Tema proiectului

Se cere proiectarea structurii de rezistenta (structura duala: cadre din beton armat si pereti structurali din beton armat) a unei constructii multietajate cu urmatoarele caracteristici: - numarul deschiderilor: 4 - deschiderile au: 6.10 m - numarul traveilor: 5 - traveile au: 4.00 m - Hp=He=3.15 m - regimul de inaltime P+7E - incarcarea utila pe plansee restaurante: plansee: qk=2 kN/m2; Qk=2 kN/m2; scari: qk=24 kN/m2; Qk=24 kN/m2; balcoane: qk=2.54 kN/m2; Qk=23 kN/m2 - amplasament: 0.16 g, orasul Sibiu; altitudine: 415431 m; - structura este prevazute cu terasa necirculabila si cu un atic de 60 cm - inchiderea exterioara a constructiei se poate realiza cu BCA sau caramida (35 cm: 30 cm + 5 cm izolatie) - compartimentarea interioara se realizeaza cu pereti din gips carton: 10 cm Regimul de inaltime si conditiile seismice fac ca structura cu caracteristici optime sa fie una cu pereti structurali rigizi completata cu stalpi si grinzi legati intre ei prin noduri rigide distribuite cat mai echilibrat pe cele doua directii de calcul. Prin alcatuirea initiala a structurii se poate asigura un raspuns seismic favorabil si se pot evita complicatii ulterioare de calcul si executie. Aceasta executie vizeaza amplasarea peretilor structurilor in pozitii avantajoase pe ambele directii principale de calcul atat la interiorul constructiei cat si perimetral. Continutul proiectului: A. Piese scrise: Memoriu tehnico-justificativ Breviar de calcule

Caiet de sarcini

B. Piese desenate: Plan parter Plan etaj Sectiune (reprezentativa) Plan cofrare armare plansee (planseu current si terasa) Plan cofrare armare grinzi (longitudinale si transversale) Plan cofrare armare stalpi Plan amplasare pereti structurali Plan cofrare armare pereti structurali cu sectiuni si detalii Plan cofrare armare grinzi de cuplare Plan fundatie

I.

Precizarea datelor de proiectare

Se va realiza calculul si dimensionarea unei structure etajate P+7E cu structura in cadre din beton armat. Cladirea are functionalitatea de restaurante si este amplasata in orasul Sibiu. Traficul in cladire: 1 scara in doua rampe. Amplasamentul cladirii: Localitatea: Sibiu Clasa de importanta si de expunere III (I = 1.0) Conditii seismice: acceleratie terenului: ag = 0.16 g.

Incarcarea din zapada 1) Evaluarea incarcarii din zapada : Evaluarea incarcarii din zapada s-a facut conform "Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor", indicativul CR1 - 1 - 3 -2012 .Incarcarea din zapada este considerata ca actionand vertical pe proiectia orizontala a suprafetei acoperisului, in zona aglomerata si zona neaglomerata Evaluarea incarcarii din zapada pe acoperis in zona aglomerata Valoarea caracteristica a incrcarii din zpad pe acoperi, s, pentru situaia de proiectare permanent/tranzitorie se determin astfel: s = Is i Ce Ct sk unde: Is factor de importanta pentru actiunea din zapada; i este coeficientul de form al ncrcrii din zpad pe acoperi; sk valoarea caracteristic a ncrcrii din zpad pe sol [kN/m2], n amplasament; Ce coeficientul de expunere al construciei n amplasament; C t coeficientul termic.

Evaluarea incarcarii din zapada pe acoperis in zona neaglomerata Deoarece constructia se incadreaza in clasa III de importanta, factorul de importanta se ia egal cu1. Aflandu-se in camp deschis, rezulta ca expunerea acesteia la actiunea zapezii este completa iar coeficientul de expunere este egal cu 0.8. Coeficientul termic Ct poate reduce ncrcarea dat de zpad pe acoperi n cazuri speciale, cnd coeficientul global de transfer termic al acoperiului este ridicat (> 1 W/m2K) i conduce la topirea zpezii. n aceste cazuri, valoarea coeficientului termic se determin prin

studii speciale i este aprobat de autoritatea naional competent. n toate celelalte cazuri coeficientul termic este egal cu 1. Valoarea coeficientului de form 1 pentru incarcarea din aglomerare exceptionala este egala cu 0.8, acoperisul fiind sub forma de terasa. sk este valoarea caracteristic a ncrcrii din zpad pe sol n amplasamentul construciei si se va lua 1.5 kN/m2 deoarece amplasamentul se afla la o altitudine mai mica de 1000 m, iar este greutatea specific a zpezii si se considera egala cu 2 kN/m3. Valoarea caracteristica a incrcarii din zpad pe acoperi, s, pentru situaia de proiectare permanent/tranzitorie se determin astfel: s = Is i Ce Ct sk Pentru ncrcarea din aglomerare excepional dezpad, este valoarea minim dintre: 1= h / sk = 2 0.60/1.5=0.8 1= b / ls =2 24.75/3=16.5 1 = 0.8. unde b=max(b1,b2)=max(20.35,24.75)=24.75 si ls= min(5 h, b, 15) =min(3,24.75,15)=3 Rezulta 1=0.8 s= 1 0.8 0.8 1 1.5=0.96 kN/m2 Incarcarea din vant Evaluarea incarcarii din vant s-a facut conform Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor CR0-1-1-4-2012. Presiunea sau suctiunea vantului la inaltimea ze deasupra terenului, pe suprafetele rigide exterioare sau interioare ale structurii se determina cu relatia: W(ze)= Iv qp(ze) Cpe unde Is factorul de importanta expunere conform CR0-2012 qp(ze) - valoarea de varf a presiunii dinamice a vantului la o inaltime ze deasupra terenului, produsa de rafalele vantului, se determina cu relatia: qp(ze)=Cpq(ze) qm (ze) unde Cpq(ze) - factorul de rafala pentru presiunea dinamica medie a vantului si se defineste ca fiind raportul dintre valoarea de varf a presiunii dinamice a vantului (produsa de rafalele vantului) si valoarea medie a presiunii dinamice a vantului (produsa de viteza medie a vantului) Cpq(ze)=1+7 Iv(ze) ; Iv(ze)=

pentru zmin Ze Zmax;

Iv(ze=Zmin) pentru ze Zmin;

qm(ze) - valoarea medie a presiunii dinamice a vantului la o inaltime (ze) si depinde de rugozitatea terenului si de valoarea de referinta a presiunii dinamice a vantului si se determina cu relatia: qm(ze)=C (ze) qb Factorul de rugozitate pentru presiunea dinamica a vntului C (ze), modeleaza variatia presiunii medii a vntului cu naltimea deasupra terenului pentru diferite categorii de teren (caracterizate prin lungimea de rugozitate 0) n functie de valoarea de referinta a presiunii dinamice a vntului: C (ze)=K (ze) C (ze=Zmin) pentru zmin Ze Zmax; pentru zmin Ze Zmax;

qb - valoarea de referinta a presiunii dinamice a vantului avand intervalul mediu de recurenta de 50 ani. Deoarece acoperisul halei este acoperis cu doua pante: - Acoperisul va fi mpartit n zone de expunere - naltimea de referinta, ze va fi considerata egala cu h. Cpe - coeficient dinamic de presiune pentru suprafete exterioare si pentru cladiri si parti individuale de cladiri si depinde de aria suprafetei expuse. Pt A<1 m2, Cpe=Cpe1 A>10 m2,Cpe=Cpe10 1<A<10 m2, Cpe=Cpe1+(Cpe10-Cpe1)log10A

Incarcarea din vant pe acoperis: Inaltimea constructiei (ze)=h+hatic=3.15 8+0.60=25.80 m W(ze)= Iv qp(ze) Cpe Deoarece constructia se incadreaza in clasa de importanta III, factorul de importanta expunere se va lua 1. qp(ze)=Cpq(ze) qm (ze) Cpq(ze)=1+7 Iv(ze)

Iv(ze)=

pentru zmin Ze Zmax; Iv(ze=Zmin) pentru ze Zmin;

qm(ze)=C (ze) qb C (ze)=K (ze) C (ze=Zmin) pentru zmin Ze Zmax; pentru ze Zmin

Datorita amplasamentului in zona aglomerata, in orasul Sibiu, avand categoria 4, se iau urmatoarele valori: z0=1; zmin=10 =2.12 K =0.054 qb=0.6 kPa e=min(24.75;2h)=min(24.755;2 26.4)=min(24.75;52.80)= 24.75 m b dimensiunea laturii perpendicular pe directia vantului h inaltimea acoperisului hp/h=0.6/26.40=0.0227

Valoarea maxima pozitiva: w(27.60)= 0.081 kN/m2 Valoarea maxima negativa: w(27.60)= -0.648 kN/m2

Incarcarea din vant pe peretii exteriori: Evaluarea incarcarii din vant s-a facut conform Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor CR0-1-1-4-2012. Presiunea sau suctiunea vantului la inaltimea ze deasupra terenului, pe suprafetele rigide exterioare sau interioare ale structurii se determina cu relatia: W(ze)= Iv qp(ze) Cpe Datorita amplasamentului in zona aglomerata, in orasul Sibiu, avand categoria 4, se iau urmatoarele valori: z0=1; zmin=10 =2.12 K =0.054 qb=0.6 kPa naltimea de referinta, ze va fi considerata egala cu h=25.80 m e=min(b;2h)=min(20.35;2h)=min(20.35;2 25.80)=min(20.35;51.60)= 20.35 m b dimensiunea laturii perpendicular pe directia vantului h inaltimea acoperisului Cazul I: =0 ; Suprafata se imparte in doua zone de expunere A si B astfel: e=min(24.75;2h)=min(24.75;2 26.40)=min(24.75;52.80)= 24.75 m

Cazul I: =90; Suprafata se imparte in doua zone de expunere A si B astfel: e/5=24.75/5=4.95 m

In urma calculelor, rezulta urmatoarele valori pentru incarcarea din vant pe peretii exteriori: Valoarea maxima pozitiva: w(27.60)= 0.3239 kN/m2 Valoarea maxima negativa: w(27.60)= -0.567 kN/m2.

Predimensionarea elementelor structurale In cazul structurilor de beton armat, etapa de predimensionare a elementelor structurale are o importanta crescuta datorita aportului acestora la incarcari gravitationale si la masa cladirii. Predimensionarea ( proiectarea preliminara ) este un ansamblu de operatii prin care se stabilesc, intr-o prima aproximatie, dimensiunile sectiunilor de beton armat ale elementelor structurale. Cu cat aprecierea initiala a dimensiunilor necesare ale elementului este mai buna, cu atat modificarea lor in fazele urmatoare ale proiectarii va fi mai putin insemnata, la limita nula. Criteriile de predimensionare pot fi cele referitoare la rigidtate (sageti admisibile), de ductilitate sau pot fi cerinte arhitecturale sau tehnologice. Predimensionarea se bazeaza pe trei criterii de performanta: 1. Criteriul de rigiditate necesar pentru a limita deformatia elementelor sub deformatiile Criteriul de rezistenta necesar pentru a obtine o solutie economica, acest criteriu este posibile in conditii normale de exploatare ale constructiei 2. caracterizat prin impunerea unor procentaje optime de armare, functie de tipul si de dimensiunea elementelor. 3. Criteriul de ductilitate necesar pentru obtinerea unei capacitate de nedistribuire a eforturilor in timpul unor solicitari peste nivelul conditiilor normale de exploatare ale constructiilor 1. Predimensionarea dupa criteriu de rigiditate (A ochiului de placa=24.4mp) Predimensionarea placii Se noteaza: L0 lungimea; t0 latimea; P - perimetrul placii (ochiului de placa); hp grosimea placii; P = 2(L0+t0) => hp = P/180 + (12) [cm] Pentru criteriul de izolare fonica: hpmin = 14 cm hpfinal = max(hp, hpmin)

L0=D-0.30=6.10-0.20=5.90 m t0=T-0.20=4.00-0.20=3.80 P=2L0+2t0=19.40 m hpl=19.40/180+2=13 cm hpl=min(L0;l0)/40=min(5.90;3.80)/40=3.80/40=9.5 cm Se va considera grosimea placii de 15 cm (ramanand astfel inaltimea libera a nivelului 3.00 m)

Predimensionarea grinzilor Se face considerand conditiile de rigiditate si arhitecturale. Se poate alege sectiunea transversala pentru grinda pe directia transversala si longitudinala. Se realizeaza folosind formulele: hgr = ( ) L bgr = ( ) hgr L0=distanta intre stalpi (longitudinala si transversala) hg=inaltimea grinzii bg=latimea grinzii

Grinda longitudinala: L0=6.10-0.30=5.80 m hgr== ( ) 5.80=0.4830.725 m, hgr=50 cm

bgr = ( ) 55=18.3327.5 cm, bgr=25 cm

Grinda transversala: L0=4.00-0.30=3.70 m hgr== ( ) 3.70=0.3080.468 m, hgr=40 cm

bgr = ( ) 45=1522.5 cm, bgr=20 cm Se vor considera sectiunea de 50 cm x 25 cm pentru grinda longitudinala si sectiunea de 40 cm x 20 cm pentru cea transversala.

Predimensionarea stalpilor Criteriul de predimensionare este in cazul stalpilor, acela legat de asigurarea ductilitatii locale prin limitarea eforturilor medii de compresiune si se face conform Codului P100-2011. Fortele axiale din stalpi se determina in functie de pozitia in structura acesteia si de ariile aferente. Pentru estimarea greutatii proprii a stalpilor se vor considera dimensiuni de 30 cm x 30 cm atat pentru stalpii marginali, cat si cei interiori.

Evaluarea incarcarilor pe ariile aferente de stalpi:

Stalpi etaj 7 Stalp perimetral Grosime Greutate Valoare strat/ specifica caracteristica Volum 0.14 0.05 0.15 0.05 0.05 0.01 0.232 0.261 0.705 25 24 3 1 24 21 25 25 25 42.70 14.64 5.49 0.61 14.64 2.56 5.80 6.53 17.63 0.96 2.00 Aaf = 12.2 GS Valoare calcul 42.70 14.64 5.49 0.61 14.64 2.56 5.80 6.53 17.63 4.68 9.76 125.04

Nr. Crt.

Strat

2 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 0.40 0.40

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Placa BA Beton de panta Termoizolatie Hidroizolatie Sapa egalizare Tencuiala Grinda BA Stalp BA Atic Zapada Utila

Stalp central Grosime strat/ Volum 0.14 0.05 0.15 0.05 0.05 0.01 1.021 0.261 Greutate specifica 25 24 3 1 1 21 25 25 Valoare caracteristica 85.40 29.28 10.98 1.22 1.22 5.12 25.53 6.53 0.96 2.00

Aaf =

24.4 GS Valoare calcul 85.40 29.28 10.98 1.22 1.22 5.12 25.53 6.53 9.37 19.52 194.16

Nr. Crt.

Strat

2 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 0.40 0.40

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Placa BA Beton de panta Termoizolatie Hidroizolatie Sapa egalizare Tencuiala Grinda BA Stalp BA Zapada Utila

Stalpi etaj curent Stalp perimetral Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Grosime Greutate Valoare strat/ specifica caracteristica Volum 0.14 0.05 0.03 0.01 0.232 0.261 3.19725 2.9232 0.58275 25 24 1 21 25 25 3 25 2 42.70 14.64 0.37 2.56 5.80 6.53 9.59 73.08 1.17 2.00 Aaf = 12.2 GS Valoare calcul 42.70 14.64 0.37 2.56 5.80 6.53 9.59 73.08 1.17 9.76 166.19

Strat

2 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 0.40

Placa BA Sapa de egalizare Pardoseala Tencuiala Grinda BA Stalp BA Pereti exteriori Pereti structurali Pereti interiori Utila

Stalp central Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 8 9 Grosime Greutate Valoare strat/ specifica caracteristica Volum 0.14 0.05 0.03 0.01 1.021 0.261 5.8464 25 24 1 21 25 25 25 84.70 29.04 0.73 5.08 25.53 6.53 146.16 2.00

Aaf =

24.2 GS Valoare calcul 84.70 29.04 0.73 5.08 25.53 6.53 146.16 19.36 317.12

Strat

2 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 0.40

Placa BA Sapa de egalizare Pardoseala Tencuiala Grinda BA Stalp BA Pereti structurali Utila

Ntotal=Net7+7 Ne n=Ntotal/(b h0 Rc)

Se proiecteaza la clasa de ductilitate medie: Stapi b h perimetral 500 500 central 650 650

a 25 25

h0 475 625

Rc 13 13

n 0.417285 0.457087

In urma predimensionarii se obtin urmatoarele sectiuni: pentru stalpul perimetral 500x500 iar pentru cel central 650x650.

a. Predimensionarea peretilor structurali din beton armat

Lper/bper4 Lper=6.10-0.30=5.80 m, bmax(150, hs/20), hs=inaltimea libera a nivelului: Hp-hplaca=3.15-0.15=3.00 m

bmax(150,300/20)=15 cm. Se va lua grosimea peretilor de 15 cm.

bw grosimea peretelui hw lungimea peretelui Cs coeficient seismic global diferentiat pe cele doua directii de calcul; Cs=Fb/G unde Fb forta seismica de baza G greutatea constructiei deasupra nivelului considerat Fb=I Sd(t) m I = 1 T11.5 s Conform anexei B din P100-1/2006: T1=Ct H3/4, unde H este inaltimea constructiei

Ct=0.05 Sd(ti) este ordonata spectrului de raspuns Daca 0<T1TB, T1>TB, Sd(T1)=ag ( Sd(T1)=ag )

TB,TC si TD reprezinta perioade de colt. (T1)= 1+ T1, 0<T1TB

0=2.75, TB<T1TC 0 0 , TC<T1 TD , T1>TD

q reprezinta factorul de comportare iar in cazul clasei de ductilitate medie este egal cu: q=3.5 Raportul =1 pentru sistemele duale cu cadre preponderente cu mai multe niveluri si mai

multe deschideri. Pentru sistemele duale, cu pereti preponderenti: I: structuri cu numai doi pereti in fiecare directie II: structuri cu mai multi pereti =1.15 =1.25 =1

III: structuri cu pereti cuplati si sisteme duale cu pereti preponderenti m reprezinta masa totala a cladirii; m=G/g reprezinta factorul de corectie; = 0.85, T1TC si constructia are mai mult de doua niveluri 1, pentru celelalte situatii. Nedtot reprezinta greutatea totala deasupra nivelului considerat = G

estimat reprezinta factorul de supraarmare estimate, se obtine in urma raportului dintre valoarea momentului de rasturnare (momentul capabil) la baza suprastructurii asociat mecanismului de plastificare al peretelui (sau a peretilor cuplati) si valoarea momentului de rasturnare rezultat din calcului la incarcari seismice de proiectare. =MRd/MEd4 Ved reprezinta forta taietoare de proiectare in peretii structurali Ved=Fb est coeficient de amplificare ce introduce efectul modurilor superioare de vibratie (coeficient de corectie a fortei taietoare); =1.2 reprezinta efortul tangential normalizat, se estimeaza valoarea acestuia la 1.75 = fctd reprezinta rezistenta la intindere a betonului

b. Verificarea preliminara a peretilor Awh> , unde

n numarul de plansee situate deasupra nivelului considerat Apl aria planseului curent ag acceleratia de varf a terenului g acceleratia gravitationala I=1 n=8 Apl=503.66 ag=0.16g g=9.81m/s2 Awh> ,

Awh=5.37 (>4.98).

c. Necesitatea prevederii de bulbi sau talpi

Clasa de ductilitate medie M:

dmax=0.4

Daca nu se respecta conditia, d1.2 Ab(t)/Ai+0.4

d=Ned/(Ai fcd), unde: Ab aria bulbilor Ai aria sectiunii Ned efortul axial in pereti fcd rezistenta la compresiune a betonului.

Pereti structurali cu sectiune in forma de L:

Pereti L - etaj 7 Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Grosime Greutate Valoare strat/ specifica caracteristica Volum 0.15 0.05 0.15 0.05 0.05 0.01 0.504 25 24 3 1 24 21 25 41.51 13.28 4.98 0.55 13.28 2.32 12.60 0.96 2.00 167.25

Aaf =

11.07 GS Valoare calcul 41.51 13.28 4.98 0.55 13.28 2.32 12.60 4.25 8.86 167.25 268.90

Strat

2 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 0.40 0.40 1.00

Placa BA Beton de panta Termoizolatie Hidroizolatie Sapa egalizare Tencuiala Atic Zapada Utila Pereti struct

6.69

25

Pereti L - etaj curent Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 Grosime Greutate Valoare strat/ specifica caracteristica Volum 0.15 0.05 0.03 0.01 6.69 25 24 1 21 25 41.51 13.28 0.33 2.32 2.00 167.25

Aaf =

11.07

Strat

Placa BA Sapa de egalizare Pardoseala Tencuiala Utila Pereti struct

GS 2 Valoare calcul 1.00 41.51 1.00 1.00 1.00 0.40 1.00 13.28 0.33 2.32 8.86 167.25 233.56

Ai=3.925 0.32+5.80 0.15=2.12 m2 fcd=15 N/mm2 Ned=Np+7 Net=268.90+7 233.56=1903.82 kN d=1903.82/(2.12 15 103)=0.05 (<0.4), rezulta ca nu este necesara dispunerea de bulbi in capetele peretilor structurali.

Pereti structurali cu forma dreptunghiulara:

Pereti structurali - etaj 7 Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Grosime strat/ Volum 0.15 0.05 0.15 0.05 0.05 0.01 Greutate specifica 25 24 3 1 24 21 Valoare caracteristica 59.18 18.94 7.10 0.79 18.94 3.31 0.96 2.00 64.25

Aaf =

15.78 GS Valoare calcul 59.18 18.94 7.10 0.79 18.94 3.31 6.06 12.62 167.25 191.18 15.78

Strat

2 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 0.40 0.40 1.00

Placa BA Beton de panta Termoizolatie Hidroizolatie Sapa egalizare Tencuiala Zapada Utila Pereti struct

2.57

25

Pereti structurali (interior) - etaj curent Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 Grosime Greutate Valoare strat/ specifica caracteristica Volum 0.15 0.05 0.03 0.01 2.57 25 24 1 21 25 59.18 24.00 1.00 3.31 64.25 2.00

Aaf =

Strat

Placa BA Sapa de egalizare Pardoseala Tencuiala Pereti str Utila

GS Valoare calcul 1.00 59.18 2 1.00 1.00 1.00 1.00 0.40 24.00 1.00 3.31 64.25 12.62 164.36

Ai=5.80 0.15=0.87 m2 fcd=15 N/mm2 Ned=Np+7 Net=191.18+7 164.36=1341.70 kN d=1341.70/(0.87 15 103)=0.089 (<0.4), rezulta ca nu este necesara dispunerea de bulbi in capetele peretilor structurali.

d. Stabilirea nivelului la care se dezvolta preponderant zonele plastice potentiale in pereti lcr=0.4 lw+0.05 H lcr hs, n6 niveluri 2hs, n7 niveluri 2lw. lcr=2hs=6.00 m.

Determinarea centrelor de greutate si a momentelor de inertie ale peretilor structurali: Pereti structurali cu sectiune in forma de L

Corp 1 2

Ai 1.25 2.87 4.12

xi 0.16 3.215

yi 2.04 0.075

Aixi 0.2 9.22705 9.42705

Aiyi 2.55 0.21525 2.76525

xG= yG=

2.2881 0.6712

Corp 1 2

Ai 1.25 2.87 4.12 xG= yG=

xi 0.16 3.215

yi 2.04 3.85

Aixi 0.2 9.22705 9.42705

Aiyi 2.55 11.0495 13.5995

2.2881 3.3008

Corp 1 2

Ai 1.25 2.87 4.12 xG= yG=

xi 5.94 2.885

yi 2.04 3.85

Aixi 7.425 8.27995 15.70495

Aiyi 2.55 11.0495 13.5995

3.8119 3.3008

Corp 1 2

Ai 1.25 2.87 4.12 xG= yG=

xi 5.94 2.885

yi 2.04 0.075

Aixi 7.425 8.27995 15.70495

Aiyi 2.55 0.21525 2.76525

3.8119 0.6712

Moment de inertie : Ix=110.90 Iy=67.19

Pereti structurali cu sectiune dreptunghiulara:

xG=2.90 yG=0.075 Moment de inertie : Ix=5.80 0.153/12=1.63 10-3 Iy=0.15 5.803/12=2.44

Determinarea fortelor de baza de nivel pe axa X.

Nivel Mase de nivel zi mizi

P 1049.766 3.15

1 2 1049.77 1010.752 6.3 9.45

3 4 5 6 1010.752 1010.752 1010.752 1010.752 12.6 15.75 18.9 22.05 101529.8

7 539.87 25.2

Fb= 6392.88 kN Hetaj= 3.15 m E= 30000 N/mm2= 3000000 kN/m2 Kx=E Ix/Hetaj Fbnivel=Fb mnivel znivel/mizi FbnivelPSi=Fbnivel KxPS /Kx

IxPS1a=IxPS2a=IxPS3a=IxPS4a=IxPS5=IxPS6=IxPS7=IxPS8=(5.80 0.153)/12=1.63 10-3 KxPS1a=KxPS2a=KxPS3a=KxPS4a=KxPS5=KxPS6=KxPS7=KxPS8=15523.80 IxPS= 0.00163 KxPS= 1552.381 Kx= 12419.05 Fbparter= Fbetaj1= Fbetaj2= Fbetaj3= Fbetaj4= Fbetaj5= Fbetaj6= Fbetaj7= 208.2120 416.4258 601.422 801.896 1002.37 1202.844 1403.318 856.6287 kN kN kN kN kN kN kN kN FbparterPS= Fbetaj1PS= Fbetaj2PS= Fbetaj3PS= Fbetaj4PS= Fbetaj5PS= Fbetaj6PS= Fbetaj7PS= 26.02651 52.05322 75.17775 100.237 125.2963 150.3555 175.4148 107.0786 kN kN kN kN kN kN kN kN

Determinarea fortelor de baza pe axa Y.

Ky=E Iy/Hetaj Fbnivel=Fb mnivel znivel/mizi FbnivelPSi=Fbnivel KyPS /Ky

IyPS1b=IyPS2b=IyPS3b=IyPS4b= 3.925 0.323/12=0.0107 KyPS1b=KyPS2b=KyPS3b=KyPS4b=10200 IyPS= KyPS= Ky= Fbparter= Fbetaj1= Fbetaj2= Fbetaj3= Fbetaj4= Fbetaj5= Fbetaj6= Fbetaj7= 0.01071 10200 40800 208.2120 416.4258 601.422 801.896 1002.37 1202.844 1403.318 856.6287 kN kN kN kN kN kN kN kN FbparterPS= Fbetaj1PS= Fbetaj2PS= Fbetaj3PS= Fbetaj4PS= Fbetaj5PS= Fbetaj6PS= Fbetaj7PS= 52.05302 104.1064 150.3555 200.474 250.5925 300.711 350.8295 214.1572 kN kN kN kN kN kN kN kN

Determinarea centrului de rigiditate al structurii: IxPS1=IxPS2=IxPS3=IxPS4=110.90 IyPS1=IyPS2=IyPS3=IyPS4=67.19 KxPS1=KxPS2=KxPS3=KxPS4=110.90 30 106/3.15=1056190476 KyPS1=KyPS2=KyPS3=KyPS4=67.19 30 106/3.15=63990476.19

IxPS5=IxPS6=IxPS7=IxPS8=5.80 0.13/12=1.63 10-3 IyPS5=IyPS6=IyPS7=IyPS8=0.1 5.803/12=2.44 KxPS5=KxPS6=KxPS7=KxPS8=1.63 10-3 30 106/3.15=15523.81 KyPS5=KyPS6=KyPS7=KyPS8=2.44 30 106/3.15=23238095.24

Structura:

xG= yG= Ai 4.12 4.12 4.12 4.12 0.015 0.015 0.015 0.015 16.54

12.45 10.25 xi 2.38 22.5 2.38 22.5 9.225 15.325 9.225 15.325 yi 19.7 19.7 0.845 0.845 12.25 12.25 8.25 8.25 Aixi 9.8056 92.7 9.8056 92.7 0.138375 0.229875 0.138375 0.229875 205.7477 Aiyi 81.164 81.164 3.4814 3.4814 0.18375 0.18375 0.12375 0.12375 169.9058

Corp PS1 PS2 PS3 PS4 PS5 PS6 PS7 PS8

PS1: Kx= 1056190476 Ky= 63990476.19 PS2: Kx= 1056190476 Ky= 63990476.19 PS3: Kx= 1056190476 Ky= 63990476.19 PS4: Kx= 1056190476 Ky= 63990476.19 Kx= Ky= 4224823999 348914288

PS5: Kx= 15523.81 Ky= 23238095.81 PS6: Kx= 15523.81 Ky= 23238095.81 PS7: Kx= 15523.81 Ky= 23238095.81 PS8: Kx= 15523.81 Ky= 23238095.81

x0= 12.39604324 y0= 10.27249967

Rezulta ca structura nu va fi supusa la torsiune.

Calculul peretilor la actiuni orizontale Conform Calculului structurilor cu pereti din beton armat de Radu Agent avem urmatoarele valori pentru coeficienti: =0 (Kr=0) =1 Mjk= Qkj= qsnivel= n=numarul de niveluri

Hetaj= n=

Calculul peretilor la actiuni orizontale 3.15 m 8 (P+7E) Directia fortei pe axa x qs ms Mj-k,Mk-j 19.9 M0-1 32.62944 8.262384 -16.4 M1-0 -26.8906 16.4 M1-2 26.89069 8.262416 -12.9 M2-1 -21.1518 12.9 M2-3 20.36545 7.955238 -9.77 M3-2 -15.4241 9.77 M3-4 15.42422 7.955317 -6.84 M4-3 -10.7985 6.84 M4-5 10.79851 7.955302 -4.3 M5-4 -6.78854 4.3 M5-6 6.788528 7.955291 -2.25 M6-5 -3.55214 2.25 M6-7 3.531904 7.909977 -0.78 M7-6 -1.22439 0.78 M7-8 0.65773 4.249151 0 M8-7 0

Nivel Parter Etaj 1 Etaj 2 Etaj 3 Etaj 4 Etaj 5 Etaj 6 Etaj 7

Fb PS 26.02651 52.05322 75.177 100.237 125.296 150.355 174.415 107.0786

Qjk 59.52003 52.05322 35.78951 26.22275 17.58705 10.34067 4.756297 0.65773

Nivel Parter Etaj 1 Etaj 2 Etaj 3 Etaj 4 Etaj 5 Etaj 6 Etaj 7

Fb PS 52.05 104.1064 150.3555 200.474 250.5925 300.711 350.8295 24.1572

Directia fortei pe axa y qs ms 19.9 16.52381 -16.4 16.4 16.52483 -12.9 12.9 15.91063 -9.77 9.77 15.91063 -6.84 6.84 15.91063 -4.3 4.3 15.91063 -2.25 2.25 15.91063 -0.78 0.78 0.958619 0

Mj-k,Mk-j M0-1 65.25509 M1-0 -53.7781 M1-2 53.78137 M2-1 -42.3036 M2-3 40.7313 M3-2 -30.8484 M3-4 30.84844 M4-3 -21.5971 M4-5 21.59706 M5-4 -13.5771 M5-6 13.5771 M6-5 -7.1043 M6-7 7.104297 M7-6 -2.46282 M7-8 0.148386 M8-7 0

Qjk 119.0331 52.05322 71.57974 52.4455 35.17417 20.6814 9.56712 0.148386

Determinarea fortelor taietoare de proiectare Ved= calc Ved Ved forta taietoare rezultata din calculul structurii Calcul armaturii orizontale a peretilor
V Rd = VRdc+VRd,s V Rd,s = 0.8 As fyd zona A: zona B: VEd V Rd,c = 0.3 bw lw 0<0.6 bw lw fctd V Rd,c = 0.2 bw lw 0+0.7 bw lw fctd

VRd forta taietoare capabila VRdc fractiunea din forta taietoare capabila datorata contributiei betonului VRds fractiunea din forta capabila datorata contributiei armaturii As aria armaturii orizontale fyd valoarea de proiectare a rezistentei de intindere a armaturii efortul axial raportat la aria peretului fctd valoarea de proiectare a rezistentei la intindere a betonului

Dimensionarea armaturii in rosturile orizontale In dreptul rosturilor de turnare de la partea superioara a planseului exista pericolul de cedare prin dislocare laterala sub actiunea fortei taietoare. Intrucat in rosturile de turnare nu se poate conta pe rezistenta la forfecare a betonului, pentru preluarea fortei de lunecare se iau in considerare fortele de forfecare generate de efortul axial de compresiune si armaturile verticale din inima peretelui.
A av=(VEd-0.2 NEd)/(0.8 fyd) Ca armature de conectare se considera armatura din inima montantului si armatura din capatul intins al peretelui.

A av perete = nr bare vert per A+A av

Calculul armaturii orizontale de la intersectia planseului cu peretele Armatura orizontala din centurile de la nivelul fiecarui planseu se calculeaza ca armaturi de ancoraj la reactiunile Fi exercitate de planseu asupra peretilor. Aa centura nec = Fi/(2 fyd)Aa min centura Fi = Qj-Qk Qj, Qk fortele taietoare ale peretelui de la nivelul j si k.