Sunteți pe pagina 1din 30

GRINZI CU SECTIUNE MIXTA

PROFILE LAMINATE SAU SECTIUNI SUDATE


Grinzi din otel si placi cu sectiune
constanta sau cu vuta in zona rezemarii
de talpa superioara a grinzii.

Profile de otel inglobate in sectiuni de
beton armat si placi din beton armat in
contact cu talpa superioara a grinzii din
otel

Grinzi de otel si placi cu sectiune mixta
otel -beton armat

Grinzi de otel inglobate in beton armat
in contact la talpa superioara cu placi cu
sectiune mixta
1
2
GRINZI CU SECTIUNE MIXTA

Grinzile cu sectiune mixta sunt elemente structurale solicitate la
incovoiere alcatuite din profile de otel ce lucreaza impreuna cu
placile de beton pe care le sustin. Placile pot fi slab armate din
conditii de prevenire a fisurile severe in cadrul masurilor de
protectie la actiunea incendiilor dar cel mai frecvent sunt formate
din beton armat sau chiar beton precomprimat.
Cele doua materiale- otelul si betonul participa la comportarea
globala cu caracteristicile lor specifice, efectul general fiind de
optimizare a comportarii de ansamblu.
Astfel, betonul are o comportare foarte buna la solicitari de
compresiune, insa rezistenta sa la intindere poate fi ignorata.
Otelul insa, care are o rezistenta identica la intindere si la
compresiune, datorita zveltetii pe sectiune este afectat de diversele
forme de instabilitate in urma solicitarii de compresiune.
Calculul are la baza principii simplificatoare: placa este solicitata
partial sau in intregime la compresiune, partea intinsa nefiind
considerata; talpa superioara a grinzii de otel este impiedicata sa
flambeze iar otelul, fie pe intreaga sectiune, fie sub Axa Neutra, este
solicitat exclusiv la intindere.
GRINZI MIXTE OEL-BETON
3
GRINZI MIXTE OEL-BETON
Pe baza acestor observatii se poate scoate in evidenta faptul ca daca intre cele doua materiale
nu ar exista o legatura continua pe zona de contact, fiecare din aceste doua ar lucra
independent, partea din sectiunea de beton fisurand iar grinda de otel limitandu-se la o valoare
redusa a rezistentei datorita pierderii stabilitatii prin flambaj general din incovoiere.
Daca prin metode constructive se asigura aceasta legatura, distributia deformatiilor pe intreaga
sectiune se va echilibra intern, sectiunea nou obtinuta comportandu-se ca un tot unitar.
4
GRINZI CU SECTIUNE MIXTA
Distributia tensiunilor
pe inaltimea grinzii cu
sectiune mixta:
a) Intre cele doua
materiale nu exista
legatura continua;
b) Intre cele doua
suprafete sunt dispusi
conectori
Criterii fundamentale in calculul grinzilor cu sectiune mixta
la Starile Limita

1. Grinzile din otel sunt mono-simetrice in planul inimii, incovoierea fiind
dirijata in acest plan.
2. Momentul rezistent se determina in urma unui calcul in domeniul plastic pe
sectiuni in clasele de rezistenta 1 si 2, conform EC3. The design bending
moment capacity is determined with a plastic calculus only if the effective
cross section is in the class 1 or 2.
3. Grinda din otel este solicitata la intindere si compresiune:
4. In sectiunea de beton din zona comprimata tensiunile se dezvolta uniform
pe inaltime , valoarea maxima fiind , intre A.N. si fibra
extrema, cea mai solicitata.
5. Tensiunea maxima care se poate dezvolta in armatura longitudinala poate
atinge: daca barele sunt fixate in reazeme.

6. Barele ce alcatuiesc armatura din zona comprimata pot fi neglijate ca si
profilul de tabla cutata daca el se gaseste in zona comprimata. In zona
intinsa, tabla cutta se va considera ca fiind solicitata la o tensiune egala cu:
numai daca directia cutelor coincide cu directia logitudinala a
grinzii.
GRINZI MIXTE OEL-BETON
ya a yd
f = f
ck c cd
0.85f = 0.85f
sk s sd
f = f
yp ap
f
5
GRINZI CU SECTIUNE MIXTA
Clasificarea sectiunilor grinzilor mixte otel-beton se bazeaza pe verificarea
zveltetii peretilor sectiunilor din otel cat si pe urmatoarele considerente:
Daca talpa comprimata este interconectata cu placa din beton prin
intermediul unui numar adecvat de conectori, grinda cu sectiune mixta este din
clasa 1;
Daca placa de beton se situeaza in zona comprimata iar grinda din otel nu
este in clasa 1, atunci se considera ca grinda cu sectiune mixta este in clasa 1 daca
A.N. trece prin sectiunea de beton armat sau talpa comprimata a grinzii de otel;
daca aceste conditii nu sunt indeplinite, atunci grinda cu sectiune mixta este in
clasa 2
Sectiunea grinzii
mixte
Pozitia A.N. Clasa sectiunii grinzii mixte
In placa Clasa 1
Sectioneaza grinda
Clasa 2
(n general)
GRINZI MIXTE OEL-BETON
6
OBSERVATII

In cadrul calculului grinzilor mixte se neglijeaza efectul variatiilor de
temperatura.

Contractia si dilatarea betonului pot deasemena sa fie neglijate in cazul
verificarilor la Starile Limita Ultime; fac exceptie grinzile din clasa 4.

Sectiunea transversala a unei grinzi mixte este alcatuita din profil de
otel si placa de beton. Intre placa si talpa superioara a grinzii de otel se
poate realiza o vuta pentru a asigura o lungime de ancorare
corespunzatoare conectorilor. Aceasta zona nu este luata in calcul dar
determina marirea rezistentei pe sectiune datorita maririi inaltimii
grinzii mixte.

Atunci cand A.N. trece prin placa de beton, betonul din zona intinsa din
placa nu este luat in calcul.

Atunci cand placa insasi are o sectiune mixta, adancimea cutelor nu
este luata in calcul.
GRINZI MIXTE OEL-BETON
7
GRINZI MIXTE OEL-BETON
Sistemul static adoptat in final poate fi diferit luat in consideratie in
faza preliminara de executie, de ex. indepartarea unor sprijiniri
temporare utilizate pentru intarirea betonului poate mari deschiderea
grinzii in stadiul final; deasemenea, pe parcurs ce armatura flexibila
din placa incepe sa lucreze, rigiditatea si rezistenta conexiunilor cu
grinda de otel se va modifica.
Se poate concluziona ca:
- daca legaturile cu grinda de otel pot fi considerate articulatii
perfecte pe perioada de montaj, amplificarea rigiditatii datorita
transferului de rezistenta asupra armaturilor flexibile, va conduce la o
incastrare partiala si in final la o incastrare totala in faza finala, de
exploatare;
- daca legaturile cu grinda de otel sunt deja rigidizate inca din
perioada de montaj, intarirea betonului va mari aceasta rigiditate.

Grinda mixta obtinuta din grinda de otel static determinata va deveni
in final partial incastrata iar grinda mixta obtinuta dintr-o grinda de
otel incastrata perfect pe perioada de executie, va deveni in faza
finala o grinda continua.
8
VERIFICARI IN STAREA LIMITA ULTIMA LA GRINZI MIXTE
9
VERIFICARI IN
STAREA LIMITA ULTIMA
VERIFICARI
DE REZISTENTA PE SECTIUNE
VERIFICARI DE STABILITATE
GENERALA SI LOCALA
ASIGURAREA CONEXIUNII DINTRE
PLACA DE BETON SI GRINDA DE OTEL
CU CONECTORI
VERIFICARILE GRINZILOR MIXTE IN SECTIUNILE CRITICE
SECTIUNI CRITICE SI TIPUL DE VERIFICARE

I-I REZISTENTA LA INCOVOIERE SI FORFECARE
II-II REZISTENTA LA EFECTUL COMBINAT (ECHIVALENT) M-V
III-III FORFECAREA LOGITUDINALA A CONECTORILOR
IV-IV FORFECAREA LONGITUDINALA IN PLACA DE BETON
V-V FORFECAREA LONGITUDINALA A BETONULUI LA PARTEA SUPERIOARA A GRINZII
MIXTE
VI-VI INCOVOIERE RASUCIRE A GRINZII DE OTEL
10
Clasa
sectiunii
de otel
Metoda de analiza Momentul rezistent
1
Analiza rigid-plastica sau elastica cu
redistribuirea momentelor incovietoare
2
Analiza elastica cu redistribuirea
momentelor
3
Analiza elastica cu redistribuirea
momentelor
4
Cu voalarea partiala a sectiunii
pl,Rd
M
pl,Rd
M
el,Rd
M
ef
el,Rd

RELATTI INTRE METODELE DE ANALIZA SI DETERMINAREA MOMENTULUI REZISTENT


METODE DE ANALIZA A GRINZILOR MIXTE
11
IPOTEZELE ANALIZEI ELASTICE

Grinzile mixte sunt alcatuite din grinzi de otel fixate
continuu in placa; legatura dintre cele doua materiale
este suficienta pentru a impiedica alunecarea;
Sectiunile de otel raman plane dupa dezvoltarea
deformatiilor in interiorul materialului;
Otelul si betonul sunt materiale ce actioneaza elastic
linear indiferent de nivelul tensiunilor
( );
Betonul din zona intinsa nu este luat in consideratie
pe parcursul verificarilor si nici zona marita din dreptul
grinzii de otel, daca exista. Betonul din zona intinsa nu
este luat in calcul in cazul in care A.N. trece prin placa.
a c
=
CLACULUL ELASTIC ALGRINZILOR MIXTE
12

In cadrul calculului elastic al grinzilor continue cu moment de
inertie constant nu se tine cont de fisurarea placii de beton,
din zona reazemului intermediar si o redistribuire a
momentului incovoietor de la reazem inspre mijlocul
deschiderii nu este posibila.
Insa datorita faptului ca o redistribuire a momentelor poate
conduce la optimizarea proprietatilor materialelor
componente, pe baza metodelor simplificate de calcul se pot
lua in calcul, in cadrul unei comportari elasto-plastice a
materialului, efectele fisurarii betonului.


CALCULUL ELASTIC
AL GRINZILOR MIXTE OEL-BETON
13
CALCULUL ELASTIC AL GRINZILOR MIXTE OTEL BETON
CALCULUL ELASTIC
AL GRINZILOR MIXTE OEL-BETON
14
Rigiditatea la incovoiere betonului nefisurat
Rigiditatea la incovoiere betonului fisurat
Analiza pe sectiunea nefisurata
Analiza pe sectiunea fisurata
Determinarea fortelor interne pe baza sectiunii
nefisurate pentru combinatia caracteristica
Determinarea zonelor fisurate in care efortul
de intindere in beton atinge valorile maxime,

max
=2,0f
ct,m



Determinarea zonelor fisurate in care efortul
de intindere in beton atinge valorile maxime,

max
=2,0f
ct,m


Reducerea rigiditatii la incovoiere
de la E
st
J
1
la E
st
J
2

Reluarea analizei structurale cu distributia de
rigiditate modificata

AM-Diferenta rezultata in urma redistribuirii
momentelor de incovoiere datorita fisurarii
E
st
J=E
a
I
a
DESCHIDERI ECHIVALENTE CE INTERVIN IN
CALCULUL LATIMII EFICACE A TALPII DE BETON
15
Zonele de la jumatatea deschiderii
si pe reazemele interne
Reazemele de capat
Lungime echivalenta
REZISTENTA IN PLASTIC PE SECTIUNEA GRINZILOR MIXTE

factorul partial de siguranta al betonului,
factorul partial de siguranta al armaturii flexibile,
factorul partial de siguranta al sectiunii grinzii de otel,
factorul partial de siguranta al conectorilor din otel,

1.5
c
=
c

1.15
s
=
s
1.10
a
=
a

1.25
v
=
v

16
CALCULUL SI VERIFICARILE IN ELASTIC AL
TENSIUNILOR NORMALE IN GRINDA MIXTA
Pozitia N.A. A
a
, I
a
, A
c
, n, A
b
, I
b
Pe deschiderea grinzii
In placa:


In grinda de otel:

Pe reazem
2
) (
c c
c a b a
h
n
A
h z h A <
2
) (
c c
c a b a
h
n
A
h z h A >
2
) (
c c
c a b a
h
n
A
h z h A <
( )
( ) ( )
3 2
3
1
2
1 1
b b
ef
b a a a b
a b
a
ef
ef
a
b b
z h
n
b
z z A I I
z h
A n
b
b
A n
h z
+ + =
(
(

+ +

=
( ) ( )
2 2 2
3
1
2
1
b b b c
c
b a a a b
c
b
c
b a
c
a
b
z h A h
n
A
z z A I I
h
h
n
A
z A
n
A
A
z
+ + =
(

|
.
|

\
|
+
+
=
| |
( ) ( )
2 2
1
s b s b a a a b
s s a a
s a
b
z z A z z A I I
z A z A
A A
z
+ + =
+
+
=
ECHILIBRUL PE SECTIUNILE SUPUSE LA MOMENT DE
INCOVOIERE POZITIV ( IN ELASTIC)
Momentul de incovoiere elastic pozitiv
A,N. trece prin placa
Momentul de incovoiere elastic negativ
A.N. in placa de beton


ECHILIBRUL PE SECTIUNILE SUPUSE LA MOMENT DE
INCOVOIERE NEGATIV ( IN ELASTIC)
CALCULUL SI VERIFICARILE IN PLASTIC LA
GRINDA MIXTA OTEL-BETON
Pozitia A. N.

A
a
, I
a
, A
c
, n, A
b
, I
b
Pe deschidere
In placa:

In talpa superioara a grinzii de otel:


In inima grinzii de otel:
Pe reazeme
In talpa superioara:


In inima:

n
A
A
c
a
s
a
c
a
A
n
A
ct A < s 4
n
A
ct A
c
a
> 4
2
2
1
;
|
|
.
|

\
|

=

=
ef
a
a b a b
ef
a
b b
b
A n
z h A Z
b
A n
h z
( )
2 2
2 ;
4
1
b a a a c
c
b a
c
a b
z h c z A z
n
A
Z A
n
A
c
h z + = |
.
|

\
|
+ =
( )
2 2
2
4
2
2
1
b a a a a c
c
b
a a
c
b
z d t h d
t
h ct z A z
n
A
Z
t h
d
ct
A
n
A
d
z
+ |
.
|

\
|
+ =
+ + |
.
|

\
|
=
a
c
a
A
n
A
ct A < s 4
s
s
a
n
A
ct A > 4
( )
2 2
2 ;
4
1
b a a a s
s
s
b a
s
s
a b
z h c z A z
n
A
Z A
n
A
c
h z + =
|
|
.
|

\
|
+ =
( )
2 2
2
4
2
2
1
b a a a a s
s
s
b
a a
s
s
b
z d t h d
t
h ct z A z
n
A
Z
t h
d
ct
A
n
A
d
z
+ |
.
|

\
|
+ =
+ +
|
|
.
|

\
|
=
ECHILIBRUL IN SECTIUNILE GRINZII MIXTE
SOLICITATA LA MOMENT PLASTIC POZITIV
Moment plastic pozitiv
A.N. in placa
Moment plastic pozitiv
A.N. in grinda de otel
ECHILIBRUL IN SECTIUNILE GRINZII MIXTE
SOLICITATA LA MOMENT PLASTIC NEGATIV
VERIFICARI IN STARILE LIMITA ULTIME IN DOMENIUL PLASTIC
CRITERII DE BAZA
Metodele utilizate penttu obtinerea eforturilor in cadrul analizei globale in plastic pot
fi ori rigid ori elasto-plastic.

Analiza rigid-plastica impune satisfacerea unei serii de conditii :
Sectiunea transversala a grinzii de otel trebuie sa fie simetrica fata de axa principala
verticala;
Grinda de otel trebuie sa fie proiectata astfel incat previona fenomenul de pierdere a
stabilitatii locale a talpii comprimate;
Sectiunea activa a grinzii mixte in zona articulatiilor plastice este in clasa 1 iar alte
sectiuni transversale sunt in clasele 1 sau 2, cu exceptia partilor active ale inimilor;
Deschiderile alaturate trebuie sa respecte urmatoarele:


In alte deschideri, unde mai mult de jumatate din actiunea de calcul se concentreaza pe
o distanta < 1/5 din travee si se gaseste deasemenea in zona comprimata, inaltimea
zonei comprimate pe sectiunea grinzii nu trebuie sa depaseasca 15% din inaltimea
totala a elementului;
In cazul in care articulatia plastica este cea din urma ce afecteaza deschiderea, grinda
nu trebuie sa fie asigurata in mod particular la stabilitate pe directia transversala.
s
1 2 2 1 1
L <L : L - L 0.50L s
1 2 1 2
L >L : L 1.15L
REZISTENTA PLASTICA A SECTIUNILOR GRINZILOR MIXTE
23
IPOTEZE PRIVIND MOMENTUL REZISTENT PLASTIC
Trebuie asigurata o conexiune totala intre grinda de otel si placa de beton pentru a
ajunge in acelasi timp la rezistenta limita;
Toata sectiunea de otel a gtrrinzii se considera plastificata, tensiunile de
compresiune si intindere fiind egale cu limita de curgere ;

Tensiunile din sectiunea activa a betonului armat comprimat au o valoare limita,
constanta pe intreaga sectiune situata intre A.N. si fibra cea mai
solicitata;

Tensiunile din armatura longitudinalavor fi egale cu tensiunea elastica limita
unde

Armatura din placa din zona comprimata se va neglija in calcul
pl,Rd
M
ya a
f
ck c
0,85( f )
a
= 1,0
c
= 1,5
sk s
f s
= 1,15
24
REZISTENTA PLASTICA A SECTIUNILOR GRINZILOR MIXTE
CALCULUL SI VERIFICARILE PE SECTIUNE
a
ya
el pl Ed
f
W M

s
) (
a
ya
v Rd pl Ed
f
A V V

= s
3
,
a
ya
pl LT
f
W
M
_
s

max
a
ya
pl LT
Ed
f
W
M
_
s

cr
y pl
LT
M
f W
=
2
32 , 1
h L
I E t b
M
y f f
cr


=
ANALIZA PLASTICA LA GRINZILE CONTINUE
Incarcarea de cedare in cadrul unei analize rigid plastice
ASIGURAREA STABILITATII GENERALE
CONDITII CONSTRUCTIVE SI VERIFICARI
Incarcarea uniform repartizata, permanenta cel putin 40% din totala;
Diferenta dintre deschiderile adiacente deschiderii minime sa nu depaseasca 20%; deschiderea unei
console< 15% deschiderea alaturata;
Talpa superioara a grinzii de otel legata continuu cu conectori de placa;
Distanta dintre conectorii gujon s (mm) pentru grinzi neinglobate:

b
f
- Latimea talpii comprimate;
h
a
- Inaltimea grinzii de otel;
d- diametrul gujonului
La grinzi marginale, armatura din placa se ridica pe reazem si se ancoreaza pe o lungime egala cu 0.25b, be
fiind distanta dintre grinzi. Aria de armatura (moment negativ transversal, reazem) pe unitatea de lungime
a grinzii va fi mai mare decat:


Rigiditatea la incovoiere a placii:
Relatia de verificare:
3
2
02 . 0
w
a
f
t
h
d
b
s
s
a
y
w
f
t

3
25 . 0
a
w a c cm
h
b
t E I E >
3
2
35 . 0
Rd
a
Rd el Rd pl LT Rd b
Rd b Ed
M M
M M

_ =
s
) , ( , ,
,
;
Calculul conectorilor la grinzile mixte. Conexiuni totale sau partiale
Clasificarea tipurilor de conectori
Ductili (elastici) suporta deformatii >6mm;
conectorii tip gujon (dorn) cu d=1622 mm si
h>4d sudati la talpa superioara a grinzilor de
otel sau pe fiecare cuta a tablelor
Rigizi profile de otel (tacheti corniere,
bucle sudate, agrafe cu arc
Diagrama de variatie a tensiunilor de forfecare in conectori
Forfecare
Directia de alunecare-orientarea barelor de rigidizare
Dimensionarea unei conexiuni partiale cu conectori ductili
CLASIFICAREA TIPULUI DE CONEXIUNE SI CONDITII UNEI CONEXIUNI COMPLETE
Conexiune completa: N> N
f
Conexiune partiala (cu gradul de conlucrare):
N<N
f
, ; N/N
f
Conditii de clasificare a conectorilor ductili la
laminate cu talpi egale (gujoane cu dia 16
mm22 mm si lungimea libera dupa sudare
de minim 4d):
Conditii de clasificare a conectorilor ductili (flexibili)
la laminate cu talpi inegale (At
i
<3At
s
):
Conditii suplimentare pentru gujoane:
-gujon de minim 76 mm inaltime dupa
sudare si diametru 1920 mm
REZISTENTA DE CALCUL LA FORFECARE A CONECTORILOR
) , min(
) 2 ( ) 1 (
Rd Rd Rd
P P P =
v
u
Rd
f d
P

t
=
4
8 , 0
2
) 1 (
v
cm ck
Rd
E f
d P

o

=
2 ) 2 (
29 , 0
Rezistenta de calcul a gujoanelor:
Rezistenta la forfecare prin gujon
Rezistenta la forfecare prin strivirea betonului la contact
Rezistenta conectorilor rigizi:
Conectori de tip tachet otel lat sau otel patrat
c
ck
Rd
f
Af P

q =
1
Conector tip tachet din corniere
v
ck Rd
f bh P

1
10
4 / 3
=