Breviar de calcul

Parchet de pe lng judectoria Hrlu

Date ale amplasamentului cldirii:

Localitatea: Harlau;
Clasa de importanta si de expunere III, I=1.0
Conditii seismice:
o ag - acceleratia terenului 0.20g
o TB = 0.07 s
o TC = 0.7 s
o Clasa de ductilitate H (determinata de conditiile seismice)
Zona de zapada: C, s0,k = 2.5 KN/m2;

1. Evaluarea ncrcrilor

1.2 ncrcri permanente (P)

ncrcri la nivelul grinzilor de peste mansarda

- tabla+astereala+cpriori: 0.5 KN/m2
- vata minerala: 0.1 KN/m2
- popi, pane, tlpi: 0.3 KN/m2
Total qn = 0.9 KN/m2 qc = 1.35x0.9 = 1.215 KN/m2
ncrcri la nivelul grinzilor perimetrale din nchideri (GA2, GA3, GA4, GA7)
-

peste parter:

1.3 (0.3 3.20 15 0.01 0.3 3.20 21) 19 KN / m 2

peste etaj:

1.3 (0.3 2.80 15 0.01 0.3 2.80 21) 16.65 KN / m 2

*excepie GA7: 1.3 (0.3 4.45 15 0.01 0.3 4.45 21) 26.40 KN / m

ncrcri la nivelul grinzilor interioare curente (GA1, GA5, GA6) din nchideri
-

peste parter:

1.3 (0.25 3.20 15 0.01 0.25 3.20 21) 15.85 KN / m 2

peste etaj:

1.3 (0.25 2.80 15 0.01 0.25 2.80 21) 13.85 KN / m 2

ncrcri la nivelul planeelor curente (peste parter, etaj 1)

- tencuiala la tavan 2cm grosime: 0.4 KN/m2
- pardoseal+ap: 1.5 KN/m2
Total q = 1.9 KN/m2
1

Fig.1 ncrcri permanente

1.3 ncrcri variabile

ncrcri la nivelul planeelor curente (peste parter, etaj 1)

- utila: qk = 2.0 KN/m2 , corespunztor categoriei B cldiri pentru birouri (conform SR-EN
1991-1-1, tabele NA. 6.1 si NA. 6.2)
qc = 1.4x2.0 = 2.8 KN/m2
ncrcri la nivelul scrilor exterioare (peste parter, etaj 1)
- utila: a fost aplicata o for concentrat de 1,5KN in poziia cea mai defavorabil
ncrcri la nivelul grinzilor de peste mansarda
-

2
zpada: sk c ce ct so,k 0.8 0.8 1 2.5 1.6 KN / m

(conform CR 1-1-3-2005)

s c k s k 0.4 1.6 0.64 KN / m 2

-

2
utila: qk 0.75 KN / m

(conform SR-EN 1991-1-1, tabel NA.6.10)

In calcule se introduce valoarea maxima, respectiv cea din zapada.

Fig.2 ncrcri din zpada

2. Calculul structurii la actiunea seismica in domeniul elastic. Metoda

calcului modal cu spectre de rspuns.
Cldirea analizat nu satisface pe deplin condiiile de regularitate n plan i pe vertical datorit
formei sale n plan si a variaiei pe nlime. Ca urmare, calculul la aciunea seismic se va efectua pe un
model spaial.
Calculul structurii la actiunea fortelor laterale si verticale a fost efectuat folosind programul
ETABS. Modelul de calcul al supratructurii este cel spatial considerat incastrat la baza primului nivel
(parter) diferenta de rigiditate intre infrastructura (cu pereti de beton armat pe contur) si suprastructura
permitand adoptarea acestei ipoteze simplificatoare. Planseul de beton armat are rigididate si rezistenta
substantiala pentru a prelua eforturile produse de fortele laterale, iar datorita regularitatii si
omogenitatii structurii poate fi considerat indeformabil in planul sau.
Elementele structurale ale suprastructurii, stalpi si grinzi, au fost modelate folosind elemente
finite de tip bara. Nodurile dintre stalpi si grinzi au fost considerate indeformabile.

Fig.3 Modelul spaial cu elemente finite al suprastructurii cldirii (P+1+M)

Modelul (Fig.3) consider planeele infinit rigide n planul lor i neglijeaz aportul plcii, prin
zona activ aferent, la definirea rigiditii grinzilor. Masele calculate din ncrcrile gravitaionale
stabilite anterior se consider distribuite uniform la nivelul planeelor cldirii. La acestea se adaug
masele aferente stlpilor, grinzilor i pereilor de la fiecare nivel. Masele concentrate i coordonatele
centrului maselor au fost calculate automat, cu programe de calcul specializate. n modelul spaial, n
centrul maselor de nivel s-au considerat trei grade de libertate dinamic, i anume translaii pe dou
direcii perpendiculare din planul orizontal, Ox i Oy , i rotirea n jurul axei verticale Oz .
Analiza modal pe un model spaial va urmri determinarea urmtoarelor elemente:
- poziia centrului maselor i a centrului de rigiditate de la fiecare nivel;
- vectorii i valorile proprii;
- caracterul oscilaiilor corespunztor fiecrui mod propriu de vibraie;
- conformarea de ansamblu, pentru eliminarea oscilaiilor de torsiune din primele dou moduri proprii
de vibraie;
- coeficienii de echivalen modal (factorii de participare a maselor modale efective);
- determinarea direciilor principale de oscilaie;
- calculul forelor seismice modale;
- compunerea rspunsurilor modale obinute prin considerarea aciunii seismice independent, dup
fiecare direcie principal de oscilaie;
- compunerea rspunsurilor asociate celor dou direcii principale de oscilaie;
- evidenierea efectului torsiunii generale provenite din distribuia neuniform a maselor de nivel i din
variaia spaial a micrii seismice a terenului.
Mase
n tabelul 1 se prezint distribuia maselor din ncrcrile gravitaionale i coordonatele
centrelor maselor (CM), pe niveluri. Poziia centrelor de mas, raportat la sistemul de axe n care este
descris structura, se calculeaz cu relaiile:

Tabel 1.
Story
STORY2
STORY1

Diaphragm MassX
MassY
XCM
YCM
D1-rigid
33.4874 33.4874
18.121
5.921
D1-rigid
35.6093 35.6093
18.114
5.934

Vectori i valori proprii

Ipoteza planeului infinit rigid n planul su implic trei grade de libertate dinamic (GLD) pe
nivel dou translaii n planului planeului i o rotire n jurul axei normale pe planeu. Gradele de
libertate dinamic de nivel sunt raportate la centrul maselor. Formele proprii de vibraie se obin prin
rezolvarea sistemului de ecuaii algebrice, liniare i omogene:
4

Condiia de compatibilitate pentru sistemul de ecuaii furnizeaz ecuaia algebric:

ale crei soluii sunt ptratele pulsaiilor proprii 2k cu 1 < 2 << k < < n .
Perioadele proprii de vibraie se obin din pulsaiile proprii:

n tabelul 2 sunt prezentate perioadele proprii de vibraie i coeficienii de echivalen modali

pentru primele 10 moduri de vibraie.
Tabel 2.
Modal Participating Mass
Ratios
Mode
Period
SumUX
SumUY
1 0.586997
88.8706
1.1108
2 0.510359
89.3659
22.4005
3 0.502918
91.9764
89.7711
4 0.199972
99.5125
89.8292
5 0.170107
99.53
91.2744
6 0.164712
99.6027
99.2667
7 0.151209
99.9686
99.2696
8 0.125124
99.9688
99.2803
9 0.115934
99.9746
99.4948
10 0.113964
99.9965
99.4993
Conform P100-2006, pentru evaluarea rspunsului seismic total sunt suficiente primele moduri
proprii de vibraie la care masele modale efective reprezint cel puin 5% din masa total i suma lor
reprezint cel puin 90% din masa total a structurii. Pentru structura analizat sunt suficiente primele 5
moduri de vibraie.

Fig.4 Modul 1 de vibraie T=0.587s (deplasare de-a lungul axei Ox)

Fig.5 Modul 2 de vibraie T=0.5104s (deplasare de-a lungul axei Oy)

Fig.6 Modul 3 de vibraie T=0.5029s (oscilaie generala de rsucire)

Calculul forelor tietoare de baz maxime modale
Forele tietoare de baz modale maxime se calculeaz (conform P100 2006, cap. 4) folosind
relaia de mai jos:

unde:
Sd(T) - ordonata spectrului de rspuns de proiectare corespunztoare perioadei fundamentale T1
T1 - perioada proprie fundamental de vibraie a cldirii n planul ce conine direcia orizontal
considerat
m- masa total a cldirii calculata ca suma a maselor de nivel i
I - factorul de importanta al constructiei
- factor de corecie care ine seama de contribuia modului propriu fundamental prin masa modal
efectiv asociat acestuia, ale crui valori sunt
= 0,85 dac T1 TC i cldirea are mai mult de dou niveluri
= 1,0 n celelalte situaii.

Pentru zona Hrlu perioadele de colt ale spectrului de rspuns sunt: TB = 0.07s, TC = 0.7s, TD =
0.07s, iar acceleraia pentru proiectare la cutremure avnd intervalul mediu de recurent IMR = 100 ani
ag=0.20g.
Spectrul de proiectare pentru acceleraii Sd(T), exprimat in m/s2, este un spectru de rspuns
inelastic care se obine cu relaiile 3.17 i 3.18 din P100-2006, capitolul 3.2.
In cazul de fata vom aplica formula 3.18, si anume:

unde:
ag - este valoarea de vrf a acceleraiei orizontale a terenului i corespunde pentru verificri la starea
limit ultim de rezisten;
ag = 0.20g = 1.962 m/s2
(T) - este factorul de amplificare dinamic maxim a acceleraiei terenului ca urmare a micrii de
oscilaie a structurii;
pentru TB < T < TC , (T) = 0 = 2,75 , pentru fractiunea din amortizarea critica =0.05
q - este factorul de comportare al structurii;
conform tabelului 5.1(P100-2006), q = 5u/1 pentru o structur dual avnd clasa H de
ductilitate. Aceast valoare este valabil numai dac la proiectare se va asigura structurii de beton armat
o capacitate de disipare a energiei induse de micarea seismic prin deformaii plastice corespunztoare
clasei H. Factorul de suprarezisten u/1 se consider 1,35 structura fiind alctuit preponderent din
cadre, cu mai multe niveluri i deschideri. Factorul de comportare q se va reduce cu 20%, conform cap.
5.2.2.2, aliniatul (2), ca urmare a neregularitilor pe vertical ale cldirii:
q = 51.35 0.8 = 5.4
n tabelul 3 se prezint forele tietoare de baz modale maxime, pentru aciunea seismic
definit printr-un spectru de proiectare corespunztor unei micri de translaie independente pe una
din direciile principale 0x sau 0y, pentru primele ase moduri de vibraie, respectiv sumate dup regulile
de suprapunere modala CQC.
Tabel 3.
Spectrum Mode
Dir.
EX
1 U1

F1 [KN] F2 [KN] M1 [KNm]

M2 [KNm]
M3 [KNm]
861.5
96.31
-599.403
5201.15
-5285.1

EX
EX
EX
EX
EX
EY
EY
EY

4.8
25.31
73.05
0.17
964.83
96.31
31.48
-128.56

2
3
4
5
All

U1
U1
U1
U1
All
1 U2
2 U2
3 U2

31.48
-128.56
6.42
1.55
7.2
10.77
206.38
653.08

-189.249
792.795
2.973
1.669
8.785
-67.012
-1240.77
-4027.49

28.771
151.394
-143.831
-0.386
5237.098
581.479
188.633
-769.099

676.796
-1015.55
-439.178
38.527
-6024.5
-590.864
4437.271
5159.081
8

EY
EY
EY

All

4 U2
5 U2
All

6.42
1.55
7.2

0.56
14.01
884.8

0.261
15.134
-5319.88

-12.63
-3.498
-15.115

-38.566
349.316
9316.238

3. Verificarea deplasarilor laterale

Combinatiile de incarcari folosite (conform CR0-2005 ) sunt urmatoarele:
Grupari fundamentale:

SLU : 1.35P 1.5U 1.05Z

SLS : P U

Grupari speciale:

SLU Ex : P 0.4U Ex
SLU Ex : P 0.4U Ex

SLU Ey : P 0.4U Ey
SLU Ey : P 0.4U Ey

SLS Ex : P 0.4U 0.6 Ex

SLS Ex : P 0.4U 0.6 Ex
SLS Ey : P 0.4U 0.6 Ey

SLS Ey : P 0.4U 0.6 Ey

3.1. Verificarea la starea limita de serviciu
Verificarea la starea limita de serviciu are drept scop mentinerea functiunii principale a cladirii in urma
unor cutremure, ce pot aparea de mai multe ori in viata constructiei, prin controlul degradarilor
elementelor nestructurale si al componentelor instalatiilor aferente constructiei. Cutremurul asociat
acestei stari limita este un cutremur moderat ca intensitate, avand o probabilitate de aparitie mai mare
decat cel asociat starii limita ultime (perioada medie de revenire 30 ani). Verificarea la deplasare se face
pe baza expresiei:

drSLS q dr drSLS
,a
drSLS - deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata SLS;
- factor de reducere care tine seama de perioada de revenire mai mica a cutremurului
= 0.5 pentru cladirile ncadrate in clasele III si IV de importanta.
q - factorul de comportare specific tipului de structura
dr - deplasarea relativa a aceluiasi nivel, determinata prin calcul static elastic sub ncarcari seismice de
proiectare
dr,aSLS - valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel
9

Valorile admisibile ale deplasarii relative de nivel pentru cazul in care elementele nestructurale
(cu cedare fragila) sunt atasate structurii: 0,005h (h inaltimea etajului).
In tabelul 4. (tabelul de mai jos) sunt prezentate deplasarile relative de nivel, in cazul incarcarilor
asociate SLS, obtinute prin rularea programului ETABS.

Story
STORY3-1
STORY3-1
STORY3-1
STORY3-1
STORY3-1
STORY3-1
STORY3-1
STORY3-1
STORY3-1
STORY3-1
STORY3
STORY3
STORY3
STORY3
STORY3
STORY3
STORY3
STORY3
STORY3
STORY3
STORY2
STORY2
STORY2
STORY2
STORY2
STORY2
STORY2
STORY2
STORY2
STORY2
STORY1
STORY1
STORY1

Item
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X

Load
GF-SLS
GF-SLS
GS-SLS-EY-NEG
GS-SLS-EY-NEG
GS-SLS-EY-POZ
GS-SLS-EY-POZ
GS-SLS-EX-POZ
GS-SLS-EX-POZ
GS-SLS-EX-NEG
GS-SLS-EX-NEG
GF-SLS
GF-SLS
GS-SLS-EY-NEG
GS-SLS-EY-NEG
GS-SLS-EY-POZ
GS-SLS-EY-POZ
GS-SLS-EX-POZ
GS-SLS-EX-POZ
GS-SLS-EX-NEG
GS-SLS-EX-NEG
GF-SLS
GF-SLS
GS-SLS-EY-NEG
GS-SLS-EY-NEG
GS-SLS-EY-POZ
GS-SLS-EY-POZ
GS-SLS-EX-POZ
GS-SLS-EX-POZ
GS-SLS-EX-NEG
GS-SLS-EX-NEG
GF-SLS
GF-SLS
GS-SLS-EY-NEG

X
18
14,7
18
1,92
18
1,92
2,76
1,92
2,76
1,92
18
0
18
11,4
18
11,4
11,4
2,76
11,4
2,76
18
0
18
19,425
18
19,425
12,225
0
12,225
0
0
18
0

Y
5,1
7,2
5,1
7,2
5,1
7,2
5,1
7,2
5,1
7,2
5,1
12
5,1
12
5,1
12
7,2
5,1
7,2
5,1
12
12
12
2,4
12
2,4
12
12
12
12
12
12
12

Z
9,72
9,72
9,72
9,72
9,72
9,72
9,72
9,72
9,72
9,72
9,08
9,08
9,08
9,08
9,08
9,08
9,08
9,08
9,08
9,08
6,4
6,4
6,4
6,4
6,4
6,4
6,4
6,4
6,4
6,4
3,2
3,2
3,2

DriftX
0,000022

DriftY
0,000039

0,000036
0,000175
0,000036
0,000175
0,00017
0,00011
0,00017
0,00011
0,000015
0,000029
0,000047
0,000328
0,000047
0,000328
0,000308
0,000142
0,000308
0,000142
0,000018
0,000023
0,000122
0,000692
0,000122
0,000692
0,000918
0,000334
0,000918
0,000334
0,00001
0,000009
0,00014
10

STORY1
STORY1
STORY1
STORY1
STORY1
STORY1
STORY1

SLS
r

Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
SLS
r ,a

GS-SLS-EY-NEG
GS-SLS-EY-POZ
GS-SLS-EY-POZ
GS-SLS-EX-POZ
GS-SLS-EX-POZ
GS-SLS-EX-NEG
GS-SLS-EX-NEG

0.008 3.2 0.0256m

18
0
18
0
0
0
0

12
12
12
12
12
12
12

3,2
3,2
3,2
3,2
3,2
3,2
3,2

0,000699
0,00014
0,000699
0,001067
0,00032
0,001067
0,00032

(se verifica)

3.1. Verificarea la starea limita ultima

Verificarea de deplasare la starea limita ultima are drept scop principal prevenirea prabusirii
inchiderilor si compartimentarilor, limitarea degradarilor structurale si a efectelor de ordinul II.
Cutremurul asociat acestei stari limita este cutremurul considerat pentru calculul rezistentei la forte
laterale a structurii.

drULS drULS
,a
drULS- deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata ULS
draULS -valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel, egala cu 2.5% din inaltimea etajului.
In tabelul 5 sunt prezentate deplasarile relative de nivel, in cazul incarcarilor asociate ULS,
obtinute prin rularea programului ETABS.
Tabel5. Deplasarile relative de nivel pentru incarcarile aferente ULS
Story
STORY3-1
STORY3-1
STORY3-1
STORY3-1
STORY3-1
STORY3-1
STORY3-1
STORY3-1
STORY3-1
STORY3-1
STORY3
STORY3
STORY3
STORY3

Item
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y

Load
GF-SLU
GF-SLU
GS-SLU-EX-POZ
GS-SLU-EX-POZ
GS-SLU-EX-NEG
GS-SLU-EX-NEG
GS-SLU-EY-POZ
GS-SLU-EY-POZ
GS-SLU-EY-NEG
GS-SLU-EY-NEG
GF-SLU
GF-SLU
GS-SLU-EX-POZ
GS-SLU-EX-POZ

Y
14,7
4,8
2,76
1,92
2,76
1,92
18
1,92
18
1,92
18
0
11,4
2,76

Z
7,2
5,1
5,1
7,2
5,1
7,2
5,1
7,2
5,1
7,2
12
12
7,2
5,1

DriftX
DriftY
9,72 0,000031
9,72
0,00008
9,72 0,000277
9,72
0,00016
9,72 0,000277
9,72
0,00016
9,72 0,000047
9,72
0,000269
9,72 0,000047
9,72
0,000269
9,08 0,000021
9,08
0,000053
9,08 0,000507
9,08
0,000221
11

STORY3
STORY3
STORY3
STORY3
STORY3
STORY3
STORY2
STORY2
STORY2
STORY2
STORY2
STORY2
STORY2
STORY2
STORY2
STORY2
STORY1
STORY1
STORY1
STORY1
STORY1
STORY1
STORY1
STORY1
STORY1
STORY1

Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y

GS-SLU-EX-NEG
GS-SLU-EX-NEG
GS-SLU-EY-POZ
GS-SLU-EY-POZ
GS-SLU-EY-NEG
GS-SLU-EY-NEG
GF-SLU
GF-SLU
GS-SLU-EX-POZ
GS-SLU-EX-POZ
GS-SLU-EX-NEG
GS-SLU-EX-NEG
GS-SLU-EY-POZ
GS-SLU-EY-POZ
GS-SLU-EY-NEG
GS-SLU-EY-NEG
GF-SLU
GF-SLU
GS-SLU-EX-POZ
GS-SLU-EX-POZ
GS-SLU-EX-NEG
GS-SLU-EX-NEG
GS-SLU-EY-POZ
GS-SLU-EY-POZ
GS-SLU-EY-NEG
GS-SLU-EY-NEG

drULS drULS
, a 0.025 3.20 0.08m

11,4
2,76
18
11,4
18
11,4
18
0
5,625
0
5,625
0
9,75
19,425
9,75
19,425
0
18
8,1
0
8,1
0
0
18
0
18

7,2
5,1
5,1
12
5,1
12
12
12
12
12
12
12
12
2,4
12
2,4
12
12
12
12
12
12
12
12
12
12

9,08
9,08
9,08
9,08
9,08
9,08
6,4
6,4
6,4
6,4
6,4
6,4
6,4
6,4
6,4
6,4
3,2
3,2
3,2
3,2
3,2
3,2
3,2
3,2
3,2
3,2

0,000507
0,000221
0,000069
0,000536
0,000069
0,000536
0,000025
0,00003
0,001519
0,000542
0,001519
0,000542
0,000193
0,001148
0,000193
0,001148
0,000015
0,000012
0,001772
0,000532
0,001772
0,000532
0,000226
0,00116
0,000226
0,00116

(se verifica)

4. Calculul eforturilor in elementele structurale

4.1 Forte axiale in stalpi

Dupa analizarea rezultatelor obtinute pentru efortul axial in stalpi s-a constatat ca acestea sunt
maxime in cazul combinatiei GF-SLU, diagramele aferente sunt prezentate in figurile de mai jos.
Nmax = 551,2 KN. (pentru stalpul C26)
12

Fig. 7. Diagrama forta axiala cadru longitudinal 1

Fig. 8. Diagrama forta axiala cadru longitudinal 2

13

Fig. 9. Diagrama forta axiala cadru longitudinal 3

Fig. 10. Diagrama forta axiala cadru longitudinal 4

14

Fig. 11. Diagrama forta axiala cadru transversal 1

Fig. 12. Diagrama forta axiala cadru transversal 2

15

Fig. 13. Diagrama forta axiala cadru transversal 3

Fig. 14. Diagrama forta axiala cadru transversal 4

16

Fig. 15. Diagrama forta axiala cadru transversal 5

Fig. 16. Diagrama forta axiala cadru transversal 6

17

4.2 Forte taietoare in grinzi

Dupa analizarea rezultatelor obtinute pentru fortele taietoare in grinzii s-a constatat ca acestea
sunt maxime in cazul combinatiei GF SLU, diagramele aferente sunt prezentate in figurile de mai jos.
Vmax = 104,73 KN. (pentru grinda B29)

Fig. 17. Diagrama forta taietoare cadru longitudinal 1

18

Fig. 18. Diagrama forta taietoare cadru longitudinal 2

Fig. 19. Diagrama forta taietoare cadru longitudinal 3

19

Fig. 20. Diagrama forta taietoare cadru longitudinal 4

Fig. 21. Diagrama forta taietoare cadru transversal 1

20

Fig. 22. Diagrama forta taietoare cadru transversal 2

Fig. 23. Diagrama forta taietoare cadru transversal 3

21

Fig. 24. Diagrama forta taietoare cadru transversal 4

Fig. 25. Diagrama forta taietoare cadru transversal 5

22

4.3 Momente de incovoiere in grinzi

Dupa analizarea rezultatelor obtinute pentru momentului incovoietor in grinzi s-a constatat ca
acestea sunt maxime in cazul combinaiei GF-SLU, diagramele aferente sunt prezentate in figurile de mai
jos.
Mmax = -74.625 KNm. (pentru grinda B29)

Fig. 26. Diagrama de moment incovoietor cadru longitudinal 1

23

Fig. 27. Diagrama de moment ncovoietor cadru longitudinal 2

Fig. 28. Diagrama de moment ncovoietor cadru longitudinal 3

24

Fig. 29. Diagrama de moment ncovoietor cadru longitudinal 4

Fig. 30. Diagrama de moment ncovoietor cadru transversal 1

25

Fig. 31. Diagrama de moment ncovoietor cadru transversal 2

Fig. 32. Diagrama de moment ncovoietor cadru transversal 3

26

Fig. 33. Diagrama de moment ncovoietor cadru transversal 4

Fig. 34. Diagrama de moment ncovoietor cadru transversal 5

27

Principalele reglementari tehnice avute in vedere sunt:

[1] Cod de proiectare seismica P100/2006;
[2] STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si
beton precomprimat;
[3] CR0-2005 Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii.

Intocmit,
Ing. Airinei Constantin

28