FACULTATEA DE CONSTRUCȚII

Proiect inginerie seismică:

Analiza Pushover într-un program de calcul

Și interpretarea rezultatelor după P100 și EC8

Nume și prenume: Bizom Cătălina - Mihaela

Specializarea: Master I.S. , An II

2022
 CUPRINS

1. Crearea modelului de calcul

1.1. Modelarea structurii în ETABS 18
1.2. Adăugarea încărcărilor
1.3. Reducerea rigidității structurii
1.4. Rezultate

2. Alegerea armăturilor corespunzătoare

3. Analiza de tip Pushover

3.1. Cazurile de încărcare și modelarea articulațiilor plastice
3.2. Rezultatele analizei
3.3. Calculul realizat în urma analizei
3.2.1 După P1000
3.2.2 După EC8

4. Rezultate finale

1
 1. Crearea modelului de calcul
1.1. Modelarea structurii în ETABS 18

Structura propusă spre analizare este o structură în cadre, amplasată în municipiul București, cu
un număr de 4 deschideri (de 6m) pe direcție longitudinală și, respectiv, 3 deschideri (de 4 m) pe
direcție transversală.

Configurația clădirii:

 Regim de înălțime P+4E

 Înalțimea etajelor și
înălțimea totală Hp,e=3 m ,
H.tot=15 m
 Grinzi longitudinale
b=25 cm h=50 cm
 Grinzi transversale
b=25 cm h=50 cm
 Stâlpi b=h=50 cm

Materiale utilizate:

 Beton C30/37 pentru

confecționarea elementelor structurale
 Oțel BST500 pentru confecționarea armăturilor

Pentru modelarea propriu-zisă s-au definit mai întâi axele clădirii, mai apoi s-au definit
proprietățile materialelor și secțiunile elementelor structurale după cum urmează:

2
Notă: Pentru definirea oțelului s-a ales tipul materialului ca fiind ”rebar” pentru a se putea atribui
la dispunerea ulterioară a armăturilor din secțiuni. Materialele sunt izotropice.

Placă b.a = 12 cm

1.2. Adăugarea încărcărilor

Încărcările din Dead(greutate

proprie)+Finisaje reprezintă încărcările
permanente ce acționează asupra structurii.
Acestea din urmă s-au introdus cu valoarea

3
de 1.5 kN/mp. Pentru încărcările utile s-a considerat o valoare de 3 kN/mp în cazul etajelor
curente si de 0.75 kN/mp în cazul planșeului de peste ultimul etaj. Iar încărcarea din zăpadă,
dispusă doar peste ultimul etaj, are o valoare de 1.80 kN/mp, amplasamentul fiind în municipiul
București.

Încărcarea din seism s-a

introdus în ETABS cu
ajutorul spectrelor de
proiectare (spectrul
elastic și spectrul de proiectare). În vederea
efectuării unui calcul cât mai corect s-a
definit și masa structurii, iar mai apoi
spectrele s-au aplicat asupra masei
respective. Plăcile s-au considerat rigide.

De asemenea, s-a efectuat discretizarea plăcii

pentru a putea obține rezultate mai exacte, în
fâșii de câte 0.5 pentru fiecare ochi de placă.
S-a definit, mai apoi, încărcarea din seism pe
cele două direcții principale (X și Y) și o
încărcare din seism pe XY (tipul încărcării fiind
”acceleration” și luțnd în considerare spectrul de
proiectare anterior definit).

Cazuri de încărcări
(fără Pushover)

4
Combinații de încărcări

1.3. Reducerea rigidității structurii

Rigiditățile s-au redus în vederea efectuării analizei astfel:

 Stâlpi: Momentele de inerție pe y și z (Iy, Iz) s-au redus cu 25% (*0.75)

 Grinzi: Momentul de inerție pe y (Iy) s-a redus cu 50% (*0.50)
 Placă: my=mz=m*0.5 și mtors=0.25*mtors

1.4. Rezultate

Modul 1 de vibrație, cu T=0.8028 s

Diagrame de moment încovoietor în grinzi

și stâlpi, obținute din combinația
seism+permanente+zăpadă+utile.

5
 2. Alegerea armăturilor corespunzătoare
S-au introdus în programul de calcul
curbele de comportare pentru beton
C30/35 și oțel BST500

Apoi, cu ajutorul meniului de

Design din ETBAS s-a efectuat
armarea elementelor structurale ale
clădirii (programul returnează o arie
necesară de armătură), urmărind
toate combinațiile de încărcări. S-a
realizat armarea elementelor după
cum urmează:
Introducerea barelor de armătură în cadrul
secțiunilor din programul de calcul s-a făcut
cu ajutorul meniului ”Frame section property
reinforcement data”. În cazul grinzilor s-au
trecut ariile efective de armătură, iar în cazul
stâlpilor s-a modelat și poziția exactă a
barelor.

6
 3. Analiza de tip Pushover

Acest tip de analiză se utilizează pentru

verificarea structurilor în domeniul post-
elastic și constă în impunerea unor
deplasări în mod treptat asupra structurii
până la momentul în care apar articulațiile
plastice atât la nivelul stâlpilor cât și la
nivelul grinzilor, întreaga structură
devenind un mecanism. Curba Pushover
indică capacitatea de rezistență a unei
structuri supuse acțiunii seismice. S-a
definit un caz de incarcare neliniar cu
acțiuni verticale, conținând următoarele
elemente:

3.1.Cazurile de încărcare și modelarea

articulațiilor plastice

Apoi s-a definit cazul de încărcare

Pushover după direcția X, luând în
calcul efectul P-Delta și cazul modal
1.
Articulațiile plastice s-au dispus la o
distanță de 0.1 m față de fiecare dintre
capetele grinizilor și stâlpilor.

7
 3.2. Rezultatele analizei

Gradul de afectare al articulațiilor plastice

Curba Pushover din ETABS

(pana la pasul 4)

8
 3.3. Calculul realizat în urma analizei
3.3.1. Calculul după P100
Ca și prim pas se calculează masa totală a structurii

Apoi, se calculează masa

generalizată a sistemului
echivalent m* și factorul de
participare l* .
Se face legătura între sistemul cu n GLD și
sistemul cu 1 GLD cu ajutorul deplasării
sistemului cu n GLD și a forței sistemului cu
n GLD , la fel și pentru 1 GLD.

- Idealizarea curbei P-deplasare (curbă

biliniară)

- Diagramana idealizată

=>

9
 - Curba idealizată pentru 1 GLD

=>

- Calculul deplasării țintă

Valoarea deplasării țintă conform P100

3.3.2 Calculul după EC8

Având deja masa structurii de la punctul anterior, continuăm calculul prin
determinarea masei sistemului echivalent și a factorului de transformare.

- Se calculează forța și deplasarea echivalentă

10
- Perioada proprie de vibrație

Pt diagrama idealizată

- Deplasarea țintă

Mai întâi se face verificarea in funcție de T* și de Tc

Verficarea se încadrează în cazul a) 2)

așadar s-a utilizat formula
corespunzătoare pentru calculul
deplasării țintă.

11
4. Rezultate finale

Pentru analiza Pushover programul a rulat doar până la 25% , urmând 4 pași ale analizei. Datele
s-au analizat de la pasul 3, la forța maximă rulată de program pentru ultimul etaj. Structura nu
devine mecanism, articulațiile plastice formându-se doar la baza stâlpilor de la parter (cedare
locală).

Diferența dintre rezultatele obținute la calculul deplasării țintă cu metodologia din P100 și cu cea
din EC8 este una relativ mare, de 0.20 m.

12