Lucrarea nr.

1
Determinarea valorii puterii active consummate in functie de
debit, pentru concasorul cu simpla articulatie.

1. Descrierea functionarii concasorului cu simpla articulatie.

Concasorul cu simpla articulatie este un echipament destinat maruntirii materialelor solide

folosit in diverse ramuri ale industriei (industria materialelor de constructii, industria miniera,
etc. )

In figura nr.1 pot fi observate subansamblurile si reperele component principale care compun
echipamentul.

Figura 1. Elemente componete de baza ale concasorului

1 - perete latereal; 2 - falca mobila; 3 - subansamblul de reglare al fantei de evacuare; 4 -
sistemul de rapel; 5 - motor electric triazat; 6 - curea trapezoidala; 7 - placa de presiune.

Din fig. 1. Se observa ca materialul introdus in spatial de alimentare al concasorului, spatiu

delimitat de falca mobila,falca fixa si peretii laterali, este presat de falca mobila care executa o
miscare complexa plan-paralela, miscare imprimata de un arbore excentric. Acesta, la randul
lui, este pus in miscare de rotatie de motorul electric trifazat prin intermediul unei transmisii cu
curele trapezoidale dintre motor si roata de curea a concasorului, care indeplineste si rolul de
Volant.

Granulatia materialului concasat poate fi modificata cu ajutorul sistemului de reglare a

dimensiunii fantei de evacuare, sistem care actioneaza placa de presiune si implicit si falca
mobila a concasorului.

2. Determinarea teoretica a valorii puterii motorului concasorului.

Nu exista o relatie analitica pentru determinarea puterii necesare actionarii concasoarelor cu

falci care sa tina seama de proprietatile fizico-mecanice ale materialului supus maruntirii si de
caracteristicile constructive ale concasorului, care sa conduca la rezultate cat de cat apropiate
de realitate. De aceea se utilizeaza consumuri specific medii obtinute in urma experientei
practice.

Astfel, pentru un grad de maruntire i=4 si pentru un randament al lantului cinematic de

transmitere amiscarii de la motorul electric de actionare la concasor ηtr = 0,8 s-au stability
urmatoarele valori ale consumurilor specific de energie :

- pentru roci mor (calcar poros, ghips, creta):

Nsp= 0,46 … 0,555 kWh/t;

- pentru roci de duritate medie (calcar dens, gresie):

Nsp=0,75 … 0,92 kWh/t;

- pentru roci dure ( basalt, granit):

Nsp= 0,92 … 1.10 kWh/t;

Valorile inferioare se adopta pentru concasoarele mari iar celesuperioare pentru concasoarele
mici.

Pentru valori ale gradului de maruntire iǂ4, valorile Nsp prezentate se vor multiplica cu i/4.

Puterea motorului de actionare va fi:

 Nmot = Qm · Nsp =86,52 [kW]

Unde: debitul masic Qm se exprima in t/h.

3. Determinarea experimentala a valorii puterii de actionare

Determinarea teoretica a puterii de actionare a concasorului de laborator pentru valori diferite

ale debitului de material concasat se face astfel:

- se regleaza valoarea minima a latimii fantei de evacuare si se porneste concasorul prin

actionarea automatului de pornire.

- se introduce material in spatial de lucru al concasorului timp de un minut.

- este cititta valoarea intensitatii curentului masurata de ampermetrul ce echipeaza

concasorul in timoul functionarii acestuia.

- este oprit concasorul prin actionarea automatului de pornire.

- este determinate valoarea greutatii materialului concasat prin cantarire.

- valoarea greutatii materialului concasat si valoarea intensitatii curentului sunt trecute in

tabelul 1.

Determinarea teoretica a puterii de actionare a concasorului de laborator pentru valori diferite

ale debitului de maerial concasat se face cu relatiile:

:
- este calculate valoarea puterii active consummate de motorul concasorului cu ajutorul relatiei:

P= 219147,608 N

4. Trasarea graficelor teoretic si experimental pentru functia P = f(Q)

Cu ajutorul valorilor din tabelul 1 vor fi trasate curbele, atat teoretica cat si experimentala,
pentru functia P= f(Q) (dependent puterii consummate de valoarea debitului concasat conform
cu figura 2).
 Lucrarea nr.2
Determinarea relatiei dintre puterea active consumata si
viteza de deplasare a benzii unui transportor cu banda plata

1. Constructia si functionarea transportoarelor cu banda plata pe role

Constructia transportoarelor cu banda este in principiu aceeasi chiar daca organul flexibil este
din cauciuc cu insertii textile, din otel sau din impletitura de sarma. Deoarece trasportoarele cu
banda de cauciuc cu insertii textile sunt cele mai raspandite, se va considera in primul rand
constructia acestui tip, aratandu-se apoi in ce mod difera anumite detalii de executie in caz ca
banda este metalica.

Partile principale din care se compune un transportor cu banda, in forma sa cea mai simpla,
sunt mentionate in figura 1.

* mecanismul de actionare al organului de tractiune, poz. 1, constand din una sau mai multe
tobe de actionare, cu reductorul, transmisia, cuplajele si motorul respectiv si care are rolul de a
imprima benzii o miscare de translatie;

* organul de tractiune (banda), poz. 2, indeplineste rolul de a transporta materialul incarcat

pe acesta;

* organelle de rezemare ale benzii, atat pe ramura incarcata cat si pe cea de intoarcere (care
nu este incarcata) au rol de sprijin pentru banda pe tot traseul ei;

* dispozitivul de intindere a benzii, poz. 8, cu rol de reglare a tensiunii din bada;

 * dispozitivul de incarcare a materialului pe banda, poz. 8, are rol de dirijare a materialului
incarcat pe banda;

* dispozitivul de descarcare a materialului de pe banda cu rool de dirijare a materialului spre

alt mijloc de transport sau spre consummator;

* constructia de sustinere a transportorului, poz. 3, poz.4, poz. 5, care poate fi metalica, din
lemn sau mixta;

* dispositive auxiliare, de curatire a benzii, de cantarire, de franare sau blocare, etc.

2. Calculul teoretic preliminary al puterii motorului care antreneaza transportorul cu

banda plata

Pentru calculul preliminary al puterii absorbite se tine seama de influenta lungimii

transportorului asupra coeficientilor relatiei, precum si de rezistentele suplimentare datorate
dispozitivului de intindere.

Relatia de calcul preliminar pentru cazul transportorului inclinat si cu descarcare la capat:

Regland diferite valori pentru viteza de deplasare a benzii, cu ajutorul conveertizorului de

frecventa ce echipeaza standul si masurand debitul transportat sunt calculate valorile
preliminare necesare pentru puterea de actionare, folosind relatia(1).

Pentru a determina puterea active consumata de motorul electric necesar actionarii

transportorului trebuie determinate diametrul tobei de actionare si turatia tobei de actionare.

Diametrul tobei de actionare se allege in functie de numarul de insertii textile din banda:

Dta= k · i [mm]
Unde: k= 50 – pentru insertii de bumbac de calitate normal;

i= 1 - numarul de insertiI;

Dta = 50 mm

Se alege: Dta = 60 mm

Turatia tobei de antrenare se determina cu relatia:

nta = 60 · v / π · Dta

in care : v [m/s] – viteza benzii si implicit vitezaperiferica a tobei de actionare

Dta = 60 [mm] = 0,6 [m] – diametrul tobei de actionare

Rezulta : nta = 30,57 [rot/min]

Determinarea puterii motorului electric de actionare tinand cont de pierderile de putere date
de redactor si transmisia cu cuplaj cu gheare se calculeaza cu relatia:

PMEnec = Ptr / ηred · ηTCT [kW]

Unde : Ptr = P = 0,5 [kW]

ηred = 0,86 – randamentul reductorului melc-roata melcata;

ηTCT = 0,98 – randamentul transmisiei cu cuplaj cu gheare.

PMEnec = 0,56 [kW]

Puterea utila tinand cont de factorul de suprasarcina:

PMEutila= k · PMEnec [kW]

k= 1,8 – factor de suprasarcina

PMEutila= 1,008 [kW]

Rezultatele determinate teoretic sunt trecute in tabelul 1.

3. Determinarea experimentala a puterii active consummate in functie de viteza de de

plasare a benzii

Puterea aactiva consumata de motor pentru diferite viteze liniare de deplasare a benzii si
implicit pentru diferite productivitati este stabilita cu relatia :
Valorile stabilite pentru puterea active si vitezele de deplasare ale benzii sunt trecute in tabelul
1.

Viteza benzii 0,5 m/s 1 m/s 1,5 m/s 2 m/s

[m/s]
Puterea active
determinate
teoretic [w]
Puterea active
determinate
experimental [W]

4. Trasarea graficelor, teoretic si experimental, pentru functia P= f(v)

Cu ajutorul valorilor din tabelul 1 vor fi trasate curbele, atat teoretic cat si experimental, pentru
functia P=f(v) ( dependent puterii active consummate de valoarea vitezei de deplasare a benzii
conform cu figura 2).