosit ~i pentru pereni scurti. De [apt, fieeare din jumatatile unei grinzi de cuplare (fig. C.6.11) este solicitata intr-un mod absolut similar ell peretele scurt din fig. C.6.11.

M ,ao:= A,R.hr

Q = 2Mcap/lo

''---1~'

[, 1012 ~

/l Jl

hr- 1012

10/2

Fig. C.6.11.

Inlocuind in rclatia (6.13) pe baza rolului rcciproe jucat, Allo cu Aav. Aav eu Ail,,, ~i dimensiunea H ell 1... ,iar It ell h, se obtine 2

relatia 6.21.

159

Armatura A ;::. Q . ~, pentru a suspenda incarcarea afcrcnta

m' R" 211,.

la partca superioara a grinzii.

Tn ceea cc priveste relatia (6.22) trebuie remarcat ca aceasta irnplica preluarea fortelor pe 0 schema de grinda ell zabrele, metalica. cu a diagonals intinsa ~i una comprimata,

Mecanismul de rezistenta al grinzii, constituit din clemente metalice poate asigura 0 comportare histcrctica foarte stabila, Cll conditia impiedicarii flambajului barelor comprimate. Masurile de armare transversale a carcaselor diagonale date la 7.6.2. au in vederc tocmai acest scop,

C.6.7.1. Rigiditatea practic infiuita a diafragmclor orizontalc conduce la deplasari ale peretilor distribuite liniar in plan, asigurand~se 0 interactiune eficienta a ccmponentelor sistcmului. structural. In acest senstr~buic inteleasa actiunca solidara la care sc face referire III

. .

6.7.1 (vezi si 2.1.1).

C.6.7.3.. Caracterul aproximativ al metodei decurgc din adoptarca tillar ipoteze simplificatoare ca:

(i) Fortele masice aplicate In nivelul ficcarui pl~n~eu sU~lt aproximate prin fortele elastice care echilibreaza fortele taieroare dill pereti (vezi 6.7.4). In realitate forte Ie de incrtie dezvoltate la nivel:,l planseelor iriglobeaza si fortele de amortizare care 1nt~rv:n ~n echilibrul dinamic. Considerarca acestor forte conduce la 0 distributie mult mai uniforma a fortelor orizontale din plansee, nlta de cca adoptata in mod obisnuit, cu valori mari spre partea supericara a cons tructiei,

(ii) Distributia fortelor masice aplicatc la nivelul fiecarui

planseu este liniara. .

Este de rcmarcar ca aceste ipotezc au sunt acoperitoare ~, efectele Jor trebuie compensate prin rnasuri de armarc suplimentarc

160

Deexernplu, prin adoptarea 1a toate nivelurile a arrnaturii planseului celui mai solici tat de pe inaltimea cladirii,

C.6.7.4. In legatura cu proccdeul de la 6.7.4 sunt utile unele precizari:

(I) Exempiificativ pentru situatia din fig. 6.11 (in care nu s-au figurat pentru simplitate peretii longitudinali), valorile extreme qm ~ ~i qlTlin ale inearcarii distribuite in planul planscului se determina eu

relatiile: -

_ F , 6Fe qmax -TT L2

(c.r6)

. S-a notat F = 'LF;; e, distants dintre centrul suprafctei planscului

~l punctul de aplicatie al fortclor F; L, dimensiunea in plan a planseului,

F0l1e1e F, fiind calculate pe baza fortelor taietoare de calcul, conform pet. 6.7.4, corespund mecanisrnului de plastificare al peretilor,

Dirnensionarca armaturilor pentrucforturile din planul planseului trebuie sa asigure comportarea lor in domeniul elastic.

Este de observat cil. In cazul structurilor monotone, conditiile de solicitare maxime, dimensionante pentru planseele cladirii sunt ~eie de la ultimul myel, unde fortelc de inertie orizontale sunt cele mai mario

(iU. Trebuie avut in vedere ca plastificarea succesiva a peretilor structurali conduce la scheme de solicitare mai defavorabi1c decat cea coresp~nzntoare comportarii elastice a perctilor,

In fig.C.6.1O se prezinta 0 asernenea situatic, iudicandu-se efectele plastificarii di feriti lor pereti ai structurii, Pentru cazul respectiv planseul j~i dubleaza practic deschiderea, daca peretele median este primul piastificat (fig.C.6.9b), sau isi rnareste de patru on

161

deschiderea consolei daca se plastifica la inceput un perete marginal (fig. C.6.1 De).

In cazul planseelor ell pereti situati la distante man ~i cu incarcari mari, se recomanda efectuarea unui calcuI static ncliniar (calcul "biografic") pentru a evidentia efectele piastificarii peretilor asupra starii de eforturi din planseu,

(iii) In cazul planseelor ell goluri rnari, pentru stabilirea starii de eforturi, acestea se pot modela ca grinzi cu zabrele, cu diagona1e inscrise intre goluri. Procedeul reprezinta 0 adaptare a cunoscutei met ode "strut and tie" (in traduccre aproximativa "diagonalc ~l tiranti") care of era rezolvari simple si suficient de riguroase pentru practica proiectarii pentru numeroase probleme ill care metodele rezistentei materialelor destinate elcmentelor de tip barn nu pot fi aplicate. [n fig,C.6.12 sc exernplifica modelarea unui planseu CLl goluri de dirnensiuni mari, pentru ambele sensuri de actiune in directie transversale a fortelor orizontale.

a)

Fig. C.6.12.

(iv) Prin utilizarea unor valori sporite ale eforturilor se urmareste ca planseele sa lucrcze in domeniul elastic.

162

C.6.7.S. Pentru clarificarea prevedcrilor de Ia acest punet se discuta UD caz limita, acela din fig. C.6.13 in care se presupune ca pcretii 1 si 2 se intrerup la nivelul parterului, continuandu-se la aces! nivel prin stalpi alinia]i ell ceilalti stalpi ai structurii in aeest caz valorile FJ, F2 din schema fortclor din figura C.6.13.b reprezinta valorile fortelor taietoare din pereti, imediat deasupra planseului, care impreuna cu incarcari le rnasice aferente planseului peste parter i~i fae echilibru ell fortele taietoare din stalpii partcrului, Rezulta eli in aceasta situatie particulars, eforturile in planscu sunt proportionate cu incarcarile masiee 'insumate pe mtrcaga structura, spre deosebire de situatia planseelor curente in care sc dezvolta eforturi proportionalc cu fortele de inertie afercnte nivelului respectiv,

C.6.7.6. Mccanisrnele concrete de transmitere a incarcarilor masice la percti, pot diferi foarte mult de la constructic la constructie. ldentificarca lor necesita 0 analiza foarte atenta, cxperienta ~i sirnt ingineresc.

C.6.7.7. Oscilatiile asincrone din planul planseului pot conduce la so lici tarea acestuia la compresi une sau intindcre II 1 ti ma si tua tie fiind cea mai defavorabila. Relatia (6.23) are la baza ipoteza ca eccste forte au valoarea jumatate din cea corespunzatoarc situatiei oscilatiei in opozitie de faza a celor doua jumatati ale planseului. Asa cum s-a aratat la 6,7.4, aceste forte se sporesc cu 20 % pentru dimensionarea armaturilor, Armaturile prevazutc pentru preluarea eforturilor din incovoierea gcnerala a planseului pot fi considerate active §i in preluarea fortelor de Intindere, intrucat cele doua eforturi corespund unor situatii de incarcare distincte

163

a)

___ ~_ --tl-, ..... _J- . ..l.-

iii i ! i

---~--~- +--~_-~---

Ii! ! I I

·-·r·-!-·T'-t--,·_·

I I I I I

. ,---r--~- T-f-~

Ft I FZ

qi

b)

-b- __ ~ -~ -- -!- - ~ _ _,!, - --.l-

i I i I I I

~---~ -~-, -~-,~.-,

Iii iii i

~t--r-ttt't-tlt-n-t-~

I ~ .. I

~·-·r'-i-,+,-~-i·-·r

F[I FJ

2:qj_

c)



qi


L:'li
7[11 ww n

i

2 1

Fig. C.6.13

164

PREVEDERI CONSTRUCTIVE

C.7.1.1. Sporirea clasei de beton rcprezinta principala cale de a reduce greutatea proprie a structurii, care la constructi ile Inalte intervine ell 0 pondere insemnata in rnasa constructiei,

in acelasi tirnp ridicarea calitatii betonuLui poate asigura preluarea in conditii corespunzatoare a eforturilor de compresiunc ~i de forfecare la perctii la care conditii functionale sau estetice nu permit dezvoltarea sectiunilor peste anumite dimensiuni.

C.7.1.2. STNB estc un otel ccruisat, cu capacitate rcdusa de defonnare postclastica (ductilitate).

Cu toate acestea, dad sub fOITIla de plase si carcase aduce avantaje, din punet de vcdere al cxecutiei, folosirea lui poate fi admisa pentru solicitari care nu implies deformatii care depasesc domcniul liniar elastic, de cxernplu in zona B a peretilor.

De asemcnea, 1a cladirilc in panouri mari, in vedcrea reduccrii numarului de tipuri, de regula, pentru 0 anumita pozitic in plan, se are In vedere utilizarea aceluiasi tip de panou pe toata inaltimea constructiei, atat in zona plastid, cat si in afara ei, Se pot folosi plase STNB pentru armarea inimii, daca prin scctiunile de armaturi alese sc asigura comportarea lor in domeniul liniar elastic la solicitarea de forta taietoarc asociata momcntului capabil in tot peretele, inclusiv in zona plastid! potentiala de la baza. In aceste conditii se poate atinge capacitatea de rezistenta la incovoiere a peretelui prefabricat mobilizand proprictatile de ductilitate a armaturilor longitudinale ductile din imbinari,

C.7.2.1. Dimensiunile minime indicate au in vedere reducerea sensibilitatii la actiunea fortelor taietoare ~i la pierderea stabilitatii, precum si asigurarea unor conditii corespunzatoare de betonare.

165

c. 7 .2 .. 3. Pentru cornparatie in fig. C. 7.1 se reproduc recornandarile din [22] pentru dimcnsiunile munme ale bulbilor si talpilor,

h
b > b,.,.h ~ 1
b "2b I -lOb bp[~ bl ~bPI
I' I'
b "2b b > b,",
I' ,F
b "2 H. 1 - bp
I' 16 b >H,. j?j
1- 16 Fig. C.7.1

Conditiile respective decurg din conditia mai general a:

(C.17)

in care ber are semnificatia unei grosimi entice fata de fenomenul de pierderc a stabilitatii. Valoarea bel depinde de lungimea peretelui si de cerinta de ductilitate de curbura la baza diafragmei:

(CI8)

Aceste prevederi nu sunt sustinute de 0 justifieare satisfacatoare in lucrarea citata si sunt relativ complicate. Din acest motiv in actuala redactare s-au preluat prevederile din precedenta editie, care nu au fost infirmate de apliearca lor timp de multi ani.

C.7.2.4. Ingrosarea perctilor sub forma de bulbi in aceste cazuri este necesara ~i pentru realizarea unor conditii structurale care sa asigure functionarca nodului grinda-stalp (zona de la extremitatea dinspre gol a peretelui),

166

c. 7 .2.5. Condi tia urrnareste asigurarea gros i m i i necesare pentru inglobarea carcaselor de annatura. in P85/96 se mai impunea si

conditia ~:;; 1,2. Prin aceasta limitarc se urmarea obtinerea eficicntei

~ ..

annaturii Inclinate 10 preluarea fortei taietoare. Se pierdea din vcdere insa faptul ca armarea inclinata asigunl~i annarea la moment incovoietor, astfel incfit 'in toate cazurile consumul de armatura in varianta de armare ell bare inclinate cstc inferior celui corespunzator armarii eu bare orizontale si verticale,

(a)

(b)

Fig. C.7.2 ..

Consideratii geornetrice simple arata ca volumul armaturilor In variants de armarc eu bare inclinate (fig. C. 7.2a) este:

V =K 15 +11;

a Ro hr

(C.19)

In timp ce in cazul armarn eu carcase ortogonale voJumul total al armaturilor orizontale si verticale este dat de relatia:

(C.20)

S-au adoptat schernele simplificate din fig. C.7.2, neglijand acoperirea cu beton a armaturilor si s-a considerar ca rezistenta arrnarii longitudinale ~i a celci transversale este aceeasi, Ra.

Se constata cii pentru:

hr = 10 Va=Vh,

167

iar pentru

h; == 0,5/0

V "'~V

" 6 h

Desi superioritatea comportarii grinzilor arm ate cu earease diagonale este de mult constatata si recunoscuta, In tara noastra folosirea accstui mod de armare este foarte restransa, datorita rczistentei constructorilor, pe motivul unei executii mai complicate. Sc irnpune ell evidenta depasirea acestei stari de Iucruri ~i aplicarea pe scara Iarga a armarii diagonale a grinzilor,

C.7.2.6 In zona dintre cele doua goluri decalate pe verticals ~i pe orizontala apar concentrari de eforturi, Pentru preluarea eforturilor principale dezvoltate dupa directii inclinate, se pot prevedca armaturi inclinate sau/si ingrosarea sub forma de bulbi a zonei respective pe cele doua niveluri implicate.

C.7.3.2. Utilizarea plaselor ~i a carcaselor sudate este recomandabila pentru armarea peretilor ea urmare a avantajelor ee decurg in ceea ce priveste reducerea manoperei pe santier la montarea annaturilor si posibilitatea rnentinerii lor in pozitie corccta in timpul turnarii betonului,

in cazul utilizarii plaselor din STNB se vor avea in vedere conditiile discutate 1a C.7.l.2.

C. 7.3.4. Innadirea arrnaturi lor longitudinale in zonele plastice potentiale trebuie evitata ori de cate ori cste posibil, pentru ca afecteaza negativ functia disipativa a acestor zone.

Innadirea prin suprapunere este eea mai neindicata pentru ca perturbs in modul eel mai nefavorabil accasta functie, Astfel, dad lungimile de suprapuncre nu sunt prea man, aderenta betonului la

168

arrnatnr] poate f distrusa progresiv in urma ciclurilor alternante de solicitare dincolo de pragul de curgerc al armaturilor. Daca Iungimea de suprapunere este excesiva, armaturile nu mai ajung sa curga pe 0 zona importanta a innadirii, si ca urmare deformatiile plastice se vor dezvol~ta necontrolat si pe zone mai putinextinse .

. Innadirea prin sudura, ell eclise sau cu suprapuncre desi ~upenoard, in principiu, inuadirii prin petrecere, prezinta, de asernenea, mconveniente irnportante, cum sunt: manopera excesiva, fragilizarea lo~ala a ~nnaturilor, concentrarilc de eforturi produse In bcton si ncmtrarea 1Il stare de curgere a armaturii pe lungimea imbiuarii sudate.

Atunei cand conditiile de executie nu permit mutarca innadirilor in zona B a peretilor, pot fi avute in vedere lnnadiri ell bucle ale am~aturi I or. vcrtica !e, de ti pul celor fo los i te la imbinarea panouri lor obtinute pnn folosirea altor sisteme, dar implies sporuri de materiale ~i manopera,

Prevedcrca de la pet. c) are In vedere inlesnirea turnarii si compactarii betonului in spatiile relativ inguste ale cofrajclor pentru perctii structurilor curente,

Prevederile privind lungimile de inn ad ire si de ancorare a arm a turiI or, sunt cele ce rezulta, luandu-se ca referinta STAS 10 I 07/0-90, pen tru cazul percti lor structurali de tip curent. Ele sunt diferentiate in functie de conditiile de solicitare ~i de conditiile de aderenta (luand ca referinta art. 6.2.1.2 din STAS 10 1 07/0-90).

c'7.3.S (d) In proiectele de strucruri apar frecvent dctalii de bordare a golurilor de usi si ferestre, dar .;;i a golurilor din placile plan.;;~elor, in care annaturile sunt prelungite dincolo de marginca golunlor numai cu lungimea de ancorare I,,, a bare 1 or, ceea ce reprezinta 0 solutio incorecta ~i descoperitoare ..

. Detaliul concret este eel din fig. 7.5, care prevede lungimi suficiente ale armaturilor de bordare, in masura sa preia lntreg cfortul corespunzator barclor intrerupte,

169

C.7.4.2. Prevederile de arrnare minima din tabclul 3 sum modificate in raport eu cele din P85/1996, unde proccntele de annan: minima crau mai mari pentru armaturile orizontale, de f011a taietoare, in raport cu armaturile verticale de incovoiere. Ratiunea pentru alegerea acelor valori era eft asigurarea la fo11a taietoarc reprezinta conditia de rczistcnta cscntiala pentru pereti, elemente eu sectiuni dezvoltatc si in consecinta, cu capacitate de rezisteata substantiale marl la incovoiere, chiar la procente de annare relativ reduse,

Aceste procente au fost considerate de inginerii proiectanti ca prca mid pentru a obtine 0 comportare specifics elementelor de beton annat sup use la compresiune, motiv pentru care procentclc armarii verticale s-au mar-it eu 30-40 %. Este de remarcat totusi, ea totusi nonnele amerieane de proiectare, de exemplu ACI 318, proeentele de armarc rruruma a uumn peretilor pe verticals ~i pe orizontala sunt numai de 0,25 %.

C.7.S.1. Zonele de la extrernitatile peretilor indicate in fig.7.7, 7.8, 7.9 se alcatuiesc ca stalpi cu armaturi longitudinale ~i traosversalc mai substantiale 'in raport cu cele din restul peretilor. In felul acesta in zone le respective se creeaza conditii pentru 0 cornportare mai stabila la eforturile alternantc intindere-compresiune care au valorile maximo la extremitaple sectiunii peretelui,

Din acest motiv procentele minime de annare pentru armatura de la cxtremitatile peretilor din tabelul 4 se refers la supra fat a acestor zone spre deosebire de editia anterioara a Instructiunilor P85 un de aceasta armature era raportata la ariainimii peretelui.

Studii cxpcrimcntale pe modele de pereti structurali de beton annal au evidentiat faptul ca daca elemcntelc de margine au armaturile verticale bine legate prin annaturi transversale suficiente ele pot prelua forte taietoare semnificativc dupa eventuala rupere a panoului inimii, printr-un mecanisrn de tip stalp scurt sau de dom de beton armat.

a asernenea situatie este de evitat prin dimensionarea corespunzatoare a armaturii inimii dar este de retinut posibilitatea obtinerii unei a doua linii de rezistenta constituite de zonele de margine ale pcretilor,

170

6tr-o lucrare relativ recenta [23] se exprirna opinia ca solutiilc de armare Cll armaturi verticale distribuite uniform sunt superioarc color In care 0 parte a acestor armaturi estc concentrata la capete. Avantajcle ar consta in:

(i) 0 fisurare mai fina (fisuri mai numeroase $1 mal put in deschise) a zonclor 'intinse;

{ii) 0 zona comprimata mai extinsa, care permite 0 preluare rnai sigura a fortci taietcare in rostul d..: lucru;

(iii) in absenta arrnaturilor vertic ale mai groase la extremitatile sectiunii se pot diminua sau chiar elimina armaturilc transversale suplimentare din acestc zone.

Ccl putin ultimul argument ar putea aparea discutabil, De altfel chiar autorul lucrarii rccomanda in finalul accsteia aplicarea acestui sistern de armare in zone cu seismicitate mai putin intensa, undc sllnt de asteptat cerinte rnai mici dc ductilitate,

La punctuL 7.5.1, prin re lali a 7.1, se in trod ucc 0 noua conditio de armarc minima care urmareste sa asigure peretilor structurali 0 capacitate de rezistcnta superioara eforrurilor care produc fisurarea zonelor intinse. Procentele foarte mid de armare practicate la armarea pereti lor structurali, In special 10 perioada dinaintc de intrarea in vigoare a Instructiuuilor P85/82, conduceau, ill cazul peretilor cu talpi dezvoltate in zonele intinse, la comportare de clemente subarmate.

Pentru a fine seama de existenta rosturilor de turnare ~i de posibilitatea rcdusa ca la nivelul acestora sa se poata dezvoLta in intregime rezistenta la intindcre (de fapt de aderenta) a bctouului, in expresia (7.1) care furnizeaza valoarea momcntului de fisurare s-a considerat pcntru aceasta 0 valoare egala cu jumatate din rezistenta de calculla 'intindere.

C.7.S.2. Tn situatiile in care nu este asigurata conditia privind 1 i m ita rea zonei co mprimate, asigurarea ductilita til de curbura se poate obtine prin sporirca dcfonnatiei limita a betonului comprimat

171

£:" > lOb" == 3.,5% (fig. C.7.3.).. Aceasta se poate utiliza prin sponrea efectu III i de con fi n are exerci tat de arrnaturi tran sversal e sporite,

X >Xhm

~J

Fig .. C.7.3.

Din fig.C.7.3. rezulta ca zona pe care trebuie luate masuri speciale de confinare este:

s =X(1- x.:n )

in conditiilc unci proiectari corecte x nu poatefi mai mare de 2Xlim si in consecinta se poate admite S"'(U "" 0,5x, conditio preluata 1:0 Cod.

Pe verticala, aceasta armatura trebuie prevazuta 1n toata zona plastica (in zona A de la baza peretelui),

Expres ia (7.2 J care fu rnizeaza can titatea armaturii de con finare a rezultat din adaptarca expresiei data in [32] pe baza unor cercetari experimentale:

(C.19)

(e21)

In

In relatia (c.20).l reprezinta rezistenta specifica la comprcsiunc a betonului (apropiara de rezistenta caracteristica}, iar ./;" rezistenta similara a armaturii transversale.

Aceleasi cercetari au condus la eoncluzia ca eficienta arrnaturii de confinare este maxima dad ae5 O,5b ~i ~ 150 mm.

Un alt rol al armaturii transversale este acela de a irnpiedica f1ambajul barelor longitudinale, Se aprcciaza ea 'in zonele plastice potentiate trcbuic sprijinite lateral numai barele cornprimate care contribuie substantial 13 rczistenja zonei comprimate, In [29J sc considcra ca aceasta situatie intervine In zonele sectiunii perctelui

unde coefieicntul armaruri i longitudinale este 2 In P85/96

!.,(MPa) .

conditia s-a preluat sub forma 1'4 .

, Ra MPa}

In prcscriptia citata se prevede ca arrnatura A"f dispusa sub forma de agrafe ~i etrieri in scopu1 irnpiedicarii flambajului barelor comprimate sa fie eel putin:

A = L AJ,. G" (MPa)

af 16f,. 100

(C.22)

In care L Aa reprezinta suma ariilor barelor longitudinale aferente, iar /y rezistenta acestor armaturi,

Relatia (C.2I) se bazeaza pe ipotcza ca rezistenta la iutindcre a unci ramuri de etrier nu trebuie sa fie mai mica decat 1/16 din forta asociata curgerii barelor longitudinale aferente, in situatia in care distanta Intre armarurile transversale estc de 100mm. Se cousidcra ca etrierii sunt cficienti ~i in legarca barelor intermediare (si nu numai a celor aflate 'in colturilc etrierilor), daca distanta dintre ramurile ctrierului este mai mica decat 200 mm (fig. C.7A).

173

Fig. C.7.4.

In CR 2-1-1.1 s-a adoptat 0 conditio mai simpla care consta In necesitatea prevederii uuor lcgaturi transversale la 6d, In concordanta cu rezultatele unar cercetari experi rnentale, care atesta ca prin aceasta rnasura se poate evita f1ambajul plastic al armaturii longitudinale.

in fig. C. 7.5 se da un exernplu de sectiunc de percte structural, indicandu-se zonclc unde este necesar sa se prevada armaturi de confinare sau pentru irnpiedicarea flarnbajului armaturilor longitudinale comprimate, pentru ambcle sensuri de actiune a forte] orizontale seisrmce.

174

zona tn care s e preve de

arm aIm a de eo niinare a b eto nul ui

zona III care nu este n ec es are ann stura de con finare

zona cu ~~ k in care ~,~ p revad armsniri sp ect aL: de legar~ a zrm aturilCtr

1 ongitudinel e

C.7.6.1. (b) Barele longitudinale interrnediare au uu rol important in limitarea deschiderii fisurilor In cazul grinzilor armate eli bare ortogonaie. Fisurarea inclinata ~i Iunccarea armaturilor principale de incovoiere, eu atat mai importanta eu cat raportul h/l, este mai mare, due la propagarca eforturilor de 'intindere in armaturi dincolo de punctul teoretie de anulare a momentelor din mijiocui grinzii ~i Ia un efect de intindcre de ansamblu a grinzilor.

C.7.6.2. Ca unnare a mccnnismului specific de comportare a grinzilor scurte annate ell carcase inclinate, principala problema care sc pUlle la alcatuirca armarii acestor clemente este ancorarea corespunzatoare a armaturilor diagonale intinse.

Masuri I e cons tructi ve indicate in fi g. 7 .12 urmaresc asigurarea acestor conditii,

Efieacitatea ancorarii armaturilor inclinate sporeste, daca de sunt inchise sub forma de buclc.

l75

Fig. C.7.s

PROBLEME SPECIFICE DE ALCATUIRE A STRUCTURILOR PREFABRICATE

e.8.!. Prevcderile de Ia cap.8 destinate detaliilor de alcatuire constnrctiva ~i de armare a elernentelor prefabricate si a imbinarilor dintre de au un caracter minimal si orientativ. In consccinta diferitele detalii prezentate pe pareursul capirolului nu trebuie e?llsidcrate ea limitative, ei exemplificative. Esential cste ea solutiile alese sa satisfaca principiile de alcatuire prezentate la 8.1 si 8.3.8.

e.S.2.l. Desi aparent solutia din fig. 8.1.a este cea mai avantajoasa prin dcsfiintarea rosturilor (imbinarilor) verticale, se pot ridica problcme legate de dificultatile de transport (prin greut~te~, ~ d.c fixare provizoric si mai ales in ceea cc privcste reaiizarea conunuttatu armaturilor verticale prin sudura, operatic foarte migaloasa ~lcare reclama precizic de executie.

e.(8.2.2 ~i 8.2.3) Prevederile acestor articole UlTIla:esc pr~h~a~ rca cficienta a eforturilor de eompresmne ~1 de forfecarc, 111 conditiile in care utilizarea prefabricatelor impune grosimi cat mai mici de clemente pentru rcducerea greutatii acestora,

e.8.2.4. Sunt de cvitat solutiile in care izolatia tcrmica este realizata din BCA. Acestea sunt ineficiente ~i nejustificate din punct de vedere tehnic ~i economic.

e.8.2.5. in situatia in care panourile de planseu interioare prezinta 0 prelungire in consola pentru realizarea balconului se vor lua

176

masuri pentru obtinerea unei rezeman continue prin matare de mortar eu continue mic de apa - si pentru rcalizarca continuitatii armaturilor care leaga buiandrugii de parapcti,

C.8.2.6. Functie de tehnoiogia de executie (de excmplu, In tipare orizontale sau in casetc vertical e), panourile de perete pot fi turnate in pozitie orizontala sau verticals .. Alcatuirea panourilor ~i arrnarea acestora va tine searna de specificul legat de pozitia de tum are si de particularitarile de t.ealizare a cofrajelor pnn prevederea tuturor dispozitivelor necesare operatiilor de de e ofrare , ridicare, eventual basculare, transport, depozitare, montaj provizoriu ~i imbinate structurala, Armarea panourilor trebuic sa acopere eventualele eforturi suplirncntare in raport cu situatia de exploatare care pot aparea in aceste faze ~i sa impiedicc deschidcrea peste limirele admise a fisurilor produse de tratamcnrul termic sau datorita intervalului mai SCUlt de decofrare.

C8.3.1. J n raport eu im bi narile de tip uscat pri n ele men te metal ice, care implica prcvederea de placi si profile inglobate, ancorateprin praznuri, Imbinarile umede prezinta importantc avantaje ca: posi b i I itatca transmiteri i continue a cforturilor de compresiunc ~i de lunecare;

- limitarea sau chiar climinarca eforturilor de inrindere transversals rezultate din devierea eforturilor, practic totdeauna prczente in cazul imbinarilor prin piese rnetalice;

sirnplitatea executiei, inclusiv ea urmare a posibilitatii de admitere a unor tolerante specificc sensibil mai mari; eeonomii de otel

Pe aceasta baza, irnbinarile urnede eLI beton arrnat sunt, practic, totdcauna preferabile.

177

e.S.3.3. (a) Pentru structurile ell pereti structurali proiectate in eonfonnitate ell prescriptiile in vigoare In lara noastra, in pri~u~.rand P 100/92 este esentiala posibilitatea rnobilizari i capacitatu de deforma~e postelastica asociata solicitarii la incovoicre. Tn consccinta, structurilc prefabricate nu trebuie sa se rupa prernatur in imbinari.

De exemplu, in cazul imbinarilor verticale eu dinti ~i ar:-naturi transversale dintre elernentcle prefabricate, 0 conceptic de proiectare corecta trebuie sa aiba in vedere dezvoltarea unei forte de lunecare maximc in imbinare, sensibil mai mici dedit valoarea lunecarii capabilc in regim de solicitare moncton crescatoare (fig.C.8.1).

Aceasta dcoarece solicitarea in apropierea fortei maxi me este asociata cu ruperea dintilor, preluarea lunecarilor in ros~ fund asigurata dupa aeeasta numai prin efectul de coasere al anna~unlor transversale prin intermediul unui beton degradat. Intervu:e 0 degradarc dramatica a rezistentei 1mbinarij care afeetea.za capacitatca de rezistenta. de absorbtie si de disipare de cnergie a peretilor structurali l~ t~rte orizont~le si implicit a sigurantei de ansamblu.

L

Lmax

Fig. e.S.l.

Pe de alta parte, consolidarea 'imbinarilor verticale este foarte dificila. Dintii avariati nu se pot reface, fiind necesare inlroducerea unor elemente structurale noi in locul acestora.

178

C.S.3.3. (d) Preluarea Iunecarii se realizeaza printr-un mecanism de tip grinds cu zabrele, in care efortul din armatura care traverscaza rostul echilibreaza componenta orizontala a efortu1ui de compresiune din diagonala comprimata fermata Intre pragurilc dintilor (fig.C.6.9), sau printr-un meeanism echivalent de frecare (vczi ST AS 10107/0-90, pet.3.4.2). Primul mecanism este activ in irnbinarile verticalc cu dinti, iar eel de-al doilea 'in imbinarile orizontale de la nivclul planseclor ~i in irnbinarile verticale dupa ruperea dintilor.

e.S.3.3. (f) Asigurarea tumarii unui beton compact ~i rezistent care sa umplc spatiile dintre dinti este vitala pcntru rezistenta imbinarii vertica1e avand in vedere mecanismul ei de rezistenta.

Constructi ile in panouri mari executate la 110i in tara nu au beneficiat, din pac ate, in marea majoritate, de 0 executic satisfacatoare a Imbinarilor ca urmarc si a faptului ca spatiile de betonarc prevazute in proiect erau eu totul insuficicnte fata de tehnologiilc de turnare a betonului pe santier. Adoptarca unor solutii de iurbinari vertieale, cu panourile de pereti practic In contact In imbinare (de tip "inchis"), pc l:inga alteinconveniente, nu permite 0 buna turnarc si vibrare a betonului, precum ~i controlul ealitatii aeestuia.

Prevederile de la C.8.3.3(b), de la 8.3.4, ca si 0 parte a prevcderilor de la 8.3.5 S1 8.3.6 au in vedere toemai eliminarea unui astfel de rise.

C.8.3.5. Profilul optim a1 dintilor ~i dimensiunile acestora depind ~i de distants dintre marginile panourilor de perete, fata in fap in imbinare, in vederea realizarii unui Hugill favorabil al diagonaleior comprimate. Pe masura ce inclinarea diagonalei creste, scade efortul de compresiune In beton si se sporcste efortul din armature orizontala din rost si invers.

La randul ei distanta dintre fetele panourilor este dictata de grosimea panourilor si de spatiul nccesar unci bune betonari ~i vibrari. Din acest motiv profilul marginii panourilor trebuie sa rezulte dintr-o analiza de optim pe baza considercntelor rnentionate.

179

Prevederile de la 8.3.5 privind lungimea totala a dintilor arc in vedere faptul ca la rezistentc egaJe (clase de beton identice) rezistenta dintilor panoului prefabricat si a celor din monolitizari trebuie sa fie

egala,

Limitarca inferioara a numarului de dinti pe Inaltimea unui

nivel urmareste transmiterea cat mai uniforma a eforturilor in lungul

imbinarii,

Prevederca privind pozi!ionarea buclelor orizontale In intervalul

dintre dinti urmareste conservarea integritatii dintilor, vitala pentru asigurarca capacitatii de rezistenta la lunecare, Experieuta de care se dispune arata eft In conditiile plasarii aeestor armaturi in dreptul dintilor, 1a dceofrarea panourilor, betonul dintilor apare afectat pc

zone relativ irnportante.

C.8.3.6. P85/96 irnpune, pentru prima oara m prescriptiile noastre, climinarea rezcmarii directe a panourilor de placa pc pereti, prin intermediul dintilor. Accasta solutie, practic gener~ljzata. in perioada anterioara, conduce la intreruperea, pe zone relativ man, a continuitatii peretilor, ca urmare a executiei imperfeete si a imposibilitatii, din punet de vedcre practic, a prevederii unui mo~ar?e poza, tumat sau matat ulterior montarii. De asemenea, sectiunile centurilor rezulta in acest caz ell gatuiri in annmite zone, in care nu exista spatiul necesar dispunerii barclor longitudinale ~i Ing1ob~lfii lor

in beton.

180

INFRASTRUCTURI

C.9.1. Prin infrastructura nu trebuie intcleasa in mod automat

partea ~e structura situata sub planseul de sub~ol. ' ,

In functie de situatie, se poate dirija dezvoltarea deformatii1or plastiee intr-unul din nivelurile situate deasupra subsolului. Ansa~blul elementelor structurale pe mai multe niveluri, situate sub zona plastica, poate fi considerat in totalitate ca infrastructura constructiei.

C.9.2. (b) lncarcarca alternanta a pilotilor poate conduce la degradarea, in cea mai mare masura a capacitatii de a prelua eforturi tangentiale 1a interfata pilot-tcren, motiv care justifies prevederea din Cod,

Sectiunea de armatura longitudinala din piloti va fi stabilita din conditia de a elimina aparitia deformatiilor plastice in aceste armaturi prin solicitarea de intindere, conditio esentiala pentru conccntrarea

deformatiilor plastice la baza peretelui, '

C.9.2. (c) si (e) Solutia (c) prezinta avantajul redueerii presiunilor pe teren prin prcluarea unei fractiuni substantiale din mornentul de rastumarc prin solicitarea elementului de legatura dintre pereti, Avand in vedere solicitarile deosebit de irnportante la forte taietoare din aceste clemente se poate avea in vedcre ~i solutia de annare eu earcase din bare diagonale.

Solutia unor fundatii comune se poate extinde ~i 1a structurile de tip dual, 1a care fortcle gravitationale aduse de stalpi contribuie la 0 uniformizare a presiunilor pe teren ~i la reducerea tendintei de rotire a bazei peretilor structurali 1a actiuni orizontalc (fig. C.2.5d').

181

Solutia (e) este in escnta sirnilara, beneficiind insa de efecte favorabile suplimcntare. Astfel, practic lntreaga incarcarc verticals a cladirii contribuie la stabilitatea structurii iar cornportarea infrastructuri i este bidirectionala.

Dad eforturile la baza peretelui nu sunt prea mari, respectiv numarul de niveluri al cladirii nu este prea mare, solutia prezinta avantaje maxime cand peretii structurali sunt plasati la marginea cladirii, In aceasta situatie peretii de subsol putand fi realizati Tara goluri (sau cu goluri mici) pe toata lungimea cladirii,

C.9.2 .. (d) Cea mai mare parte a momentului de plastificare la baza peretilor, In sol utiile de infrastructura de 1a 9.2.d se pot transfera la peretii pcrimetrali prin cuplul de forte dezvoltate la nivelul planscului peste subsol si la nivelul fundatiei, Planseul trebuie dimensionat la eforturile ce revin din aceasta schema de comportare.

In aceste conditii, fundatia proprie a peretelui va transmite in principal incarcarea verticala aferenta,

Gradul de tncastrare al bazci peretelui cste dificil de evaluat neputandu-se preciza cu exactitate rotirea peretelui pe teren, Din aces! motiv este indicat sa se faca mai multe ipotezc eu caracter acoperitor privind distributia momentelor in perete, pe inaltimea subsolului (fig. 9.6).

Descarcarea de momente a pcretelui pe lllal(imea infrastructurii es tc insoti ta de forte ta ietoarc foarte importante. Prel uarea acestora reprezinta 0 componenta de baza a proiectarii pcretilor.

C.9.2. (0 In cazulacestui tip de infrastructura se beneficiaza de efectul de Iestare realizat prin incarcarea stalpilor de la nodurile retelei de grinzi (ca in cazul tipului c de infrastructura), de transferul de eforturi sub nivelul planseului peste subsol la peretii suplimentari din subsol prin efectul de .rnenghina'', ea in solutiile de tip d), si in plus de rigiditatea si de rezistenta la torsiune a ansamblului infrastructurii,

182

C.9.2. (g) Solutia indicata la 9.2g (fig. 9.7) referitoarc la fundatiile pc care peretii structurali se pot roti liber este indicata in situatiile in care peretii structurali au sectiuni ample si forte verticale de compreSlUne importante, astfe! incfit pentru preluarea fortelor seismice de calcul nu sunt necesare armaturi de intindere. in aceste cazuri nu apare neccsitatea ancorarii armaturilor vertic ale din pereti in elernentele infrastructurii, iar solutia ce implies posibilitatea rotirii libere pe fundatie prezinta avantajul unei transmiteri simple si clare a incarcarilor la tcren

Suprafata de rezernare a fundatiilor trebuie sa asigure ca terenul de fundatie sa nu cedeze inainte de atingerea capacitatii de rezistenta a peretclui.

De ascmenea, 0 preocupare specials trebuie sa fie constituita de proiectarea blocului de beton de sub perote (a cuzinctului de sub acesta) care poate fi supus la eforturi mari sub actiunea presiunilor pe rostu1 dintre ccle doua clemente. Preluarea acestor eforturi poate face necesara luarea de masuri cum sunt annarea longitudinala a blocului san legarea acestuia de cuzinetul de la baza peretelui, printr-o armare judicioasa,

Pcntru exemplificare, in fig. C.9.9 se prezinta un perete lungitudinal de coridor eu grinzi de cuplare slabe, cum se intalnesc in unele cladiri realizate inainte de 1977.

Dupa fisurarea (~i ruperea) grinzilor decuplare slabe montantii lucreaza ca pcrctii care sc rotcsc pe fundatiesi incarca talpa de beton simplu eu forte concentrate. Talpa lucreaza ca 0 grinda pe mediu elastic incarcata Cll forte concentrate. Apar momente incovoietoare mari care rup in bucati talpa de beton simplu, Aceasta situatie s-ar fi putut evita dad talpa ar fi fost armata adecvat, longitudinal ~i transversal.

183

Cl

C2

C3

C4

Fig. C.9.9

C.9.3.1 Cu caracter exemplificativ in fig. C.9.10 se prczinta situatia deosebita de solicitare care po ate aparea la un perete structural pe Inaltimca subsolului si masurile de armare speciale care se impun.

Peretcle considerat, situat la marginea cladirii, nu are contact lateral cu planseul peste subsol. Descarcarea necesara de moment pe lnal!imea subsolului, prin asa numitul mccanism de menghina, impune fixarea peretclui la nivelul acestui planseu. In acest seop reactiunea de fixate reclama prevederea unor armaturi de suspendare suficicnte in centum peretelui cu un ancoraj suficient de lung pentru transmiterea acesteia 1a planseu, Arrnaturile necesare trebuie sa preia prin intindcre suma fortelor taietoare din perete, de dcasupra si dcdesubtul planseului,

184

I/)

a

+

185

BIBLIOGRAFIA

1. Agent, R., Postelnicu, T., "Calculul structurilor cu diafragmc din beton arma t", vo U, 1982; vo 1.2, 1 983.

2. Agent, R., Postclnicu, T., "lndrumator pentru ca1culul si alcaruiren clernentelor din beton annat", 1992.

3. Aktan, A.E., and Bertero, V.V., "Conceptual Seismic Design of Frame-Wall Structures", Journal of Structural Engineering. A.SCE,110V.1984.

4. Bertcro, V.V., Popov, E.P., Wang, T.Y., and Vallenas, J., "Seismic Design Implications of Hysteretic Behaviour of RC Structural Walls", oth WCEE, New Delhi, 1977, vo1.5.

5. Barda, F., Hanson, 1.M., and Corley G., "Shear Strength of LowRise Walls with Boundary Elemnts", Reinforced Concrete Structures in Seismic Zones, ACI Publication SP-63, ACI 1977.

6. Bcrtero, V.V., "Seismic Behaviour of RC Wall Structural Systems", Proceedings of the 7th WCEE, Instanbul, 1980, vo1.6.

7. Bertcro, V.V., "Lessons Learned from Recent Earthquakes and Research and Implications for Earthquake Resistant Design of Building Structures in U.S., Earthquake Spectre", vol.2, 1986.

8. Bertero, V.V., "State of the Art Practice in Seismic Resistant Design of RC Concrete Frame-Wall Structural Systems", Proceedings of the 8th WCEE, San Francisco, 1984, vol.V.

9. Bertero, V.V., "Implications of Recent Earthquakes and Reserch on Earthquakes-Resistant Design and Construction of Buildings", raport UCB-EERC 86/03.

186

10 .. Corley, W.G., Fiorato, A.E., and Oesterle, KG., "Structural Walls", AC/ Publication SP-72, ACI, 1989.

11. Chancy, F. A, and Bcrtero, V. V., "An Analytical Evaluati on of the Design and Analytical Seismic Response of a Seven Story RC Frame-Wall Structure", Raport UCB-EERC.

12. Degaz, A, and Weight, R.c., "Structural WaILs with staggered Door Openings, Journal of Structural Engineering A.SCE, May 1991.

13. Goodsir, W.J., The Design of Cornpled Frame-Wall Structures for Seismic Actions, Research Report 85-8, Department of Civil Engineering. University 011 Canterbury, 1985.

14 .. Igbal., M., and Derecho, AT., "Inertia Forces over Height of RC Structural Walls DUling Earthquakes, in Reinforced Concrete Structure" Subjected to Wind and Earthquake Forces, ACI Publication SP-63, ACI 1980.

15. Morgan, B., Hiraishi, H., and Corley, W.G., "Medium Scale Wall Assemblies: Comparison of Analysis and Test Results", Earthquake Effects on RC Structures, US Japan Research, A.C! Publications SP-84, ACI 1995.

16. Oesterle, R.G., Fiorato, AE., Aristazabal-Ochoa, J.D., and Corley, W.G., "Hysteretic Response of RC Structural Walls", Reinforced Concrete Structures Subjected to Wind and Earthquake Forces, A.C! Publication SP-63, ACI 1980.

17 . Park, R., and Paula y, T., Reenforced Concrete Structures, 1975.

18. Paulay, T., "Coupling Beams of Reinforced Concrete Shear Walls", Journal of the Structural Division, ASCE, March 1979.

187

19. Paulay, T., "Simulated Seismic Loading of Spandrel Beams" Journal a/the Structural Division, ASCE, September, 1971.

20. Paulay T., ,The Ductility of Renforced Concrete Shear Walls for Seismic Areas", Reinforced Concrete Structures in Seismic Zones. ACI Publication SP-53, ACI, 1977.

21. Paulay, T., "A Seismic Design Strategy for Hybrid Structures".

Proceedings of the 5th Canadian Conference on Proceedings of the 5th Canadian Conference on Earthquake Engineering, 1987.

22. Paulay, T., Priestley M.l. . "Seismic Design of Reinforced Concrete and Masonry Buildings", 1992.

23. Paulay, T., "Special Issues in Seismic Design", Structural Engineering International, August J 995.

24. Postelnicu, T., Pavel, c., .Precizari privind schernatizarea pentru calcul a structurilor eu diafragme de beton annat pentru cladiri multietajate", Constructii nr.9-10/19S8.

25. Synge, A.J., "Ductility of Squat Shear Walls", Research Report, Department of Civil Engineering, Univeristy of Canterbury Cristchurch, 1980.

26. Tsoukantas, S., Lewicki, B. "Behaviour of joints in precast walls.

General Raport 4, Session 4.

27. Titaru, E., Capatana, D., .Aspecte ale efectelor de interactiunc la structurile de beton armat alcatuite din cadre si percti structurali", Constructii 4-5/1985.

28. Val1enas, 1.M., Bertero, V. V., and Popov, E.P."Hysteretic Behaviour of Reinforced Concrete Structural Walls " Report UCB-EERC, 79/20, August 197_R9.

188

29. Vlaicu, Gb., "Conlributii la perfectionarea metodelor de proiectare antiseismica a structurilor mixte cu diafragme prefabrciate si cadre din beton annat" Teza de doctorat, U.T.C.B., Bucurcsti, 1999.

30. ACI Commitee 318, Building Code Requirements for Reinforced Concrete (ACI 318-89) and Commentary, AC1, 2001.

31, New Zealand Standard Code of Practice for the Design of Concrete S tructures, N ZS 310 l. Com men tary NZS 3101, 1995.

32. Structural Engineers Association of California - SEAOC, Recommended Lateral Force Requirement and Tentative Commentary, 1996.

33. Uniform Building Code, international Conference of Buildings Officials, 2000.

34. Cornite EUIo International du Bcton, Seismic Design of Concrete Structures, 1987.

35. Normativ pcntru proiectarea antiscismica a constructiilor de locuin]e, social-culturalc, agrozootehn ice si industriale: PI 00-92.

36. STAS 10107/0-90 "Calculul si alcatuirca elementelor structurale din beton, beton armat si beton precornprimat",

3 7. Instru ctiuni tehnice pen tru p roi ectarea constructiilor c u structura din diafragmc de beton P85-82.

38. Instructiuni tehnice privind proiectarea cladirilor de Iocuit eu structura de rezistcnta din panouri mari P 101-70.

189

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR ~I TURISMULUI

ORDINUL Nr. 523 din 12.04.2005

privind incetarea aplicabilitaui unor ordlneale ministrului transporturllor; constructlllor §i turismul'ui

Tn !emeiu! art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 412 I 2004 privin d orga nizarea ~i fu nctiona rea Min isterul u i Tran sporturilor, Constructiilor ~i Turisrnului, cu modificarile ~i completarile ulterioare,

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite urmatorul

ORO IN

Art. 1. - Incepand eu data prezentului ordin, ordinele ministrului transporturilor, constructiilor si turismului prevazute In anexa i:;;i tnceteaza ap liea bi litatea.

Art. 2. - Anexa face parte integranta din prezentul ordin.

MINISTRU,

GHEORGHE DOBRE

191

Anexa la

Ordinul ministrului

t ra nsporturilor, constructiilor si turismului nr. 523/2005

LISTA

ordlnelor ministrul u j tra n S porturilor ,con s tructiil or ~i turisrnulut care Isi inceteaza aplicabilitatea incepand cu data prezentului ordin

1. Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor ~i turismului nr. 738/2004 pentru aprobarea reglcmentarii tehnice "Metodologie privind calculul sistcmclor de protectie seismica pasiva. Cladiri autoadaptabile la solicitari seismice", indicativ MP 036-04

2. Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 739/2004 pentru aprobarca rcglementarii tehnice

"Ghid privind determinarea caracteristicilor geofizicc si geodinamice ale terenului din Bucuresti obtinute prin forajc adanci", indicativ GT 056-04

3. Ordi nul mini strului transporturilor, c onstructi j I or ~i

rurismului nr. 740/2004 pentru aprobarea rcglcmcntarii tehnice ,.Cod de proiectare privind bazele proiectarii si actiunilc asupra constructiilor, Actiunea vantului", indicativ NP 082-04

4. Ordi.nul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 741/2004 pentru aprobarea reglemcntarii tehnice "Ghid privind interventii structurale ~i nestructurale pentru rcalizarea de lucrari la constructii mouumente istorice - consumuri medii specifice de resurse", indicativ GEx 008-04

192

5. Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turisrnului nr. 742/2004 pentru aprobarea reglernentarii tehnice ."Cod

de proiectare seisrnica a cladirilor", indicativ P 100/1-04

6. Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor ~i turisrnului nr. 743/2004 pentru aprobarca reglernentarii tehnice "Metodologie pentru cvaluarea riscului si propunerile de interventie necesare la structurilc coustructiilor monurnente istorice In cadrul lucrarilor derestaurare ale acestora", indicativ MP 025-04

7. Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 756/2004 pentru aprobarca reglernentarii tehnice "Normativ privind stabilirea starii tehnice a podurilor rutiere", indicativ NP 093-04

8. Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 757/2004 pentru aprobarea reglernentarii tehnice "Cod de proiectare si cxecutie a structurilor din zidaric - Prevederi pentru proiectare; comentarii pe articole; exernple de calcul", indicativ NP 096-04

9. Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turisrnului nr. 758/2004 pentru aprobarea reglernentarii tehnice ,.Nonnativ privind tehnologia de executie si sprijinire

a sapaturilor de adancirne In zone urbane aglomerate si echipamentele neccsare lucrarilor", indicativ NE 028-04

10. Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 759/2004 pentru aprobarea reglementarii tehnice "Ghid pentru aplicarea in tara noastra a prevederilor din normele europene aplicate la podurile rutiere din beton", indicativ

GT 062-04

193

11. Ordinul ministrului transporturilor, construcriilor ~j turisrnului nr. 760/2004 pentru aprobarea reglementarii tebnice ,.,Cod de proiectare a construcriilor eu pereti structurali de heron annat", indicativ NP 094-04

12. 0 rdinul mi nistrului tran sporturil or, construciiilor ~i turi smul u i nr. 761/2004 pentru aprobarca reglementarii tehnice "Metodologie privind investigarea, expertizarea ~i proiectarea solutiilor de consolidare a constructiilor vechi din zidarie apru1infuld patrirnoniului national, ~tilizalld tiranti din otel'', indicativ MP 033-04

13. Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turisrnului nr. 762/2004 pentru aprobarea reglernentarii tehn ice "Ghid privind proiectarea caselor integral prefabricate din lemn, amplasate in zone seismice", indicativ GP 094-04

14. Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului or. 763/2004 pentru aprobarca reglementarii tehnice "Metodoiogie privind calculul automat al imbiuarilor

cu sudura ~i cu suruburi a elementelor structurale din otel", indieativ MP 035-04

15. Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor ~i turisrnului IlL 764/2004 pentru aprobarea reglernentarii tehnice "Metodologie privind calculul automat al elementelor structurale din otel la starea limita de stabilitate", indicativ MP 034-04

16. Ordinul ministrului transporrurilor, constructiilor si turismului nr. 797/2004 pentru aprobarea reglementarii tehniee "Metodologie privind utilizarea masuratorilor geoclectrice

in zone de extindere urbana pe terenuri in panta in vederea evaluarii riscului de alunecari de teren", indicativ MP 032-04

17. Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 798/2004 pentru aprobarea reglernentarii tehnice "Ghid privind proiectarea structurilor de pamant armate eu rnateriale geosinteti ce si metalice", indican v G P 093-04

18. Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 799/2004 pentru aprobarea reglementarii tehnice "Ghid privind cerintelc de proiectare si executie a excavatiilor adanci in zonele urbane", indicativ GP 098-04

,

19. Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turisrnului nr. 1072/2004 pentru aprobarca reglementarii tehnice "Nonnativ privind asigurarca cerintelor de calitate a constructiilor printr-o rnentenanta cficienta a masinilor

si utilajelor de coustructii", (rcvizuire NE 003-97), indicativ NE 003-04

20. Ordinul rninistrului transporturilor, constructiilor ~i turismului nr. 1802/2004 pentru aprobarea reglementarii tehnice "Normativ pentru proiectarea ~i montajul peretilor cortina pentru satisfacerea cerintclor de calitate prevazute de Legea nr. 1011995", indicativ NP 102-04

194 195