Sarcina tehnică nr.

Mecanismul de acţionare a malaxorului vertical

1– motor electric (ME);

2– transmisie prin curea trapezoidală(TD,transmisie deschisă);
3– reductor cu roţi dinţate cilindrice (CIL);
4– cuplaj (C);
5– malaxor (OL, organ de lucru);
6 – amestec.

Date pentru proiectare Varianta

Forţa de tracţiune la bandă Ft , kN 2,0

Viteza benzii v,m/s 1.6

Diametrul tamburului D,mm 400

Durata de exploatare L,ani 8

 Cuprins
1.1 Alegerea motorului electric.......................................................................................................3
1.1.1 Determinăm puterea necesară a organului de lucru (OL).....................................................3
1.1.2 Determinăm randamentul orientativ al mecanismului de acţionare (MA),ηma :...................3
1.1.3 Determinăm puterea necesară pe arborele motorului electric (ME) Pmenec ,[kW ] :..........3
1.1.4 Determinăm puterea nominală a ME - Pnom , [kW]...............................................................3
1.1.5 Alegem prealabil tipul motorului electric............................................................................3
1.2 Determinarea şi distribuirea raportului total de transmitere al MA...........................................3
1.2.1 Determinăm turaţia arborelui OL - n ol , [min-1]:............................................................................4
1.2.2 Determinăm rapoartele de transmitere ale MA...............................................................................4
1.2.3 Determinăm rapoartele de transmitere ale treptelor MA:................................................................4
1.3 Determinarea parametrilor cinematici si de forţă ai arborilor MA................................................4
2 Calculul de proiecte al angrenajului reductorului...............................................................................5
2.1 Alegerea materialului angrenajului şi determinarea tensiunilor admisibile...............................5
2.1.1 Alegerea materialului angrenajului și determinarea tensiunii admisibile...................................5
2.1.2 Determinăm tensiunile admisibile de contact pentru pinion [ ]H1 şi roata...........................6
2.1.3 Determinăm tensiunile admisibile de încovoiere pentru pinion [s]F1 şi roată []F2,...........6
2.1.4 Prezentăm un răspuns tabelar pentru acest calcul:...............................................................6
2.2 Dimensionarea angrenajului cu roţi dinţate cilindrice...........................................................6
2.2.1 Determinăm distanţa dintre axe a w,[mm]:...........................................................................6
2.2.2 Determinăm modulul de angrenare m, [mm]:.............................................................................7
2.2.3 Determinăm unghiul de înclinare ai dinţilor β min:.......................................................................8
2.2.4 Determinăm numărul sumar de dinţi ai pinionului şi roţii dinţate, ZΣ:......................................8
2.2.5 Precizăm valoarea reală a unghiului de înclinare a dinţilor:........................................................8
2.2.6 Determinăm numărul de dinţi ai pinionului, z 1 :........................................................................8
2.2.7 Determinăm numărul de dinţi ai roţii dinţate, z 2 :......................................................................8
2.2.8 Determinăm raportul de transmitere real ireal şi verificăm abaterea Δi faţa de raportul de
transmitere ales iniţial ired :.................................................................................................................8
2.2.9 Determinăm valoarea reală a distanţei dintre axe aw ,[mm]:......................................................8
2.2.10 Determinarea parametrilor geometrici de bază ai transmisiei..............................................8
2.3 Calculul forţelor în angrenaj........................................................................................................10
2.4 Calculul de verificare a angrenajului...........................................................................................10
3 CALCULUL ARBORILOR................................................................................................................13
3.2 Calculul de dimensionare................................................................................................................13
1 ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC SI CALCULUL CINEMATIC AL
MECANISMULUI DE ACTIONARE
1.1Alegerea motorului electric
1.1.1 Determinăm puterea necesară a organului de lucru (OL)

din cadrul maşinii proiectate Pol, [kW]:

Pol =F t ⋅ v ol,

unde Ft este forţa de tracţiune OL, Ft = 2,0 kN

vol – viteza liniară a OL, υ ol = 1,6 m/s
Pol= 2,0 kN * 1,6m/s= 3,2 kN
1.1.2 Determinăm randamentul orientativ al mecanismului de acţionare (MA),ηma :
ⴄ ma = ⴄ curea * ⴄ cil * ⴄ3rul * ⴄc
unde
ηcurea - randamentul transmisiei prin curea trapezoidală, acceptăm ηcurea = 0,96;

ηcil - randamentul angrenajului reductorului ( reductor cu roţi dinţate cilindrice), acceptăm

ηcil =0,97;

ηrul - randamentul unei perechi de rulmenţi, acceptăm ηrul =0 , 99 ;

ηc - randamentul cuplajului, acceptăm ηc =0,98

ⴄ ma= 0,96 * 0,97 * 0,993 *0,98=0,89

1.1.3 Determinăm puterea necesară pe arborele motorului electric (ME) Pnec nec
me , Pme ,[kW ] :

Pol 3,2
P me = = =3,59 kW
ⴄ 0,89
1.1.4 Determinăm puterea nominală a ME - Pnom , [kW].
În conformitate cu recomandările şi în corespundere cu [1, tab. S3, anexa2], acceptăm în
continuare Pnom = 3,0 kW.
1.1.5 Alegem prealabil tipul motorului electric.
Deoarece pentru Pnom = 3,0 kW îi corespunde mai multe tipuri de ME cu număr diferit de
turaţii, în conformitate cu recomandările [1, pag.13] şi în corespundere cu [1, tab. S3, anexa2],
alegem prealabil următoarele două motoare electrice:
Tabelul 1.1 – Caracteristica tehnică pentru două variante de ME alese prealabil
Varianta Modelul ME Puterea Turația Turația nominală
nominală sincronică ⴄnom
Pnom ⴄme
1 4AM112MA6Y3 3,0 1000 955
2 4AM100S4Y3 1500 1435
1.2 Determinarea şi distribuirea raportului total de transmitere al MA.

1.2.1 Determinăm turaţia arborelui OL - n ol , [min-1]:

3 3
60∗10 ∗v ol 60∗10 ∗1,6
ⴄ al = = =¿ 76,39 [min-1]
π∗D ol π∗400

v ol este viteza OL, v ol=1.6 [m/s];

D ol -diametrul tamburului, D ol =400 [mm]

ⴄ al = 76,39 [min-1]
1.2.2 Determinăm rapoartele de transmitere ale MA

ⴄ nom 1 955 ⴄ nom 2 1435

i ma1 = = =¿12,50 i ma2 = = =¿ 18,78
ⴄ al 76,39 ⴄ al 76,39

1.2.3 Determinăm rapoartele de transmitere ale treptelor MA:

i ma = ired * itd unde:
i red ⋅şi i td sunt rapoartele de transmitere ale reductorului şi respectiv ale transmisiei prin curea. În
conformitate cu recomandările
acceptăm ired =4.0.
Din relaţia de mai sus determinăm valorile i td 1 , i td 2 pentru cele două variante propuse:

 reductorul cilindric i red =4.0

 transmisia prin curea i td = 3.1
 mecanismul de actionare i ma = 14.0
im 1 12,50
itd1¿ = =3,12
ired 4.0
im 2 18,78
itd2 = = =¿ 4,69
ired 4.0
ima = 4.0 * 3.12 = 12,48
1.3 Determinarea parametrilor cinematici si de forţă ai arborilor MA.
În corespundere cu schema cinematică a MA pentru calculul cinematic vom avea următoarea
schemă de calcul:
Motor electric→Transmitere deschisă→Reductor→Cuplaj→Organ de lucru.
 Tabelul 1.2 –Parametrii cinematici şi de forţă ai MA

Consecutivitatea legăturii mecanismului de acţionare conform

schemei cinematice.

Arbore
Parametrul
Motor electric→Transmitere deschisă→reductor→cuplaj →organ de lucru

me→td→red→c→ol

me Pme = Pnec
me =3,59 ≈ 3,0

I
Puterea P,[kW]

P1 = Pme * ⴄ curea * ⴄ rul = 3,59* 0,96 * 0,99 = 3,41

II P2 = PP1 * ⴄ cil * ⴄ rul == 3,41 * 0,97 * 0,99 = 3,27

ol P ol = P2 * ⴄc * ⴄ rul = 3,27 * 0,98 * 0,99 = 3,17

me π nnom π ⋅955
n nom=955 ω nom= = =100,007
Viteza unghiulară ω,[s-1]

30 30
Turaţia n,[min-1]

I π ⴄ1 π ⋅212,15
ⴄ1 = ⴄ nom / i td = 955 / 4,69 = 212,15 ω 1= = =22,21
30 30
II π ⴄ2 π ⋅53,03
ⴄ2 = ⴄ 1 / i red = 212,15 / 4,0 = 53,03 ω 2= = =5,55
30 30
ol ⴄ ol = ⴄ 2 = 53,03 ω ol = ω 2 = 5,55

me 3
Pme ⋅ 10 3,0 ⋅1 03
T nom= = =28,99
ω nom 100,007
Momentul de tosiune

I P1 ⋅1 03 3,41 ⋅1 03
T 1= = =153,53
ω1 22,21
T, [Nm]

II 3
P 2 ⋅1 0 3,27 ⋅1 03
T 2= = =589,18
ω2 5,55

ol P ol ⋅1 03 3,17 ⋅103
T ol = = =571,17
ω ol 5,55
 2 Calculul de proiecte al angrenajului reductorului
2.1 Alegerea materialului angrenajului şi determinarea tensiunilor admisibile.
2.1.1 Alegerea materialului angrenajului și determinarea tensiunii admisibile
 Marca oțelului pentru fabricarea pinionului și roții dințate
- oțel 40X, duritatea ≤ 350 HB1,
Diferența durităților medii
 Proprietățile mecanice ale oțelului 40X vor fi:
o Duritatea : 269 … 302 HB
o Tratamentul termic : călire
o Dimensiunile limită ale semifabricatului: D lim ≤125 [mm]

Determinăm duritatea medie a dinților pinionului și roților dințate

 Pinion – HB 1med = (HB med + HB max) / 2 = ( 269 + 302 ) / 285,5
 Roată – HB 2med = 285 - ( 20 … 50 ) ≈250,0
2.1.2 Determinăm tensiunile admisibile de contact pentru pinion []H1 şi roata

 pinion -[s ]H1 =1.8 * HB 1med +67=1.8 * 285.5 + 67 = 580.9 [ N/mm2]

 roată - []H2 =1.8 *HB 2med +67 = 18 * 250.0 + 67 = 517[ N/mm2]
2.1.3 Determinăm tensiunile admisibile de încovoiere pentru pinion [s]F1 şi roată []F2,
 pinion -[  ]F1 =1.03 * HB1med = 1.03 ∙ 285.5 = 294.06 [ N/mm2]
 roată -[]F2 =1.03 * HB2med = 1.03 ∙ 250.0 = 257.5 [ N/mm2]

Deoarece transmisia este transversală se micşorează cu 25%

 pinion -[ s ]F1 =0,75 ∙ 293,06 = 220,54 [ N/mm2];
 roată - [  ]F2 =0,75 ∙ 257,5 =193,13 [ N/mm2].
2.1.4 Prezentăm un răspuns tabelar pentru acest calcul:

Tabelul 2.1 - Caracteristicile, mecanice ale materialului transmisiei.

Elementul Marca Tratament HB1med [s]H [s]F
oţelului Dlim, termic
transmisiei HB2med [ N/mm ]
2

1.Pinion
285,5 580,9 220,54

40X ≤ 125 Călire

2. Roata dinţată 250 517,0 193,13
2.2 Dimensionarea angrenajului cu roţi dinţate cilindrice
2.2.1 Determinăm distanţa dintre axe a w,[mm]:

√
3
3 T 2 ⋅10
a w ≥ K a ( i red + 1 ) 2 2
⋅ K Hβ
Ψ a ⋅ ired ⋅ [ σ ] H 2

unde:
K a este coeficientul distanţei dintre axe, acceptăm K a =43,0 ;

Ψ a - coeficientul lăţimii coroanei danturate, acceptăm Ψ a =0,32;

K Hβ - coeficientul neuniformităţii distribuirii sarcinii pe lungimea dintelui, acceptăm

K Hβ=1,0 ;

i red - raportul de transmitere al reductorului, i red =4,0;

T 2 - momentul de torsiune, care acţionează asupra arborelui condus al

reductorului, T 2=589,18[Nm];

[ σ ] H 2 - tensiunea admisibilă de contact a materialului roţii dinţate,

[ σ ] H 2 =517,0 [N/mm2];

a w ≥ 43 (4,0+1) 3
√ 589,18 ⋅10 3
2
0,32⋅ 4,0 ⋅517 ,0
2
⋅1,0=1 62,34 [mm].

Conform şirului de numere normale, acceptăm a w =130,0 [mm]

2.2.2 Determinăm modulul de angrenare m, [mm]:
2 K m T 2 ⋅1 03
m≥ ,
d 2 ⋅ b2 ⋅ [ σ ] F 2

unde:
K m este coeficientul de modul, acceptăm K m =5,8;

d 2,[mm] – diametrul de divizare a roţii:

2 aw ∗i red 2∗162,34∗4,0
d 2= = =259,74 [mm];
i red +1 4,0+1
b 2,[mm] – lăţimea coroanei danturate a roţii, care se determină din relaţia:

b 2=Ψ a ⋅aw =0,32⋅1 62,34=51,94 [mm]

Conform şirului de numere normale, acceptăm b 2=52 [mm].

[ σ ] F 2 - tensiunea admisibilă de încovoiere a roţii dinţate [ σ ] F 2=193,13 [N/mm2]
 3
2∗5,8∗589,18∗1 0
m≥ =2,62 [mm]
259,74∗52∗193,13
Acceptăm modulul m = 3,0 [ mm ]
2.2.3 Determinăm unghiul de înclinare ai dinţilor β min:
β min=arcsin
(
3,5⋅ m
b2 )
=arcsin (
3,5 ⋅3 , 0 ∘
5 2,0 min )
=11,65 ˚

2.2.4 Determinăm numărul sumar de dinţi ai pinionului şi roţii dinţate, Z Σ:

2 a cos β min
z Σ =z 1+ z 2= w =¿¿
m
Acceptăm Z Σ=1 06 [dinţi].
2.2.5 Precizăm valoarea reală a unghiului de înclinare a dinţilor:
z ∗m 106∗3 , 0
β=arccos Σ =arccos =1 4,65 ˚
2 aw 2∗1 62,34

2.2.6 Determinăm numărul de dinţi ai pinionului, z 1:

zΣ 106
z 1= = =21,2 [dinti].
1+ ired 1+4,0

Acceptăm z 1=2 1 [dinţi].

2.2.7 Determinăm numărul de dinţi ai roţii dinţate, z 2:

z 2=z Σ −z 1=1 06−21=85 [dinti]

Acceptăm z 2=85 [dinti].

2.2.8 Determinăm raportul de transmitere real i real

şi verificăm abaterea Δi faţa de raportul de transmitere ales iniţial i red :

z 2 85
i real = = =4,04 ;
z1 2 1

|i real−ired|
Δi= ∗100 % ≤ 4 %
i red

|4,04−4,0|
⇔ Δi= ∗100 % ≈ 1%
4,0

2.2.9 Determinăm valoarea reală a distanţei dintre axe a w,[mm]:

( z 1+ z 2 ) m ( 21+ 85 ) ⋅ 3 ,0
a w= = =1 64,34 [mm].
2 cos β 2 ⋅cos 1 4 ,65 ∘
 2.2.10 Determinarea parametrilor geometrici de bază ai transmisiei.

Tabelul 2.2 – Parametri geometrici de bază ai angrenajului cilindric [mm]

Parametru Pinion Roata

m⋅ z 1 3 , 0∗21 m⋅ z 2 3 , 0∗85
Divizare d 1= = =65,1 1 d 2= = =2 63,56
cos β cos 1 4 , 65 ˚ cos β cos 1 4 , 65 ˚
Diametrul

Exterior d a1=d 1+2 m=65,11+2∗3=71,11 d a2=d 2+2 m=2 63,56+2 ⋅3,0=269,56

Interior d f 1=d 1−2,4 m=65,11−2,4∗3 , 0=57,9 1 d f 2=d 2−2,4 m=2 63,56−2,4∗3 , 0=256,36

Lăţimea coroanei
b 1=b1 + ( 2. ..4 ) mm=42,0+2=44 b 2=42
danturate
Figura 2.1 – Parametri de bază ai angrenajului cu roţi dinţate cilindrice
2.3 Calculul forţelor în angrenaj
Forţa tangenţială:
 pinion - F t 1=F t 2;
3
2∗T 2∗1 0 2∗589,18∗10 3
 roată - F t 2= = =4470,93[N].
d2 263,56

Forţa radială:
 pinion - F r 1=F r 2;
tgα 0,36
 roată - F r 2=F t 2 cos β =4470,93⋅ =1663,62[N].
cos 1 4 ,65∘
Forţa axială:
 pinion - F a 1=F a2 ;
∘
 roată - F a 2=Ft 2 ⋅tgβ =4470,93 ⋅tg 1 4 , 65 =1168,75[N].

2.4 Calculul de verificare a angrenajului

2.4.1 Verificăm distanţa dintre axea w,[mm]:
(d 1 +d 2 ) ( 65,11+ 263,56 )
a w= =¿ =¿ 164,33 mm
2 2

2.4.2 Verificăm tensiunea de contact [ σ ] H 2 ,[N/mm2]:

[ σ ] H =K
√ F t 2 ( i red +1 )
d2⋅ b2
K Hα ⋅ K Hβ ⋅ K Hv ≤ [ σ ] H ,

unde:
K este un coeficient complex, acceptăm K=376;
F t 2 - forţa tangenţială din angrenaj, F t 2=4470,93[N];
K Hα - coeficientul distribuirii sarcinii între dinţi. Determinăm prealabil viteza periferică a roţii
dinţate v ,[m/s]:
w2 ⋅d 2 5,55∗2 63,56
v 2= 3
= =0.73 [m/s].
2 ⋅1 0 2 ⋅10 3
Stabilim treapta a 9-a de precizie pentru angrenajul proiectat [1, tab. 4.4, pag, 28] si acceptăm
K Hα =1,11;

K Hv - coeficientul sarcinii dinamice, acceptăm K Hν =1,01;

σ H 2=376 ⋅
√ 4470,93 ⋅ ( 4.0+1 )
2 63,56∗42
⋅ 1,11 ⋅ 1,0 ⋅ 1,01=565,75 [N/mm

Aşa cum σ H 2<[ σ ] H 2 , iar această subsarcina nu depăşeste 10%, putem trece la următoarea etapă a
calculului de verificare.
2.4.3 Verificăm tensiunile de încovoiere a dinţilor [ σ ] F,[N/mm2]:
Ft 2
[ σ F 2 ] =Υ F 2 ⋅Υ β ⋅ b ⋅m ⋅ K Fα ⋅ K Fβ ⋅ K Fv ≤ [ σ ] F 2;
2

σ F 1 =σ F 2 ⋅ Υ F 1 /Υ F 2 ≤ [ σ ] F 1, unde:
m, [mm] – este modulul angrenării;
b 2, [mm] – lăţimea coroanei dinţate a roţii;

F t, [N] – forţa tangenţială din angrenaj

K Fα - coeficientul distribuirii sarcinii între dinţi, acceptăm K Fα =1,0;

K Fβ - coeficientul distribuirii neuniforme a sarcinii pe lungimea dintelui, acceptăm K Fβ=1,0;

K Fv - coeficientul sarcinii dinamice, acceptăm K Fv =1,04;
Υ F 1 si Υ F 2 - coeficienţii de formă ai dinţilor pinionului şi roţii dinţate, care se
determină în dependentă de numărul de dinţi echivalenţi z v 1 si z v2:
z1 21
z v 1= 3
= =2 3,18 ;
cos β cos 1 4 , 65∘
3

z2 85
z v 2= 2
= 2 ∘
=90,80.
cos β cos 1 4 ,65
Deci acceptăm Υ F 1=3,90 şi Υ F 2=3,60 ;
Υ β - coeficientul ce ţine de cont de înclinarea dinţilor,

Υ β=1−β ∘/14 0 ∘=1−1 4 ,65∘ /14 0 ∘=0. 89;

[ σ ] F 1 si [ σ ] F 2 - tensiunile admisibile de încovoiere ale pinionului şi roţii dinţate, [N/mm2].

4470,93
σ F 2 =3,60⋅ 0 ,89 ⋅ ⋅ 1,0⋅1,0 ⋅1,04=1 18,23 [N/mm2];
42 ⋅3.0
1 18,23∗3. 90
σ F1= =1 28,08 [N/mm2].
3,6
2.4.4 Prezentăm un răspuns tabelar pentru acest calcul:

Tabelul 2.3 – Rezultatele calculului de dimensionare a angrenajului cu roţi dinţate cilindrice.

Calculul de dimensionare a angrenajului

Parametrul Valoarea Parametrul Valoarea

Distanţa dintre axe a w

164,33 Modulul m,[mm] 3,0
[mm]
Forma dintelui înclinat Diametrul cercului de
divizare:
pinion, d1
Unghiul de inclinare a 65,11
14,65 º
dintelui, β roata, d2
263,56

Lăţimea coroanei dinţate, Diametrul cercului

[mm]: exterior:
pinion, b1 44.0 pinion, da1
71,11
roata, b2 roata, da2
42.0
269,56

Numărul de dinţi: Diametrul cercului interior:

pinion, df 1
21
pinion, z1 roata, df 2 57,91

roata, z2 85
256,36

Calculul de verificare a angrenajului

Parametrul Valori admisibile Valori calculate Nota

Tensiunile de contact σ H 2,
517,0 565,75 9,43%
[N/mm2]
Tensiunile de σ F1 220,43 128,08 -41,9%
încovoiere,
σ F2 193,13 118,23 -38,78%
[N/mm2]

3 CALCULUL ARBORILOR
3.1 Calculul de predimensionare
Din condiţia de rezistenţă la răsucire şi în conformitate cu recomandările [1, pag.55] determinăm
prealabil diametrele minime ale arborilor:
Tabelul 3.1 – Determinarea prealabilă a diametrelor arborilor,[mm].

Arbore - pinion Arboreal rotii dintate

√ √ √ √
3 3
3 T 1 ⋅10 3
3
153,53 ⋅10 3 T2 ⋅ 1 0 3 589,18∗10
3
d 1 p= = =37,12 [mm] d 1 a= = =52,81 [mm]
0,2 ⋅ [ τ ] 0.2 ⋅ 15,0 0,2 ⋅ [ τ ] 0.2 ⋅20,0

Acceptam d 1 p=4 0,0 [mm] Acceptam d 1 a=55 , 0 [mm]

unde:T 1 si T 2,[N/mm2] – tensiunea admisibilă la răsucire

3.2 Calculul de dimensionare

3.2.1 Alegerea prelabilă a rulmenţilor
În conformitate cu recomandările [1, tab. 6.1, pag. 57] alegem prealabil următorii rulmenţi [1,
tab. S5, anexa 2]:
Tabelul 3.2 – Alegerea prealabilă a rulmenţilor

Schema rulmentului Dimensiunile, mm

Simbolizarea α
(GOST 831-75)
d D B

36208 40 80 18

12º

36211 55 100 21

3.2.2 Elaborarea schiţei de dimensionare a reductorului cilindric

În corespundere cu schema cinematică a reductorului cilindric [sarcina tehnica] elaborăm schiţa
acestuia, luînd în consideraţie recomandările .
Efectuînd măsurarile (calculele) corespunzătoare pe schiţa elaborată a reductorului,
determinăm valorile distanţelor între reazeme, necesare pentru calculul arborilor:
l=L−2 a [mm],

unde:
a ,[mm] este distanţa de la partea frontală a rulmentului pînă la punctul de aplicare a
reacţiunilor, care se determină din relaţia:

a=0.5 B+ ( d+D
2
tgα , )
valoriled , D , B si α sunt prezentate in tab. 3.2
Figura 3.1 - Schiţa reductorului cilindric
Deci pentru arborele-pinion şi arborele condus vom avea următoarele valori ale distanţelor de
aplicare a reacţiunilor:

(
a p=0,5 18+
4 0+80
2 )
tg1 2∘ =1 5 [mm]

(
a a=0,5 21+
55+10 0
2 )
tg 1 2∘ =1 8,73 ≈ 19 [mm].

Astfel,
l p=L p −2 a p=92−2⋅ 1 5=6 2 [mm]

l a=L a−2 aa=96−2⋅ 1 9=58 [mm]

3.1.1 Calculul de dimensionare a arborelui-pinion
Date iniţiale:
d 1=65.11 [mm] – diametrul cercului de divizare;

F a=1168,75 [N],

F t=4470,93 [N],

F r=1663,62 [N] – forţele în angrenaj;

l p=6 2 [mm] – distanţa de aplicare a reacţiunilor în reazeme.[pag.14]

Figura 3.2 –Schema de calcul a arborelui-pinion

3.1.1.1 Determinăm forţele de reacţiune în reazemele A şi B (fig. 3.2).

Planul vertical (YOZ)

d1
d1 F r ⋅l 1 p−F a ⋅
2
Σ M A =0⇒ R Bv =( l 1 p +l 2 p )−F r ⋅l 1 p + F a ⋅ =0 ⇒ R Bv = ,
V
2 l 1 p +l 2 p
65,11
1663,62 ⋅31 , 0−1168,75⋅
2 [N]
R Bv= =218.12
62
d1
Fr ⋅ l 2 p + F a ⋅
d1 2
Σ M B =0 ⇒−R Av =( l 1 p+ l 2 p ) + F r ⋅ l 2 p+ F a ⋅ =0⇒ R Av= ,
v
2 l 1 p+l 2 p
65.11
1663 . 62⋅3 1 .0+1168 .75 ⋅
2 [N]
R Av = =1445.5
62
Verificare: Σ F v =0⇒ R Av−F r + R Bv =0 ⇔1445.5−1663.62+ 218,12=0

Planul orizontal (XOZ)

Ft ⋅l 1 p
Σ M A =0⇒ R Bo ⋅ ( l 1 p +l 2 p ) −Ft ⋅l 1 p=0 ⇒ R Bo= ,
O
l 1 p +l 2 p
4470.93 ⋅31. 0
R Bo= =2235.5 [N]
62

F t ⋅ l2 p
Σ M B =0⇒−R Ao ⋅ ( l 1 p +l 2 p ) + Ft ⋅l 2 p=0⇒ R Ao= ,
O
l1 p +l 2 p

4470.93 ⋅3 1 , 0
R Ao= =223 5.5 [N]
62
Verificare: Σ F o =0 ⇒ R Ao−F t + R Bo=0 ⇔223 5.5−447 1+223 5.5=0

Reacţiunile sumare în reazemele A si B vor fi:

R A =√ R Ao+ R Av= √223 5.5 +1445.5 =2662.12 [N],

2 2 2 2

R B=√ RBo + R Bv =√ 2235.5 +2 18.12 =2246 .11 [N],

2 2 2 2

3.1.1.2 Construirea diagramelor momentelor încovoietoare (fig. 3.3), [Nm].

Planul vertical (YOZ)

Sectorul I 0<ZI<l1p

Qv =R Av=1445.5 [N].

Σ M i =0 ⇒−R Av ⋅ Z 1 +⥂ M v =0 ⇔ M v =R Av ⋅ Z 1.
V

Pentru Z I =0,→ M v (0)=R Av ⋅0=0;

Pentru Z I =l 1 p →,

→ M v ( l 1 p )=R Av ⋅l 1 p=1445.5 ⋅0,03 1=44,8 [Nm].

Sectorul II l1p<ZII<(l1p+ l2p)

Qv =R Av−F r=1445.5−1663,6=−218 [N].

 d1
Σ M i =0 ⇒−R Av ⋅ Z II + Fr (Z II −l 1 p )+ F a ⋅ −M v =0
V
2
d1
⇔ M v =−R Av ⋅ Z II + F r (Z II −l 1 p )+ Fa ⋅ .
2

Pentru Z II =l1 p ,→

d1 0,0 651
=9.3 [Nm];
→
M v (l 1 p)=−R Av ⋅l1 p + F r (l 1 p−l 1 p )+ F a ⋅ =−1445.5 ⋅ 0,03 1+1663.62⋅
2 2

Pentru Z II =(l 1 p +l 2 p ),→

d1 0,0 65
M v ( l 1 p +l 2 p ) =−R Av ⋅ ( l 1 p +l 2 p ) + F r ⋅ l 2 p + F a ⋅ =−1445.5 ⋅ ( 0,03 1+0,03 1 )+ 1663.62⋅0,03 1+1168.75 ⋅
2 2
Planul orizontal (XOZ)

Sectorul I 0<ZI<l1p

QO =R Ao=223 5.5[N].

Σ M i =0 ⇒−R Ao ⋅ Z 1+ ⥂ M o=0⇔ M o=R Ao ⋅ Z1 .

O

Pentru Z I =0,→ M o (0)=R Ao ⋅ 0=0;

Pentru Z I =l 1 p,→ M o ( l 1 p )=R Ao ⋅l 1 p=223 5.5∗0.03 1=69.3 [Nm];

Sectorul II l1p<ZII<(l1p+ l2p)

Qo =R A −Ft =223 5.5−447 1=−223 5.5 [N].

O

Σ M i =0 ⇒−R Ao ⋅ Z II + F t ( Z II −l 1 p )−M o=0⇔ M o=−R Ao ⋅ Z II + F t ( Z II −l 1 p )

O

Pentru Z II =l1 p →

M o (l 1 p)=−R Ao ⋅ l 1 p + F t (l 1 p−l 1 p )=−223 5.5 ⋅0 .03 1+1663.62 ⋅ 0=−69.3 [Nm];

Pentru Z II =(l 1 p +l 2 p ),→
M o ( l 1 p +l 2 p ) =−R Ao ⋅ ( l 1 p +l 2 p ) + F t ⋅l 2 p =

¿−223 5.5⋅(0,03 1+ 0,03 1)+ 4471 ⋅0,03 1=0

3.1.1.3 Determinăm momentul de încovoiere rezultant în secţiunile caracteristice ale
arborelui (1...3) M rez ,[Nm] în conformitate cu relaţia:
M rez =√ M 2o + M 2v ,

M rez 1=M rez3 =√ M o 1 + M v 1=√ M o 3 + M v 3=0;

2 2 2 2

M rez 2=√ M 2o 2+ M 2v 2= √ 69.32 + 44.82=82.5 [Nm];

M rez 2=√ M o 2 + M v 2 = √−69.3 + 9.3 =69.9 [Nm].

' 2 2 2 2
' '

3.2.3.4
Construim diagrama momentului de torsiune pentru arborele-pinion, care este egala cu
T 1=153.53 [Nm]

si acţionează pe porţiunea arborelui de la intrare pînă la locul fixării roţii dinţate .

3.2.3.5 Determinăm şi construim diagrama momentelor de încovoiere echivalente
în secţiunile caracteristice

M ec h=√ M rez + ¿ ¿,
2

M ec h 1=√ M rez1 +¿ ¿ [Nm];

2

M ec h 2=√ M rez2 +¿ ¿ [Nm];

2

M 'ec h 2=√ M 2rez2 +¿ ¿ [Nm];

'

M ec h 3=√ M 2rez3 +¿ ¿

3.2.3.6 Verificăm diametrul arborelui-pinion în secţiunea cea mai solicitată.

Conform momentului echivalent de încovoiere maxim, precizăm valoarea diametrului în
secţiunea critică a arborelui din condiţia de rezistentă la încovoiere:

√
3
3 M ec h ⋅ 1 0
d≥ ,[mm]
0,1⋅ [ σ ]i

unde: [ σ ]i este tensiunea admisibilă la încovoiere. În conformitate cu ciclul de funcţionare

pulsator ,

acceptăm [ σ ]i=75,0 [N/mm2];

M ec h - momentul echivalent la încovoiere în secţiunea cea mai solicitată care corespunde valorii
maxime
M ec h 2=449.5 [Nm].

√ √
3
3 M ec h2 ⋅1 0 3
3
449.5 ⋅1 0
=39.13 [mm]⇔ d 1 p =40 [mm]>39.13[mm].
'
d =
1p =
0,1 ⋅ [ σ ]i 0,1⋅75,0

Condiţia se respectă. În acelaşi timp, în conformitate cu recomandările diametrul arborelui-

pinion d 1 p [mm] trebuie majorat cu cca 5%.

Deoarece în construcţia arborelui-pinion d '1 p,[mm] va corespunde treptei arborelui sub rulment
şi garnitură, acesta se precizează în conformitate cu diametrul inelului interior al rulmentului.
Astfel, acceptăm d 2 p=45 , 0 [mm]
3.1.2 Calculul de dimensionare a arborelui condus
Date initiale:
d 2=2 63.56 [mm] – diametrul cercului de divizare;

F a=1168.75 [N],

F t=4470.93 [N],

F r=1163.62 [N] – forţele în angrenaj;

l a=58 .0[mm] – distanţa de aplicare a reacţiunilor.

 Figura 3.4–Schita de calcul a arborelui condus

3.1.2.1 Determinăm forţele de reacţiune în reazeme

Planul vertical (YOZ)
d2
d2 F r ⋅l 1a + F a ⋅
2
Σ M C =0 ⇒−R Dv =( l 1 a+ l 2a ) + F r ⋅ l 1 a + F a ⋅ =0 ⇒ R Dv = ,
V
2 l 1 a+l 2 a
2 63.56
1663.62 ⋅29 , 0+1168.75 ⋅
2 [N]
R Dv = =3486.5
58
d2
−F r ⋅l 2 a+ F a ⋅
d2 2
Σ M D =0 ⇒−R Dv =( l 1 a +l 2 a )−F r ⋅ l 2 a + F a ⋅ =0 ⇒ RCv= ,
v
2 l 1 a+l 2 a
263.5
−1663.6 ⋅29 , 0+1168.7 ⋅
2 [N]
RCv = =1822.9
58
Verificare: Σ F v =0⇒ RCv + F r−R Dv =0 ⇔1822.9+1663.6−3486.5=0

Planul orizontal (XOZ)

F t ⋅l 1 a
Σ M C =0 ⇒−R Do ⋅ ( l 1 a +l 2 a ) + F t ⋅l 1a =0 ⇒ R Do= ,
O
l1 a +l 2 a
447 1 ⋅29 ,0
R Do= =2235.5 [N]
58
F t ⋅l 2 a
Σ M D =0 ⇒ RCo ⋅ ( l 1 a +l 2 a )−F t ⋅l 2 a=0 ⇒ R Co= ,
O
l 1 a+ l 2a
447 1 ⋅29 ,0
R Do= =2235.5 [N]
58
Verificare: Σ F o =0 ⇒ RCo −Ft + RDo =0 ⇔223 5.5−447 1+223 5.5=0

Rezultantele reacţiunilor vor fi:

RC = √ RCo + RCv= √223 5. 5 + 1822.9 =2884.5 [N],

2 2 2 2

R D= √ R Do + R Dv= √223 5. 5 +3486.5 =4141.6 [N],

2 2 2 2

3.1.2.2 Construirea diagramelor momentelor încovoietoare (fig. 3.4), [Nm].

Planul vertical (YOZ)

Sectorul I 0>ZI>l1a

Qv =R Cv=182 2.9 [N].

Σ M i =0 ⇒−RCv ⋅ Z 1 +⥂ M v =0 ⇔ M v =R Cv ⋅ Z 1.
V

Pentru Z I =0,→ M v ( 0)=RCv ⋅0=0;

Pentru Z I =l 1 a ,

→ M v (l1 a )=RCv ⋅ l 1 a=182 2.9 ⋅0,0 29=52.8 [Nm].

Sectorul II l1a>ZII>(l1a+ l2a)

Qv =R Cv + Fr =182 2.9+1663.6=3486.5 [N].

d2 d
Σ M i =0 ⇒−RCv ⋅ Z II −F r ⋅( Z II −l 1 a)+ F a ⋅ −M v =0⇔ M v =−RCv ⋅ Z II −F r ⋅(Z II −l 1 a)+ F a ⋅ 2 . .
V
2 2

Pentru Z II =l1 a ,→

d2 0.2635
M v (l 1 a)=−RCv ⋅l−F r (l 1 a−l 1 a )+ F a ⋅ =−182 2.9 ⋅ 0,0 29+1168.7 ⋅ =101.1 [Nm];
2 2
d2
Pentru Z II =( l 1 a+l 2 a ),→ M v ( l 1 a +l 2 a )=−R Cv ⋅ ( l 1 a +l 2 a ) −F r ⋅l 2 a + F a ⋅ =¿
2
0,2635
¿−1822.9⋅(0,0 29+0,0 29)−1663.6 ⋅0,0 29+1168.7 ⋅ =0
2
Planul orizontal (XOZ)
 Sectorul I 0>ZI>l1a

QO =R Co =¿2235.5 [N].

Σ M i =0 ⇒ RCo ⋅ Z 1−⥂ M o =0 ⇔ M o=R Co ⋅Z 1.

O

Pentru Z I =0,→ M o (0)=RCo ⋅0=0;

Pentru Z I =l 1 a ,→

M o (l 1 a )=RCo ⋅l 1 a=223 5.5 ⋅0,0 29=64.8 [Nm];

Sectorul II l1a>ZII>(l1a+l2a)

Qo =R C −F t =223 5.5−447 1=−223 5.5 [N].

O

Σ M i =0 ⇒ RCo ⋅ Z II −Ft ⋅(Z II −l 1 a )−M o=0

O

⇔ M o=RCo ⋅ Z II −Ft ⋅(Z II −l 1 a ). .

Pentru Z II =l1 a ,→

M o (l 1 a )=RCo ⋅l 1 a−F r (l 1 a−l 1 a )=223 5.5⋅ 0,0 29−0=64.8 [Nm];

Pentru Z II =(l 1 a +l 2 a),→

M o (l 1 a +l 2 a)=R Co ⋅(l 1 a +l 2 a)−Ft ⋅l 2 a=2235.5 ⋅ 0.058−447 1 ⋅0,0 29=0

3.1.2.3 Determinăm momentul de încovoiere rezultant în secţiunile caracteristice ale

arborelui în conformitate cu relaţia:
M rez =√ M 2o + M 2v ,

M rez 1=M rez3 =√ M 2o 1 + M 2v 1=√ M 2o 3 + M 2v 3=0;

M rez 2=√ M 2o 2+ M 2v 2= √ 64.82 +52.82 =83.5 [Nm];

M 'rez 2=√ M 2o 2 + M 2v 2 = √64.8 2+101.12=120.0 [Nm].

' '

3.2.4.4 Construim diagrama momentului de torsiune pentru arborele codus, care este egală
cu
T 2=589.18 [Nm]

şi acţionează de la locul fixării roţii dinţate cilindrice în direcţia ieşirii fluxului de putere .
3.2.4.5 Determinăm si construim diagrama momentelor de încovoiere echivalente (fig. 3.5)
în secţiunile caracteristice (1...3) M ec h,[Nm] din relaţia:

M ec h=√ M rez + ¿ ¿,
2

M ec h 1=√ M 2rez1 +¿ ¿;

M ec h 2=√ M rez2 +¿ ¿ [Nm];

2

M 'ec h 2=√ M 2rez2 +¿ ¿ [Nm];

'

M ec h 3=√ M 2rez3 +¿ ¿ [Nm].

3.2.3.7 Verificăm diametrul arborelui în secţiunea cea mai solicitată.

Conform momentului echivalent de încovoiere maxim, precizăm valoarea diametrului în
secţiunea critică a arborelui din condiţia de rezistenţă la încovoiere:

d≥
√
3 M ec h ⋅ 1 03
0,1⋅ [ σ ]i
,[mm]

unde: [ σ ]i este tensiunea admisibilă la încovoiere. În conformitate cu ciclul de funcţionare

pulsator , acceptăm [ σ ]i=75,0 [N/mm2]; [1, tab.S2, anexa 2]
M ec h - momentul echivalent la încovoiere în secţiunea cea mai solicitată care corespunde valorii
maxime
M ec h 2=457.8 [Nm].

Deci, pentru secţiunea 2 (valoare diametrului determinată prealabil pentru acest sector
corespunde d 1 a=52.8 [mm] ) vom avea:

√ √
3
3 M ec h2 ⋅ 1 0 3
3
457.8 ⋅ 1 0
d '1 a ≥ = =3 9.3 7 [mm]⇔ d 1 a=52.8 [mm] > 39.37[mm].
0,1 ⋅ [ σ ]i 0,1⋅75,0

Condiţia se respectă. În acelaşi timp, în conformitate cu recomandările , diametrul arborelui-

pinion d 1 a,[mm] trebiue majorat cu cca 10%.
'
Deoarece în construcţia arborelui-pinion d 1 a,[mm] va corespunde treptei arborelui sub rulment
şi garnitură, acesta se precizează în conformitate cu diametrul inelului interior al rulmentului.
Astfel, conform acceptăm d 2 a=4 0,0 [mm] .
3.3 Proiectarea constructivă a arborilor
Calculul final de dimensionare are ca scop determinarea dimensiunilor geometrice ale fiecarei
trepte în conformitate cu recomandările
Tabelul 3.3 – Determinarea dimensiunilor arborilor [mm]
 Treapta arborelui Arborele-pinion Arboreal condos

I-a d 1 p=d2 p +3,2 ⋅r=45+3,2 ⋅3.0=¿ d 1 a=d 2a +3,2 ⋅ r =4 0+ 3,2⋅2,0=¿

d1
¿ 54.6 , acceptam d 1 p=5 5,0 ¿ 4 6.4 acceptam d1 a =4 5,0
sub pinion sau
sub roata
l1 l 1 se determină grafic
dinţată

II-a d 2 p=d 4 p=45 , 0 d 2 a=d 4 a=4 0,0

d2
sub rulmenti si (pag. 18) (pag. 22)
garbitura
l2 l 2 se precizează grafic; l 4 =B (unde B-lăţimea rulmentului)

III-a d 3 p=d 2 p −2t=45−2⋅2 , 8=¿ d 3 a=d 2 a−2 t=40−2⋅ 2,5=¿

d3
¿ 39.4 , acceptam d 3 p =3 5.0 ¿ 3 5 ; acceptam d 3 a =35,0
sub un
element al
transmisiei l3 l 3 p=58 , 0 l 3 a=58,0
deschise

IV-a d 5 a=d 1 a+3 ⋅ f =4 5,0+3 ⋅1 , 6=¿ 49.8 .

d5 Nu se construieşte
acceptam d 5 a=50 ,0
umărul de
sprijin pentru
roţile
dandurate l 5=(8...10) mm
CALCULUL RULMENŢILOR
4.1 Determinarea duratei de funcţionare pentru MA
Pentru determinarea duratei de funcţionare necesare Lh, [ore] este nevoie de durata de
funcţionare L,[ani] a mecanismului de acţionare prezentă în sarcina tehnica. Astfel durata de
funcţionare calculată în ore Lh,[ore]:
Lh=L ⋅365 ⋅ 24 ⋅ K z ⋅ K h=8 ⋅ 365 ⋅ 24 ⋅0,7 ⋅ 0,66=32376.96 [ore],

unde:
L=8 [ani];
K z=0,7 - coeficientul zilelor lucrătoare;

K h=0,66 - coeficientul orelor lucrătoare.

4.2 Determinarea capacităţii dinamice portante necesare a rulmenţilor

3.3.3 Capacitatea portantă dinamica necesară pentru rulmenţii arborelui-pinion:
3

√ L
C rc=R Ep 573 ⋅ω1 h6 [N]. unde:
10
ω 1=22.21 [s-1] este viteza ungiulară a arborelui pinion; [tab.1.2, pag.5]
R Ep,[N] este sarcina echivalentă a arborelui pinion.

Relaţia pentru determinarea sarcinii dinamice echivalente depinde de raportul:

Ra1 984.98
≠e⇔ =0,36<e=0,37
V ⋅ Rr1 1,0 ⋅ 2246,11

Ra2 2153.73
≠e⇔ =0 , 95>e=0,37 ,unde:
V ⋅ Rr2 1,0 ⋅ 2246.11

Ra ,[N] este sarcina axială a rulmentului , care se determină în dependenţă de componenţa

axială a sarcinii radiale a rulmentului Rs,(N), :
R s1 =e ⋅ Rr 1=0,37 ⋅ 2662.12=984.98 [N];

R s2 =e ⋅ Rr 2=0 , 37 ⋅ 2246.11=831.06 [N];

Ra 1=R s 1=984.98 [N];

Ra 2=R s 1+ F a =984.98+1168.75=2153.73 [N].

F a=1168.75 [N] – forţa axialî în angrenaj; [p. 2.3, pag.9]

R R,[N] – sarcina radială a rulmentului, care corespunde forţei de reacţiune sumare din reazeme.
Acceptăm
Rr 1 =R A =2662.21 [N],

Rr 2 =RB =2246.11 [N];

e – coeficientul influenţei solicitării axiale, care se determină în dependenţă de raportul
F a /C¿ =1168.75/20400=0,057

(C ¿=20.04 [kN] se determină din [1, tab.S5, anexa2], în conformitate cu diametrul treptei
pentru rulment şi seria uşoară). Conform [1, tab. 7.3, pag.84], acceptăm e=0,37 ;
V =1,0 - coeficientul de rotire pentru cazul rotirii inelului interior.

În conformitate cu recomandările [1, pag. 80] alegem următoarele relaţii pentru determinarea
sarcinilor dinamice echivalente pentru cazul arborelui-pinion R Ep,[N]:
R Ep 1=X ⋅V ⋅ R r 1 ⋅ K s ⋅ K t=0,45⋅1,0 ⋅2662.12 ⋅1,2⋅1,0=1437.54 [N]

R Ep 2=( X ⋅ V ⋅ Rr 2 +Y ⋅ Ra 2 ) ⋅ K s ⋅ K t =( 0,45⋅1,0 ⋅ 2246.11+1,46 ⋅2153 ) ⋅ 1,2⋅ 1,0=3846.19 [N],

unde:
X este coeficientul sarcinii radiale, acceptam X =0,45; [1,tab.7.1,pag.82]
Y - coeficientul sarcinii axiale, acceptăm Y =1,46 ; [1,tab.7.3,pag.84]
K s - coeficientul de siguranţă, acceptăm K s =1,2; [1, pag.82]
K t - coeficientul de temperature, acceptăm K t =1,0. [1, pag.82]

√
3
C rc=R Ep 2 ⋅ 573 ⋅ω1 ⋅
Lh
10
6
√
=3846.19 ⋅ 3 573⋅2 2.21 ⋅
32376.96
10
6
=28620.49 [N].

4.2.2 Capacitatea portantă dinamica necesară pentru rulmenţii arborelui condus:

√
3
C rc=R Ea 573 ⋅ ω2
Lh
10
6
[N].

unde:
ω 2=5.55 [s-1] este viteza ungiulară a arborelui pinion; [tab.1.2, pag.5]
R Ea,[N] este sarcina echivalentă a arborelui pinion.

Relaţia pentru determinarea sarcinii dinamice echivalente depinde de raportul:

Ra1 905.12
≠e⇔ =0,33<e=0 , 34
V ⋅ Rr1 1,0 ⋅ 2662.12
Ra2 2073.87
≠e⇔ =0 , 92>e=0,34 ,unde:
V ⋅ Rr2 1,0 ⋅ 2246.11
Ra ,[N] este sarcina axială a rulmentului [1, tab. 7.4, pag.85],(similar pinion):
R s1 =e ⋅ Rr 1=0,34 ⋅2662.12=905.12 [N];
R s2 =e ⋅ Rr 2=0,34 ⋅ 2246.11=763.67 [N];
Ra 1=R s 1=905.12 [N];
Ra 2=R s 1+ F a =905.12+1168.75=2073.87 [N].
R R,[N] – sarcina radială a rulmentului, care corespunde forţei de reacţiune sumare din reazeme.
Acceptăm
Rr 1 =R C =2884.5 [N],

Rr 2 =RD =4141.6 [N];

e – coeficientul influenţei solicitării axiale, care se determină în dependenţă de raportul

F a /C¿ =1168.75/34500=0,033 (C ¿=34.5 [kN ] se determină din [1, tab.S5, anexa2], în
conformitate cu diametrul treptei pentru rulment şi seria uşoară. Conform [1, tab. 7.3, pag.84],
acceptăm e=0,34 ;
V =1,0 - coeficientul de rotire pentru cazul rotirii inelului interior.

În conformitate cu recomandările [1, pag. 80] alegem următoarele relaţii pentru determinarea
sarcinilor dinamice echivalente pentru cazul arborelui-pinion R Ea,[N]:
R Ea1 =X ⋅V ⋅ R r 1 ⋅ K s ⋅ K t=0,45 ⋅ 1,0 ⋅ 2662.12 ⋅ 1,2⋅ 1,0=1437.54 [N]

R Ea 2=( X ⋅ V ⋅ Rr 2 +Y ⋅R a 2 ) ⋅ K s ⋅ K t= ( 0,45⋅1,0 ⋅ 2246.11+1,62 ⋅2079.87 ) ⋅ 1,2⋅1,0=5244.50 [N],

unde:
Y - coeficientul sarcinii axiale, acceptăm Y =1,62 ; [1,tab.7.3,pag.84]

√
3
C rc=R Ea 2 ⋅ 573⋅ ω2 ⋅
Lh
6
10 √ 3
=5244.50 ⋅ 573⋅5.55 ⋅
32376.96
10
6
=24580.94 [N].

4.3 Alegerea finală a rulmenţilor

În conformitate cu diametrele sub rulmenţi şi capacităţile portante determinate anterior
alegem următorii rulmenţi pentru arborii reductorului cilindric:

Tabelul 3.2 – Alegerea finală a rulmenţilor [1, tab.S5, anexa2]

Simbolizarea Dimensiunile, [mm] Capacitatea portanta, [kN]

(GOST 831-75) d D B r Cr Cor

36204 20 47 14 1.5 12.3 7.45

36206 30 62 16 1.5 18.2 12.0

5 PROIECTAREA CONSTRUCTIVĂ A ROŢII DINŢATE CILINDRICE

Luînd în consideraţie recomandarile [1, pag.89-91] alegem metoda de obţinere a
semifabricatului prin forjare, iar amplasarea butucului rotii dinţate faţă de reazeme să fie
simetrică (fig.5.1).
Tabelul5.1 – Determinarea parametrilor constructivi ai roţii dinţate cilindrice [mm].

ELEMENTUL ROŢII PARAMETRUL RELAŢIA DE CALCUL

Diametrul cercului
d a 2=210.8
exterior

Lăţimea b 2=42.0

Coroana danturată
S=2,2⋅m+0,05 ⋅ b 2=2,2⋅2,0+ 0,05⋅ 42=6.5
Grosimea
acceptăm S=8,0.

f =( 0,6. ..0 ,7 ) m=( 0,6...0 , 7 ) ⋅ 2,0=1,2. ..1 , 4 ,

Teşitura
acceptăm f =1,4 .

Diametrul interior d 1 a=40,0 (construcţia arborilor fig.3.6).

d but =1,55⋅ d1 a =1,55⋅ 40,0=62.0

Diametrul exterior În corespundere cu şirul normalizat de dimensiuni liniare
Butucul
acceptăm d but =63.0.

l but =( 1,0. ..1 ,5 ) ⋅ d 1 a=( 1,0. ..1 ,5 ) ⋅ 40,0=40.0...60. 0

Lăţimea În corespundere cu şirul normalizat de dimensiuni liniare
acceptăm l but =50,0 .

C ≥ 0,25 b2, C ≥ 0,25 ⋅42,0=10.5

Grosimea Din considerente constructive şi în corespundere cu şirul
normalizat de dimensiuni liniare, acceptămC=10,0.
Discul
Raza de rotunjire R ≥5 [mm] acceptam prealabil R=6,0.

Găuri d o ≥ 25 [mm] acceptăm prealabil d o =30 [mm], n o=6 gauri.

6 CALCULUL ASAMBLĂRILOR PRIN PANĂ

5.1 Calculul asamblărilor prin pană pentru arborele-pinion

Date initiale:
d 3 p=25,0 [mm] si l 3 p=42,0 sînt diametrul şi lungimea treptei arborelui, pe care este instalată
pana; [fig.3.6]
F t=3815 [N] – este forţa tangenţială în angrenaj. [pag.9]
 Fig. 6.1 – Asamblarea prin pana paralela pe arboreal-pinion

6.1.2 Predimensionarea penei

În conformitate cu diametrul d 3 p [mm] conform [1, tab.S9, anexa2] stabilim dimensiunile
secţiunii transversale ale penei (fig.6.1):
b=8,0 [mm]; h=7,0 [mm]; t 1=4 [mm]; t 2=3.3 [mm].
Lungimea penei l ,[mm] se stabileşte în dependenţă de lungimea treptei arborelui, pe care este
instalată pana l 3 p [mm]:
l=l 3 p− (5. ..10 )=42,0− (5. ..10 ) =37...3 2 [mm],

acceptăm conform şirului de lungimi ale penei standartizat – l=35,0 [mm].

deci alegem prealabil urmatoarea pană:
Pana 8×7×35 GOST 23360-78.
6.1.2 Calculul de verificare a penei
Penele paralele, utilizate la proiectarea reductoarelor, sunt verificate la strivire:
Ft
σ s= ≤¿ ,
As

unde:
A s,[mm2]este suprafaţa de strivire, care se determină din relaţia:

A s=( 0,94 ⋅ h−t 1 ) ⋅l ef = ( 0,94 ⋅ 7−4 ) ⋅27=69.6 [mm2];

l ef ,[mm] – lungimea de lucru efectivă a penei cu suprafeţele frontale rotunjite:

l ef =l−b=35,0−8,0=27,0 [mm];

[ σ ]s [N/mm2] – tensiunea admisibilă la strivire. Pentru bucşă de oţel şi sarcini liniştite

[ σ ]s =110...19 0 [N/mm2]
F t 3915
σ s= = =54.81 [N/mm2]<[ σ ]s .
A s 69.6

Deoarece tensiunea de strivire nu depăşeste limita de strivire, acceptăm urmatoarea pană:

Pana 8×7×35 GOST 23360-78.
6.2 Calculul asamblării prin pană pentru arboreal condus
Date iniţiale:
d 3 a=35,0 [mm] si l 3 a=58,0 sunt diametrul si lungimea treptei arborelui sub butucul
elementului transmisiei deschise; [fig.3.6]
d 1 a=45,0 [mm] si l but =60,0 [mm] – diametrul interior şi lungimea butucului roţii dinţate;
[ tab.5.1]
F t=3815 [N] – este forţa tangenţială în angrenaj. [pag.9]
 Fig.6.2 – Asamblările prin pană ale arborelui condus.
6.2.1 Predimensionarea penelor

Secţiunea A-A. În conformitate cu diametrul d 1 a,[mm] stabilim dimensiunile secţiunii

transversale ale penei (fig.6.2):
b=14,0 [mm]; h=9,0 [mm]; t 1=5,5 [mm]; t 2=3,8 [mm]

Lungimea penei l 1,[mm] se stabileste în dependenţă de lungimea butucului roţii dinţate – l but
[mm]:
 l 1=l but − (5. ..10 )=60,0−( 5. ..10 )=55. ..5 0 [mm].

Acceptăm conform şirului de lungimi ale penei standartizat - l=50,0 [mm].

Deci prealabil alegem urmatoarea pană:

Pana 14×9×50 GOST 23360-78

Secţiunea B-B. În conformitate cu diametrul d 3 a ,[mm] conform [1, tab.S9, anexa2] stabilim
dimensiunile secţiunii transversale ale penei (fig.6.2):
b=12,0 [mm]; h=8,0 [mm]; t 1=5,0 [mm]; t 2=3,3 [mm]

Lungimea penei l 3,[mm] se stabileşte în dependenţă de lungimea treptei arborelui, pe care este
instalată pana – l 3 a [mm]:
l 3=l 3 a− (5. ..10 )=58,0−( 5. ..10 )=53. ..4 8 [mm].

Acceptăm conform şirului de lungimi ale penei standartizat - l=50,0 [mm].

Deci prealabil alegem urmatoarea pană:
Pana 12×8×50 GOST 23360-78.
6.2.2 Calculul de verificare al penelor
Condiţia de rezistenţă la forfecare:
Ft
σ s= ≤¿
As

unde:
A s,[mm2]este suprafaţa de forfecare:

Secţiunea A-A A s=( 0,94 ⋅ h−t 1 ) ⋅l ef = ( 0,94 ⋅ 9,0−5,4 ) ⋅40=118.4 [mm2];

Secţiunea B-B A s=( 0,94 ⋅ h−t 1 ) ⋅l ef = ( 0,94 ⋅ 8,0−5 ) ⋅ 40=100.8 [mm2];

l ef ,[mm] – lungimea de lucru efectivă a penei cu suprafeţele frontale rotunjite:

Secţiunea A-A l ef =l 1−b=54,0−14,0=40,0 [mm2];

Secţiunea B-B l ef =l 3−b=50,0−10,0=40,0 [mm2].

Astfel,
F t 3815
Secţiunea A-A σ s= = =32.2 [N/mm2];
A s 118.4

F t 3815
Secţiunea B-B σ s= = =37.8 [N/mm2].
A s 100.8
Deoarece tensiunile de strivire pentru ambele secţiuni nu depăşesc [ σ ]s , acceptăm urmatoarele
pene:
Secţiunea A-A Pana 14×9×50 GOST 23360-78
Secţiunea B-B Pana 12×8×50 GOST 23360-78.

Bibliografie:

1.Mecanica aplicată :Îndrumar de proiectare. V.Dulgheru, R.Ciupercă, I. Bondariuc,

I.Dicusară.Chisinau.:”Tehnica-Info”,2008.

2.Bazele proiectării maşinilor.Ion Bostan,Anatol Oprea. C