PROIECTAREA ȘARPANTEI DIN LEMN

Tema proiectului
Să se proiecteze un imobil P+1E, cu destinația locuință unifamilială, amplasată în
localitatea ............(se personalizează de către fiecare student). Structura de rezistență este
alcătuită din cadre din beton armat turnat monolit, planșeu din beton armat peste parter și peste
etaj. Închiderea la partea superioară se va realiza dintr-un acoperiș tip șarpantă în două ape.

Piesele scrise care alcatuiesc proiectul sunt:

1) memoriul tehnic – conform HG907/2016, actualizat
referatul verificatorului de proiect – nu este cazul acestui proiect
2) breviarul de calcul
3) caietul de sarcini privind execuția sarpantei
măsuri de protecție SSM, PSI, Mediu – nu este cazul acestui proiect
program de urmarire în timp a comportării construcției – nu este cazul acestui proiect

Piesele desenate ale proiectului se compun din :

1) Plan parter sc. 1:50;
2) Plan etaj sc. 1:50;
3) Fațade imobil sc. 1:50;
4) Secțiune longitudinală sau transversală sc.1:50;
5) Plan învelitoare sc.1:50;
6) Plan șarpantă, secțiune transversală șarpantă și detalii caracteristice sc.1:50, sc.
1:25.

Bibliografie recomandată:
[1]. CR-0-2012 – Cod de proiectare. Bazele proiectarii construcțiilor
[2]. Normativul de proiectare NP 005/22
[3]. Eorocod 5
[4]. Eurocod SR EN 338
[5]. Eurocod EC0, CR-1-1-3-2012, CR-1-1-4-2012, alte normative tehnice necesare
[6]. SR EN 1991-1-1/2004/NA:2006
CALCULUL LA STARI LIMITA A ELEMENTELOR STRUCTURALE DIN LEMN

STRUCTURA DE REZISTENTA TIP SARPANTĂ PE SCAUNE

1) GENERALITATI, ALCATUIREA SARPANTEI SI DEFINIREA ELEMENTELOR

STRUCTURALE

Structura sarpantei este alcatuita din popi verticali sau inclinati, legati intre ei in sens
transversal cu clesti, care impreuna cu capriorii asezati in dreptul popilor realizeaza un contur
indeformabil in sens transversal – longitudinal. Pe popi reazema pane ce sustin capriorii, legate
de popi prin cotrafise care asigura stabilitatea longitudinala a sarpantei.

In functie de modul de dispunere a zidurilor portante ale cladirii, deci de posibilitatile de

rezemare ale popilor care transmit incarcarile sarpantei la aceste ziduri, se disting:

- Cladiri cu ziduri portante transversal, dispuse regulat, la care sarptanta se realizeaza

cu popi verticali asezati in sectiune transversala la distante optime din punct de
vedere al deschiderii capriorilor si amplasati longitudinal cladirii in dreptul zidurilor
transversal
- Cladiri cu ziduri portante longitudinale, la care sarptanta se realizeaza cu popi
verticali sau/si inclinati care reazama pe ziduri longitudinale.

In ambele cazuri, elementele de rezistenta ale sarpantei sunt urmatoarele:

- Capriori – dispusi dupa linia de cea mai mare panta si sustin elementele secundare ale
acoperisului (sipci, astereala)
 Reazema pe pane si cosoroabe
 Interax recomandat 0.70m -1.20m
 Deschidere recomandata 2.00 – 3.50m
- Panele – dispuse longitudinal cladirii
 Reazema pe popi
 Interax recomandata 2.00 – 3.50m (deschideri capriori)
 Deschidere recomandata (distanta dintre popi) 3.00 - 5.00m

Observatie:

Panele pot fi orizontale (de coama sau intermediare) sau inclinate (la coama inclinate sau dolii)

- Cosoroabe – dispuse pe zidurile exterioare ale cladirii si se ancoreaza de centurile

zidurilor exterioare
- Popii – asezati vertical sau inclinat si reazema pe zidurile portante
 - Clestii – solidarizeaza popii si capriorii si se amplaseaza sub pane si se prind de popi
si capriori prin buloane sau cuie
- Contrafisele (de contravantuire)
 Realizeaza in mod current contravantuirea longitudinala a sarpantei
 Se pot prevedea si in sens transversal cand clestii sunt lungi
 Preiau incarcarile care actioneaza perpendicular pe planul sarpantei
(vantul)

Ansamblul transversal alcatuit din popi, clesti si capriori din dreptul popilor poarta denumirea de
“SCAUNE”.

2) PROIECTAREA SARPANTEI

Proiectarea sarpantei va cuprinde in mod sintetic, urmatoarele etape:

- Trasarea zidurilor portante, a streasinii, coamelor si doliilor

- Amplasarea popilor
- Dispunerea panelor si cosoroabelor
- Dispunerea capriorilor

3) CALCULUL SARPANTEI NP005/2022

Calculul sarpantei se face conform “Specificatie tehnica pentru proiectarea si calculul

constructiilor din lemn” – Metoda de calcul este metoda starilor limita.

Calculul sarpantei se face luand in consideratie urmatoarele incarcari:

- Permanente (invelitoare, elemente secundare de sustinere a invelitorii, greutate

proprie sarpanta)
- Utile (circulatie pe inviloatere a unui om, in vederea reparatiilor)
- Climatice (vant, zapada)

Incarcarile se iau in calcul conform EUROCOD 1

Calculul elementelor sarpantei:

- Astereala – strat continuu de scanduri pentru sistinerea invelitorii.

 Se determina incarcarile pentru o scandura de latime “b” si se
proiecteaza dupa axele x-x si y-y (fig. III.1)
 Se calculeaza la incovoiere oblica pe doua directii (fig. III.2)
 Se verifica la deformatia maxima
- Sipci (rigle pentru sustinerea invelitorii tip tigle)
 Se considera simplu rezemate pe capriori
 Se determina incarcarile pentru o sipca si se pastreaza dupa axele x-x
si y-y
- Capriorii
  Se considera ca grinzi simplu rezemate pe pane;
 Sunt incarcati cu reactiuni din astereala si sipci – considerate ca sarcini
uniform distribuite (se determina incarcarea preluata de un caprior, de
pe suprafata lui aferenta) fig. III.4

Capriorii se calculeaza ca grinda orizontala de deschidere incarcata cu saricini

verticale uniform distribuite sau ca grinda inclinata de deschidere , incarcata cu sarcini
normale pe axa grinzii si uniform distribuite pe lungimea inclinata a grinzii.
 - Pane
 Se considera ca grinzi simple rezemate sau continue, rezemand pe popi
 Sunt incarcate cu reactiunile din capriori

Incarcarea se determina de pe suprafata aferenta panei; incarcarile permanente, zapada,

utila sunt verticale, iar cele din vant actioneaza pe plan inclinat. Schemele de calcul sunt conform
fig. III.5

- Popii - preiau reactiunile panelor

 Sistemul de preluare a reactiunilor panelor de catre popi difera dupa
cum popii sunt verticali sau inclinati (fig. III.6)
Schema de calcul a popilor
 4) EXEMPLU PENTRU CALCULUL UNEI SARPANTE PE SCAUNE

Dimensionarea elemntelor de sarpanta: unghi

Calculul capriorilor la incovoiere (fig. III.4)

Incarcari permanente:

Nr. Element Incarcare Coeficientii Incarcare de

Crt. normata N/ incarcarilor calcul suprafata
inclinata N/
( )
1 Invelitoare tigla metalica 43 1.35 58.05
(fisa tehnica)
2 Hidroizolatie 60 1.35 81
3 Astereala 80 1.35 108
4 Sipci 3x3 – 2 randuri 50 1.35 67.5
5 Capriori 80 1.35 108
TOTAL 313 422.55

Incarcare din zapada (S)– 1.2 kN/mp – 1200 N/mp * 1.35 = 1620 N/mp

Incarcare dint vant (Wc)– 0.356 kN/mp – 356 N/mp

Incarcare utila (Qc) : 1 kN – 1000 N * 1.5 = 1500 N

Încărcarea utilă, reprezentând greutatea unui muncitor cu unelte:

Fig. 1 – Capriorul intermediar: localizare si zona de colectare a actiunilor (incarcarilor)

 Fig. 2 – Actiunile variabile si permanente aplicate asupra unui caprior intermediar

d1 = 0.8 m (distanta interax capriori)

d = 2.27m (distanta intre reazem capriori)

= 0.12m (baza caprior)

= 0.12m (inaltime caprior)

3
b c h c
I 
12
I = (0.12 * )/12 = 1.728 x - moment de inertie

Greutatea proprie a căpriorului,gc:

gc = bcăprior · hcăprior · ρk · g = 0,12 · 0,12 · 600 · 9,81 = 84.75 [N/m]

ρk = 600 kg/m3 (Lemn de brad, clasa II)

Greutate învelitoare, aferentă unui căprior:

gî = g învelitoare · d1 = 282 [N/m2] · 0,8 [m] = 225.6 [N/m]
pc = gc + gî = 310.35 [N/m]
Componentele încărcării permanente, uniform distribuită pe lungimea elementului,
raportate la axele elementului sunt:
pc,z = pc · cosα = 247.85 [N/m]
pc,x = pc · sinα = 186.77[N/m]

Încărcări variabile
Încărcarea din vânt, pe partea de acoperiș şi peretele expus direct acțiunii
vântului, wc:

wc = w(z) · d1 = 355.98[N/m2] · 0,8 [m] = 284.78 [N/m]

wc = 284.78 [N/m]

Încărcarea din zăpadă, Fig. 3:

Fig. 3 – Calculul actiunii din zapada pentru un caprior intermediar

Scăprior = sk · d1 = 1200 [N/m2] · 0,8 [m] = 960 [N/m]

Încărcarea din zăpadă, liniar distribuită pe căprior, este:

s c= scăprior · cos α = 766.69 [N/m]

Componentele încărcării din zăpadă, uniform distribuită pe lungimea

elementului, raportate la axele elementului, sunt:

𝐬 𝐜,z = 𝐬 𝐜 · cos α = 612.30 [N/m]

𝐬 𝐜,x = 𝐬 𝐜 · sin α = 461.40 [N/m]

 Încărcarea utilă, reprezentând greutatea unui muncitor cu unelte:
Qc = 1000 [N] Componentele încărcării utile, raportate la axele elementului, sunt:
Qc,z = Qc · cos α = 798,6 [N]

Qc,x = Qc · sin α = 601,8 [N]

Determinarea eforturilor secționale efective (forțe și momente interne)

Momentul încovoietor de calcul, My,d

Se utilizează combinaţia de încărcări– structura acţionată predominant de acţiunea
zăpezii, deoarece aceasta s-a dovedit a fi cea mai dezavantajoasă:

My,d=1,35∙Mperm+1,5∙Mzăpadă+1,05∙Mvânt+1,05∙Mutilă

My,d=1.35*

My,d=1.35*

My,d= 215.51 Nm + 591.58Nm + 192.60 Nm + 453.20 Nm

My,d= 1452.89 Nm

Forţa axială de calcul, Nc,d

Se utilizează combinaţia de încărcări – structura acţionată predominant de
zăpadă, aceasta fiind cea mai dezavantajoasă:

Nc,d=1,35∙Nperm∙d+1,5∙Nzăpadă+1,05∙Nutilă

Nc,d=1,35∙pc,x∙d+1,5∙s c,x∙d+1,05∙Qc,x

Nc,d=1.35 *186.77 * 2.27 + 1.5 * 461.40 *2.27 + 1.05* 601.8

Nc,d= 2775.31 N
 Verificarea de rezistenţă

Pentru verificările de rezistență la starea limită ultimă s-a utilizat relaţia

pentru solicitarea compusă de încovoiere și compresiune centrică:

unde:

- σc,0,d şi σm,y,d – valorile de calcul ale tensiunilor normale la solicitările de

compresiune după axa x și, respectiv, încovoiere după axa y, [N/mm2];

- fc,0,d şi fm,y,d – valorile de calcul ale rezistenţelor la solicitările de

compresiune după axa x și, respectiv, încovoiere după axa y, [N/mm2];

- km – factor care ia în considerare redistribuirea tensiunilor pe secţiune şi

eventualele neomogenități ale materialului. În acest caz, pentru secţiuni
transversale dreptunghiulare ale lemnului masiv, km= 0,7.

= = 1.927 * N/mp

= = 5.04 * N/mp

A=bcăprior∙hcăprior=14400 [mm2]

Wy= = 288000 [mm3]

= = = 13.85 *

γM – este coeficientul parţial de siguranţă pentru material, conf. tabelului 2.3

din SR EN 1995-1-1:
γM = 1,3
 kmod – este un factor de modificare ce ţine cont de efectul duratei încǎrcǎrii şi
al umiditǎţii, conf. tabelului 3.1 din SR EN 1995-1-1:
kmod = 0,9

kh – este un factor pentru efectul dimensiunilor elementului asupra

rezistenţei, conf. ecuației 2.18 din SR EN 1995-1-1:
𝐤𝐡 =𝟏,𝟎𝟓

Elementele care compun structura de rezistență și șarpanta sunt realizate din produse din
lemn care se încadrează în clasa de rezistență C22, conform SR EN 338: 2010 - Lemn pentru
construcții. Clase de rezistență

= = 15.99 *
Verificarea de rezistență este:

( ) ( ) 𝟎

Verificarea de rigiditate
Pentru verificarea de rigiditate la starea limită de exploatare s-a utilizat
relația:

Determinarea valorii săgeții se face după următoarea regulă:

Încărcarea utilă este considerată încărcarea variabilă principală. Conf. paragrafului

2.2.3 din SR EN 1995-1-1, [14]:

uinst,perm – săgeata instantanee dată de încărcarea permanentă;

kdef – factor pentru modificarea deformaţiilor funcţie de clasele de exploatare, conf. tabelului
3.2 din SR EN 1995-1-1. Pentru clasa 2 de exploatare: kdef = 0,8.

Iy= 17280000
E0,mean= 10000 [N/ ] (modul elasticitate lemn)

= 0.495 mm

Ufin,perm= 0.495 * (1+0.8) =0.891mm

Ufin, zapada – săgeata data de actiunea zapezii

Ufin,zapada = uinst, zapada * (ψ0+ψ2kdef)

uinst, zapada – sageata instantanee din actiunea zapezii - Scz

ψ0 – coefficient de grupare a actiunilor variabile , ψ0=0.5

ψ2 – coefficient pentru valoarea cvasipermanenta a actiunilor variabile ψ2=0

= 1.22 mm

Ufin,zapada = 1.22 * (0.5+0) =0.61mm

Ufin, vant – săgeata data de actiunea vantului

Ufin,vant = uinst, vant * (ψ0+ψ2kdef)

uinst, zapada – sageata instantanee din actiunea vantului - Wc

ψ0 – coefficient de grupare a actiunilor variabile , ψ0=0.6

ψ2 – coefficient pentru valoarea cvasipermanenta a actiunilor variabile ψ2=0

 = 0.56 mm

Ufin,utila =0.56mm * (0.6+0) = 0.336mm

Ufin, utila – săgeata data de actiunea utila, incarcarea variabila principala

Ufin,utila = uinst, utila * (1+ψ2kdef)

uinst, utila – sageata instantanee data de incarcarea variabila principala - Qcz

ψ0 – coefficient de grupare a actiunilor variabile , ψ0=0.3

ψ2 – coefficient pentru valoarea cvasipermanenta a actiunilor variabile ψ2=0

= 1.13 mm

Ufin,utila =1.13mm * (1+0.3) = 1.47mm

Prin urmare, valoarea deformatiei maxime este:

Ufinal = 3.307 mm

Concluzii:
Din calculele efectuate pentru căprior, în varianta de calcul analitic,
verificările de rezistență și de rigiditate sunt îndeplinite. Valorile obținute arată că
elementul din lemn, în secțiunea transversală, are dimensiuni mult mai mari decât
cele necesare. Deci, se poate alege un element cu dimensiuni ale secțiunii
transversale mai mici.
PROIECTARE PANA DE COAMĂ
Schema statică, ipotezele de încărcare, precum și modul de acțiune al încărcărilor sunt prezentate
în Fig. 4.4, Fig. 4.5 și Fig. 4.6. Elementele din lemn au următoarele caracteristici geometrice:
 Secţiunea transversală: bpană x hpană = 100 x 200 mm
 Deschiderea (distanţa dintre doi popi centrali): L = 4,00 m
 Distanţa dintre pana de coamă şi pana de câmp: d2 = 2,21 m
Evaluarea încărcărilor

Încărcări permanente
 Greutatea proprie a panei, pe metru liniar (ml), gp:
gp= bpană · hpană · ρk · g = 0,10 · 0,20 · 340 · 9,81 = 66,7 [N/m]

 Încărcarea dată de greutatea proprie a căpriorului şi de învelitoare:

gc = bcăprior · hcăprior · ρk · g = 0,12 · 0,12 · 340 · 9,81 = 48 [N/m]
nc = 6 – numărul de căpriori aferenţi lungimii L
gc,p = gc · d2 · nc / lc= 198,9 [N/m]

 Încărcarea dată de greutatea proprie a învelitorii, aferentă panei de coamă:

gî,p = g î · d2 = 225.6 [N/m2] · 2,21 [m] = 498.57 [N/m]

 pp = gp + gc,p + gî,p = 764.17 [N/m]

Încărcări variabile
 Încărcarea dată de presiunea (wpres)şi sucţiunea (wsuc) vântului:

wpres = w(z) · d2 / 2 = 355.98 [N/m2] · 2,21 / 2 [m] = 393.35 [N/m]

wpres,y = wpres · sin α = 355.98 [N/m2] * sin 37 = 214.23 [N/m]

wpres,z = wpres · cos α = 355.98 [N/m] * cos 37 = 284.29 [N/m]

wsuc = w(z)suc · d2 / 2 = 103.81 [N/m2] · 2,21 / 2 [m] = 114.71 [N/m]

wsuc,y = wsuc · sin α = 103.81 [N/m2] * sin 37 = 62.47[N/m]

wsuc,z = wsuc · cos α = 103.81 [N/m] * cos 37 = 82.90 [N/m]

Componentele încărcării dată de presiunea (wpres) şi sucţiunea (wsuc) vântului,

raportate la axele elementului sunt:

 wp,y = wpres,y + wsuc,y = 276.7 [N/m]

 wp,z = wpres,z - wsuc,z = 367.19 [N/m]

Încărcarea din zăpadă, calculată ca încărcare uniform distribuită pe lungimea panei

de coamă, este:

 sp = s · cos α · d2 = 1620 · cos 37 · 2,21 = 2859.27 [N/m]

Încărcarea utilă, reprezentând un muncitor cu unelte:

 Qp = 1000 [N]
Determinarea eforturilor secționale efective (forțe și momente interne)

Momentul încovoietor de calcul, My,d

Se utilizează combinaţia de încărcări– structura acţionată predominant de acţiunea
zăpezii, deoarece aceasta s-a dovedit a fi cea mai dezavantajoasă:

My,d=1,35∙Mperm+1,5∙Mzăpadă+1,05∙Mvânt+1,05∙Mutilă

My,d=1.35*

My,d=1.35*

My,d= 1320.48 Nm + 5489.79 Nm + 354.17Nm + 840 Nm

My,d= 8004.44 Nm

Momentul încovoietor de calcul, Mz,d

Mz,d=1,5∙Mvânt,suc
Mz,d=1.5 * = 1.5 *

Mz,d = 531.26[N·m]

Momentul încovoietor de calcul, Mx,d

Mz,d=1,5∙Mvânt,suc

Mz,d=1.5 * = 1.5 *

Mz,d = 0.518[N·m]
Verificarea de rezistenţă Pentru verificarea de rezistență la starea limită ultimă s-a
utilizat relația pentru solicitarea de încovoiere pe două direcţii:

( )

unde:
 σm,y,d , σm,z,d – valoarea de calcul a tensiunii normale la solicitarea de
încovoiere după axa y, respectiv, z [N/mm2];
 fm,y,d,fm,z,d – valoarea de calcul a rezistenţei la încovoiere după axa
y,respectiv, z [N/mm2];
 km – factor care ia în considerare redistribuirea tensiunilor pe secţiune şi
eventualele neomogenități ale materialului. În acest caz, pentru secţiuni
transversale dreptunghiulare ale lemnului masiv, km= 0,7.

NOTĂ: Se consideră că torsiunea este neglijabilă pentru verificarea de rezistenţă.

= = 1,2 * N/mp

= = 1,563 * N/mp

A=bpana∙hpana= 20000[mm2]

Wy= = 666670 [mm3]

Wz= = 333330 [mm3]

= = 1.05 *22 *0.692 = 15.99 * 106

 γM – este coeficientul parţial de siguranţă pentru material, conf. tabelului 2.3
din SR EN 1995-1-1:
γM = 1,3

kmod – este un factor de modificare ce ţine cont de efectul duratei încǎrcǎrii şi

al umiditǎţii, conf. tabelului 3.1 din SR EN 1995-1-1:
kmod = 0,9

kh – este un factor pentru efectul dimensiunilor elementului asupra

rezistenţei, conf. ecuației 2.18 din SR EN 1995-1-1:
𝐤𝐡 =𝟏,𝟎𝟓

Verificările de rezistență sunt:

= = 0.75 + 0.068 =

0.818 𝟏

( ) = = 0.525 + 0.09 =

0.615 𝟏