Varianta 15.2

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi

Facultatea Ştiinţe Reale, Economice şi ale Mediului
Catedra Ştiinţe Fizice şi Inginereşti
Proiect de curs
la disciplina „Organe de maşini”
Tema: „Proiectarea mecanismului de acţionare a
malxatorului industrial, ce constă din: motor electric;
ambreaj elastic; reductor melcat cu amplasarea melcului sub
roata melcat, şi transmisie prin angrenaj conic
A elaborat studentul gr.IM31R

XXXXXXX YYYYYYYY
A verificat xxxxxxxxxxx yyyyyy
.
Bălţi, 2015
Coala
Raport la proiect de curs OM 2
Mod Coala № doc. Semnat Data
т
Introducere
Reductorul se numeşte mecanismul ce constă din transmisii (angrenaje) dinţate
sau melcate, compus dintr-un agregat separat şi care serveşte pentru transmiterea
momentului de rotaţie de la arborele motorului la arborele maşinii de lucru. Schema
cinematică a mecanismului de acţionare, în afară de reductor, poate să conţină
angrenaje dinţate deschise, transmisii prin curea sau lanţ.
Destinaţia reductorului constă în micşorarea vitezei unghiulare şi, respectiv,
marirea momentului de rotaţie a arborelui condus faţă de cel conducător.
Reductorul constă din corpul (turnat din fontă sau sudat din oţel), în care sînt
plasate elementele transmisiei – roţi dinţate, arbori, rulmenţi etc. În unele cazuri în
corpul reductorului pot fi instalate dispozitive pentru ungere a angrenajului şi
rulmenţilor sau dispozitive de răcire.
Reductoare melcate sînt utilizate pentru transmiterea mişcării între arbori axele
cărora sînt încruţişate. Raportul de transmisie al reductoarelor cu melc, de obicei,
variază în limitele u = 8-80 (conform GOST 2144-76).
În proiectul de faţă se propune: „Proiectarea mecanismului de acţionare a
malxatorului industrial, ce constă din motor electric, ambreaj elastic reductor melcat
şi angrenaj conic”.
Coala
т
1. Alegerea motorului electric şi calculul cinematic al mecanismului de
acţionare
1.1 Alegerea motorului electric
Determinăm puterea necesară a organului de lucru
Pol =F t∗ϑ ol
F t−¿ forţa periferică a organului de lucru F t=2,2 kN ;
ϑ ol −¿ viteza lanţului de tracţiune; ϑ ol −1,2 m/ s
Pol =F t∗ϑ ol =2,2∗1,2=2,64 [ KW ]
Determinăm randamentul orientativ al mecanismului de acţionare:
3
ηmec =ηamb∗ηang. melc∗ηrulm + ηang. con .
După tab. 1.1 [1], pag.5 alegem randamentul fiecăruia.

η amb – 0,98 – randamentul în ambreaj;
η ang. melc – 0,8 – randamenul angrenajului melcat;
ηrulm – 0,99 – randametul rulmenţilor;
η ang. con . – 0,93 – randamentul angrenajului conic.

3 3
ηmec =ηamb∗ηang. melc∗ηrulm∗ηtr .lan .=0,98∗0,8∗0,99 ∗0,93=0,72
Determinăm puterea necesară pe arborele motorului electric

nec P ol 2,64
Pme = = =3,7 [KW ]
ηma 0,72
Deoarece puterea necesară a motorului electric este 3,7 kw, alegem
motorul puterea 4,0kw.Determinăm puterea nominală a motorului electric anexa
2, tab. S3 pag. 152 [2]
Caracteristica tehnică
Puterea Turaţia Turaţia
Varianta Modelul
nominală asincronă nominală
Pnom [KW ] n me [min¿¿−1]¿ n nom [min¿¿−1]¿
1 4AM100S2Y3 4,0 3000 2880
2 4AM100L4Y3 4,0 1500 1430
1.2. Determinăm şi distribuim raportul total de transmitere al

mecanismului de acţionare
Determinăm turaţia arborelui organului de lucru. n ol ,[min−1]
60 ∙ 103 ∙ ϑ ol
n ol =
π∙ D
ϑ ol −¿ viteza organului de lucru; ϑ ol =1,2[m/s]
D−¿ diametrul cuvei de lucru; D=1200 [mm]
Coala
т
60 ∙ 103 ∙ ϑ ol 60 ∙10 3 ∙ 1,2 −1
n ol = = =19,1[min ]
π∙ D 3,14 ∙ 1200
În conformitate cu tabelul 2.2 [1] stabilim limitele rapoartelor de
transmitere al transmisiilor din cadrul mecanismului de acţionare.
Raportul de transmitere al transmisiei melcate, ired =10 … 35
Raportul de transmitere al angrenajului conic, itd=3 … 7
Determinăm rapoartele de transmitere ale mecanismului de acţionare
pentru variantele de motoare electrice care se includ în limitele calculate
anterior. ima ; ima
1 2
nnom 2880
i ma = 1
= =150,8
1
nol 19,1
nnom 1430
i ma = 3
= =74,9
2
nol 19,1
Determinăm rapoartele de transmitere ale treptelor mecanismului de
acţionare;
i ma=i td ∙i rc
i td . −¿ raportul de transmitere a angrenajului conic
i red −¿ raportul de transmitere a reductorului melcat; i red −25 tab.2.1
pag 12 [2].
i ma 150,8
i td = 1
= =6
1
ired 25
i ma 74,9
i td = 2
= =2,99
2
ired 25
Deoarece raportul de transmisie pentru abgrenajul conic, este limitat de 3
şi 7 i td . =3 …7 trebuie să alegem motorul electric cu frecvenţa care ne poate
garanta cifrele cuprinse între limite, de aceea, deoarece cu motorul electric de
1500 rot/min, nu ne permit atingerea limite itd, vom alege motorul electric
asinhron, 4AM100S4Y3, puterea nominală de 4,0 kw şi cu frecvenţa de 3000
rot/min, care ne permite să avem itd =6
Astfel, în final alegem motorul electric
Caracteristica tehnică
Puterea Turaţia Turaţia
Varianta Modelul
nominală asincronă nominală
Pnom [ KW ] n me [min¿¿−1]¿ n nom [min¿¿−1]¿
1 4AM112M4Y3 5,5 1500 1445
Transmisia prin angrenaj coni itd −6
Reductor melcat ired −25
Mecanismul de acţionare ima−150,8
Coala
т
Efectuăm calculul cinematic al mecanismului de acţionare, determinînd
frecvenţa de rotaţie, viteza unghiulară, puterea transmisă şi momentul de rotaţie
a fiecărui arbore.
Calculăm frecvenţa de rotaţie
−1
n nom=2880[min ]
−1
n1 =nnom =2880[min ]
n1 2880 −1
n2 = = =115,2[min ]
i red 25
n2 115,2 −1
n ol = = =19,2[min ]
i td 6
Calculăm viteza unghiulară
π nnom 3,14 ∙2880 −1
ω nom= = =301,4 [ s ]
30 30
π n1 3,14 ∙2880 −1
ω 1= = =301,4[s ]
30 30
π n 3,14 ∙115,2
ω 2= 2 = =31,5 [s−1]
30 30
π n ol 3,14 ∙ 19,2 −1
ω ol = = =2,0[s ]
30 30
Calculăm puterea
nec
Pme ≥ Pme =4,0≥ 3,7 [KW ]
Calculăm puterea pe fiecare arbore
P1=Pm . e∗ηrul =4,0∗0,99=3,96 kW
P2=P1∗ηang .melc .∗ηrul =3,96∗0,8∗0,99=3,1 kW

Pol =P2∗ηang .con .∗ηrul =3,1∗0,93∗0,99=2,85 kW
Calculăm momentele de torsiune pentru fiecare arbore în parte

Pme 4,0∗103
T nom = = =13,3 N∗m
ω1 301,4
P1 3,96∗103
T 1= = =13,1 N∗m
ω1 301,4
P2 3,1∗103
T 2= = =98,4 N∗m
ω2 31,5
Pol 2,85∗10 3
T ol = = =1425 N∗m
ωol 2,0
Coala
т
2. Alegerea materialului pentru melc şi roată melcată
Alegem material pentru melc oţel 40X cu călirea pînă la duritatea 55HRC
şi şlefuire.
Pentru coroana dinţată a roţii, alegem bronza БрА9Ж3Л.
Adoptăm viteza prealabilă de alunecare în angrenaj ϑ s 6 m/ s.
Pentru o perioadă de funcţionare mai mare tensiunea admisibilă de
contact [σ H ] = 155 MPa [1] tab. 4.9 pag. 68.
Tensiunea admisibilă de încovoiere pentru un regim nereversibil [σ OF].
΄
[ σ OF ]=k FL [ σ O ]F N /mm 2
΄
[ σ OF ]=k FL [ σ O ]F =0,58∗98=56,84 MPa
3. Calculul reductorului
Numărul de spire a melcului z, îl stabilim în dependenţă de raportul de
transmisie:
În cazul nostru cînd ired =25 , stabilim z1 = 2 vezi pag. 12 [2].
Numărul de dinţi al roţii melcate:
z 2=z 1∗i red =2∗25=50
Stabilim z2 = 50
În acest caz:
z 2 50
i red = = =25
z1 2
Determinăm coieficientul diametral al melcului din condiţia de rigiditate:
q=( 0,212 ÷ 0,25 ) z 2=( 0,212÷ 0,25 ) 50=( 9,8 ÷ 12,5 )
Adcceptăm q=10
Stabilim preventiv coieficientul de sarcină.
K=1,2
Determinăm distanţa dintre axe după formula 4.19 [2] pag. 369.
( )
√( ) ( )
√( )
2 2
z2 170 50 170 3
a w= +1 ∗ 3 T 2 K=¿ +1 ∗3 1,2∗98,4∗10 =107,6 mm
q z2 10 50
[σ H ] ∗155
q 10
Acceptăm a w =125 , mm
Coala
т
Calculăm modulul:
aw 125
m=( 1,5 ÷ 1,7 ) =( 1,5÷ 1,7 ) =( 3,75÷ 4,25 ) mm
z2 50
Stabilim după GosT 2144-76 tab 4.2 [1] m = 4 mm; q = 12,5
Determinăm distanţa dintre axe după valorile standarde.
m(q+ z 2 ) 4,0∗(12,5+50)
a w= = =125 mm
2 2
Acceptăm distanţa dintre axe a w =125 , mm.s
Dimensiunile de bază a melcului

Diametrul de divizare a melcului:
d 1=q∗m=12,5∗4,0=50 mm
Diametrul vîrfurilor spirelor melcului:

d a =d 1+2 m=50+ 2∗4=58 mm
1
Diametrul golurilor spirelor melcului:

d f =d 1−2,4 m=50−2,4∗4=40,4 mm
1
Lungimea părţii tăiate a melcului frezat [1] pag. 57 form. 4.7:

b 1 ≥(11+0,06 ¿ z 2) m+ 25=(11+0,06∗50)∗4 +25=81mm
Stabilim b 1=82 mm
Unghiul de divizare a ridicării spirei γ [1] tab. 4.3 pag. 57
γ = 9º05'
Dimensiunea de bază a coroanei dinţate a roţii melcate:

Diametrul de divizare roţii melcate:
d 2=z 2∗m=50∗4=200 mm
Diametrul vîrfurilor dinţilor roţii melcate:

d a =d 2+ 2m=200+ 2∗4=208 mm
2
Diametrul adînciturilor dinţilor:

d f =d 2−2,4 m=200−2,4∗4=190,4 mm
2
Diametrul maximal al roţii melcate:
Coala
т
6m 6∗4
d am =d a + =200+ =206 mm
2 2
z 1 +2 2+2
Lăţimea coroanei dinţate [1] pag.58 form. 4.12:

b 2 ≤ 0,75 d a =0,75∗58=43,5 mm
1
Admitem b 2=45 mm
Determinăm viteza periferică a melcului:
π d 1 n 1 3,14∗50∗2880
ϑ1= = =7,5 m/s
60 60
Determinăm viteza de alunecare:
ϑ1 7,5
ϑ s= = =7,59 m/s
cosγ cos 9 ° 05 ΄
Pentru această viteză [σ H ]≈ 145 MPa . tab. 4.9 [1] pag. 68
La viteza de 5,98 m/s, coeficientul de frecare va fi:
f =0,020∗1,5=0,03 ; (tab. 4.4 [1])
΄
Unghiul de frecare va fi:

ρ =1 ° 1 ΄ (tab. 4.4 [1])
'
Precizăm randamentul reductorului:

(0,95 ÷ 0,96)∗tgγ
η=
tg( γ+ ρ΄ )
Randamentul reductorului
(0,95 ÷ 0,96)∗tgγ (0,95−0,96)∗tg 9 °05 ΄
η= = ≈ 0,84 ÷ 0,86
tg ( γ + ρ ) ΄
tg ( 9 °05 ΄+ 1° 1΄ )
După tab. 4.7 [1], alegem treapta a 8 de precizie.

K ϑ =1,4
În acest caz coieficientul de neuniformitate de distribuţie a sarcinii:

K= K β∗K ϑ
( )
3
z
K β=1+ 2 ∗(1−x) [1] pag. 64 form. 4.26
θ
x−0,6 [1] pag.65
θ=121 [1] tab. 4.6 pag. 64
( )
3
( )
3
z2 50
K β=1+ ∗( 1−x )=1+ ∗( 1−0,6 )=0,43
θ 121
K ϑ =1,4 [1] tab. 4.7 pag.65
Coala
т
Coieficientul de sarcină:
K= K β∗K ϑ =0,43∗1,4=0,6
Controlăm tensiunea de contact:
√ ( ) = 170 ∗
√
3
z
( ) =¿ ¿
3
50
T 2 K 2 +1 3
98,4∗10 ∗0,6 +1
170 q 12,5
σ H= ∗
z2 aw
3
50 125
3
q 12,5
82,8=MPa<[σ H ]=145 MPa .
σ H <[σ H ] - condiţia se respectă
Verificarea rezistenţei dinţilor roţii melcate la încovoiere

Numărul echivalent de dinţi:
z2 50
zϑ = 3
= =51
cos γ ( cos 9° 05 ΄ )3
Coieficientul formei dintelui după tab 4.5 [1], pag.63.
Y F=2,18
Tensiunea de încovoiere:
1,2 T 2 K Y F 1,2∗98,4∗10 ∗0,6∗2,18
3
σ F= 2
= 2
=4,3 MPa< [ σ OF ]=56,8 MPa
z 2 b2 m 50∗45∗4
Condiţia se respectă
4. Calculăm forţele în angrenaj
Forţa tangenţială
Forţa tangenţială a melcului este egală cu forţa axială a roţii melcate
2T 1 2∗13,1∗10 3
F t =F a = = =524 N
1 2
d1 50
Forţa tangenţială a roţii melcate este egală cu forţa axială a roţii melcate
2T 2 2∗98,4∗103
F t =F a = = =984 N
2 1
d2 200
Forţa radială
F r =F r =F t ∗tgα=984∗tg 20 °=358,1 N
1 2 2
5. Calculăm transmisia deschisă

5.1 Alegerea materialului
Coala
т
Pentru pinion şi roată alegem oţel 45 cu duritatea ≤350 HB,
Diferenţa durităţilor medii HB 1−HB 2=20 … 50
Proprietăţile mecanice ale oţelului 45 vor fi:
Duritatea …………………………. 235 … 262
Tratamentul termic…………………îmbunătăţire
Dimensiunile limită a semifabricatului ≤ 125[mm]
Determinăm duritatea medie a dinţilor roţii şi a pinionului:
( HB min + HB max ) 235+ 262
HB med1= = =248,5
2 2
HB med2=248−(20 …50)=220
Determinăm tensiunile admisibile de contact pentru pinion şi roată
[ σ ] H 1 =1,8 HB med 1+ 67=1,8 ∙ 248,5+67=514,3
[ σ ] H 2 =1,8 HB med 2+ 67=1,8 ∙ 220+67=463
Determinăm tensiunile admisibile de încovoiere pentru pinion şi roată:
[ σ ] F 1=1,03 HB med 1 +67=1,03∙ 248,5+67=322,955
[ σ ] F 2=1,03 HB med 2 +67=1,03∙ 220+67=293,6
Deoarece transmisia poate fi reversibile, micşorăm cu 25%.
[ σ ] F 1=322,955 ∙ 0,75=242,22
[ σ ] F 2=293,6 ∙ 0,75=220,2
5.2 Dimensionarea angrenajului cu roţi dinţate conice

5.2.1 determinăm diametrul de divizare exterior:
√
3
i td ∙ T 2 ∙ 10
d e 2 ≥ 165 3 2
∙ K Hβ
ϑ H ∙ [ σ ]H 2
i td −¿ raportul de transmitere a reductorului i td =6,0
T 2−¿ momentul de rotaţie pe arborele condusd T 2=98,4 N ∙ m
ϑ H −¿ coieficient de formă a dinţilor ϑ H =1
K Hβ−¿ coieficientul neuniformităţii distribuirii sarcinii K Hβ=1,0
d e 2 ≥ 165
√
3 i td ∙ T 2 ∙ 103
2
ϑ H ∙ [ σ ]H 2
∙ K Hβ =165
√
3 6,0 ∙ 98,4 ∙103
1,0∙ 4632
∙ 1=240,7 mm
Conform şirului de numere normale [tab. S1, anexa2], admitem 250 mm.
Coala
т
Determinăm unghiurile conurilor de divizare, a pinionului δ 1şi pentru
roată δ 2
δ 2=arctg i td =arctg 6=80 ° ,54 '
δ 1=90 °−δ 2=90−80 ° , 54 '=9 °, 46 '
Determinăm lungimea exterioară a generatoarei conului de divizare Re

de 2 250
Re = = =126,7 mm
2 sin δ 2 2sin 80 ° 54 '
Determinăm lăţimea coroanei dinţate a roţii şi a pinionului:
b=0,285 Re =0,285∙ 126,7=36,1 mm
Conform şirului de numere normale [tab. S1, anexa2], admitem b=36 mm.
Determinăm modulul de angrenare exterior
3
14 ∙T 2 ∙ 10
me ≥ K Fβ
ϑ F ∙ d e 2 ∙ b ∙ [ σ ]F 2
ϑ F −¿ coieficientul formei dintelui ϑ F =0,85
K Fβ−¿ coieficientul distribuirii neuniforme a sarcinii K Fβ=1,0

3
14 ∙T 2 ∙ 10 14 ∙ 98,4 ∙ 103
me ≥ K = =0,9 mm
ϑ F ∙ d e 2 ∙ b ∙ [ σ ] F 2 Fβ 0,85 ∙ 250∙ 36 ∙ 220,2
Acceptăm me =1,5
Determinăm numărul de dinţi ai roţii şi a pinionulu z 1 ş i z 2
d e2 250
z 2= = =166
m e 1,5
z 2 166
z 1= = =27,8
itd 6
Acceptăm z 2=166 ; z 1=28
Determinăm raportul de transmisie ireal
z 2 166
i real = = =5,92
z 1 28
|ireal −ired| |5,92−6,0|
∆ i= ∙ 100 %= ∙ 100 %=1,3 %
i red 5,92
Determinăm valorile reale ale unghiurilor conurilor de divizare a

pinionului δ 1 şi a roţii δ 2.
δ 2=arctan i real =arctg 5,92=80 °, 4 '
δ 1=90 °−δ 2=90−76,6=9 ° ,6 '
Coala
т
Calculăm parametrii de bază ai angrenajului
Pinion
d e 1=m e ∙ z 1=1,5∙ 28=42 mm
d ae 1=d e 1+2 me cos δ 1=42+2∙ 1,5 ∙ cos 9 ° , 6 ' =44,96 mm
'
d fe 1=d e 1−2,4 m e cos δ 1=42−2,4 ∙ 1,5 ∙cos 9 ° , 6 =38,4 s mm
Roată
d e 2=me ∙ z 2=1,5 ∙166=249 mm
d ae 2=d e 2+2 me cos δ 2=249+ 2∙ 1,5 ∙cos 80° , 4 '=249,5 mm
d fe 2=d e 2−2,4 me cos δ 2=249−2,4 ∙ 1,5 ∙cos 80° , 4 ' =248,4,8 mm
de 2 250
Re = = =126,8 mm
2 sin δ 2 2sin 80 ° , 4 '
b=0,285 Re =0,285∙ 126,8=36,1 mm
Conform şirului de numere normale [tab. S1, anexa2], admitem b=36 mm.
Determinăm diametrul cercului de divizare median al pinionului d1 şi a
roţii d2.
d 1=0,857∙ d e 1=0,857 ∙ 42=36 mm
d 2=0,857∙ d e 2=0,857 ∙ 249=213,4 mm
5.3 Calculăm forţele în angrenaj
Forţa tangenţială
' '
F t 1=F t 2
' 2∙ T 2 ∙ 103 2 ∙ 98,4 ∙10 3

F t 2= = =1076,1 N ∙m
0,857∙ d 2 0,857 ∙ 213,4
Forţa radială
Coala
т
' '
F r 1=0,36 F t 1 ∙ cos δ 1=0,36 ∙ 1076,1∙ cos 9,6=382 N
F 'r 2=F 'a 1=64,6
Forţa axială
' '
F a 1=0,36 Ft 1 ∙ sin δ 1 =0,36 ∙1076,1 ∙ sin 9,6=64,6 N
' '
F a 2=Fr 1=382 N
Coala
т
6. Calculul prealabil al arborilor
Arborele conducător
Diametrul la ieşire al arborelui conducător, calculat la
[ τ ]k =15 MPa
√ T1
√
3
3 3 13,1∗10
d ieş ≥ ≥ ≥ 16,3 mm
0,2 [ τ ] k 0,2∗15
Acceptăm d 1 ieş=18 , mm
Diametrul arborelui sub rulmenţi:
d rul =20 mm
Pentru ieşirea instrumentului de strunjit este recomandat ca porţiunile care

sunt alăturate melcului să aibă un diametru mai mic ca df. De aceea pentru
aceste porţiuni adoptăm diametre de d = 35 mm.
Diametrul de divizare a melcului:
d 1=42 mm
Diametrul vîrfurilor spirelor melcului:

d a =58mm
1
Diametrul golurilor spirelor melcului:

d f =40,4 mm
1
Lungimea părţii prelucrate

b 1=82 mm
Distanţa între sprijinele melcului l1 ≈ d aM =206 mm; 2
Arborele condus
Diametrul capătului de ieşire:
[ τ ]k =20 MPa
√ T2
√
3
3 3 98,4∗10
d ieş ≥ = =¿ 29,3 mm¿
2
0,2[τ k ] 0,2∗20
Stabilim d ieş =30 mm ; [2] pag 151

2
Diametrul sub rulmenţi:

d rul =35 mm
2
Coala
т
Diametrul sub roată:
d roat =40 mm
Diametrul butucului roţii melcate:

d but =(1,6 ÷ 1,8) d roat =(1,6 ÷ 1,8)∗40=64 ÷ 72 mm
2
Acceptăm d but =68 mm.

2
Lungimea butucului roţii:

l but =(1,2÷ 1,8)d roat =(1,2÷ 1,8)∗40=48 ÷72 mm
2
Adoptăm lbut =60 mm .

2
Dimensiunile roţii conice

d but . roatacon . =1,6∗d ieş =1,6∗30=48 mm
2
l but .roata con . =( 1,2÷ 1,6 )∗d ieş =( 1,2÷ 1,6 )∗30=36÷ 48
2
Adoptăm lbut .roata lanţ . =42mm
7. Determinăm dimensiunile constructive ale corpului reductorului

Calculăm grosimea pereţilor corpului şi a capacului:
δ =0,04 aw +2=0,04∗125+2=7 mm
Admitem δ =8 mm
δ 1=0,032 aw +2=0,032∗125+2=6 mm
Admitem δ 1=8 mm
Calculăm grosimea flanşelor inferioare a corpului şi a capacului.
b=b1 =1,5 δ=1,5∗8=12 mm
Calculăm grosimea flanşelor de jos a corpului.

p1=1,5 δ=1,5∗8=12mm
p2=(2,25 ÷2,75)δ =(2,25 ÷ 2,75)∗8=(18 ÷ 22)mm
Admitem p2=20 mm
Calculăm diametrele buloanelor folosite la asamblarea reductorului.
Calculăm diametrul buloanelor folosite la fundament.
d 1=( 0,03 ÷ 0,036 ) a w +12=( 0,03 ÷ 0,036 )∗125+12=( 15,75÷ 16,5 )
Admitem buloane cu filetul M 1=16 mm

Calculăm diametrul buloanelor de lîngă rulmenţi.
d 2=( 0,7÷ 0,75 ) d 1=( 0,7÷ 0,75 )∗16=( 11,2÷ 12 )
Coala
т
Calculăm diametrul buloanelor folosite la fixarea capacului de
corpul reductorului.
d 3= ( 0,5÷ 0,6 ) d 1= ( 0,5÷ 0,6 )∗16=( 8 ÷ 9,6 )
8. Prima etapă de companare

Trasăm două axe – axele arborilor paralel cu partea mai scurtă a coalei la
distanţa aw = 125 mm.
Desenăm în două proiecţii melcul şi roata melctă. Trasăm peretele interior
al carcasei, stabilind jocul între perete şi roata melcată şi între perete şi butucul
roţii melcate de aproximativ 15 mm.
Desenăm rulmenţii pe arborele roţii melcate.
Desenăm rulmenţii pe arborele melcului la distanţa l1 = daM2 = 206 mm.
l 2=110 mm l 3=40 mm
1. pentru arborele melcat – rulmenţii cu bile radiali – axiali din serie

mijlocie tab.S5, anexa 2
Nr./or Nr. d, D, B,
C, kN C0, kN α, º
rulment mm mm mm
1 36304 20 52 15 22,0 16,2 26º
2. pentru arborele roţii melcate – rulmenţii cu role conice din serie mijlocie
tab.S5, anexa 2
Nr./or Nr. d, D, T, B, C, C, C0,
e Y
rulment mm mm mm mm mm kN kN
2 18,5 15 0,3 1,62
7207A 35 72 17 48,8 32,5
7
Coala
т
9. Controlăm durabilitatea rulmenţilor
Arborele conducător
Determinăm reacţiile în reazem în plan XOZ

Ft 524
R x =Rx = 1
= =262 N
1 2
2 2
Determinăm reacţiile în reazem în plan YOZ
l1 d1
−R y l 1+ F r −F a =0
1 1
2 2 1
l1 d1 358,1∗206 984∗50
Fr −Fa −
1
2 2 2 1
2
Ry = = =59,6 N
1
l1 206
l1 d2
R y l 1−Fr −F a =0
2 1
2 2 1
l1 d 1 358,1∗206 984∗50
Fr + Fa +
1
2 2 1
2 2
Ry = = =298,5 N
2
l1 206
Controlăm:
R y + R y −F r =59,6+298,5−358,1=0
1 2 1
Calculăm reacţiile sumare:

P1=Pr =√ R 2x + R2y = √ 2622 +59,62=268,7 N
1 1 1
P2=Pr =√ Rx + R y = √262 +298,5 =397,2 N

2 2 2 2
2 2 2
Calculăm componentele axiale ale reacţiilor radiale a rulmenţilor radiali

de sprijin:
e=0,68 , tab. 7,1 [1] pag. 81
S1=e∗Pr =0,68∗268,7=182,7 N
1
S2=e∗Pr =0,68∗397,2=270 N
2
Coala
т
Pa =F a ≥ S2 −S1
1
Pa =S 1=182,7 N
1
Pa =S 1+ F a =182,7+ 984=1166,7 N
2 1
Vom calcula rulmenul din stînga sub nr. 1.

Pa 182,7
1
= =0,67
Pr 1
268,7
Calculăm sarcina echivalentă

Pe =Pr ∗V∗K v ¿ K T
1 1
După tab. 9.19 [2] pag. 214

V =1
K v =1,25
K T =1,05
Pe =Pr ∗V∗K v ¿ K T =268,7∗1∗1,25∗1,05=352,8 N
1 1
Vom controla rulmenul din dreapta sub nr. 2.

Pa 1166,7
2
= =2,9 ≠ e
Pr 2
397,2

Pe =[( XP ¿ ¿ r 2∗V )+( Y Pa )] K v ¿ K T ¿
2 2
După tab. 9.18, 9.19, 9.20 [2] pag. 214

V =1
K v =1,25
K T =1,05
X =0,41, tab. 7,1 [1] pag. 81
Y =0,87 tab. 7,1 [1] pag. 81

Pe =[(XP ¿ ¿ r 2∗V )+( Y Pa )] K v ¿ K T =¿ [( 0,41∗397,2∗1 ) +(0,87∗1166,7)]∗1,25∗1,0=1431 N=1,4 KN
2 2
Calculăm durabilitatea în mil. de rotaţii.
( ) ( )
3 3
C 22
L= = =3880,5 mil . rot
Pe2
1,4
Calculăm durabilitea în ore:
L∗10 6 3880,5∗106
Lh= = =12456 ore
60∗n 60∗2880
Coala
т
Pentru determinarea duratei de funcţionare necesare Lh, [ore], este
nevoie de durata de funcţionare L, [ani] a mecanismului de acţionare,
prezentă în sarcina tehnică.
Lh=L ∙365 ∙ 24 ∙ K z ∙ K h ,[ore]
K z−¿ coieficientul zilelor de lucru. K z−0,6 [1], pag.81
K h−¿ coieficientul zilelor de lucru într-un schimb. K h−0,33 [2], pag.81
Lh=L ∙365 ∙ 24 ∙ K z ∙ K h=6∗365∗24∗0,6∗0,33=10406 [ore]
Calculăm momentele:
R x ∗l 1 262∗206
M y =M y = 1
= =26,98 N∗m
1 2
2 2
R y ∗l 1 59,6∗206
Mx = 1
= =6,2 N∗m
1
2 2
R y ∗l1 298,5∗206
Mx = 2
= =30,7 N∗m
2
2 2
Coala
т
Arborele condus
l 2=110 mm
l 3=40 mm
Determinăm reacţiile în reazem în plan YOZ

Ft 984
R x =R x = 2
= =492 N
3 4
2 2
l2
−R z l 2 + F t + F t' l 3=0
3 2
2
'
F t ∗l 2 984∗110
Ft ∗l 3+ 2
1076,1∗40+
2 2
Rz = = =883,3 N
3
l2 110
' l2
R z l 2+ F t ∗( l 2+l 3 ) −Ft =0
4 2
2
984∗110
F t ∗l 2 ¿ 1076,1∗( 40+110 )− 2
R z =F t' ∗( l 2+l 3 ) − − = 2
=975,4 N ¿
4
2 l2 110
Pentru control:
( R z + F t ) −( R z + F t )=( 975,4+ 984 )−( 883,3+ 1076,1 )=0
'
4 2 3
Determinăm reacţiile în reazem în plan YOX

d2 l2 '
R y l 2−F a −F r + Fr l 3=0
3 2
2 2 2
d2 l 524∗200 358,1∗110
Fa + F r 2 −F r'∗l 3 + −64,6∗40
2
2 2 2
2 2
Ry = = =631,9 N
3
l2 110
d2 l2 '
−F a + F r + F r ∗( l 2+l 3 ) =0
2
2 2 2
−F a ∗d 2 l2 ' −524∗200 358,1∗110

2
+ Fr + F r ∗( l 2 +l 3 ) + + 64,6∗(110+ 40 )
2 2
2 2 2
Ry = = =−209,2 N
4
l2 110
Controlăm:
( R y + R y )−( F r + Fr )=( 631,6+(−209,2))−(358,1+ 64,6)=0
'
3 4 2
Calculăm momentele:
Rz ∗l 2 883,3∗110
My = 3
= =48,6 N∗m
1
2 2
M y =F t'∗l 3=1076,1∗40=43 N∗m
2
Coala
т
R y ∗l 2 631,9∗110
Mz = 3
= =34,75 N∗m
1
2 2
R y ∗l 2 209,2∗110
Mz = 4
= =11,5 N∗m
2
2 2
M z =Fr '∗l 3=64,6∗40=2,6 N∗m
3
Coala
т
Calculăm reacţiile sumare:
P3=Pr =√ R z + R y =√ 883 +631,9 =1085,8 N
2 2 2 2
3 3 3
P4 =Pr =√ R z + R y = √975,4 + 209,2 =997,6 N

2 2 2 2
4 4 4
Calculăm componentele axiale ale reacţiilor rulmenţilor radiali de sprijin,

e=0,37−¿ din pașaportul rulmentului.
S3=0,83 e∗Pr =0,83∗0,37∗1085,8=333,5 N
3
S4 =0,83 e∗Pr =0,83∗0,37∗997,6=306,4 N 4
S3 ¿ S 4
Pa =F a < S 4−S 3
3
Pa =S 3=333,5 N
3
Pa =S 3 + F a =333,5+524=857,5 N
4 2
Vom controla rulmenul din stînga sub nr. 3.

Pa 333,5
3
= =0,31< e
Pr 3
1085,8

Pe =Pr ∗V∗K v ¿ K T
3 3
După tab. 9.19 [1] pag. 214

V =1
K v =1,25
K T =1,0
X =0,4
Y =1,62 [3] – pașaportul rulmentului.
Pe =[(XP ¿ ¿ r 3∗V )+(Y P a )] K v ¿ K T =[ ( 0,4∗1085,8∗1 ) +(1,62∗333,5)]∗1,25∗1,0=1109 N ¿
3 3
Vom controla rulmenul din dreapta sub nr. 4.

Pa 857,5
4
= =0,85
Pr 4
997,6

Pe =[(XP ¿ ¿ r 4∗V )+(Y Pa )] K v ¿ K T ¿
4 4
După tab. 9.18, 9.19, 9.20 [1 ] pag. 214

V =1
K v =1,25
Coala
т
K T =1,0
X =0,4
Y =1,62−¿ din pașaportul rulmentului
Pe =[(XP ¿ ¿ r 4∗V )+(Y Pa )] K v ¿ K T =¿[ ( 0,40∗997,6∗1 ) +(1,62∗857,5)]∗1,25∗1,0=2,135 KN ¿
4 4
Calculăm durabilitatea în mil. de rotaţii.
L=
( ) (
C 3
Pe4
=
48 3
2,135 )
=11363 mil . rot
Calculăm durabilittea în ore:

L∗10 6 11363∗106 6
Lh = = =1,6∗10 ore
60∗n 60∗115,2
10. Etapa a doua de companare

Etapa a doua de companare are ca scop oformare pieselor – arborele cu
melc, roata melcată, corpul, rulmenţii, capacele pentru rulmenţi etc.
Pentru ungerea angrenajului melcat construim din ambele părţi a melcului
cîte o paletă pentru împroşcarea uleiului.
În partea dejos a reductorului desenăm dopul de scurgere şi indicatorul de
nivel al uleiului.
În partea de sus a reductorului construim un dop de vintilare, deasemenea
construim pereţii carcasei şi capacului reductorului. Construim flanşele
interioare ale carcasei şi ale corpului carcasei.
Pentru transportarea reductorului prevedem în partea de sus a capacului
carcasei doua cange.
Construim capacele rulmenţilor, cele străpunse le construim cu inele de
etanşare din pîslă. Construim penele pe arborele melc şi arborele condus.
Lungimea arborelui l 1 ieş=40 mm ; d ie ş =18 mm1
Dimensiunile penei de sub ambreaj vor fi:

b × h× l=6 × 6 ×40 ; t 1=3,5 ; t 2 =2,8 ;
Arborele condus;
Diametrul sub roata melcată d roată=40 mm
Coala
т
Dimensiunile penei de sub roata melcată vor fi:
b × h× l=12 ×8 ×50 ; t 1=5,0 ; t 2 =3,3;
Lungimea arborelui l ieş 2=42 mm ; d ie ş =30 mm 2
Dimensiunile penei de sub roata dinţată conică vor fi:

b × h× l=10 ×8 × 36 ; t 1=5 ; t 2=3,3 ;
11. Controlul rezistenţei îmbinărilor prin pene
1) Arborele conducător (arborele melcului):

2T1 2∗13,1∗103
σ str = = =¿ 17,2 MPa≪ [ σ str ] =50 MPa
d ( h−t 1 )∗( l−b ) 18 ( 6−3,5 )∗( 40−6 )
Alegem materialul cuplajului МУВП – fonta de marca FC 15.
2) Arborele condus:
 îmbinare, roaţii melcate:
2T2 2∗98,4∗103
σ str = = =44 MPa ≪ [ σ str ]=120 MPa
d ( h−t 1 )∗( l−b ) 40 ( 8−5 )∗( 50−12 )
 îmbinare, roţii conice:

2T2 2∗98,4∗103
σ str = = =84 MPa< [ σ str ]=120 MPa
d ( h−t 1 )∗( l −b ) 30 ( 8−5 )∗( 36−10 )
Coala
т
12. Calculul precizat al arborilor
Controlăm săgeata de încovoiere a arborelui melcat (calculul la
reyistență)
( )
4
( )
π df da 3,14∗63,6 4 91,3 4 4
J пр= 0,375+0,625
1
= 0,375+0,625
1
=102,1∗10 , mm
64 df 64 1
63,6
Calculăm săgeata de încovoiere

l 1 √ Ft + Fr
3 2 2
3373 √914,9 2+1640,7 2
f= 1 1
= =0,0069 , mm
48 E J пр 48∗2,1∗105∗102,1∗104
Săgeata de încovoiere admisibilă este:

[ f ] =( 0,005÷ 0,01 ) m=( 0,005 ÷ 0,01 ) 6,30=( 0,025 ÷ 0,05 ) mm
În așa mod, rigiditatea este garantată:
f < [ f ] =0,0069≪ ( 0,0315 ÷0,063 )
Arborele condus
Materialul arborelui oțel 40X, cu diametrul semifabricatului pînă la 120 mm,
cu σ B=930 MPa
Limita de rezistență cînd tensiunia este simetrică
σ −1=0,43∗σ B=0,43∗930=399,9 MPa
Limita de rezistență a tensiunilor tangențiale

τ −1=0,58∗σ −1=0,58∗399,9=231,9 MPa
Secțiunea A-A. Diametrul arborelui în această secțiune este de 40 mm.

Concentrația tensiunilor, se datorează canalului de pană care se află pe
arborele condus pentru fixarea roţii melcate.
k σ =1,9
k τ =1,9
Factorii de mărime sunt prezentați în tab. 8.8[1], pag. 165

ε σ =0,85
ε τ =0,73
Coieficienţii sunt prezentați în tab. 8.8[1], pag. 165

ψ σ =0,2
Coala
т
ψ τ =0,1
Momentul de răsucire T 2=98,4∗103 N∗mm

Momentul de încovoiere pe planul orizontal:
΄ 3
M =R y l 2=631,9∗110=69,5∗10 , N∗mm
3
Momentul de încovoiere pe planul vertical:

΄΄ d2 524∗200 3
M =R z l 2+ F a =883,3∗110+ =149,5∗10 , N∗mm
3 2
2 2
Calculăm momentul sumar al secţiunii A-A.
√
M A− A =√ M ΄2+ M ΄΄2= ( 69,5∗10 3 ) + ( 149,5∗103 ) =164,9∗103 , N∗mm
2 2
Calculăm momentul de rezistenţă la răsucire

2
π d b t 1 ( d−t 1 ) 3,14 ¿ 40 12∗5,0 ( 40−5,0 )
3 3 2
3 3
Wk = − = − =¿ 11,6∗10 , mm
HETTO
16 2d 16 2∗40
Calculăm momentul de rezistenţă la încovoiere

2
π d bt 1 ( d−t 1 ) 3,14 ¿ 40 12∗5,0 ( 40−5,0 )
3 3 2
3 3
W HETTO = − = − =¿5,36∗10 , mm
32 2d 32 2∗40
Calculăm amplituda medie a tensiunilor tangenţiale

T2 98,4∗10
3
τ v =τ m= = =4,24 MPa
2W k HETTO
2∗11,6∗103
Calculăm amplituda normală tensiunilor de încovoiere

M A − A 164,9∗103
σ v= = =30,7 MPa
W HETTO 5,36∗103
Tensiunea medie σ m=0 MPa

Calculăm coieficientul de rezervă după tensiunile normale
σ −1 399,9
sσ = = =5,8
kσ 1,9
σ +ψ σ ∗30,7+0,2∗0
εσ v σ m 0,85
Calculăm coieficientul de rezervă după tensiunile tangenţiale

τ−1 231,9
sτ = = =20,23
kτ 1,9
τ +ψ τ ∗4,24 +0,1∗4,24
ετ v τ m 0,73
Calculăm coieficientul de rezervă a rezistenţei rezultant pentru secţiunea A-A

s σ sτ 5,8∗20,23
s= = =5,6
√s σ
2
+ sτ
2
√5,82 +20,232
Coala
т
13. Ajustajele pieselor principale ale reductorului
Ajustajele stabilim în conformitate cu indicaţiile din tab. 10.13.[2]:

1) rulmenţi efectuăm cu abatere arborelui k6;
2) ajustajul diametrului exterior al rulmentului H7;
H7
3) ajustajul roţii melcate la arbore p6 ;
H7
4) ajustajul roţii dinţate conice la arbore h6 ;
H7
5) ajustajul coroanei din bronză pe butucul din fontă al roţii melcate r 6 ;
H7
6) ajustajul inelelor de reţinere a uleiului pe arborele n6 .
14. Alegerea tipului de ulei și asamblarea reductorului
Pentru ungerea angrenajului şi rulmenţilor folosim metoda separată:

ungerea angrenajului se efectuează prin scufundarea arborelui melcat în ulei;
ungerea rulmenţilor – cu ajutorul materialului plastic de tipul solidol sintetic de
tipul Литол 24 după GOST 21150-75 (tab. 9.14 [2]).
−6 2
Din tab. 10.9.[2] stabilim viscozitatea uleiului: 15 ¿ 10 m /s la σ H =145
MPa şi v ≈7 . 6 m / s .
s
Din tab. 10.10.[2] alegem uleiul de aviaţie MC22

Înaintea asamblării, reductorul se curăţă în partea interioará şi se acoperă
cu o vopsea rezistentă la acţiunea uleiului.
Asamblarea se efectuează în conformitate cu desenul de asamblare.
Asamblarea se începe în felul următor: pe arborele melcat se îmbracă
paletele, rulmenţii cu bile radiali de srijin care în prealabil au fost încălziţi în
ulei la temperatura de 80 - 100 °C . Dupa care arborele asamblat se instalează în
corpul reductorului.
Coala
т
Pe arborele condus se fixează pana de sub roată, după care se presează
roata melcată, se instalează bucşa de distanţare apoi rulmenţii radiali cu bile se
încălzesc şi se presează pe fusurile arborilor.
Arborele asamblat, se fixează pe corpul reductorului şi se plasează
capacul reductorului. Pentru centrarea copacului şi corpului se instalează ştifuri.
Suprafaţa dintre axe în prealabil este prelucrată cu lac.
După aceasta se fixează capacele cu ajutorul garniturilor metalice instalate
sub copacul rulmenţilor.
Se înşurubează dopul de scurgere a uleiului, indicatorul de nivel al
uleiului, apoi se toamă volumul necesar de ulei, după care se închide dopul de
ventilare.
Reductorul asamblat este supus cercetărilor pe stand, după care, este
instalat în locul de destinaţie pentru care a fost elaborat.
Bibliografie
1. С.А.Чернавский, Н. Боков, и др. Курсовое проектирование деталей

машин, Москва, Машиностроение., 1988, с.409.
2. Dulghieru V., Ciupercă R., Dicuseară I., Mecanica aplicată: Îndrumar de
proiectare, Chişinău, Editura Tchnica-info, 2008, 296 p.
3. Курмаз Л. В., Скоибеда А. Т. Детали машин. Проектирование:
Справочное учебно-методическое пособие, М.: Высш. шк., 2005. –
309 с.
Coala
т

Varianta 15.2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Varianta 15.2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi

A elaborat studentul gr.IM31R

După tab. 1.1 [1], pag.5 alegem randamentul fiecăruia.

η ang. melc – 0,8 – randamenul angrenajului melcat;

ηrulm – 0,99 – randametul rulmenţilor;

η ang. con . – 0,93 – randamentul angrenajului conic.

Determinăm puterea necesară pe arborele motorului electric

1.2. Determinăm şi distribuim raportul total de transmitere al

P2=P1∗ηang .melc .∗ηrul =3,96∗0,8∗0,99=3,1 kW

Calculăm momentele de torsiune pentru fiecare arbore în parte

Dimensiunile de bază a melcului

Diametrul vîrfurilor spirelor melcului:

Diametrul golurilor spirelor melcului:

Lungimea părţii tăiate a melcului frezat [1] pag. 57 form. 4.7:

Dimensiunea de bază a coroanei dinţate a roţii melcate:

Diametrul vîrfurilor dinţilor roţii melcate:

Diametrul adînciturilor dinţilor:

Diametrul maximal al roţii melcate:

Lăţimea coroanei dinţate [1] pag.58 form. 4.12:

Unghiul de frecare va fi:

Precizăm randamentul reductorului:

După tab. 4.7 [1], alegem treapta a 8 de precizie.

În acest caz coieficientul de neuniformitate de distribuţie a sarcinii:

x−0,6 [1] pag.65

θ=121 [1] tab. 4.6 pag. 64

Controlăm tensiunea de contact:

Verificarea rezistenţei dinţilor roţii melcate la încovoiere

5. Calculăm transmisia deschisă

5.2 Dimensionarea angrenajului cu roţi dinţate conice

T 2−¿ momentul de rotaţie pe arborele condusd T 2=98,4 N ∙ m

ϑ H −¿ coieficient de formă a dinţilor ϑ H =1

K Hβ−¿ coieficientul neuniformităţii distribuirii sarcinii K Hβ=1,0

Determinăm lungimea exterioară a generatoarei conului de divizare Re

K Fβ−¿ coieficientul distribuirii neuniforme a sarcinii K Fβ=1,0

Determinăm valorile reale ale unghiurilor conurilor de divizare a

5.3 Calculăm forţele în angrenaj

' 2∙ T 2 ∙ 103 2 ∙ 98,4 ∙10 3

Pentru ieşirea instrumentului de strunjit este recomandat ca porţiunile care

Diametrul vîrfurilor spirelor melcului:

Diametrul golurilor spirelor melcului:

Lungimea părţii prelucrate

Distanţa între sprijinele melcului l1 ≈ d aM =206 mm; 2

Stabilim d ieş =30 mm ; [2] pag 151

Diametrul sub rulmenţi:

Diametrul butucului roţii melcate:

Acceptăm d but =68 mm.

Lungimea butucului roţii:

Adoptăm lbut =60 mm .

Dimensiunile roţii conice

Adoptăm lbut .roata lanţ . =42mm

7. Determinăm dimensiunile constructive ale corpului reductorului

Calculăm grosimea flanşelor de jos a corpului.

Admitem buloane cu filetul M 1=16 mm

Admitem buloane cu filetul M 3=10 mm

8. Prima etapă de companare

1. pentru arborele melcat – rulmenţii cu bile radiali – axiali din serie

Determinăm reacţiile în reazem în plan XOZ

Calculăm reacţiile sumare:

P2=Pr =√ Rx + R y = √262 +298,5 =397,2 N

Calculăm componentele axiale ale reacţiilor radiale a rulmenţilor radiali

Vom calcula rulmenul din stînga sub nr. 1.

Calculăm sarcina echivalentă