Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi

Facultatea Ştiinţe Reale, Economice şi ale Mediului

Proiect de curs
la disciplina „Mecanisme şi organe de maşini”
Tema: „Proiectarea mecanismului de acţionare a conveierului prin
lanţ ce constă din motor electric, transmisie prin curea lată,
reductor cilindric cu dinţi drepţi şi cuplaj elastic”

A elaborat studentul gr. IMTA31R:.

A verificat .

Bălţi, 2018
 Varianta 2.

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
2
 Introducere

Reductorul se numeşte mecanismul ce constă din transmisii (angrenaje) dinţate

sau melcate, compus dintr-un agregat separat şi care serveşte pentru transmiterea
momentului de rotaţie de la arborele motorului la arborele maşinii de lucru. Schema
cinematică a mecanismului de acţionare, în afară de reductor, poate să conţină angrenaje
dinţate deschise, transmisii prin curea sau lanţ.
Destinaţia reductorului constă în micşorarea vitezei unghiulare şi, respectiv,
marirea momentului de rotaţie a arborelui condus faţă de cel conducător.
Reductorul constă din corpul (turnat din fontă sau sudat din oţel), în care sînt
plasate elementele transmisiei – roţi dinţate, arbori, rulmenţi etc. În unele cazuri în
corpul reductorului pot fi instalate dispozitive pentru ungere a angrenajului şi
rulmenţilor sau dispozitive de răcire.
Reductoare se clasifică după următoarele criterii de bază:
- tipul transmisiei (dinţate, melcate, etc.);
- numărul de trepte (într-o singură treaptă, în două trepte etc.);
- tipul roţilor dinţate (cilindrice, conice, conico-cilindrice, etc.);
- aranjare relativă a arborilor reductorului în spaţiul (orizontale, verticale);
- particularităţile schemei cinematice (coaxială, cu treaptă dedublată, desfăşurată
etc.).
În teza de an dată se propune a proiecta mecanismului de acţionare a conveierului
prin lanţ ce constă din motor electric, transmisie prin curea lată, reductor cilindric cu
dinţi drepţi şi cuplaj elastic.

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
3
 1. Alegerea motorului electric şi calculul cinematic
1.1 Alegerea motorului electric
Determinăm puterea necesară a organului de lucru
Pol =F t∗ϑ ol
F t−¿ forţa periferică a tamburului F t=3 , 0 KN ;

ϑ ol −¿ viteza tamburului; ϑ ol =0 , 7 m/s

Pol =F t∗ϑ ol =3,0∗0 , 7=2,1[ KW ]

Determinăm randamentul orientativ al mecanismului de acţionare:

ηma =ηtr .cur ∙ ηrul ∙ ηr .c . ∙η cuplaj elastic

unde după tab. 2.1 [1]:

η ≈0 , 95−
td pierderile transmisiei prin curea.

η rul =0 , 99− pierderile într-o pereche de rulmenţi;

η r . c . =0 , 96− randamentul reductorului cilindric;

η cup. el .=0 , 98− randamentul transmisiei într-un ambreaj elastic.

4
ηma =ηtr .cur ∙ ηrul ∙ ηr .c . ∙η ambr .el. =0,9 5 ∙0,99 ∙0,9 6 ∙ 0.98=0 ,86

Determinăm puterea necesară pe arborele motorului electric

nec P ol 2,1
Pme = = =2,44 [KW ]
ηma 0 , 86

Deoarece puterea necesară a motorului electric este 2,44 KW, alegem

motorul puterea 3,0 KW.
Determinăm puterea nominală a motorului electric tab. S3
Caracteristica tehnică
Puterea Turaţia Turaţia
Varianta Modelul
nominală asincronă nominală
Pnom [KW ] n me [min¿¿−1]¿ n nom [min¿¿−1]¿
1 4AM100L2Y3 3000 2840
2 4AM112M4Y3 1500 1435
3,0
3 4AM132S6Y3 1000 955
4 4AM132S6Y3 750 700

1.2. Determinăm şi distribuim raportul total de transmitere al

mecanismului de acţionare.
Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
4
 Determinăm turaţia arborelui organului de lucru. n ol ,[min−1]
3
60 ∙ 10 ∙ ϑ ol
n ol =
p∙ z
ϑ ol −¿ viteza organului de lucru; ϑ ol =0 , 7[m/s ]

p−¿ pasul lanțului; p=63[mm]

z−¿ nr. de dinți ai roții de lanț; z=8

3
60 ∙10 ∙ ϑ ol 60 ∙103 ∙ 0 ,7 −1
n ol =nol = = =95,2[ min ]
p∙z 63 ∙8
Determinăm rapoartele de transmitere ale mecanismului de acţionare pentru
toate variantele de motoare electrice alese. ima ;i ma ;ima ;i ma ;
1 2 3 4

nnom 2880
i ma = 1
= =30,25
1
nol 95,2
nnom 1445
i ma = 2
= =15,17
2
nol 95,2
nnom 965
i ma = 3
= =10,13
3
nol 95,2
nnom 730
i ma = 4
= =7,66
4
n ol 95,2

Determinăm rapoartele de transmitere ale treptelor mecanismului de

acţionare;
i ma=i td ∙i rc
i td −¿ raportul de transmitere a transmisiei prin curea;

i rc −¿ raportul de transmitere a reductorului cilindric; i rc −3,15 tab.2.2 pag 15

[1].

i ma 30,25
i td = 1
= =9,6
1
i rc 3,15
i ma 15,17
i td = 2
= =4,81
2
i rc 3,15
i ma 10,13
i td = 3
= =3,21
3
i rc 3,15
i ma 7,66
i td = 4
= =2,43
4
irc 3,15
Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
5
 Deoarece raportul de transmisie cu primul și al doilea motor i td ,itd depăşeşte 1 2

valoarea raportului de transmitere a transmisiei prin curea, vom alege între itd şi itd , 3 4

alegem itd . 3

Astfel, în final alegem motorul electric

Caracteristica tehnică
Puterea Turaţia Turaţia
Varianta Modelul
nominală asincronă nominală
Pnom [KW ] n me [min¿¿−1]¿ n nom [min¿¿−1]¿
3 4AM132S6Y3 5,5 1000 965
Transmisia prin curea itd −3,21
Reductor cilindric irc−3,15
Mecanismul de acţionare ima−10,13
Efectuăm calculul cinematic al mecanismului de acţionare, determinînd frecvenţa
de rotaţie, viteza unghiulară, puterea transmisă şi momentul de rotaţie a fiecărui arbore.
Calculăm frecvenţa de rotaţie
−1
n nom=965[min ]
n nom 965 −1
n1 = = =300,6[min ]
i td 3,21
n 1 300,6 −1
n2 = = =95,4 [min ]
i rc 3,15
−1
n ol =n2=95,4[min ]

Calculăm viteza unghiulară

π nnom 3,14 ∙965 −1
ω nom= = =101[ s ]
30 30
π n1 3,14 ∙300,6 −1
ω 1= = =31,5[s ]
30 30
π n2 3,14 ∙ 95,4 −1
ω 2= = =10 [s ]
30 30
−1
ω ol =ω 2=10[s ]

Calculăm puterea

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
6
 Pme ≥ Pnec
me =5,5> 4,08[ KW ]

P1=Pme ∙ ηtd ∙ ηrul =5,5∙ 0,98 ∙ 0,99=5,33 [KW ]

P2=P1 ∙η rc ∙ ηrul =5,33 ∙ 0,98∙ 0,99=5,17[ KW ]
Pol =P2 ∙ ηambr ∙ ηrul =5,17 ∙ 0,98∙ 0,99=5,01[KW ]

1.2.4.3 Calculăm momentele de torsiune

3
Pme ∙10 5,5∙ 103
T nom= = =54,45[ Nm]
ωnom 101
3
P1 ∙10 5,33 ∙10 3
T 1= = =164 [ Nm]
ω1 31,5
3
P 2 ∙ 10 5,17 ∙ 103
T 2= = =517[ Nm]
ω2 10
3
P ol ∙ 10 5,01 ∙10 3
T ol = = =501[Nm]
ωol 10

2. Calculul transmisiei prin curea lată

1) Diametrul roţii de curea conducătoare:

3
d 1 =6 3√T nom =6 √ 54 , 45⋅103 =227 (mm)

Adoptăm d 1 =224 mm după GOST 17383-73 (pag. 120 [1]).

2) Diametrul roţii de curea conduse:
d 2 =d 1 u1 (1−ε )=224⋅3 ,21(1−0 , 01)=711 , 85 (mm)

Adoptăm d 2 =710 mm după GOST 17383-73 (pag. 120 [1]).

3) Raportul de transmisie:
d2 710
u1 = = =3,2
d1 (1−ε ) 224 (1−0 , 01) .
3,2−3 ,21
Δ u= 100 %=0,3 %<[5 %]
Abaterea parametrilor: 3 ,21 .
4) Distanţa dintre axe:
a=2(d 1 +d 2 )=2(224 +710)=1868(mm ) .

5) Unghiul de reacoperire a roţii de curea conducătoare:

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
7
 d2 −d1 710−224
α 1=180−60 =180−60 =164 °
a 1868 .
6) Lungimea curelei:
(d 2−d 1 )2
L=2 a+0,5 π ( d 1 + d 2 )+ =
4a
(710−224)2
¿ 2⋅1868+0,5⋅3 ,14 (224+710 )+ =5233 (mm)
4⋅1868
7) Viteza curelei:
πd 1 n1 3 , 14⋅0 ,224⋅965
v= = =11 , 3(m/s )
60 60
8) Forţa periferică:
P1 5,5⋅10 3
Ft = = =486 ,7 (N )
v 11 , 3
9) După tab. 7.1 [1] alegem curea de tipul Б800 cu numărul garniturilor z = 3,
δ0 = 1,5 mm, p0 = 3 N/mm.
Controlăm condiţia δ = δ0z ≤ 0,025d1; 1,5·3 ≤ 0,025·224; 4,5 ≤ 5,6 mm.
10) Coeficientul unghiului de reacoperire:
C α =1−0 , 003(180−α 1 )=1−0 ,003 (180−163 )=0 , 95 .

11) Coeficient ce ia în consideraţie influenţa vitezei curelei:

2 2
C v=1 ,04−0 ,0004 v =1, 04−0 ,0004⋅17 =0, 92 .

12) Coeficientul regimului de lucru după tab. 7.4 [1]:

pentru caracterul sarcinii – lovituri uşoare Cp = 0,9.
13) Coeficient ce ia în consideraţie unghiul de înclinaţie a axei (centrelor)
transmisiei prin curea lată: pentru transmisia orizontală Cθ = 1,0.
14) Sarcina admisibilă de lucru la un mm de lăţime a garniturii:
[ p]= p 0 C α C p C v C θ =3⋅0 , 95⋅0,9⋅0 , 92⋅1,0=2 ,36 (N/mm).

15) Lăţimea curelei:

Ft 486,7
b≥ = =68,7
z ∙ [ p] 3∙ 2,36
Adoptăm după tab. 7.1 [1] b = 71 mm.
16) Întindera prealabilă a curelelor:

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
8
 F 0=σ 0 ∙ b ∙ δ=1,8∙ 71 ∙ 4,5=575,1(N )

17) Forţa ce acţionează asupra arborilor:

α1 164
F td =3 F0 sin =3 ∙575,1 ∙ sin =1708,5( N )
2 2
Calculăm lăţimea roţilor de curea.
Br . c =71[mm]

3. Calculul angrenajului cilindric al reductorului

Alegem materialul, din care vor fi confecţionate roţile dinţate
Pentru pinion, alegem oţel 45 cu prelucrarea termică – îmbunătăţită, cu
duritatea HB 230.
Pentru roată alegem oţel 45 cu prelucrarea termică – îmbunătăţită, cu
duritatea mai mică HB 200.
Calculăm tensiunea de contact admisibilă pentru pinion.
σ H lim ⁡b∗K HL
[σ ] H =
[S ]H
σ H lim ⁡b - limita de rezistenţă la tensiunile de contact pentru nr. de bază de cicluri.

[2] tab.3.2 pag.34

σ H lim ⁡b=2 HB +70=2 ∙ 230+70=530
K HL−¿ coieficient de durabilitate; K HL=1 [2], pag. 33

[S ]H −¿ coieficient de siguranţă 1,15 [1], pag. 33

Calculăm tensiunea admisibilă de contact pentru pinion

σ H lim ⁡b∗K HL ( 2∙ 200+70 ) ∙ 1
[σ ] H = = =409[ N /mm2 ]
[S ] H 1,15

Calculăm coeficientul de lăţime a roţii, ψ a−¿ coieficientul de lăţime a roţii

pe distanţa dintre axe
ψ a=0,16 [2] pag. 33.

Calculăm distanţa dintre axe după form.

K Hβ−1,25 [2], pag. 32

a w =K a ( i r . c +1 )
√
3 T 2 K Hβ
2
[ σ ] H ψ a i r .c
2
=49 ( 3,15+1 )
√
3 517∙ 103 ∙1,25
2
409 ∙ 0,16 ∙3,15
2
=273,5 [ mm ]

K a −49 [ 2 ] , pag .32

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
9
 Admitem a w =250[mm] [2] pag. 36, GosT 229-75 în mm.
Calculăm modulul normal
mn=( 0,01 ÷ 0,02 ) aw =( 0,01 ÷ 0,02 ) ∙ 250=2,5÷ 5

Alegem mn=3 [mm] [1]. pag 80.

Calculăm numărul de dinţi a pinionnului.
2 aw 2 ∙ 250
z 1= = =40,16
( i rc+ 1 ) mn ( 3,15+1 ) ∙ 3

Admitem z 1=40
Calculăm numărul de dinţi pentru roată.
z 2=z 1 ∙ i rc =40∙ 3,15=126

Determinăm raportul de transmitere real ireal, şi verificăm abaterea ∆ i , faţă de

raportul de transmitere ales iniţial irc . [1] pag. 24
z 2 126
i real = = =3,15
z 1 40
|ireal −ir c| |3,15−3,15|
∆ i= ∙ 100 %= ∙100=0 %
i rc 3,15

Determinăm valoarea reală a distanţei dintre axe a w , [mm ]

( z 1+ z 2 ) m n ( 40+126 ) ∙3
a w= = =249[mm]
2 2
Calculăm diametrul de divizare a pinionului şi a roţii
d 1=mn ∙ z 1=3 ∙ 40=120[mm]
d 2=mn ∙ z 2=3∙ 126=378[mm]

Controlăm disanţa dintre axe.

d 1+ d 2 120+378
a w= = =249 [mm ]
2 2
Calculăm diametrul înălţimii dinţilor.
d a =d 1+2 mn=120+ 2∙ 3=126 [mm]
1

d a =d 2+ 2mn=378+ 2∙ 3=384 [mm]

2

Calculăm diametrele adînciturilor dinţilor:

d f =d 1−2 , 5 mn=120−2,5∙ 3=112,5 [mm]
1

d f =d 2−2 , 5 mn=378−2,5∙ 3=370,5[mm]

2

Calculăm lăţiea roţii şi a pinionului.

Lăţimea roţii:
Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
10
 b 2=ψ a ∙ a w =0,16 ∙ 250=40[mm]

După standart alegem b 2=40 [mm ]

Lăţimea pinionului:
b 1=b2 +5=40+5=45 [mm ]

Calculăm coieficientul de lăţime după diametru

b1 45
ψ bd = = =0,375
d 1 120

Calculăm viteza de rotaţie a roţii

ω1 d 1 31,5 ∙120
ϑ= = =1,89 [m/ s]
2 2∙ 103
Pentru aşa o viteză de rotaţie vom lua a 8-a clasă de precizie.
K H =K Hβ K Hα K Hϑ
K Hβ=1,0−¿ [2] tab. 3.5 pag. 39

K Hα −coieficientul de distribuire a sarcinii întredinţi=1,07−¿ [2] tab. 3.4 pag. 39

K Hϑ −coieficientul sarcinii dinamice=1,05−¿ [2] pag. 39

K H =K Hβ K Hα K Hϑ =1,0 ∙1,07 ∙ 1,05=1,12 s

Controlăm tensiunea de contact după form. 3.5 [2] pag. 31

√ √
3 3 3
310 T 2 K H (i rc +1) 310 517 ∙10 ∙ ( 3,15+1 ) N
σ H= = =378[ ]
aw b2 i rc
2
250 40 ∙3,15
2
mm
2

σ H =378
[ ] N
mm
2
< [ σ ] H =409 [
N
mm
2
]

Calculăm forţele ce apar în angrenaj

Calculăm forța tangenţială:
F t =F t
1 2

2T 2 ∙103 2∙ 517 ∙ 103 N

Ft = = =2735,5[ ]
2
d2 378 mm 2
Calculăm forța radială:
F r =F r
1 2

N
F r =F t tgα=2735,5 ∙tg 20 °=995,6 [ ]
2 2
mm2
4. Efectuăm calculul de verificare (la tensiuni de contact şi de încovoiere)

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
11
 σ H =K 2
√ F t ( i r . c +1 )
2

d 2 ∙ b2
K H ∙ K H ∙ K H ≤ [ σ ]H
α β v 2

K – coieficient ajutător, pentru transmisiile cu dinţi drepţi K=436 pag. 27 [1]

F t −¿ forţa tangenţială din angrenaj;
2

K H −¿ coieficientul de distribuire a sarcinii între dinţi K H =1,07

α α

K H −¿ 1,0 β

K H −¿ coieficientul sarcinii dinamice; K H =1,05

v v

N
[ σ ] H =1,8 ∙ HB med + 67=1,8 ∙ 200+67=427 [ ] [1] pag 18, tab 3.2
2
mm2

σ H =K
2
√ F t ( i rc +1 )
2

d2∙ b2
K H ∙ K H ∙ K H ≤ [ σ ] H =¿ 43 6
α β v
2735,5 ∙ ( 3,15+1 )
378 ∙ 40 2
√
1,07 ∙ 1,0 ∙1,05=400 ≤ [ σ ] H [
N
mm
2
] 2

Verificăm tensiunile de încovoiere a dinţilor pinionului σ F şi a roţii σ F 1 2

Ft
σ F =Y F ∙ Y β ∙ 2
∙ K F ∙ K F ∙ K F ≤ [ σ ]F
2 2
b2 ∙m α β v 2

N
[ σ ] F =1,03 ∙ HBmed =1,03 ∙ 230=236,9 [ ]
1
mm2
N
[ σ ] F =1,03 ∙ HBmed =1,03 ∙ 200=206 [ 2
]
mm
2

YF
σ F =σ F ∙ 1
≤ [ σ ]F
1 2
YF 2
1

K F −¿ 0,91 - coieficientul de distribuire a sarcinii între dinţi; tab. 4.6 , pag. 30 [1]
α

K F −¿ 1,0 – coieficientul neuniformităţii distribuiri sarcinilor pe lungimea

β

dintelui.
K F −1,15 - coieficientul sarcinii dinamice tab. 4.5, pag. 28 [1]
v

Y F ,Y F −3,70 ;3,60 coieficienţii dintelui pinionului şi a roţii dinţate

1 2

Y β−1,0 coieficient pentru înclinaţia dintelui.

Ft 2735,5 N
σ F =Y F ∙ Y β ∙ 2
∙ K F ∙ K F ∙ K F ≤ [ σ ] F =¿ 3,60 ∙1 ∙ ∙ 0,91 ∙1,0 ∙ 1,13=84,4 ≤ [ σ ] F [ ]
2 2
b2 ∙m α β v 2
40∙ 3 2
mm
2

YF 3,70 N
σ F =σ F ∙ 1
≤ [ σ ] F =84,4 ∙ =86,8 ≤ [ σ ] F [ 2
]
1 2
YF 2
2
3,60 mm 1

5. Calculul prealabil al arborilor

Calculul îl vom efectua la torsiune după tensiunile admisibile scăzute.

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
12
 Arborele conducător.

Diametrul capătului liber pentru tensiunea admisibilă [ τ k ] = 20 MPa:

da ≥ 1
√
3

π ∙[τ k ]
=
√
16 ∙ T 1 3 16 ∙ 164 ∙103
3,14 ∙ 20
=34,7 [mm]

d a =36[mm]
1

Adoptăm diametrul arborelui sub rulmenţi d r =40 [mm ] 1

Arborele îl confecţionăm împreună cu pinionul.

Arborele condus.
Luând în consideraţie influenţa încovoierii arborelui de la întinderea curelei

adoptăm [ τ k ] = 20 MPa.
Diametrul capătului liber:

da ≥ 2
√
3

π ∙[τ k ]
=
√
16 ∙ T 2 3 16 ∙ 517∙ 103
3,14 ∙ 20
=50,9[mm]

Adoptăm d a =52[mm ]. Diametrele sub rulmenţi d r =55[mm]. Diametrul

2 1

arborelui sub roata dinţată d roat =60[mm]. 2

6. Dimensiunile constructive ale pinionului şi roţii dinţate

1) Pinionul îl confecţionăm împreună cu arborele. Dimensiunile lui

constructive:
d 1=120 [ mm ] ;d a =126 [ mm ] ;d f =112,5 [ mm ] ; b1=45[mm]
1 1

2) Roata dinţată are următoarele dimensiuni constructive:

d 2=378 [ mm ] ; d a =384 [ mm ] ; d f =371,5 [ mm ] ; b 2=40 [mm]
2 2

Diametrul butucului roţii dinţate:

d but =1,6 ∙ d roat =1,6 ∙60=96 [mm ]
2 2

Lungimea butucului roţii dinţate:

l but =( 1,2 ÷1,5 ) ∙ d roat =( 1,2÷ 1,5 ) ∙60=72÷ 90 [mm ]
2 2

Adoptăm lbut =80 [mm]2

Grosimea discului:
Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
13
 C=0,3 ∙ b2=0,3 ∙ 40=12.

Grosimea obadei:
δ 0 =(2,5÷4 )⋅mn =(2,5÷4 )⋅3=7,5÷12mm .

Adoptăm δ 0 = 10 mm.

7. Dimensiunile constructive ale carcasei reductorului

1) Grosimea pereţilor carcasei şi capacului:

δ =0 , 025⋅a w +1=0 , 025⋅250+1=7 , 25 mm

adoptăm δ =8 mm.
δ a
1 =0 , 02⋅ w +1= 0 ,02⋅250+ 1= 4,6 mm

adoptăm δ =8 mm.
1

2) Grosimea flanşei carcasei şi capacului:

b=b 1 =1,5⋅¿ δ =1,5⋅8=12 mm ¿

3) Grosimea brîului de jos al carcasei:
p =2 ,35⋅δ =2, 35⋅8=19 , 2 mm
2

adoptăm p = 20 mm.2

4) Diametrele buloanelor:

 de fundament:

d 1 =( 0 , 03÷0 , 036) a w +12=( 0 ,03÷0 , 036 )⋅250+12=19 , 5÷ 21mm

adoptăm buloane cu filet metric М20.

 lîngă rulmenţi:

d 2 =( 0,7÷0 , 75 )⋅ d 1 =( 0,7÷0 , 75 )⋅20≈14÷15 mm

adoptăm buloane cu filet metric М14.

 care asamblează carcasa cu capacul:

d 3 =( 0,5÷0,6 )⋅ d =( 0,5÷0,6 )⋅20=10÷12 mm

1

adoptăm buloane cu filet metric М12.

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
14
 5) Diametrul ştifturilor de centrare:
d =d =12 mm
şt 3

8. Prima etapa de companare a reductorului

Companarea, de obicei, se efectuează în două etape. Prima etapa serveşte pentru

determinarea aproximativă a poziţiei roţilor angrenajului faţă de reazeme pentru calculul
reacţiilor şi controlul durabilităţii rulmenţilor.
Desenul de companare îl efectuăm într-o singură proecţii în scara 1:1 cu linii
subţiri – secţiunea după axele arborilor cu capacul scos al reductorului.
Aproximativ în mijlocul foii desenăm prima axa; a doua axa paralelă la prima o

desenăm la distanţa a w =250 mm de la prima.

Desenăm convenţional pinionul şi roata dinţată în formă de dreptunghiuri;
pinionul este confecţionat împreună cu arborele; lungimea butucului roţii dinţate este
mai mare decît lăţimea coroanei.
Reprezentăm peretele interior al carcasei reductorului:
1) adoptăm distanţa dintre reazemul butucului roţii dinţate şi peretele interior al
carcasei A1 =1,2∙ δ = 1,2·8 = 9,6 ≈ 10 mm;
2) adoptăm distanţa dintre vîrfurile dinţilor roţii dinţate şi peretele interior A=δ=
=8 mm;
3) adoptăm distanţa dintre inelul exterior al rulmentului arborelui conducător şi
peretele interior A = δ = 8 mm;
Adoptăm prealabil rulmenţi radiali cu bile de serie medie luînd în considereţie
caracterul sarcinii – lovituri puternice:
 Tipul d D B C C0

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
15
 rulmentulu
mm kN kN
i
308 40 90 23 41,0 22,4
311 55 120 29 71,5 41,5
 
l 1=l 2=74 [ mm ]

l 3=90 [ mm ]

9.     Controlul durabilităţii rulmenţilor

 
1)     Forţele în angrenare:
 

 forţa periferică Ft =2735 ,5 N ;

 forţa radială Fr =995 , 6 N ;

 forţa ce acţionează din partea transmisiei prin curea Ftd =1708 ,5 N .

  
2)     Arborele conducător (pinionul):
Distanţa dintre reazeme l1=74 mm. Diametrul d1= 120 mm. l3=90 mm
Reacţiile în reazeme:
 în planul xz:
F t 2735 ,5
R x 1 =R x 2 = = =1367,75 N
2 2 .
 în planul yz:
d1
F td ( l 3 +2 l 1 )−R y ∙2 l 1+ F r l 1− =0
1
2

Ry =1
1
2 l1 [ d1
Ftd ( l 3 +2 l1 ) + F r l 1− = ]1
2 2 ∙ 74 [
1708,5 ( 90+ 2∙ 74 ) + 995,6∙ 74−
120
2
=3244,847 N ]
d1
R y ∙2 l 1−F r ∙ l 1− + F td ∙ l 3=0
2
2

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
16
 Ry =
2
1
2 ∙l 1 ( d1
∙ F r ∙l 1 + −Ftd ∙l 3 =
2
1
2∙ 74 )
∙ 995,6 ∙ 74+ (
120
2 )
−1708,5 ∙90 =−540,747[ N ]

Pentru controlul:
R y + R y − ( Ftd + F r ) =3244,847+ (−540,747 ) −(1708,5+995,6)=0
1 2

Reacţiile totale:
Rr 1 =R A= √ R2x 1 +R 2y 1= √1367 ,52 +3244 ,847 2 =3521[ N ] ;
Rr 2 =RB= √ R 2x2 +R2y 2= √ 1367 ,52 +(−540 ,747 )2 =1471[ N ] .
Calculul rulmenţilor:
Lh=L ∙365 ∙ 24 ∙ K z ∙ K h

Unde:
L−¿ 5 ani din sarcina de lucru.

K z−¿ 0,7 coieficientul zilelor lucrătoare; [1] pag. 81.

K h−¿0,66 coieficientul orelor lucrătoare; [1] pag. 81.

Lh=L ∙365 ∙ 24 ∙ K z ∙ K h=5 ∙ 365∙ 24 ∙ 0,7 ∙ 0,66=20235 [ ore]

Determinăm capacitatea dinamică, portantă necesară a rulmenţilor pentru arborele

pinion

√
C rc=R Ea 573 ∙ ω1
3 Lh
6
10
,[N ]

Unde, ω 1−31,5[s−1 ] viteza unghiulară a arborelui pinion

R Ep−¿ sarcina dinamică echivalentă a arborelui pinion, pentru a calcula R Ep , este
necesar de calculat raportul:
Ra 1
≠e
V ∙ Rr 1

Ra 2735,5
= =0,12
C0 r 22,4 ∙ 103

e=0,19
Ra =R s =e ∙ R r =0,19 ∙ 3521=669[ N ]
1 1 1

Ra =R s =e ∙ R r =0,19 ∙ 1471=279,5[ N ]
2 2 2

V – 1,0 se roteşte inelul interior al rulmentului

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
17
 Ra 669 Ra 279,5
1
=e=¿ =0,19 ≠ e=¿ =0,19 2

V ∙ Rr 1
1 ∙3521 V ∙ Rr 1∙ 1471 2

Determinăm sarcinile dinamice

R Ep 1=X ∙V ∙ Rr ∙ K s ∙ K t 1

Unde,
X – 0,56 coieficientul sarcinii radiale tab.7.1, pag. 82 [1]
K s −1,2 coieficient de siguranţă [1], pag. 82

K t −1,0 coieficient de temperatură [1], pag. 82

R Ep 1=X ∙V ∙ Rr ∙ K s ∙ K t =0,56 ∙1,0 ∙ 3521∙ 1,2∙ 1,0=2366[ N ]
1

C rc=R Ea 573 ∙ ω1
√
3 Lh
10 6
=2366 3 573∙ 31,5
√ 20235
106
=16840[N ]

3. Arborele condus:
Distanţa dintre reazeme l2=74 mm. Diametrul d2= 378 mm.
Reacţiile în reazeme:
 în planul xz:
F t 2735 , 5
R x 3 =R x 4 = = =1367 ,75 N
2 2 .
 în planul yz:
d2
R y ∙2 l 2−F r ∙l 2− =0
3
2

Ry =
3
1
2 l2 ( d2
F r ∙l 2 + =
2
1
2∙ 74 )
∙ 996,5 ∙ 74+
378
2
=499,527 N ( )
d2
−R y ∙ l 2+ F r ∙l 1− =0
4
2

Ry = 4
1
2 l2 ( d2
F r ∙ l 2− =
2
1
2∙ 74 )
∙ 996,5 ∙74−
378
2
=496,973 ( )
Pentru controlul: R y + R y −F r=499,527+496,973−996,5=0
3 4

Calculăm reacţiile sumare:

Rr 3 =Rr 4 =RC =R D =√ R2x 3 +R 2y3 =√ 1367 , 752 +499 ,527 2=1456 , 1 N ;

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
18
 Determinăm capacitatea dinamică, portantă necesară a rulmenţilor pentru arborele
condus

√
3
C rc=R Ea 573 ∙ ω2
Lh
10
6
,[N ]

Unde, ω 2−10[s−1 ] viteza unghiulară a arborelui pinion

R Ep−¿ sarcina dinamică echivalentă a arborelui pinion, pentru a calcula R Ep , este

necesar de calculat raportul:

Ra 3
≠e
V ∙ Rr 3

Ra 2735,5
= =0,066
C0 r 41,5∙ 103

e=0,26
Ra =R a =R s =R s =e ∙ R r =0,26 ∙1456,1=378,6 [N ]
3 4 3 4 4

V – 1,0 se roteşte inelul interior al rulmentului

Ra 378,6
3
≠ e=¿ =0,260
V ∙ Rr 3
1 ∙1456,1

Determinăm sarcinile dinamice

R Ep 1=X ∙V ∙ Rr ∙ K s ∙ K t
1

Unde,
X – 0,56 coieficientul sarcinii radiale tab.7.1, pag. 82 [1]
K s −1,2 coieficient de siguranţă [1], pag. 82

K t −1,0 coieficient de temperatură [1], pag. 82

R Ea3 =X ∙V ∙ Rr ∙ K s ∙ K t =0,56 ∙1,0 ∙ 1456,1∙ 1,2∙ 1,0=979[ N ]
3

√ 3
C rc=R Ea 573 ∙ ω2
Lh
10 6
=C rc=979 573 ∙10
√
3 20235
106
=4773 [N ]

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
19
 Durabilitatea rulmenţilor este asigurată deoarece capacitatea dinamică portantă
calculată este mai mică decît capacitatea dinamică portantă a fiecărui rulment.

Calculăm momentele de încovoiere a arborilor şi construim epura lor.

Arborele conducător (arborele-pinion).

- în planul xz:
−3
M y =R x 1 ∙ l 1=1367,75∙ 74 ∙ 10 =101,2 [N ∙ m].

- în planul yz:
' −3
M x =F td ∙l 3=1708,5 ∙ 90 ∙10 =153,7 [N ∙ m].
M }x = {R} rsub {y2} ∙ {l} rsub {1} =540,74∙74∙ {10} ^ {-3} =40 [N∙m ¿ .

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
20
 Arborele condus.
- în planul xz:
−3
M y =R x 3 ∙ l 1=1367,75∙ 74 ∙ 10 =101,2[N ∙ m] .

- în planul yz:
−3
M x =R y 3 ∙ l 1=499,527 ∙ 74 ∙10 =36,9 [N ∙ m].

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
21
 10. Etapa a doua de companare a reductorului

Utilizăm desenele primei etape de companare. Etapa a doua are ca scop de

a oforma constructiv piesele principale ale reductorului – arborele conducător,
arborele condus, roata dinţată, corpul, capacul, rulmenţii ş.a. şi a pregăti datele
pentru calculul îmbinărilor prin pană (sau caneluri) şi calculul precizat al
arborilor.
Ungerea angrenajului şi rulmenţilor este separată.
Comprimarea arborelor se face cu ajutorul garniturilor de etanşare din
cauciuc. În partea de sus a capacului carcasei instaţăm fereastră de deservire cu
răsuflătorul.
Construim pereţile corpului şi capacului reductorului. Desenăm brîul de sus
şi de jos al carcasei. Construim cîrlige pentru ridicarea reductorului.
Desenăm penele prizmatice cu capetele rotungite (anexa 2, tab.S.9.[1])
după GOST 23360-78:
Îmbinarea d, mm bh, mm t1, mm t2, mm l, mm
Capătul liber al pinionului –
36 108 5,0 3,3 70
roata de curea condusa
Roata dinţată – arborele condus 60 1811 7,0 4,4 70
Arborele condus – cuplaj elastic 52 1610 6,0 4,3 110

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
22
 11. Controlul îmbinărilor prin pană

Îmbinările prin pană vom controla la strivire. Din condiţia de rezistenţă:

2⋅Т
σ str = d⋅( h−t 1 )⋅( l−b) <[ σ str ]
,
unde T – momentul de rotaţie ce acţionează în arborele; d – diametrul

arborelui; h, l, b, t1 – dimensiunile penei prismatice; [ σ str ] - limita de

rezistenţă la strivire (pentu oţel [ σ str ]= 100÷120 MPa; pentru fontă [ σ str ]=

50÷70 MPa).
1) Îmbinarea roată de curea – arbore conducător

2⋅ 1 Т 2⋅164⋅10 3
σ str = d⋅( h−t )⋅( l−b) =36⋅( 8−5,0)⋅( 70−10 ) =51 MPa<[
1
σ str ]=100 MPa

Îmbinarea roata dinţată-arborele condus:

2⋅Т 2⋅517⋅103
σ str = d⋅( h− t
1
2
)⋅( l−b) 60⋅( 11−7,0 )⋅(70−18 ) =83 MPa<[
= σ str ]=100 MPa

Materialul roţii dinţate – oţel 45, îmbunătăţit; materialul arborelui condus – oţel
45, normalizat.
Îmbinarea arborele condus-cuplaj elastic:

2⋅ Т 2⋅517⋅103
σ 2
str = d⋅( h− t )⋅( l−b) = 52⋅( 10−6,0 )⋅(110−16 ) =53 MPa≈[
1
σ str ]=50 MPa

Condiţia de rezistenţă este îndeplinită.

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
23
 12. Calculul precizat al arborilor
Adoptăm că tensiunile normale de la încovoiere se schimbă după un ciclu
simetric, iar cele tangenţiale de la torsiune – după un ciclu pulsant.
Calculul precizat constă în determinarea coeficienţilor de rezervă de rezistenţă s
pentru secţiunile periculoase şi compararea lor cu cele admisibile [s]. Condiţia de
rezistenţă este îndeplinită, dacă s>[s].
Vom efectua calculul pentru secţiunile periculoase.
Arborele conducător (arbore-pinion).
Materialul arborelui este acelaşi ca şi pentru pinion, adică oţel 45, prelucrarea
termică – îmbunătăţire.
După tab. 3.3 [2] pentru diametrul semifabricatului pentru confecţionarea
arborelui pinion pînă la 90 mm valoarea medie a limitei de rezistenţă σR=780 MPa.
Limita de rezistenţă pentru ciclul simetric de încovoiere:
σ −1=0,43 ∙ σ R=0,43 ∙ 780=335 [ MPa].

Limita de rezistenţă pentru ciclul simetric a tensiunilor tangenţiale:

τ −1=0,58 ∙ σ−1=0,58∙ 335=193[MPa ].

Să cercetăm secţiunea în locul ajustării roţii dinţate pe arbore.

Concentrarea de tensiuni este cauzată de prezenţa canalului sub pană.
După tab. 8.5 [2] adoptăm k σ =1,8 şi k τ =1,7.
Factorii de scară ε σ =0,83 şi ε τ =0,71 (tab. 8.8 [2]).
Adoptăm coeficienţii ψ σ =0,15 ; ψ τ =0,1 (pag. 163, 166 [2]).
Momentul de torsiune T1=164 N·m.
Momentul de încovoiere în planul axial:
M x =40 N ∙ m .

Momentul de încovoiere în planul vertical:

M y =101 N ∙ m .

Momentul sumar de încovoiere în secţiune:

M =√ M 2x + M 2y = √40 2+1012 =108,6 N ∙ m.

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
24
 Momentul de rezistenţă la torsiune:
3 2 3 2
π d b t 1 (d−t 1) 3,14 ∙ 45 14 ∙5,5 (45−5,5) 3 3
W k netă= − = − =18 ∙ 10 mm .
16 2d 16 2∙ 45
Momentul de rezistenţă la torsiune:
2 2
π d 3 b t 1 (d−t 1) 3,14 ∙ 453 14 ∙5,5 (55−5,5) 3 3
W netă = − = − =9 ∙10 mm .
32 2d 32 2∙ 55
Amplituda tensiunilor normale:
3
M 108,6 ∙10
σ v =σ max= = =12 MPa ; σ m =0.
W netă 9 ∙103
Amplituda şi valoarea medie a tensiunii ciclului de tensiuni tangenţiale:
τ max T2 164 ∙10
3
τ v =τ m= = = =4,55 MPa
2 2 W k netă 2 ∙ 18∙ 103

Coeficient de rezervă de rezistenţă după tensiunile normale:

σ −1 335
sσ = = =12,9
kσ 1,8
σ ∙ 12
ε σ v 0,83

Coeficient de rezervă de rezistenţă după tensiunile tangenţiale:

τ−1 193
sτ = = =17
kτ 1,7
τ +ψ τ ∙ 4,55+0,1 ∙ 4,55
ετ v τ m 0,71

Coeficient de rezervă de rezistenţă rezultant pentru secţiunea periculoasă:

sσ ∙ s τ 12,9 ∙17
S= = =10,3>2,5=[ s].
√s 2
σ +s
2
τ √ 12,92 +172
Condiţia de rezistenţă s>[s] este îndeplinită.

Arborele condus.
Materialul arborelui este oţel 45, prelucrarea termică – normalizare.
După tab. 3.3 [2] pentru diametrul semifabricatului pentru confecţionarea
arborelui roţii pînă la 90 mm (în cazul nostru d roat=45 mm) valoarea medie a limitei de
rezistenţă σR=570 MPa.
Limita de rezistenţă pentru ciclul simetric de încovoiere:
σ −1=0,43 ∙ σ R=0,43 ∙ 570=246 [MPa ].

Limita de rezistenţă pentru ciclul simetric a tensiunilor tangenţiale:

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
25
 τ −1=0,58 ∙ σ−1=0,58∙ 246=142[MPa ].

Să cercetăm secţiunea în locul ajustării roţii dinţate pe arbore.

Concentrarea de tensiuni este cauzată de prezenţa canalului sub pană.
După tab. 8.5 [2] adoptăm k σ =1,59 şi k τ =1,49.
Factorii de scară ε σ =0,78 şi ε τ =0,68 (tab. 8.8 [2]).
Adoptăm coeficienţii ψ σ =0,15 ; ψ τ =0,1 (pag. 163, 166 [2]).
Momentul de torsiune T2=517 N·m.
Momentul de încovoiere în planul axial:
M x =36,9 N ∙ m.

Momentul de încovoiere în planul vertical:

M y =101,2 N ∙ m .

Momentul sumar de încovoiere în secţiune:

M =√ M 2x + M 2y = √36,92 +101,22=108 N ∙m .

Momentul de rezistenţă la torsiune:

2 2
π d b t 1 (d−t 1) 3,14 ∙ 60 18 ∙ 7(60−7)
3 3
W k netă= − = − =39,4 ∙103 mm3 .
16 2d 16 2 ∙60
Momentul de rezistenţă la torsiune:
2 2
π d 3 b t 1 (d−t 1) 3,14 ∙ 603 18 ∙ 7(60−7)
W netă= − = − =18,2 ∙ 103 mm 3 .
32 2d 32 2 ∙60
Amplituda tensiunilor normale:
3
M 108∙ 10
σ v =σ max= = =5,9 MPa; σ m=0.
W netă 18,2∙ 103

Amplituda şi valoarea medie a tensiunii ciclului de tensiuni tangenţiale:

τ max T2 517 ∙10
3
τ v =τ m= = = =6,6 MPa
2 2 W k netă 2 ∙ 39,4 ∙103

Coeficient de rezervă de rezistenţă după tensiunile normale:

σ −1 246
sσ = = =20
kσ 1,59
σ ∙ 5,9
ε σ v 0,78

Coeficient de rezervă de rezistenţă după tensiunile tangenţiale:

τ−1 142
sτ = = =9,3.
kτ 1,49
τ +ψ τ ∙ 6,6+0,1 ∙6,6
ετ v τ m 068
Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
26
 Coeficient de rezervă de rezistenţă rezultant pentru secţiunea periculoasă:
sσ ∙ s τ 20 ∙ 9,3
S= = =8,53> 2,5=[s].
√s 2
σ +s
2
τ √ 202 +9,32
Condiţia de rezistenţă s>[s] este îndeplinită.

12. Ajustajele pieselor principale ale reductorului şi prezentarea desenului

Ajustajele stabilim în conformitate cu indicaţiile date în tab. 10.13 [2]:

H7
1) ajustajul roţii dinţate pe arborele condus - r 6 ;
H7
2) inelele de reţinere a uleiului pe arbori - k 6 ;
H7
3) bucşele de distanţare pe arbori - h7 ;
H7
4) roţi de curea pe arbore - js 6 ;
5) inelele interioare ale rulmenţilor pe arbori cu abaterea arborelui k6;
6) inelele exterioare ale rulmenţilor în corpul reductorului – cu abaterea alezajului
Н7;
H7
7) ajustajele cuplajelor elastice pe arbori n6 .
Reductorul îl desenăm în două proiecţii pe o foaie de formatul А1 în scară 1:1 cu
înscripţia principală şi specificaţia.

13. Alegerea tipului uleiului

Camera rulmenţilor o umplem cu materialul plastic de ungere УТ-1 (tab.

9.14 [2]). Ungerea angrenejului dinţat se efectuează prin cufundarea roţii dinţate
în ulei turnat în interiorul corpului reductorului pînă la nivelul diametrului
adânciturilor dinţilor.
Volumul uleiului:

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
27
 V =50∗570∗90=2,6 ≈ 3l

Conform tab. 10.8 [2] stabilim viscozitatea uleiului: pentru tensiunile de contact σ H

=600 MPa şi viteza ≤ 2 m/s viscozitatea recomandată trebuie să fie egală cu 34

−6 2
¿ 10 m /s
Din tab. 10.10 [2] adoptăm uleiul industrial de tipul И-30А (după GOST 20799-75*).

14. Asamblarea reductorului

Înainte de asamblare cavitatea interioară a corpului reductorului se curăţă
amănunţit şi se acoperă cu vopseaua rezistentă la ulei. Asamblarea se efectuează în
conformitate cu desenul de asamblare a reductorului: pe arborele conducător se
instalează inele de reţinere a uleiului şi rulmenţi încălzite prealabil în ulei pînă la 80-100
°C; în canalul arborelui condus se instalează pană 18×11×70 şi se presează roata dinţată
pînă la reazem cu suprafaţa laterală a treptei arborelui; pe urmă se îmbracă bucşa de
distanţare, inele de reţinere a uleiului şi se instalează rulmenţi încălziţi prealabil în ulei.
Arborii asamblaţi se aşează în baza corpului reductorului şi se pune capacul
corpului, acoperind preventiv locurile îmbinării capacului şi corpului cu lac de spirt.
Pentru centrarea capacul se instalează pe corpul cu ajutorul a doi ştifturi conice;
se strîng buloanele, care unesc capacul cu corpul.
În continuare în canalul capătului liber al arborelui conducător se instalează
pană, 10×8×70 se ajustează roata de curea şi se strănge cu piuliţă, cu fixator.
Pe urmă se înşurubează dopul pentru scurgere a uleiului cu garnitură şi
indicatorul de nivel al uleiului.
Se toarnă 3 l de ulei de tipul И-30А în reductorul şi se închide fereastră de
deservire.
Reductorul asamblat se încearcă pe stand conform, cerinţelor tehnice înaintate.

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
28
 Bibliografia

1. Dulghieru V., Ciupercă R., Dicuseară I., Mecanica aplicată: Îndrumar de proiectare,
Chişinău, Editura Tchnica-info, 2008, 296 p.
2. С. А. Чернавский, «Курсовое проектирование деталей машин»,
«Машиностроение», Москва, 1988. 416 c.
3. Решетов Д. Н. Детали машин. Атлас конструкций в двух томах. Моссква,
Машиностроение, 1992.

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
29