1.

BREVIAR DE CALCUL
Date generale
Prezentul capitol are ca obiect proiectarea unor părți din structura de rezistență pentru o hală
de producție, confecții metalice, cu o singură deschidere și 8 travei, având regim de înălțime parter,
situat în localitatea Bacau. Hala va fi deservită de un pod rulant.
Proiectarea se va face în variantele de realizare a structurii acoperișului halei din elemente
tipizate din beton precomprimat și/sau elemente metalice.
Conform codului P100-1/2013, construcția se încadrează în clasa de importanță II, cu un factor
de importanță 𝛾𝐼,𝑒 =1.2 , cu o acceleratie de varf a terenului 𝑎𝑔 = 0.35g și perioadele de colt: 𝑇𝑐 = 1𝑠
𝑇𝑏 = 0.2s , 𝑇𝐷 = 3.0s.
Suprastructura este alcătuită din elemente prefabricate de beton precomprimat, infrastructura - fundații
tip pahar. La nivelul acoperișului au fost prevăzute pane metalice, iar închiderea s-a realizat cu panouri
tip sandwich. Hala va fi iluminată natural prin intermediul iluminatoarelor prevăzute în planul
acoperișului.
Închiderile perimetrale sunt realizate din panouri tip sandwich..

Variante de realizare a structurii acoperișului

Varianta 1 - elemente tipizate din beton precomprimat: grinzi G6T dispuse în lungul traveei și
chesoane ECP 12-1.5, ECP 15-1.5 ECP 18-1.5 dispuse paralel cu deschiderea.
Varianta 2 - elemente tipizate din beton precomprimat: grinzi G12-6, G15-6, G18-6 dispuse în
lungul deschiderii halei și chesoane ECP 6-1.5 dispuse paralel cu traveea.
Varianta 3 - elemente tipizate din beton precomprimat cu elemente metalice: grinzi G12-4,
G15-4, G18-4, G12-6, G15-6, G18-6 dispuse în lungul deschiderii halei și pane metalice cu învelitoare
ușoară dispuse paralel cu traveea.
Varianta 4 - structură de acoperiș - ferme metalice și învelitoare ușoară.

1.1. Evaluarea încărcărilor asupra structurii

1.1.1. Evaluarea încărcării din zăpadă - Se realizează conform codului de proiectare CR1-1-3/2012.

Valoarea caracteristică a incărcarii din zăpadă pe acoperiș, s, pentru situația de proiectare

persistentă/tranzitorie se determină astfel:
1
S = γ_Is*μ_1*C_e*C_t*S_k= 𝟏 ∗ 𝟎. 𝟖 ∗ 𝟏 ∗ 𝟏 ∗ 𝟐. 𝟓 = 𝟐. 𝟎𝟎 KN/m^2
Unde:
γ_Is=factor de importanță expunere pentru acțiunea zăpezii (cat. III – constructii de tip curent
care nu apartin celorlalte clase)
Conform tab.4.1 CR-1-1-3/2012 => γ_Is = 1.00
μ_1=coeficient de formă pentru încărcări din zăpadă (terasă)
Conform tab 5.1 CR-1-1-3/2012 => μ_i = 0.8
C_e=coeficient de expunere al construcției în amplasament (normală)
Conform tab .4.3. pag.11 CR-1-1-3/2012 => C_e = 1.00
C_t=coeficient termic (termoizolații)
Conform CR-1-1-3/2012 => C_t = 1.00
S_k=valoare încărcare pe sol (Bacau)

1
Pag. 8, relația 4.1, CR 1-1-3/2012
1
Conform fig.3.1. CR-1-1-3/2012(pag 7) => 𝑆𝑘 = 2.5 KN/𝑚2

1.1.2. Evaluarea încărcărilor elementelor de suprafață pentru acoperiș :

Denumire Încărcare Valoare Coeficient de grupare Valori de proiectare

caracteristică kN/m2 kN/m2 kN/m2

G.F . G.C. G.C. G.F. G.C.ld G.C.

SLU ld SLS SLS SLU SLS SLS

Greutate proprie - - - - - - -

Praf industrial 0,20 1.35 1 1 0.27 0,20 0,20

Beton de 0,20 1,35 1 1 0.27 0,20 0,20

monolitizare

Ansamblu izolație 0,10 1,35 1 1 0,13 0,1 0,1

Luminator 0,25 1,35 1 1 0,33 0,25 0,25

Zăpadă 2,0 1,5 0.4 1 3.00 0.8 2.00

4.00 1.55 2,75

Aleg varianta 2: grinzi G6Tcu elemente de acoperiș din beton tip ECP 9 -1,5A;

greutate:
68.30
27,43kN=> =2.28 kN/𝑚2
18∗1,5

Cu luminator:

SLS:

0.75*1,5=1.12kN/m (pe ambele nervuri)

1.12
= 0.56kN/m (pe o nervură)
2

0.56kN/m < 3 kN/m(P1cap) => aleg ECP 9 -1.5B

SLU:

4.00*1.5=6.00 kN/m(pe ambele nervuri)

6.00
= 3.00 kN/m(pe o nervură)
2

3.00 Kn/m<5.50 kN/m(P3cap) => aleg ECP 9-1.5B

2
Denumire încărcare Valoare Coeficient de grupare Coeficient de proiectare
caracteristică kN/m2 kN/m2
kN/m2
G.F . G.C. ld G.C. G.F. G.C.ld G.C.
SLU SLS SLS SLU SLS SLS

Greutate proprie ECP 2,52 1,35 1 1 3,40 2,52 2,52

Beton de momolitizare 0,20 1,35 1 1 0.27 0,20 0,20

Ansamblu izolație 0,10 1,35 1 1 0,13 0,1 0,1

Luminator 0,25 1,35 1 1 0,33 0,25 0,25

Praf industrial 0,20 1.35 1 1 0.27 0,20 0,20

Zăpadă 2,0 1,5 0.4 1 3.00 0.8 2.00

7.40 4.07 5.27

Pef SLEN_LD=4.07*9=36.63 kN/m : 2 = 18.31 kN/m

p1cap > pef SLEN_LD

20.9 > 18.31

Pef SLEN_GF= 7.40 * 9=66.6 kN/m : 2 = 33.3 kN/m

p3cap > Pef SLEN_GF

36.1 > 33.3

Aleg Grinda de acoperis C40/50 G18-4E

3
 LUCRAREA 2
Calculul și dimensionarea grinzii de rulare

Piese scrise
1. Breviar de calcul
- alegerea soluțiilor pentru realizarea grinzii de rulare
- identificarea parametrior podului și a încărcărilor pe stâlpi (apăsările pe roțile podului,
capacitatea de ridicare, dimensiunile geometrice de gabarit pentru pod, tipul de pod
utilizat etc.)
- evaluarea încărcărilor și a forțelor generate de deplasarea podului
- stabilirea schemei statice de calcul și/sau modelarea în program de calcul
- calculul, dimensionarea și verificarea grinzii de rulare la SLEN, SLU și verificarea la
oboseală.
2. Tehnologia de execuție și montaj a grinziilor de rulare
Piese desenate
- întocmirea planului de dispunere a grinzilor de rulare cu detalii de îmbinare și secțiuni
reprezentative

1. Alegerea podului rulant:

În încinta halei se va monta un pod rulant cu cârlig cu cabina lateral stânga. Alegerea
acestui pod se va face în conformitate cu regimul de lucru în care se dorește funcționarea
podului, capacitatea de ridicare a acestuia, numărul de cârlige și geometria halei.
D= 18 m
Q= 125 kN
Regim de lucru: foarte greu
Tip de pod: PC 20.12
Apăsările podului: P1= 105 kN
P2= 35 kN
P3= 135 kN
P4= 50 kN
2. Caracteristicile podului rulant
Deschidere Tip A B h6 hi i l1 C1 b Gc Gp
[m] pod [m] [m] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [kN] [kN]
18 PC20 4.75 5.90 435 2160 695 325 760 60 39.7 200

4
A – distanța dintre axele roților podului rulant (ampatament)
B – gabaritul podului rulant in sens transversal
h6 – distanța de la nivelul superior al șinei căii de rulare la axa tampoanelor de cauciuc ale
podului rulant
hi – distanța de la nivelul superior al șinei căii de rulare la partea superioară a gabaritului
podului rulant
i - distanța de la nivelul superior al șinei căii de rulare la partea inferioară a gabaritului
podului rulant
l1 – distanța intre axa șinei căii de rulare până la cel mai apropiat element de construcție pe
care este montat podul
b – lățimea șinei căii de rulare
Gc – greutatea căruciorului
Gp – greutatea podului
L – deschiderea podului rulant L=D-1m=18m-1m=17m

1. Determinarea forțelor laterale generate de deplasarea podului rulant

a) Forța orizontală longitudinală produsă de demarerea sau frânarea poduli rulant, aplicată
la fața superioară a șinei căii de rulare:
𝑛𝑓
1
Pl = ∙ ∑ 𝑃𝑚𝑎𝑥
10
1
1 1
Pl = ∙ P3 = ∙ 135 = 13.5 𝑘𝑁
10 10
nf = numărul roților frânate de pe o parte a podului (jumătate din numărul total total de
roți de pe partea respectivă)

b) Forța orizontală transversală produsă de frânarea sau demararea căruciorului:

1
Pt = ∙ (Gc + Q)
20 ∙ n
1
Pt = ∙ (39.7 + 125) = 4.11 kN
20 ∙ 2
n = numărul de roți de pe o parte a podului rulant

c) Forța orizontală transversală produsă de deplasarea oblică a podului rulant sau de

neparalelismul șinelor. Este o forță ce se ia în considerare la verificarea elementelor de
prindere a șinei de grinda de rulare.
1
Ps = ∙ Pmax
5
1 1
Ps = ∙ P3 = ∙ 135 = 27 kN
5 5

5
 d) Forța orizontală longitudinală propusă de lovirea podului în opritori. Este o forță ce se
utilizează la verificarea opritorilor și a prinderilor acestora și la verificarea grinzilor de
rulare de structura de susținere.
mf ∙ vp2
PT =
fT
1 Gp (L − C1 )
mf = ∙ ( + Gc ∙
g 2 L
vp = viteza podului rulant în momentul lovirii de opritori (80m/min)
fT = capacitatea tamponului de cauciuc sub acțiunea forțelor PT
fT = 0.2 m
1 200 (17 − 0.76)
mf = ∙( + 39.7 ∙ ) = 14.05 t
9.81 2 17
14.05 ∙ 1.332
PT = = 124.26 kN
0.2

2. Calculul static al grinzii de rulare

Grinda de rulare se poate realiza din beton armat precomprimat sau din metal. La proiectare
se va ține cont de:

 Capacitatea de ridicare (sarcina utilă) Q

 Regimul de funcționare
 Numărul de poduri rulante
 Modul de alcătuire a podului

Comportarea grinzii de rulare este dată în principal de sarina pe roată pentru podul încărcat.

Particularități de calcul ale grinzii de rulare

Grinda de rulare se va calcula la acțiunea a cel putin 2 poduri rulante identice și alăturate, la
SLU. Se vor determina momentele încovoietoare și forțele tăietoare maxime din fiecare secțiune și se
vor face înfășurătorile acestor valori.

Grinda de rulare este solicitată la încărcări date de:

 greutate proprie
 greutate șină de rulare + accesorii și prinderi
 un convoi de sarcini mobile verticale și orizontale date de deplasarea podului rulant.
Convoiul de sarcini mobile verticale este reprezentat de apăsările pe roțile podului
(P1, P2, P3, P4), iar cele orizontale sunt forțele laterale determinate anterior (Pl, Pt, Ps,
P T)

Încărcările verticale transmise pe roțile podului provin din:

 grinda podului rulant (Gp)

 greutatea căruciorului (Gc)
 sarcina de lucru (Q)
6
 Acțiunea dinamică a podului rulant se ia în considerare prin multiplicarea sarcinilor verticale
cu un coeficient ψ și a sarcinilor orizontale cu un coeficient α funcție de regimul de funcționare.

𝜓 = 1.40 (regim de lucru foarte greu)

α Pl,Pt = 1.50

Așezarea convoiului de forțe pe grinda de rulare simplu rezemată se face în poziție de

moment maxim maximorum. Se consideră că pe grinda de rulare funcționează 2 poduri rulante cu
aceeași capacitate de ridicare cu presiunile maxime pe roți P1, P3 (P3 > P1). Convoiul format din cele 4
forțe va fi alăturat astfel încât apăsarea maximă P3 să fie amplasată spre mijlocul grinzii la distanța (B-
A)/4.

X=B-A=5.75-4.5=1.25m

𝑋 1.15 3 3
= = 0.2875𝑚 𝑋 = ∗ 1.15 = 0.8625𝑚
4 4 4 4

60
𝑞= + 0.679 = 10.679 𝑘𝑁/𝑚
6
6
∑ 𝑀1 = 0 => 𝑃1 ∙ 𝜓 ∙ 3.6375 + 𝑃3 ∙ 𝜓 ∙ 4.7875 + 𝑞 ∙ 6 ∙ − 𝑉4 ∙ 6 = 0
2
9
𝑉4 ∙ 9 = 147 ∙ 3.6375 + 189 ∙ 4.7875 + 10.679 ∙ 9 ∙
2
𝑉4 = 208 𝑘𝑁

9
∑ 𝑀4 = 0 => 𝑉1 ∙ 9 − 𝑃1 ∙ 𝜓 ∙ 5.3625 − 𝑃3 ∙ 𝜓 ∙ 4.2125 − 𝑞 ∙ 9 ∙ =0
2
9
𝑉1 ∙ 9 = 147 ∙ 5.3625 + 189 ∙ 4.2125 + 10.679 ∙ 9 ∙
2
𝑉1 = 224.10𝑁
3.63752
𝑀2 = 224.10 ∙ 3.6375 − 10.679 ∙ = 644.52 𝑘𝑁 ∙ 𝑚
2
4.78752
𝑀3 = 224.10 ∙ 4.7875 − 10.679 ∙ − 147 · 1.15 = 681.44 𝑘𝑁 ∙ 𝑚
2
S-a determinat valoarea momentului maxim de M=681.44 kN * m, se obteaza pentru grinda
din beton armat precomprimat tipizata GRP9-100A ce are un moment capabil de M= 860 kN
*m avand urmatoarele caracteristici:
L = 8.92 m
h = 100 cm
h1 = 55 cm
h2 = 35 cm

7
t = 12 cm
G = 60 kN

Am ales grinda
Verificarea la starea limită de oboseală

Calculul în secțiuni normale

1. Valoarea corectată 𝑬𝒄 ¸
0.8 0.8 𝑁
𝐸𝑐′ = ∙ 𝐸𝑐 = ∙ 38000 = 25625.89
1 + 0.5 ∙ 𝜈 ∙ 𝜑 1 + 0.5 ∙ 0.138 ∙ 2.7 𝑚𝑚2
𝐸
𝑀𝑙𝑑 108.12
𝜈= 𝐸 = = 0.138
𝑀𝑚𝑎𝑥 681.44
𝜑 = 𝑘1 ∙ 𝑘2 ∙ 𝑘3 ∙ 𝜑0 = 1 ∙ 1 ∙ 1 ∙ 2.5 = 2.5
𝜑0 = 2.5(C40/50)

𝐸
𝑞 ∗ 𝑙 2 10.679 ∗ 92
𝑀𝑙𝑑 = = = 108.12𝑘𝑁𝑚
8 8

2. Coeficientul de echivalență
𝐸𝑎 210000
𝑛𝑒 = ′ = = 8.19
𝐸𝑐 25625.89

3. Se calculează:

- poziția axei neutre pentru secțiunea T

As,eff = 1526.00 mm2 ( 6 Ø 18 )

ℎ𝑡
0.5 ∙ 𝑏 ∙ 𝑥 2 + ℎ𝑡 ∙ (𝑏𝑡 − 𝑏) (𝑥 − ) − 𝑛𝑒 ∙ 𝐴𝑠,𝑒𝑓𝑓 ∙ (𝑑 − 𝑥) = 0
2
120
0.5 ∗ 350 ∗ 𝑥 2 + 120 ∗ (550 − 350) (𝑥 − ) − 8.19 ∗ 1526.00 ∗ (975 − 𝑥) = 0
2
175𝑥 2 + 11502.06𝑥 − 13625491.5 = 0
𝑥 = 248 𝑚𝑚
- momentul de inerție al zonei comprimate

𝑏 ∙ 𝑥3 𝑥 2 (𝑏𝑡 − 𝑏) ∙ ℎ𝑡 3 ℎ𝑡 2
𝐼𝑏𝑐 = +𝑏∙𝑥∙( ) + + (𝑏𝑡 − 𝑏) ∙ ℎ𝑡 ∙ (𝑥 − )
12 2 12 2

8
 350 ∙ 2483 248 2 (550 − 350) ∙ 1203 120 2
𝐼𝑏𝑐 = + 350 ∙ 248 ∙ ( ) + + (550 − 350) ∙ 160 ∙ (248 − )
12 2 12 2
𝐼𝑏𝑐 = 2.93 ∙ 109 𝑚𝑚4
- momentul de inerție al secțiunii ideale de beton în raport cu axa neutră (𝐴′𝑎 = 0)

𝐼𝑏𝑖 = 𝐼𝑏𝑐 + 𝑛𝑒 ∙ 𝐴𝑎 ∙ (𝑑 − 𝑥)2 + 𝐴′𝑎 ∙ (𝑛𝑒 − 1)(𝑥 − 𝑎′ )

𝐼𝑏𝑖 = 𝐼𝑏𝑐 + 𝑛𝑒 ∙ 𝐴𝑎 ∙ (𝑑 − 𝑥)2

𝐼𝑏𝑖 = 2.93 ∗ 109 + 8.19 ∗ 1526 ∗ (975 − 248)2

𝐼𝑏𝑖 = 9.53 ∙ 109 𝑚𝑚4
- eforturile unitare normale maxime în beton și armătură
𝐸
𝑀𝑚𝑎𝑥 681.44 ∗ 106 𝑁
𝜎𝑐 𝑚𝑎𝑥 = ∙𝑥 = 9
∗ 248 = 15.73 ≤ 𝑓𝑐𝑑 𝑓𝑎𝑡
𝐼𝑏𝑖 9.53 ∗ 10 𝑚𝑚2
𝑑−𝑥 975 − 248 𝑁
𝜎𝑎 𝑚𝑎𝑥 = 𝑛𝑒 ∙ 𝜎𝑏 𝑚𝑎𝑥 ∙ = 8.19 ∗ 15.73 ∗ = 337.65 ≤ 𝑓𝑦𝑑 𝑓𝑎𝑡
𝑥 248 𝑚𝑚2
𝑓𝑐𝑘 40
𝑓𝑐𝑑 𝑓𝑎𝑡 = 𝑘1 ∙ 𝛽𝑐𝑐(𝑡0 ) ∙ 𝑓𝑐𝑑 ∙ (1 − ) = 0.85 ∙ 1 ∙ 26.667 ∙ (1 − ) = 19.04 𝑁/𝑚𝑚2
250 250
σ𝑐 𝑚𝑎𝑥 15.73
= = 0.826 ≤ 0.9 Se verifica
𝑓𝑐𝑑,𝑓𝑎𝑡 19.04

LUCRAREA 3:
Calculul si dimensionarea unui stalp cu consola scurta si sectiune variabila

1. Determinarea axei de simetrie a stalpului:

Pentru a putea determina poziția axei de simetrie a stâlpului pentru care se calculează
necesarul de armătură, se va face împarțirea in corpuri simple a căror dimensiuni se
cunosc și ariile se pot calcula cu ușurință, iar centrele lor de greutate de asemeni.
∑ 𝐴𝑖𝑋𝐺𝑖
XGi= ∑ 𝐴𝑖

∑ 𝐴𝑖𝑌𝐺𝑖
YGi= ∑ 𝐴𝑖

9
 Corp H [m] l [m] Ai [m2] Xgi [m] Ygi [m] Ai*Xgi [m3] Ai*Ygi [m3]
1 0.2 0.4 0.08 9.8 0.2 0.784 0.016
2 0.1 0.3 0.03 9.65 0.15 0.2895 0.0045
3 0.1 0.1 0.01 9.65 0.333 0.0965 0.00333
4 3.7 0.3 1.11 7.75 0.15 8.6025 0.1665
5 0.3 1 0.3 5.75 0.5 1.725 0.15
6 0.5 0.5 0.25 5.35 0.667 1.3375 0.16675
7 0.5 0.5 0.25 5.35 0.25 1.3375 0.0625
8 5.1 0.5 2.55 2.55 0.25 6.5025 0.6375
Σ 4.58 20.675 1.20708

XG= 4.514192
YG= 0.263555

2. Determinarea eforturilor si realizarea diagramelor:

a. Încărcarea dată de sistemul de acoperiș, se consideră că descarcă centric pe axa
de simetrie a stâlpului, fiind calculată pe o arie aferentă unui stâlp:
𝑑𝑒𝑠𝑐ℎ𝑖𝑑𝑒𝑟𝑒𝑎
Aaferentăstâlp= ∗ 𝑡𝑟𝑎𝑣𝑒𝑒𝑎
2

Aaf= 54 m2
D= 18 m
t= 6 m
Încărcările ce intră în componența încărcăroo dată de acoperiș sunt:
- Încărcarea din învelitoare pentru aria aferantă a stâlpului
Vînvelitoare=(zăpadă+luminator+praf industrial+...kN/m2)*Aaf
Vînvelitoare = 148.5 kN/m2
- Încărcarea din grinda de acoperiș, fiind vorba de un element prefabricat, este data de
producător:

Vgr_acop= 22.5 kN
Totalizând încărcările componente ale încărcării din acoperiș, se va obține:
Vacoperis=( Vinv+ Vgr_acop)*1.35
Vacoperis= 203.85 kN
b. Încărcarea dată de grinda de rulare se va lua în considerare ținand seama de
excentricitatea față de axa de simetrie a stâlpului, pentru a evalua această încărcare s-au luat
în considerare: greutatea grinzii de rulare, greutatea podului rulant, greutatea căruciorului,
greutatea prinderilor, a șinei de rulare și a accesorilor (calculate pentru traveea de 6 m).
Vgr.de.rulare= (Ggr.rul+Gpod+Gcărucior+Gaccesorii)*1,35
Vgr.de.rulare= (60+200+39.7+0,679)*1,35
Vgr.de.rulare= 405.51 kN
Excentricitatea la care se aplică încărcarea dată de grinda de rulare este
10
 e=0,263 m
c. Forța orizontală transversală produsă de frânarea sau demararea căruciorului (Pt) se
va prelua de la calculul și dimensionarea grinzii de rulare, paragraful 3.b.
Pt= 4.11 kN
Se va calcula totodată și înălțimea la care actionează această forță:
HPt= înălțimeade.amplasare.a.grinzii.de.ruralefață.de.cota.0.a.cladirii+înălțimeagrinzi.de.rulare+b+hi
HPt= 5.30+1.00+0,06+2.16
HPt= 7,52 m
d. Greutatea proprie a stălpului se va evalua pentru cele trei secțiuni caracteristice ce
interesează pentru acest calcuș:
- La vârful stâlpului, greutatea acestuia va fi nulă: G1=0 kN
- În secțiunea de calcul de la nivelul de rezemare a grinzii de rulare, greutatea proprie a
stâlpului se va evalua prin însumarea ariilor corpurilor simple 1,2,3,4,5,6 pentru a afla
volumul stâlpului până la acel nivel, înmulțit cu greutatea betonului armat:
G2= (A1+A2+A3+A4+A5+A6)*lățimeastâlpului*ɣbeton.armat
G2= (0,08+0,03+0,01+1.11+0,3+0.25)*0,4*25
G2= 17.75 kN
Vstâlp2= G2*1,35= 17.75*1,35= 23,96 kN
- La baza stâlpului, se va calcula asemănător ca la secțiunea de calcul 2, însă pentru aria
stâlpului până la nivelul de încastrare în fundație.
G3=(A1+A2+A3+A4+A5+A6+A7+A8-A8ub.cota.0)*lățimeastâlpului*ɣbeton.armat
G3=(0,08+0,03+0,005+1.11+0,3+0.25+0,25+2.55-0,125)*0,5*25
G3= 55.68 kN
Vstâlp3= G3*1,35= 55.68*1,35= 75.17 kN
e. Forța orizontala longitudinală produsă de demararea sau frânarea podului rulant se
va prelua de la calculul și dimensionarea grinzii de rulare, paragraful 3.a.
P1= 105 kN
Aceasta este aplicată la fața superioara a șinei caii de rulare.
HP1= înălțimeade.amplasare.a.grinzii.de.ruralefață.de.cota.0.a.cladirii+înălțimeagrinzi.de.rulare+b
HP1= 5,30+1.00+0,06
HP1= 6,36 m

1. Calculul eforturilor și realizarea diagramelor

a.Pentru direcția a. a stâlpului se vor calcula:

-efortul axial pentru secțiunea de la vârful stâlpului:
N=Vacoperiș= 203.85 kN
-efortul axial pentru secțiunea unde reazemă grinda de rulare, dar fără a o lua și pe
aceasta în considerare:
N=Vacoperiș+Vstâlp2= 227.81 kN
-efortul axial pentru secțiunea unde reazemă grinda de rulare, cu considerarea acesteia:
N=Vacoperiș+Vstâlp2+Vgr.de.rulare= 633.32 kN
-efortul axial pentru secțiunea de la baza stâlpului:
N=Vacoperiș+Vstâlp2+Vgr.de.rulare+Vstâlp3= 708.49 kN

11
 -reacțiunea ce apare în secțiunea de încastrare la forța orizontală transversală produsă de
frânarea sau demararea căruciorului (Pt):
V3=Pt= 4.11 kN
-momentul generat de excentricitatea grinzii de rulare față de axa de simetri a stâlpului:
Mgr.de.rulare= Vgr.de.rulare*e= 405.51*0,263= 106.64 kNm
-momentul în secțiunea de rezemare a grinzii de rulare înainte de aplicarea momentului
generat de excentricitatea grinzii de rulare:
M=(HPt – 5.30)* Pt= (7.52-5.30)*4.11= 9.12 kNm
-momentul în secțiunea de rezemare a grinzii de rulare după aplicarea momentului
generat de excentricitatea grinzii de rulare:
M=(HPt – 5.30)* Pt+ Mgr.de.rulare= (7.52-5.30)*4.11+106.64= 115.76 kNm
Având aceste valori, se pot realiza diagramele de froță axială, forță taietoare și moment
încovoietor
b. Pe direcția b. a stâlpului, diagrama de efort axial va fi identica cu cea din vederea a.,
calculându-se doar valorile din diagrama de forță tăietoare și cea de moment încovoietor.
-recțiunea ce apare în secțiunea de încastrare la forța orizontală longitudinală produsă de
demararea sau frânarea podului rulant:
V3= P1= 105 kN
-momentul în secțiunea de rezemare a grinzii de rulare:
M=(HP1 – 5.30)* P1= (6.36-5.30)*105= 111.3 kNm
-momentul în secțiunea de la baza stâlpului:
M= HP1* Pt= 6.36*105= 667.8 kNm
Cu aceste valori, se pot realiza diagramele de forța axială, forță tăietoare și moment
încovoietor

2. Armarea stâlpului

Valorile momentelor încovoietoare și ale forțelor axiale pentru dimensionarea stâlpilor se

determină pornind de la eforturile maxime determinate din calcul structural sub acțiunea
forțelor laterale și verticale, constiderând efectele de ordin 2.
Valorile de calcul ale momentelor încovoietoare se stabilesc respectând regulile
ierarhizării capacitățiilor de rezistență, astfel încât să se obțină un mecanism favorabil de
disipare a energiei induse de seism, cu articulații plastice în grinzi. Pentru a minimiza riscul
pierderii stabilitații la acțiunea forțelor gravitaționale se evită, prin proiectare, apariția
articulațiilor plastice în stălpi (cu excepția bazei și eventual a ultimului nivel) prin
amplificarea momentelor rezultate din calcul sub acțiunea forțelor laterale și verticale cu un
coeficient care ține seama de suprarezistența globală a grinzilor de la nivelul considerat. Se
evită astfel apariția mecanismului de nivel caracterizat prin articularea generală a stâlpilor de
pe același nivel.

2.1 Materiale utilizate

Beton clasă C25/30, fck= 30 N/mm2, fcd= 18 N/mm2, fct=1,35 N/mm2

Oțel BST-500S, fyk= 500 N/mm2, fyd= 434,78 N/mm2
Unde, : fck – rezistența critică a betonului solocitat la compresiune
12
 fcd – rezistența de calcul a betonului solicitat la compresiunea
fyk – rezistența critică a oțelului solicitat la întindere
fyd – rezistența de calcul a oțelului solicitat la întindere
fct – rezistența de calcul a betonului solicitat la întindere
Se propune utilizare de armătură cu diametrul maxim Φ 28 mm pentru zona 1, și Φ 28
mm pentru zona 2, astfel calculându-se înălțimea utilă a secțiunii elementului:
-pentru zona 1: hs= bc-c-Φ/2=400-25-28/2=361 mm
h0=hs-c- Φ/2=361-25-28/2=322 mm
-pentru zona 2: hs= bc-c-Φ/2=500-25-28/2=461mm
h0=hs-c- Φ/2=461-25-28/2=422 mm

4.1 Armarea longitudinală (sectiunea 1 directiile a si b)

4.1.1 Algoritm de calcul
Forța axială de proiectare din stâlpi, 𝑁𝐸𝑑 , se determină din calcul static, în combinația
seismică considerată.
Se determină momentele încovoietoare de proiectare cu relația :
𝛴𝑀
𝑀𝐸𝑑𝑐 = 1.2 ∗ 𝛾𝑅𝑑 ∗ 𝑀′ 𝐸𝑑𝑐 ∗ ′ 𝑅𝑏 = 1.2 ∗ 1.0 ∗ 106.64 ∗ 1.0 = 127.96 𝐾𝑁𝑚
𝛴𝑀 𝑅𝑏𝑑

Unde:
𝛴𝑀𝑅𝑏
=1
𝛴𝑀′𝑅𝑏𝑑
𝑀′𝐸𝑑𝑐 – momentul în stâlp rezultat din calculul structural sub încărcări seismice de
proiectare
𝛴𝑀𝑅𝑏 -suma momentelor capabile în secțiunile care se plastifică, ale unei grinzi în
ansamblu, la un anumit nivel, calculate pentru un singur sens de rotire, corespunzător
sensului acțiunii seismice
𝛴𝑀′𝑅𝑏𝑑 - suma algebrică a momentelor rezultate din calcul structural sub încărcări
seismice de proiectare în secțiunile care se plastifică, pentru o grindă în ansamblu, la un
anumit nivel
𝛾𝑅𝑑 - factorul de suprarezistență datorat efectului de consolidare al oțelului; pentru
clasa de ductilitate DCM , 𝛾𝑅𝑑 =1

Se determină aria de armătură longitudinală necesară :

𝑁𝐸𝑑 203.85 ∗ 103
𝜆𝑥 = = = 28.31 𝑚𝑚
𝑏𝑐 ∗ 𝜂 ∗ 𝑓𝑐𝑑 400 ∗ 1 ∗ 18
28
𝑥𝑙𝑖𝑚 = 3 ∗ 𝑑2 = 3 ∗ (25 + ) = 117 𝑚𝑚
2
𝜆𝑥 ≤ 𝑥𝑙𝑖𝑚 =>
𝑁 ∗ ℎ𝑠 203.85 ∗ 103 ∗ 361
𝑀𝐸𝑑𝑐 − 𝐸𝑑 127.96 ∗ 106 −
𝐴𝑛𝑒𝑐 = 2 = 2 = 580.53 𝑚𝑚2
𝑠
𝑓𝑦𝑑 ∗ ℎ𝑠 435 ∗ 361

Se verifică coeficientul de armare total:

13
 𝑒𝑓𝑓
𝐴𝑠
0.01 ≤ 𝜌 = ≤ 0.04
𝑏𝑐 ∗ 𝑑
𝑒𝑓𝑓
𝐴𝑠
0.008 ≤ 𝜌 = ≤ 0.04
𝑏𝑐 ∗ 𝑑
𝑝𝑚𝑖𝑛 ∗ 𝑏𝑐 ∗ ℎ𝑠 1 ∗ 400 ∗ 361
𝐴𝑛𝑒𝑐
𝑠 = = = 1444 𝑚𝑚2
100 100
=> 𝐀𝐞𝐟𝐟
𝐬 = 𝟒∅𝟐𝟐 = 𝟏𝟓𝟐𝟎 𝐦𝐦
𝟐

4.2 Armarea longitudinală (sectiunea 2 directia a)

Forța axială de proiectare din stâlpi, 𝑁𝐸𝑑 , se determină din calcul static, în combinația
seismică considerată.
Se determină momentele încovoietoare de proiectare cu relația :
𝛴𝑀𝑅𝑏
𝑀𝐸𝑑𝑐 = 1.2 ∗ 𝛾𝑅𝑑 ∗ 𝑀′ 𝐸𝑑𝑐 ∗ = 1.2 ∗ 1.0 ∗ 115.76 ∗ 1.0 = 138.91 𝐾𝑁𝑚
𝛴𝑀′ 𝑅𝑏𝑑

Unde:
𝛴𝑀𝑅𝑏
=1
𝛴𝑀′𝑅𝑏𝑑
𝑀′𝐸𝑑𝑐 – momentul în stâlp rezultat din calculul structural sub încărcări seismice de
proiectare
𝛴𝑀𝑅𝑏 -suma momentelor capabile în secțiunile care se plastifică, ale unei grinzi în
ansamblu, la un anumit nivel, calculate pentru un singur sens de rotire, corespunzător
sensului acțiunii seismice
𝛴𝑀′𝑅𝑏𝑑 - suma algebrică a momentelor rezultate din calcul structural sub încărcări
seismice de proiectare în secțiunile care se plastifică, pentru o grindă în ansamblu, la un
anumit nivel
𝛾𝑅𝑑 - factorul de suprarezistență datorat efectului de consolidare al oțelului; pentru
clasa de ductilitate DCM , 𝛾𝑅𝑑 =1

Se determină aria de armătură longitudinală necesară :

𝑁𝐸𝑑 708.49 ∗ 103
𝜆𝑥 = = = 78.72 𝑚𝑚
𝑏𝑐 ∗ 𝜂 ∗ 𝑓𝑐𝑑 500 ∗ 1 ∗ 18
28
𝑥𝑙𝑖𝑚 = 3 ∗ 𝑑2 = 3 ∗ (25 + ) = 117 𝑚𝑚
2
𝜆𝑥 ≤ 𝑥𝑙𝑖𝑚 =>
𝑁 ∗ ℎ𝑠 708.49 ∗ 103 ∗ 461
𝑀𝐸𝑑𝑐 − 𝐸𝑑 138.91 ∗ 106 −
𝐴𝑛𝑒𝑐 = 2 = 2 = −121.65 𝑚𝑚2
𝑠
𝑓𝑦𝑑 ∗ ℎ𝑠 435 ∗ 461

Se verifică coeficientul de armare total:

14
 𝑒𝑓𝑓
𝐴𝑠
0.01 ≤ 𝜌 = ≤ 0.04
𝑏𝑐 ∗ 𝑑
𝑒𝑓𝑓
𝐴𝑠
0.008 ≤ 𝜌 = ≤ 0.04
𝑏𝑐 ∗ 𝑑
𝑝𝑚𝑖𝑛 ∗ 𝑏𝑐 ∗ ℎ𝑠 1 ∗ 500 ∗ 461
𝐴𝑛𝑒𝑐
𝑠 = = = 2305 𝑚𝑚2
100 100
=> 𝐀𝐞𝐟𝐟
𝐬 = 𝟒∅𝟐𝟖 = 𝟐𝟒𝟔𝟑. 𝟎𝟎 𝐦𝐦
𝟐

4.3 Armarea longitudinală (sectiunea 2 directia b)

Forța axială de proiectare din stâlpi, 𝑁𝐸𝑑 , se determină din calcul static, în combinația
seismică considerată.
Se determină momentele încovoietoare de proiectare cu relația :
𝛴𝑀𝑅𝑏
𝑀𝐸𝑑𝑐 = 1.2 ∗ 𝛾𝑅𝑑 ∗ 𝑀′ 𝐸𝑑𝑐 ∗ = 1.2 ∗ 1.0 ∗ 667.80 ∗ 1.0 = 801.36 𝐾𝑁𝑚
𝛴𝑀′ 𝑅𝑏𝑑

Unde:
𝛴𝑀𝑅𝑏
=1
𝛴𝑀′𝑅𝑏𝑑
𝑀′𝐸𝑑𝑐 – momentul în stâlp rezultat din calculul structural sub încărcări seismice de
proiectare
𝛴𝑀𝑅𝑏 -suma momentelor capabile în secțiunile care se plastifică, ale unei grinzi în
ansamblu, la un anumit nivel, calculate pentru un singur sens de rotire, corespunzător
sensului acțiunii seismice
𝛴𝑀′𝑅𝑏𝑑 - suma algebrică a momentelor rezultate din calcul structural sub încărcări
seismice de proiectare în secțiunile care se plastifică, pentru o grindă în ansamblu, la un
anumit nivel
𝛾𝑅𝑑 - factorul de suprarezistență datorat efectului de consolidare al oțelului; pentru
clasa de ductilitate DCM , 𝛾𝑅𝑑 =1

Se determină aria de armătură longitudinală necesară :

𝑁𝐸𝑑 708.49 ∗ 103
𝜆𝑥 = = = 98.40 𝑚𝑚
𝑏𝑐 ∗ 𝜂 ∗ 𝑓𝑐𝑑 400 ∗ 1 ∗ 18
28
𝑥𝑙𝑖𝑚 = 3 ∗ 𝑑2 = 3 ∗ (25 + ) = 117 𝑚𝑚
2
𝜆𝑥 ≤ 𝑥𝑙𝑖𝑚 =>
𝑁 ∗ ℎ𝑠 708.49 ∗ 103 ∗ 361
𝑀𝐸𝑑𝑐 − 𝐸𝑑 801.36 ∗ 106 −
𝐴𝑛𝑒𝑐 = 2 = 2 = 1288.70 𝑚𝑚2
𝑠
𝑓𝑦𝑑 ∗ ℎ𝑠 435 ∗ 361

Se verifică coeficientul de armare total:

15
 𝑒𝑓𝑓
𝐴𝑠
0.01 ≤ 𝜌 = ≤ 0.04
𝑏𝑐 ∗ 𝑑
𝑒𝑓𝑓
𝐴𝑠
0.008 ≤ 𝜌 = ≤ 0.04
𝑏𝑐 ∗ 𝑑
𝑝𝑚𝑖𝑛 ∗ 𝑏𝑐 ∗ ℎ𝑠 1 ∗ 400 ∗ 361
𝐴𝑛𝑒𝑐
𝑠 = = = 1444 𝑚𝑚2
100 100
=> 𝐀𝐞𝐟𝐟
𝐬 = 𝟒∅𝟐𝟐 = 𝟏𝟓𝟐𝟎. 𝟓𝟑 𝐦𝐦
𝟐

4.4 Armarea transversală(sectiunea 1)

4.4.1 Algoritm de calcul
Valorile de proiectare ale forțelor tăietoare se determină din echilibrul stâlpului la
fiecare nivel, sub acțiunea momentelor de la excentricități, corespunzând, pentru fiecare sens
al acțiunii seismice, formării articulațiilor plastice, care pot apărea fie în grinzi, fie în stâlpii
conectați în nod.
Se determină momentele maxime de la extremitățile stâlpului :
𝛴𝑀𝑅𝑏
𝑀𝑑𝑐,𝑖 = 𝛾𝑅𝑑 ∗ 𝑀𝑅𝑐,𝑖 ∗ min (1, ) = 1.0 ∗ 238.69 ∗ 1 = 238.69 𝐾𝑁𝑚
𝛴𝑀𝑅𝑐
Aeff
s ∗𝑓𝑦𝑑 ∗ℎ𝑠 1520∗435∗361
𝑀𝑅𝑐,1 = = = 238.69 𝐾𝑁𝑚
106 106

Unde :
𝑀𝑅𝑐,𝑖 – valoarea de proietare a momentului capabil la extremitatea i corespunzătoare sensului
considerat al acțiunii seismice
𝛾𝑅𝑑 – factor care introduce efectul consolidării oțelului și al fretării betonului în zonele
comprimate; 𝛾𝑅𝑑 = 1,30 pentru nivelul de la baza construcției și 𝛾𝑅𝑑 = 1.20 pentru restul
nivelurilor.
𝛴𝑀𝑅𝑐 , 𝛴𝑀𝑅𝑏 sumele valorilor de priectare ale momentelor capabile ale stâlpilor și grinzilor
care intră în nodul învecinat secțiunii de calcul.
Valorile de proiectare ale momentelor capabile în stâlpi sunt stabilite pe baza valorilor
forțelor axiale din situația de proiectare seismică corespunzătoare sensului considerat al
actiunii seismice.
Se determină forța tăietoare de proiectare :
𝑀𝑑𝑐,1 + 𝑀𝑑𝑐,2 0 + 238.69
𝑉𝐸𝑑 = = = 59.67 𝐾𝑁
𝑙𝑐𝑙 4

Calculul secțiunii la forță tăietoare se efectuează conform SREN 1992-1-1,

considerând înclinarea diagramelor comprimate în modelul de grindă cu zăbrele de 45°.
Se verifică rezistența bielelor comprimate cu expresia :
𝛼 ∗𝑏 ∗𝑧∗𝑣 ∗𝑓 1∗400∗324.9∗0.51∗18
𝑉𝐸𝑑 ≤ 𝑉𝑅𝑑,𝑚𝑎𝑥 = 𝑐𝑤 𝑤 1 𝑐𝑑 = = 596.52 𝐾𝑁
𝑐𝑡𝑔(𝜃)+𝑡𝑔(𝜃) 2
𝑓𝑐𝑘 30
𝑣1 = 0.6 ∗ (1 − ) = 0.6 ∗ (1 − ) = 0.51
200 200
z=0.9*361=324.9 mm
Dacă inegalitatea de mai sus este verificată se determină aria secțiunilor pentru forță
𝐴𝑛𝑒𝑐 𝑉𝐸𝑑 𝐴𝑛𝑒𝑐 59.67∗103 𝐴𝑛𝑒𝑐
tăietoare cu expresia : 𝑠
= => 𝑠
= => 𝑠
= 0.42 𝑚𝑚2
𝑠 𝑧∗𝑓𝑦𝑑 ∗𝑐𝑡𝑔(𝜃) 𝑠 324.9∗435∗1 𝑠
𝐴𝑛𝑒𝑐
𝑠 = 0.42 ∗ 100 = 42 𝑚𝑚 2

Presupun s=100 mm
16
 2.3.2. Determinarea ariei de armătură transversală
Se determină distanța maximă între etrieri :
- La baza stâlpului, deasupra nivelului teoretic de încastrare :
𝑏0
𝑠 = 𝑚𝑖𝑛 ( ; 125 𝑚𝑚; 6𝑑𝑏𝑙 ) (𝐷𝐶𝐻)
3
𝑏0
𝑠 = 𝑚𝑖𝑛 ( ; 175 𝑚𝑚; 8𝑑𝑏𝑙 ) (𝐷𝐶𝑀)
3
361
𝑠 = min ( ; 175; 22 ∗ 8)
3
𝑠 = min(120.33; 175; 176) => 𝑠 = 125 𝑚𝑚
- În restul zonelor critice :
𝑏
𝑠 = 𝑚𝑖𝑛 ( 0 ; 125 𝑚𝑚; 7𝑑𝑏𝑙 )
3
361
𝑠 = min( ; 125; 7 ∗ 22)
3
𝑠 = min(120.33; 125; 154) => 𝑠 = 125 𝑚𝑚
45 11.25∗4
n=4=>𝐴𝑛𝑒𝑐 2
𝑠 = =11. 25𝑚𝑚 =>∅
𝑛𝑒𝑐
=√ = 3.78 mm=>∅𝑒𝑓𝑓 =8mm
4 𝜋

𝑒𝑓𝑓 𝜋∗82
𝐴𝑠 =4* =201.06𝑚𝑚2
4

!!! O cantitate de armătură cel puțin egală cu jumătate din cea din zona critică
Unde :
𝑏0 - latura minimă a secțiunii situată la interiorul etrierului perimetral
𝑑𝑏𝑙 - diametrul minim al armăturilor longitudinale
Astfel, pentru o dispunere a etrierilor la distanța de 100 mm, se va calcula aria de
armătură transversală necesară conform relației

Se optează pentru bare de armătuă cu diametrul de 8 mm, cu aria de 201.06 𝑚𝑚2 .

Se verifică dacă armarea transversală aleasă îndeplinește condiția :
𝑛∗𝐴𝑠𝑡
𝜌𝑤 = ≥ 0.005
𝑏𝑐 ∗𝑠
𝑛∗𝐴𝑠𝑡 4∗201.06
𝜌𝑤 = = = 0.020 ≥ 0.0035
𝑏𝑐 ∗𝑠 400∗100

Se determină lungimea zonei critice :

𝑙
𝑙𝑐𝑙 ≥ 𝑚𝑎𝑥 (1.5ℎ𝑐 ; 𝑐𝑙 ; 600 𝑚𝑚)
6
𝑙𝑐𝑙
𝑙𝑐𝑙 ≥ 𝑚𝑎𝑥 (ℎ𝑐 ; ; 450 𝑚𝑚)
6
𝑙𝑐𝑙 ≥ max(400; 616.66; 450) => 𝑙𝑐𝑙 = 616.66 𝑚𝑚
Unde:
17
ℎ𝑐 - este cea mai mare dimensiune a secțiunii stâlpului
𝑙𝑐𝑙 - este înălțimea liberă

4.5 Armarea transversală(sectiunea 2)

4.5.1 Algoritm de calcul
Valorile de proiectare ale forțelor tăietoare se determină din echilibrul stâlpului la
fiecare nivel, sub acțiunea momentelor de la excentricități, corespunzând, pentru fiecare sens
al acțiunii seismice, formării articulațiilor plastice, care pot apărea fie în grinzi, fie în stâlpii
conectați în nod.
Se determină momentele maxime de la extremitățile stâlpului :
𝛴𝑀𝑅𝑏
𝑀𝑑𝑐,𝑖 = 𝛾𝑅𝑑 ∗ 𝑀𝑅𝑐,𝑖 ∗ min (1, ) = 1.0 ∗ 493.91 ∗ 1 = 493.91 𝐾𝑁𝑚
𝛴𝑀𝑅𝑐
Aeff
s ∗ 𝑓𝑦𝑑 ∗ ℎ𝑠 2463.00 ∗ 435 ∗ 461
𝑀𝑅𝑐,1 = = = 493.91 𝐾𝑁𝑚
106 106

Unde :
𝑀𝑅𝑐,𝑖 – valoarea de proietare a momentului capabil la extremitatea i corespunzătoare sensului
considerat al acțiunii seismice
𝛾𝑅𝑑 – factor care introduce efectul consolidării oțelului și al fretării betonului în zonele
comprimate; 𝛾𝑅𝑑 = 1,30 pentru nivelul de la baza construcției și 𝛾𝑅𝑑 = 1.20 pentru restul
nivelurilor.
𝛴𝑀𝑅𝑐 , 𝛴𝑀𝑅𝑏 sumele valorilor de priectare ale momentelor capabile ale stâlpilor și grinzilor
care intră în nodul învecinat secțiunii de calcul.
Valorile de proiectare ale momentelor capabile în stâlpi sunt stabilite pe baza valorilor
forțelor axiale din situația de proiectare seismică corespunzătoare sensului considerat al
actiunii seismice.
Se determină forța tăietoare de proiectare :
𝑀𝑑𝑐,1 + 𝑀𝑑𝑐,2 238.69 + 493.91
𝑉𝐸𝑑 = = = 138.22 𝐾𝑁
𝑙𝑐𝑙 5.30

Calculul secțiunii la forță tăietoare se efectuează conform SREN 1992-1-1,

considerând înclinarea diagramelor comprimate în modelul de grindă cu zăbrele de 45°.
Se verifică rezistența bielelor comprimate cu expresia :
𝛼 ∗𝑏 ∗𝑧∗𝑣 ∗𝑓 1∗500∗414.9∗0.51∗18
𝑉𝐸𝑑 ≤ 𝑉𝑅𝑑,𝑚𝑎𝑥 = 𝑐𝑤 𝑤 1 𝑐𝑑 = = 952.19 𝐾𝑁
𝑐𝑡𝑔(𝜃)+𝑡𝑔(𝜃) 2
𝑓𝑐𝑘 30
𝑣1 = 0.6 ∗ (1 − ) = 0.6 ∗ (1 − ) = 0.51
200 200
z=0.9*461=414.9 mm
Dacă inegalitatea de mai sus este verificată se determină aria secțiunilor pentru forță
𝐴𝑛𝑒𝑐 𝑉𝐸𝑑 𝐴𝑛𝑒𝑐 138.22∗103 𝐴𝑛𝑒𝑐
tăietoare cu expresia : 𝑠
= => 𝑠
= => 𝑠
= 0.76 𝑚𝑚2
𝑠 𝑧∗𝑓𝑦𝑑 ∗𝑐𝑡𝑔(𝜃) 𝑠 414.9∗435∗1 𝑠
𝐴𝑛𝑒𝑐
𝑠 = 0.76 ∗ 150 = 114 𝑚𝑚 2

Presupun s=150 mm

2.3.3. Determinarea ariei de armătură transversală

Se determină distanța maximă între etrieri :
- La baza stâlpului, deasupra nivelului teoretic de încastrare :
18
 𝑏0
𝑠 = 𝑚𝑖𝑛 ( ; 125 𝑚𝑚; 6𝑑𝑏𝑙 ) (𝐷𝐶𝐻)
3
𝑏0
𝑠 = 𝑚𝑖𝑛 ( ; 175 𝑚𝑚; 8𝑑𝑏𝑙 ) (𝐷𝐶𝑀)
3
461
𝑠 = min ( ; 175; 28 ∗ 8)
3
𝑠 = min(153.67; 175; 224) => 𝑠𝑚𝑎𝑥 = 153.67 𝑚𝑚
108 27∗4
n=4=>𝐴𝑛𝑒𝑐
𝑠 = 27 𝑚𝑚2 =>∅𝑛𝑒𝑐 =√ = 5.90 mm=>∅𝑒𝑓𝑓 =8mm
4 𝜋

𝑒𝑓𝑓 𝜋∗82
𝐴𝑠 =4* =201.06𝑚𝑚2
4

!!! O cantitate de armătură cel puțin egală cu jumătate din cea din zona critică
Unde :
𝑏0 - latura minimă a secțiunii situată la interiorul etrierului perimetral
𝑑𝑏𝑙 - diametrul minim al armăturilor longitudinale
Astfel, pentru o dispunere a etrierilor la distanța de 150 mm, se va calcula aria de
armătură transversală necesară conform relației

Se optează pentru bare de armătuă cu diametrul de 8 mm, cu aria de 201.06 𝑚𝑚2 .

Se verifică dacă armarea transversală aleasă îndeplinește condiția :
𝑛∗𝐴𝑠𝑡
𝜌𝑤 = ≥ 0.005
𝑏𝑐 ∗𝑠
𝑛∗𝐴𝑠𝑡 201.06
𝜌𝑤 = = = 0.0040 ≥ 0.0035
𝑏𝑐 ∗𝑠 500∗100

Se determină lungimea zonei critice :

𝑙
𝑙𝑐𝑙 ≥ 𝑚𝑎𝑥 (1.5ℎ𝑐 ; 𝑐𝑙 ; 600 𝑚𝑚)
6
𝑙𝑐𝑙
𝑙𝑐𝑙 ≥ 𝑚𝑎𝑥 (ℎ𝑐 ; ; 450 𝑚𝑚)
6
𝑙𝑐𝑙 ≥ max(500; 945; 450) => 𝑙𝑐𝑙 = 945 𝑚𝑚
Unde:
ℎ𝑐 - este cea mai mare dimensiune a secțiunii stâlpului
𝑙𝑐𝑙 - este înălțimea liberă

3. Console scurte
Pentru a putea fi considerată a fi consolă scurtă, aceasta trebuie să îndeplinească condiția:
𝑙1 325
≤ 1 => = 0.4 ≤ 1
ℎ𝑐 800
Unde :
𝑙1 - reprezintă distanța dintre axa șinei căii de rulare până la cel mai apropiat element al
construcției pe care este montat podul rulan;
ℎ𝑐 - reprezintă înălțimea totală a consolei, conform figurii III.4.1.

Se verifică și condiția înălțimii minime a consolei :

19
 5.30∗𝑉𝑔𝑟𝑛𝑑ă 𝑑𝑒 𝑟𝑢𝑙𝑎𝑟𝑒 5.30∗405.51∗1000
ℎ𝑐 = 800𝑚𝑚 ≥ ℎ𝑐𝑚𝑖𝑛 = = = 398 𝑚𝑚
𝑏𝑐𝑜𝑛𝑠𝑜𝑙ă ∗𝑓𝑐𝑑 300∗18

5.1 Armarea longitudinală

Calculul ariei de armătură se va determina conform relației :
𝑉𝑔𝑟𝑖𝑛𝑑ă 𝑑𝑒 𝑟𝑢𝑙𝑎𝑟𝑒 ∗ 𝑙1 + 𝑃𝑠 ∗ (𝑎ℎ + 𝑧0 )
𝐴𝑠,𝑙𝑜𝑛𝑔 = ≥ 0,5
𝑧0 ∗ 𝑓𝑦𝑑
Cunoscând totodată și :
𝑧0 = 0,85 ∗ 𝑑 = 0.85 ∗ 761 = 646.85 𝑚𝑚
𝑑 = ℎ𝑐 − 𝑎 = 800 − 39 = 761 𝑚𝑚
∅ 28
𝑎 = 𝑐 + 𝑚𝑎𝑥 = 25 + = 39 𝑚𝑚
2 2
𝑎𝐻 = 𝑎 + ℎ𝑔𝑟𝑖𝑛𝑑ă 𝑑𝑒 𝑟𝑢𝑙𝑎𝑟𝑒 + 𝑏 = 39 + 800 + 60 = 899 𝑚𝑚

Valoarea forței orizontale transversală produsă de deplasarea oblică a podului rulant

sau de neparalelismul șinelor de rulare va fi preluată calculul și dimensionarea grinzii de
rulare, iar înălțimea la care acționează aceasta este 𝐻𝑃𝑆 = 𝐻𝑃𝐿 = 5.30 𝑚
𝑉𝑔𝑟𝑖𝑛𝑑ă 𝑑𝑒 𝑟𝑢𝑙𝑎𝑟𝑒 ∗ 𝑙1 + 𝑃𝑠 ∗ (𝑎ℎ + 𝑧0 )
𝐴𝑠,𝑙𝑜𝑛𝑔 = ≥ 0,5
𝑧0 ∗ 𝑓𝑦𝑑
405.51 ∗ 103 ∗ 325 + 24 ∗ (899 + 646.85)
𝐴𝑠,𝑙𝑜𝑛𝑔 = = 468.50 𝑚𝑚2
646.85 ∗ 435

Pentru că se verifică inegalitatea, se va alege armarea cu 4 bare ∅ 12 , cu o arie efectivă de

armătură de 452.38 𝑚𝑚2 .
Se verifică și aria de armare minimă conform relației :

𝑉𝑔𝑟𝑖𝑛𝑑ă 𝑑𝑒 𝑟𝑢𝑙𝑎𝑟𝑒 405.51 ∗ 1000

𝐴𝑚𝑖𝑛
𝑠 = = = 932.20 𝑚𝑚2 ⟹
𝑓𝑦𝑑 435
𝑒𝑓
=> 𝐴𝑠 = 4∅18 = 1077.88 𝑚𝑚2
Comparând cele doua valori ale ariei de armare, se observă că aria calculată este inferioara
ariei minime de armare, preluându-se aceasta. Astfel, se vor utiliza 4 bare cu diametrul ∅ 18 ,
cu o arie efectivă de armătură de 1017.88 𝑚𝑚2 .

5.2. Armarea transversală

Se verifică tipul de armare transversală necesară astfel :
𝑙1
- ≤ 0.5  se vor utiliza etrieri închiși orizontali sau înclinați
ℎ𝑐
𝑙𝑜𝑛𝑔
𝐴𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣
𝑠 ≥ 0.25 ∗ 𝐴𝑠,𝑚𝑖𝑛 => 𝐴𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣
𝑠 ≥ 0.25 ∗ 1077.88 =>
𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣 2
=> 𝐴𝑠 = 269.47 𝑚𝑚
𝑙1
- < 1  se vor utiliza etrieri închiși verticali
ℎ𝑐
𝑉𝑔𝑟𝑖𝑛𝑑ă 𝑑𝑒 𝑟𝑢𝑙𝑎𝑟𝑒
𝐴𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣
𝑠 ≥ 0.5 ∗
𝑓𝑦𝑑
20
 𝑙1
Deoarece valarea ≤ 0,5 , se va calcula aria armăturii trasversale conform relației
ℎ𝑐
𝑙𝑜𝑛𝑔 𝑙𝑜𝑛𝑔
𝐴𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣
𝑠 ≥ 0.25 ∗ 𝐴𝑠,𝑚𝑖𝑛 . Deci 𝐴𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣
𝑠 = 0.25 ∗ 𝐴𝑠,𝑚𝑖𝑛 = 269.47 𝑚𝑚2 , optându-se pentru 4
𝑙𝑜𝑛𝑔
bare ∅ 10 dispuse la distanța interax de 200 mm, cu 𝐴𝑠 = 314.16 𝑚𝑚2 .

LUCRAREA 4
Calculul și dimensionarea unuei fundații izolate – fundație pahar turnată monolit

Piese scrise
1. Breviar de calcul
- Evaluarea încărcărilor ce acționează asupra fundației;
- Predimensionarea fundației pahar;
- Dimensionarea și calculul fundației pahar; verificarea presiunii pe talpa fundației,
verficarea pereților paharului în plan orizontal la presiunile laterale, verificarea la
străpungere a fundației;
2. Întocmirea unui caiet de sarcini cu prezentarea tehnologiilor de execuție
- Prezentarea tehnologiei de execuție și montaj a fundațiilor pahar (inclusiv pentru
montarea stâlpilor prefabricați în fundația pahar);
- Verificări ale elementelor prefabricate de montaj
Piese desenate
- Plan fundații;

Date inițiale:

21
 Nstalp=708.49 kN
Tstalp=105 kN
Mstalp=667.8 kNm
Clasa de beton trebuie să fie compatibilă cu cea a stâlpului – C20/25
Condiții pentru predimensionarea inițială a paharului:
- bp și bp’ sunt minim 20 cm pentru pahare din beton armat monolit;
- bp ≥ min(ls,bs)/3
- Hf – grosimea fundului paharului trebuie să fie minim 25 cm;
- ls și bs – laturile stâlpului la bază;
- Hp – înălțimea preților paharului.
Înălțimea paharului Hp se stabilește din condiții de asigurarea lungimii de ancoraj (lbd) a
armăturilor longitudinale din stâlp:
a. Hp ≥ lbd+100 mm;
b. Hp se poate reduce, corespunzător, dacă armătura este întoarsă la baza stâlpului;
c. lbd se determina avînd ca referință SREN 1992-1-1 și Codul P-100-1, considerând
condiții normale de solicitare;
d. condițiile de aderență sunt stabilite funcție de modul de realizare a stâlpului
prefabricat.
lbd = 1,2*l’bd
fbd=2,25* η1* η2*fctd = 2,25*0,7*1*1,2= 1,89 MPa
η1 – coeficient legat de condițiile de aderență și de poziția barei în timpul betonării
(η1= 1,0 când condițiile de aderență sunt bune);

22
 η2 – coeficient legat de diametrul barei (η2 = 1,0 pentru Φ≤32 mm);
fctd – rezistența de calcul la întindere a betonului (pentru betonul de clasa C20/25
fctd=1,2 N/mm2)
𝛷 𝜎𝑠𝑑 20 435
lb,rqd= ∗ = ∗ = 1150,8 mm
4 𝑓𝑏𝑑 4 1,89
lbd=a1* a2* a3* a4* a5* lb,rqd≥0,3* lb,rqd
a1, a2, a3, a4, a5 – coeficienți pentru zona întinsă și comprimată a căror valori, confrorm tab.
8.2, pagina 127, SREN 1992-1-1/2004, pentru cazul cel mari defavorabil sunt:
a1=a2=a4=a5=1,0 și a3=0,775
lbd=1* 1* 0,775* 1* 1* 1150,8≥0,3* 1150,8
lbd=891,89 mm ≥ 345,24

Se recomandă respectarea unor condiții constructive generale:

- Hp≥ 1,2ls în cazul stâlpilor cu secțiune dreptunghiulară cu dimensiunile ls și bs, ls
≥bs;
- Hp≥ 500 mm în cazul stâlpilor la construcțiile etajate;
- Hp≥ Hs/8; Hs este înălțimea liberă a stâlpului de la fața superioară a fundației până
la rigla acoperișului sau la grinda de rulare a podului. Condiția este valabilă pentru
înălțimi ale stâlpilor mai mici decât 10 m.

- Ht – înălțimea tâlpii paharului; Ht.min = Hf +100mm;

- Ht ≥ 0,6*l1; Ht ≥0,6*b1
- H – înălțimea fundației – H=Hp+Hf;
𝑙𝑎−𝑙𝑠
- =85-120 mm;
2
𝑙𝑎−𝑙𝑠
- =50-75 mm;
2

Pe baza acestor recomandări și predimensionări inițiale se va determina geometria

fundației pahar:
Nst 708.49 kN Hp 0.99 m
Mst 667.8 kNm H 1.24 m
Tst 105 kN l1 0.2 m
bp 0.2 m b1 0.2 m
Hf 0.25 m la 0.75 m
Ht 0.35 m lb 0.65 m
ls 0.5 m L 1.55 m
bs 0.4 m B 1.45 m

Predimensionarea tălpii fundației pahar – verificarea presiunilor pe talpa fundației

23
 Trebuie reduse încărcările în punctul de calcul al tălpii fundației.

Nfundație= Nst + Vfundație *ɣb.a.+Vpământ+ ɣpământ

Nfundație= 708,49+2,58*25+1,068*16
Nfundație= 790.078 kN
Mfundație= Nst + Tst *H
Mfundație= 667.8+105*1,24
Mfundație= 798 kNm
Afundație= L*B
Afundație= 1,55*1,45
Afundație= 2,25 m2
𝐿∗𝐵^2 𝐵∗𝐿^2
Wfundație= sau
6 6
𝐿∗𝐵^2 1,55∗1,45^2
= =0,54 m3
6 6
𝐵∗𝐿^2 1,45∗1,55^2
= = 0,58 m3
6 6
Stabilim pentru tipul de încărcare și gruparea de încărcare care este presiunea pe talpa
fundației:
- cu excentricitate după o singură direcție
Pefmax≤1,2*Pconv pentru gruparea fundamentală
P’efmax≤1,4*Pconv pentru gruparea specială
Pconv = 180 kPa
𝑁𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎ț𝑖𝑒 𝑀𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎ț𝑖𝑒
Pef_max= + ≤1,2*Pconv
𝐴𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎ț𝑖𝑒 𝑊𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎ț𝑖𝑒
790.07 798
Pef_max= + ≤216
2,25 0,54

Pef_max=1828.92 kPa ≥ 216 kPa

𝑁𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎ț𝑖𝑒 𝑀𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎ț𝑖𝑒
Pef_max= − ≥0
𝐴𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎ț𝑖𝑒 𝑊𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎ț𝑖𝑒
790.07 798
Pef_max= − ≥0
2,25 0,54

Pef_max=-1126,63 kPa
NU SE VERIFICĂ!!!

Schimbăm dimensiunile fundațiilor.

24
Nst 708.49 kN Hp 1.170238 m
Mst 667.8 kNm H 1.420238 m
Tst 105 kN l1 1.1 m
bp 1.1 m b1 0.95 m
Hf 0.25 m la 0.7 m
Ht 0.35 m lb 0.55 m
ls 0.5 m L 5.1 m
bs 0.4 m B 4.35 m
bp- 0.133333 m bp' 0.95

Nfundație= Nst + Vfundație *ɣb.a.+Vpământ+ ɣpământ

Nfundație= 708.49+5,75*25+20,85*16
Nfundație= 1185,84 kN
Mfundație= Mst + Tst *H
Mfundație= 667.8+105*1,42
Mfundație= 816.9 kNm
Afundație= L*B
Afundație= 5,1*4,35
Afundație= 22,18 m2
𝐿∗𝐵^2 𝐵∗𝐿^2
Wfundație= sau
6 6
𝐿∗𝐵^2 5,1∗4,35^2
= =16,08 m3
6 6
𝐵∗𝐿^2 5,1∗4,35^2
= = 18,85 m3
6 6
𝑁𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎ț𝑖𝑒 𝑀𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎ț𝑖𝑒
Pef_max= + ≤1,2*Pconv
𝐴𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎ț𝑖𝑒 𝑊𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎ț𝑖𝑒

1185.84 816.90
Pef_max= + ≤ 216
22,18 16,08

Pef_max=104.26 kPa ≤ 216 kPa

𝑁𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎ț𝑖𝑒 𝑀𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎ț𝑖𝑒
Pef_max= − ≥0
𝐴𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎ț𝑖𝑒 𝑊𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎ț𝑖𝑒

1185.84 816.90
Pef_max= − ≥0
22,18 16,08

Pef_max=2,66 kPa ≥ 0
𝑁𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎ț𝑖𝑒
Pef_mediu=
𝐴𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎ț𝑖𝑒

1185.84
Pef_mediu=
22,18

Pef_mediu= 53,46 kPa

25
 Verificarea la străpungere a paharului
Se poate admite că forța axială din stâlp este transmisă la teren prin două componente:
o parte se transmite prin betonul de monolitizare la pereții paharului – N1 și alta direct la baza
paharului – N2.
NFd= N1+N2
În care:
N1= As*ɣbt*fctd
As – aria laterală a stâlpului pe înălțimea paharului As=(2ls+2bs)*Hp
fctd – rezistența de calcul la întindere a betonului de monolitizare C25/30
ɣbt – este coeficientul condițiilor de lucru, cu valoarea 0 în cazul halelor cu poduri
rulante cu regim mediu.
Rezultă: NFd= N2
Forța N2 este utilizată la verificarea la străpungere a fundului paharului. Se recomandă
ca mărimea lui Hf să fie luată astfel încât forța N2 să fie preluată doar de beton.
Nmaxim ≤ Tcapabil
Nmaxim = N2 – (ls+2*Hf)2*pefmediu
Nmaxim = 708.49 – (0,5+2*0,25)2*53,46
Nmaxim = 655.03 kN
Tcapabil= 0,75*U*Hf*fctd
U= 2*ls+2*bs+4*Hf
U= 2*0,5+2*0,4+4*0,25
U= 2,8
Tcapabil= 0,75*2,8*0,25*1,2
Tcapabil= 0,63 kN
655.03 ≤ 0,63 NU SE VERIFICĂ!!!
Se redimensionează grosimea fundului paharului Hf.

Nst 708.49 kN Hp 1.170238 m

26
Mst 667.8 kNm H 2.620238 m
Tst 105 kN l1 1.1 m
bp 1.1 m b1 0.95 m
Hf 1.45 m la 0.5 m
Ht 1.55 m lb 0.4 m
ls 0.5 m L 4.9 m
bs 0.4 m B 4.2 m
bp- 0.133333 m bp' 0.95 m

Nfundație= Nst + Vfundație *ɣb.a.+Vpământ+ ɣpământ

Nfundație= 708.49+11,87*25+20,85*16
Nfundație= 1338,84 kN
Mfundație= Mst + Tst *H
Mfundație= 667.8+105*2,62
Mfundație= 942.9 kNm
Afundație= L*B
Afundație= 5,1*4,35
Afundație= 22,18 m2
𝐿∗𝐵^2 𝐵∗𝐿^2
Wfundație= sau
6 6
𝐿∗𝐵^2 5,1∗4,35^2
= =16,08 m3
6 6
𝐵∗𝐿^2 5,1∗4,35^2
= = 18,85 m3
6 6
𝑁𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎ț𝑖𝑒 𝑀𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎ț𝑖𝑒
Pef_max= + ≤1,2*Pconv
𝐴𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎ț𝑖𝑒 𝑊𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎ț𝑖𝑒

1338,84 942.9
Pef_max= + ≤ 216
22,18 16,08

Pef_max=119 kPa ≤ 216 kPa

𝑁𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎ț𝑖𝑒 𝑀𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎ț𝑖𝑒
Pef_max= − ≥0
𝐴𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎ț𝑖𝑒 𝑊𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎ț𝑖𝑒

1338,84 942.9
Pef_max= − ≥0
22,18 16,08

Pef_max=1.72 kPa ≥ 0
𝑁𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎ț𝑖𝑒
Pef_mediu=
𝐴𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎ț𝑖𝑒

1338,84
Pef_mediu=
22,18

Pef_mediu= 60,36 kPa

Nmaxim ≤ Tcapabil
Nmaxim = N2 – (ls+2*Hf)2*pefmediu
27
 Nmaxim = 708.49– (0,5+2*1,45)2*60,36
Nmaxim = 8.72 kN
Tcapabil= 0,75*U*Hf*fctd
U= 2*ls+2*bs+4*Hf
U= 2*0,5+2*0,4+4*1,45
U= 7,6
Tcapabil= 0,75*7,6*0,25*1,2
Tcapabil= 9,92 kN
8.72 ≤ 9,92

Verificarea pereților paharului în plan orizontal:

Eforturile transmise pereților paharului de momentul și forța tăietoare din stâlp (Mst și
Tst) se preiau prin presiuni pe pereții paharului. Se admite, de asemenea, că în partea
inferioară presiunile acționează la baza paharului. Astfel, rezultanta presiunilor (P) pe peretele
frontal este:
P=1,25*M1/Hp+Tst
Eforturile transmise pereților paharului de solicitările din stâlp (M și Q) sunt
reprezentate în figura 7.8. Momentul încovoietor (M1) transmis paharului prin presiuni pe
peretele frontal se determină

𝑙𝑠
M1 = 0,8*(Mst-Nst* )≥0,4Mst
2
0,5
M1 = 0,8*(667.8-708.49* )≥0,4*667.8
2

28
 M1 = 392.54 ≥ 267.12
Rezultanta presiunilor (P) pe peretele frontal este:
P=1,25*M1/Hp+Tst
392.54
P=1,25* +105
1,17

P= 524.38 kN
Momentele încovoietoare rezultate în plan orizontal aplicate părții superioare a
peretelui frontal sunt:
Mr = 0,045*P*lb
Mr = 0,045*524.38*2,9
Mr = 68.43 kNm
Mc = 0,020*P*lb
Mc = 0,020*524.38*2,9
Mc = 30.41 kNm
Forța de întindere în pereții longitudinali (Np) rezultă:
𝑃
Np =
2
524.38
Np =
2

Np = 262.12 kN
lb = 2*bp+2*0,1+bstalp
lb = 2*1,1+2*0,1+0,5
lb = 2,9
Mr ≤ Mcap
Mc ≤ Mcap
Pe pereții frontali ai paharului se verifică dimensiunea bp astfel încât secțiunea să se
comporte ca secțiunea de beton simplu cu:
1 𝐻𝑝
Mcap = ∗ *bp2*fctd
3,5 2
1 1,17
Mcap = ∗ *1,12*1,2
3,5 2

Mcap = 0,24

29
30