ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115

Tel. +40-234-542411, fax +40-234-545753
www.ub.ro; e-mail:rector@ub.ro

PROIECT

MECANISMUL DE ACTIONARE A
CONVEIERULUI CU LEAGANE
 Cuprins
Introducere
1. Tema de proiectare
2. Utilizarea metodei TRIZ pentru stabilirea direcțiilor de optimizare
2.1. Stabilirea parametrilor TRIZ privind tema de proiectare
2.2. Determinarea principiilor de optimizare conform matricei de contradicții
2.3. Definirea principiilor specifice din matricea de contradicții
2.4. Alegerea variantei de optimizare privind tema de proiectare
3. Memoriu de calcul
3.1. Alegerea motorului electric și calculul cinematic al mecanismului de acționare
3.2. Calculul de proiect al angrenajului reductorului
3.3. Calculul arborilor
3.4. Calculul rulmenților
3.5. Proiectarea constructivă a elementelor de angrenare
3.6. Calculul asamblărilor cu pană
3.7. Proiectarea carcasei reductorului cilindric
3.8. Proiectarea elementelor de ungere
3.9. Proiectarea angrenajului transmisiei deschise (dacă este cazul)
3.10. Proiectarea arborilor transmisiei deschise (dacă este cazul)
3.11. Proiectarea de gabarit a celorlalte elemente componente ale structurii din tema de
proiectare
4. Reprezentarea grafică a componentelor de referință ale reductorului
4.1. Generarea elementelor de angrenare
4.2. Generarea arborilor cu canale de pană
4.3. Generarea rulmenților
4.4. Generarea carcaselor
4.5. Generarea elementelor componente ale organului de lucru
4.6. Generarea ansamblului final din tema de proiectare
5. Verificarea prin metoda elementelor finite a componentelor de referință ale
reductorului
5.1.Verificarea prin MEF a elementelor de angrenare
5.2.Verificarea prin MEF a forțelor de angrenare
6. Fabricarea virtuală a unor componente de referință ale reductorului
6.1. Fabricarea virtuală a elementelor de angrenare
6.2. Fabricarea virtuală a arborelui principal de acționare a organului de lucru
7. Norme de securitate si sănătate în muncă
7.1. Prezentarea principiului de funcționare a structurii proiectate
7.2. Stabilirea normelor SSM

BIBLIOGRAFIE
 1. Tema de proiectare

Ca temă de proiect s-a ales mecanismul de acționare a conveierului cu leagăne.

Fig. 1 Mecanismul de acționare a conveierului cu leagăne

VARIANTE
DATE INIȚIALE
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Forța de tracțiune la lanț
2,4 3,0 2,6 4,0 3,6 2,0 2,8 3,5 2,2 3,2
Ft , kN
Viteza lanțului de tracțiune 0,2 0,4 0,3 0,2
0,3 0,40 0,2 0,42 0,26 0,34
v, m/s 2 4 2 4
Pasul lanțului de tracțiune
40 63 50 50 40 63 63 50 40 63
p, mm
Numărul de dinți ai roții de
7 8 10 9 7 10 11 9 8 7
lanț z
Durata de exploatare L, ani 6 6 7 8 8 5 6 7 5 7
Tabel 1
Tema de proiectare
Pe baza datelor iniţiale asigurate şi a schemei cinematice a mecanismului de acţionare
al unui pod rulant suspendat (fig.2.1), se cere proiectarea constructiv tehnologică a
reperelor principale din componenţa unui astfel de sistem.
Astfel, pentru îndeplinirea cu succes a acestui deziderat, pe parcursul acestei lucrări
vor fi prezentate succesiv :
a) Memoriul de calcul pentru elementele componente ale transmisiei (reductor
cilindric cu o treaptă, transmisie deschisă);
b) Reprezentarea grafică a câtorva dintre componentele reductorului proiectat
anterior;
c) Verificarea prin intermediul analizei cu elemente finite a componentelor
cinematice din structura reductorului;
d) Fabricarea virtuală a unor componente ale reductorului.
 2. MEMORIU DE CALCUL

2.1. Alegerea motorului electric și calculul cinematic al

mecanismului de acționare
2.1.1. Alegerea motorului electric

1. Determinarea puterii necesare organului de lucru (OL) din cadrul sistemului mecanic
proiectat, Pol [kW]:
Pol=Ft ∙ vol
 unde Ft – forța de tracţiune a OL, Ft = 2.6 [kN], vol – viteza liniară a OL, vol = 1.8 [m/s]

Pol=3,6 ∙ 0,2=0,72[ kW ]
2. Determinarea randamentului orientativ al mecanismului de acţionare (MA), ηma,

ηma=η td ∙ ηa ∙ η3rul ∙ ηc

 unde ηc – randamentul cuplajului, ηc = 0.90, ηcil – randamentul angrenajului

reductorului, ηcil = 0.97, ηrul – randamentul unei perechi de rulmenţi, ηrul = 0.99, ηtd –
randamentul angrenajului transmisiei deschise, ηtd = 0.93 [1, tab.2.1, pag.12]

3
ηma=0,90 ∙ 0,75 ∙0,99 ∙ 0,93=0 ,64

3. Determinarea puterii necesare pe arborele motorului electric (ME), Pmenec [kW]:

P ol 0,72
Pnec
me = = =1,125 [kM ]
ηma 0,64

4. Determinarea puterii necesare a ME – Pnom [kW]:

În conformitate cu recomandările [ref, pag.13] coroborate cu [1, tab.S3, pag.152], se
acceptă în continuare Pnom = 1,5 [kW].
 Alegerea prealabilă a tipului motorului electric
Având în vedere că pentru Pnom = 1,5 [kW] îi corespunde mai multe tipuri de ME cu
număr diferit de turaţii, în conformitate cu recomandările [1, pag.13] coroborate cu [1,tab.S3,
pag.152], se aleg următoarele două motoare electrice:

1. 4AM80B4Y3, Pnom = 1,5 [kW], nme = 1500 [min-1], nnom = 1415 [min-1];
2. 4AM90L6Y3, Pnom = 1,5 [kW], nme = 1000 [min-1], nnom = 935 [min-1]

2.1.2. Determinarea şi distribuirea raportului total de transmisie

al MA

1. Determinarea turației arborelui OL, nol [min-1] :

3
60 ∙ 10 ∙ v ol
n ol= [min−1]
π ∙ D ol
P 40 40
Dol = = = =93[mm]
sin 180/ z sin 180 /7 0,43

 unde vol = 0,2[m/s] – viteza liniară a OL, Dol = 93 [mm] – diametrul roţii de deplasare;

3
60 ∙ 10 ∙ 0,2
nol= =41,07 [min−1]
3,14 ∙ 93
2. Determinarea rapoartelor de transmitere ale MA pentru ambele variante de
ME, ima1 şi ima2 [min−1]:
nnom1 1500
i ma 1= = =36,52[min−1]
nol 41,07
nnom 2 1000
i ma 2= = =24,34[min−1]
nol 41,07

3. Determinarea rapoartelor de transmitere ale treptelor MA :

i ma=i red ∙i td
 unde ired, itd – rapoartele de transmitere ale reductorului, respectiv ale transmisiei deschise.
În conformitate cu recomandările [1, pag.14] coroborate cu [1, tab.2.2,pag.15], se adoptă
ired = 20. Din relţia de mai sus se poate determina valorile i td1 şi itd2 pentru cele două
variante de motoare electrice:

i ma 1 36,52
i td 1= ⇒ i td 1= ⇒ i td 1=1,826
ired 1 20

i ma 2 24,34
i td 2= ⇒ itd 2= ⇒i td 2=1,217
ired 2 20

Având în vedere că itd2 este sub valoarea minimă recomandată pentru angrenajul
melcat inchis în conformitate cu [1, tab.2.2, pag.15], se adoptă a doua variantă a motorului
electric.

Astfel, se alege motorul electric 4AM90L6Y3, Pnom = 1,5 [kW], nme = 1000 [min-1]
nnom = 935 [min-1] şi următoarele rapoarte de transmitere :
 Reductorul cilindric ired = 20 ;
 Transmisia prin angrenajul cilindric deschis, itd = 1,217 ;
 Mecanismul de acţionare ima = 24,34.

2.1.3. Determinarea parametrilor cinematici şi de forţă ai

arborilor MA

În conformitate cu schema cinematică a MA, pentru calculul cinematic vom avem

următoarea schemă de calcul:

Motor electric → Cuplaj → Reductor cilindric → Angrenaj cilindric

deschis → Organ de lucru.
 Consecutivitatea legăturii mecanismului de acţionare
conform schemei cinematice.

Arbore
Parametru Motor electric→Transmitere
l deschisă→reductor→cuplaj →organ de
lucru
ME-c-red-td-OL
Pme = Pnec
me
ME
Pme =1,55[ KW ]
P1=Pme Ƞ c Ƞ rul
Puterea P,[kW]

I P1=1,45

P2=P1 Ƞa Ƞrul
II P2=1,07

Pol = p2 Ƞtd Ƞrul

ol Pol =0,95

n nom=935 πnnom
ω nom=
ME 30
ω nom=97,91
n1 =nnom πn1
ω 1=
Turaţia n,[min- 1 ]

n1 =935 30
I
ω 1=97,91

n1 πn2
n2 = ω 2=
II i red 30
n2 =46,75 ω 2=4,89

n2 ω2
n ol = ω ol=
ol i td i td
n ol =38,63 ω ol =4,04
3
Pme ∙10
T nom=
ωnom
T, [Nm] Momentul de tosiune

ME
T nom=15,32

3
P1 ∙10
T 1=
I ω1
T 1=14,80

II P 2 ∙ 10
3
T 2=
ω2
T 2=218,81
 3
P ol ∙ 10
T ol =
ol ωol
T ol =235,14
3.ALEGEREA MATERIALULUI ANGRENAJULUI SI
DETERMINAREA TENSIUNILOR ADMISIBILE

3.1. Alegerea materialului rotilor dintate cilindrice si conice si

determinarea tensiunilor admisibile

Conform tabelului 3.2. se va alege ca material OTEL OL45 ( valoarea noastră fiind
P=1,5 KW ). Verificând tabelul 3.3. pagina 19 vor rezulta următoarele valori:

 Proprietățile materialului ales pentru MELC sunt:

 Duritatea: 250 HB
 Limita de rupere: Ϭr=780 [N/mm2]
 Limita de curgere: Ϭc=540 [N/mm2]

 Tensiunea admisibila [N/mm2]:

 [Ϭ]H=1,8 HBmed+67 [N/mm2]
 [Ϭ]F=1,03 HBmed [N/mm2]

 Proprietatile materialului pentru roata melcata:

Se alege materialul Sn6Zn4Pb4.
 Duritate: 60 HB
 Limita de rupere: Ϭr=180 [N/mm2]
 Limita de curgere: Ϭc=100 [N/mm2]

 Determinarea tensiunii admisibile de contact pentru roata melcata (Ϭ H1) si roata

(ϬH2) [N/mm2]:
σ H 2=0,6 ∙ σ r =¿ σ H 2=0,6 ∙ 180=¿ σ H 2=108 ¿
  Determinarea tensiunii admisibile de încovoiere pentru roata melcata (σ F 2 ¿:
σ F 2 =0,8 ∙ σ c =¿ σ F 2=0,8∙ 180=¿ σ F 2=80 ¿

4. CALCULUL ANGRENAJULUI REDUCTORULUI

4.3. Calculul angrenajului melcat

4.3.1. Calculul la solicitare de contact (de dimensionare)

1.Determinarea distantei dintre axe aw[mm]:

a w =61 √T 2 ∙ 10 /[σ H ]
3 3 2

√
a w =61 3
218,81∙ 103
108
a w =162.08
2

unde: T 2, [Nm] este momentul de torsiune pe arborele rotii melcate, ( vezi tab. 2.3, pag 16)
[σ H ], [N/mm2 ¿ – tensiunea de contact admisibila a materialului rotii melcate, ( vezi
tab. 3.5. pag 21).

2. Alegerea numarului de spire Z1 , care depinde de raportul de transmitere al

reductorului i red (vezi tab. 4.12):

i red De la 4 pana la 14 De la 14 pana la 30 Mai mult de 30

Z1 4 2 1

i red =20=¿ conform tab . 4.12 Z 1=2

3.Determinarea numarului de dinti ai rotii melcate Z2 :

Z2 =Z 1 ∙ i red
Z2 =2∙ 20
Z2 =40
 Valoarea obținuta a lui Z2 de rotunjit in scadere pana la numarul intreg. Din conditiile
de lipsa a subțierii dinților se recomanda Z2 ≥ 26 . Valoarea obtinuta a lui Z2 constituie 40...60
dinti.
4. Determinarea modulului de angrenare m, [mm]:
aw
m=(1,5 … 1,7)∙
Z2
170
m=1.6 ∙
40
m=6,8=¿ m=8

Valoarea modulului m se rotunjeste in crestere conform sirului de valori standardizate

ale modulelor ( vezi tab 4.13):
Sirul I 2,5 3,15 4,0 5,0 6,3 8,0 10 12,5 16
Sirul II 3,0 3,5 6,0 7,0 12

La alegerea modulului se da preferinta sirului I fata de sirul II.

4. Determinatea coeficientului diametral al melcului din conditiile de rigiditate:

q ≈ ( 0,212 … 0,25 ) ∙ Z 2
q ≈ ( 0,22 ∙ 40 )
q≈ 8,8 =¿ q≈ 10

Valoarea obtinuta se rotunjeste conform sirului de valori standardizate ( tab 4.14):

Sirul I 6,3 8,0 10 12,5 16
Sirul II 7,1 9,0 11,2 14 18

La alegerea coeficientului q se da preferinta sirului I fata de sirul II.

5. Determinarea raportului de transmisie real i real si verificarea abaterii si fata de raportul

de transmitere ales initial i real .

Z2 40
i real = =¿i real = =¿ i real =20
Z1 2
 |i real−ired| |20−20|
Δ i= ∙100 % ≤ 4 %≤¿ Δ i= ∙ 100 % ≤ 4 %≤¿ Δ i=0 ∙ 100 % ≤ 4 %≤¿ Δi=0≤ 4 %
ired 20

7.Determinarea valorii reale a distantei dintre axe a w , [mm]:

a w =0,5 ∙ m ( q +Z 2 )
a w =0,5 ∙ 8(10+ 40)
a w =0,5 ∙ 8∙ 50
a w =200

8.Determinarea parametrilor geometrici de baza ai angrenajului melcat:

a) Parametrii de baza ai melcului

d 1=qm
-Diametrul de divizare d 1=10 ∙ 8
d 1=80
-Diametrul exterior al d a 1=d 1+2 m
spirelor d a 1=80+2∙ 8
d a 1=96

-Diametrul interior al d f 1=d 1−2,4 m

spirelor d f 1=80−2,4 ∙ 8
d f 1=60.8
-Unghiul de panta al elicei Z1
γ=arctg ∙
de referinta q

γ=arctg ( 102 )
γ=0,157
-Lungimea danturata a b 1=( 10+ Z1 ) m
melcului b 1=( 10+2 ) 8
b 1=96
 b) Parametrii de baza ai coroanei rotii melcate
-Diametrul de divizare d 2=mZ2
d 2=8∙ 40
d 2=96

-Diametrul exterior al dintilor d a 2=d 2+2 m

d a 2=352
-Diametrul de strunjire d am ≤ d a 2+6 m/¿
6∙8
d am ≤352+
4
d am ≤364
-Diametrul interior al dintilor d f 2=d 2−2,4 m
d f 2=320−2,4 ∙8
d f 2=300,8
-Latimea coroanei dintilor b 2=0,355 ∙ aw
b 2=71
-Raza de rotunjire a capului dintilor Ra =0,5 ∙d 1−m
Ra =0,5 ∙80−8
Ra =32
-Raza de rotunjire a piciorului dintilor R f =0,5 ∙ d 1+ 1,2m
R f =0,5 ∙ 80+1,2 ∙8
R f =49,6
-Unghiul conventional de infasurare a b2
sinδ=
melcului de catre coroana rotii melcate d a 1−0,5 m
71
sinδ=
96−0,5 ∙8
sinδ=0,771

Unghiul 2 δ se determina cu ajutorul punctelor de intersectie ale arcului cercului cu

diametrul d =d a 1−0,5 m cu controlul coroanei rotii melcate si poate fi acceptat in limitele 90
° … 120° .
 d =d a 1−0,5 m
d =96−0,5 ∙8
d =92

Fig. : Parametrii geometrici de bază ai angrenajului melcat

4.3.2. Calculul forțelor în angrenajul melcat

Forțele in angrenajul melcat se vor calcula conform relațiilor din tab. 14.6.

Transmisia Forța in Relatiile pentru determinarea fortelor

angrenare Melc Roata melcata
Melcata Tangentiala 2T 1 2T 2
F t 1=F a 2= F t 2=F a 1=
d1 d2
2∙ 14,8 2∙ 218,81
F t 1=F a 2= F t 2=F a 1=
80 320
F t 1=F a 2=0,37=¿ 370[ N ]F t 2=F a 1=1.36=¿1360 [N ]
Radiala F R 1=F r 2=F t 2 ∙tgα
F R 1=F r 2=1,36 ∙ tg20 °
F R 1=F r 2=0,48=¿ 480[N ]
Axiala F a 1=Ft 2 F a 2=Ft 1
F a 1=1.36=¿1360 [N ] F a 2=0.37=¿ 370[N ]
4.3.3. Calculul de verificare ( la tensiuni de contact si de
încovoiere)

1.Verificarea tensiunilor de contact ale dintilor rotii melcate σH2[N/mm2]:

σ H 2=340
√ Ft 2
d1 d 2
K ≤¿

Unde, Ft2, [N] este forța tangențială a rotii ( tab 4.16 pag 42)
K, coeficientul sarcinii. Se alege in dependenta de viteza periferica a rotii melcate
3
v 2=ω2 d 2 /2∙ 10
[σ H ], tensiunea admisibila de contact a dintilor rotii melcate ( tab 3.5 pag 21)

Valoriile lui d1 si d2 (tab 4.15 pag 40)

3
v 2=ω2 d 3 /2∙ 10
v 2=0,78
K=1,1−1,3=¿ K =1,2

σ H 2=340 ∙
√ 1,36
80 ∙320
∙1 ≤ 108

σ H 2=78,37 ≤ 108
Notă: Subsarcina admisibilă a transmisiei ( σ H <[σ ]H ) nu trebuie să fie ma mare de
15% iar suprasarcina ( σ H >[σ ]H )- până la 5%. Dacă condițiile de rezistență nu sunt respectate
este necesar să se aleagă o altî marcă a materialului coroanei roții melcate (vezi tab 3.6 tab 21)
și și de repetat calculul angrenajului integral.

2.Verificarea tensiunilor de încovoiere a dinților rotii melcate σF2[N/mm2]:

Ft 2
σ F 2 =0,7 ∙Υ F 2 ∙ ∙K ≤¿
b2 ∙ m
1360
σ F 2 =0.7 ∙1,55 ∙ ∙1 ≤ 80
71∙ 8
σ F 2 =2,59≤ 80
Unde, σ F este tensiunea de încovoiere admisibila a dinților rotii melcate (vezi pag 21)
 Υ F 2-coeficientul formei dintilor. Se determină conform tab. 4.17 în dependență de nr
z2
de dinți ai roții melcate z v 2=
cos3 y
Υ -unghiul elicei melcate (tab. 4.12, pag. 40).
Valorile m, [mm]; F t 2, [N]; K (vezi tab 4.3.1 pag 4 și 4.3.3 pag 1).
Tabel – Coeficientul formei dintelui YF2 a roții melcate

Notă: Este acceptabil pentru calculul de verificare ca valoarea tensiunii de încovoiere

σ F să fie cu mult mai mică decât cea admisibilă [σ ] F, deoarece capacitatea portantă a
angrenajelor portante este limitată la rezistența la contact.

3. A prezenta un răspuns tabelar pentru calculul angrenajului melcat:

Tabel 4.18 -Rezultatele calculului angrenajului melcat, [mm].

Calculul de dimensionare al angrenajului melcat
Parametrul Valoarea Parametrul Valoarea
Distanța dintre axe a w a w =200 Lățimea coroanei danturate a 71
roții b2
Nr de spire Z1 Z1=2 Lungimea de lucru a melcului 96
Nr de dinți Z2 Z2=40 b1
Coeficientul diametral al q=10 Diametrele melcului: de divizare
melcului q d1 80
Modulul m m=8 La vârful spirelorda1 96
la piciorul spirei df1 60,8
Unghiul de înfășurare a Diametrele roții:
melcului de coroana de divizare d2 96
roții melcate 2δ, [° ¿ La vârful spirelorda2 352
la piciorul spirei df2 300,8
Calculul de verificare
 Tensiuni, [N/mm2] Valori admisibile Valori calculate Notă
De contact σ H 2 108
De încovoiere σ F 2 80
În indicatorul „Notă” este prezentată abaterea în % a tensiunilor calculate σ H și σ F față
de cele admisibile ¿ și ¿.

6. Calculul arborilor

6.1. Calculul de predimensionare

6.1.1. Alegerea materialului pentru execuția arborilor și calculul tensiunilor
admisibile

Calculul de predimensionare a arborilor se efectuează din condiția de rezistență la

torsiune. Predimensionarea arborilor la torsiune se face pe criterii de rezistență sau deformare
la unghiulară. La această etapă nu se ia în calcul tensiunile de încovoiere, tensiunile pulsatorii
și alternante. Pentru compensarea acestei valori tensiunilor admisibile de torsiune sunt reduse
față de cele tabelare indicate în îndrumare [τ]t=12...20 (N/mm2) .
[τ]t = 15 (N/mm2) .

6.1.2. Determinarea prealabilă a diametrului arborelui

Diametrul arborelui poate fi determinat aproximativ în funcție de momentul de

torsiune cunoscut prin calcul la răsucire cu valori reduse ale tensiunilor de răsucire admisibile:

√
3
T ∙ 10
d=
3
,[mm]
0,2 ∙[ τ ]t
Unde T, [Nm] este momentul de torsiune care acționează pe arborele calculat;
[τ]t=12...20 (N/mm2) – tensiunea admisibilă la torsiune a materialului din care se
confecționează arborele.
Valoarea obținută a diametrului d1 se rotunjește până la cea mai apropiată valoare în
corespundere cu șirul de diametre standard al alezajelor rulmenților d, [mm] (vezi tab.
S4,S5,S6, anexa A2).
 √ √
3 3
T 1 ∙ 10
3 T 2 ∙ 10
3
d 1 m= d 2 a=
0,2∙ [τ ]t 0,2∙ [τ ]t

√ √
3 3
3 14,80∙ 10 3 218,81∙ 10
d 1 m= d 2 a=
0,2 ∙15 0,2 ∙15
d 1 m=17,02 d 2 a=41,78
d 1 m=20 d 2 a=45

6.2 Calculul de dimensionare

6.2.1. Alegerea prealabilă a rulmenților

Alegerea celui mai rațional tip de rulment pentru condițiile date de funcționare a
reductorului este complicată și depinde de o serie de factori: puterea transmisă de reductor,
tipul transmisiei, coraportul forțelor radiale și axiale din angrenaj, turația arborelui , durata
necesară de funcționare, schema de amplasare, etc. De aceea la etapa dată se aleg rulmenți
radiali (cu bile sau cu role din seria ușoară) pentru arborii cu reductoare cu roți dințați
cilindrici cu dinți drepți și radial-axiali ( cu bile sau cu role conice) – pentru arborii din
reductoare cu roți dințate cilindrice cu dinți înclinați , cu roți dințați conice și melcate ( vezi
tab 6.1).
 Radiali-axiali cu role conice pentru n1<1500 [min-1] – serie ușoară - α =11 °−16 ° :
α =15

Simbol Dimensiuni (mm) Capacitatea Factori de

portantă KN încărcare
d D T B C r Cr Car e V
7204A 20 47 15,5 14 12 1,0 26 16,6 0,36 1,67
7209A 45 85 21 19 16 1,5 62,7 50 0,41 1,45

6.2.2. Elaborarea schemei de dimensionare a reductorului

Valorile distanțelor dintre reazeme, necesare pentru calculul arborelui:

 l=L-2a [mm]
unde: a, [mm] – distanța de la partea frontală a reductorului până la punctul de aplicare a
reacțiunilor.

a=0,5 ¿

(
ap=0,5 14+
20+47
2
tg15 )
ap=11,48
ap ≈ 12

(
a a=0,5 19+
45+85
2
tg15 )
a a=18,20
a a ≈ 19

X=8...10 => X=10

 L= distanța de la partea frontală a rulmentului până la partea frontală a rulmentului

opus:

L=b1,2+2x+2Bp,a

 L pn =b 1+2 x+ 2 B p  La=b2 +2 x +2 B a
L pn =96+ 2∙ 10+2 ∙18 La=71+20+ 2∙ 19
L pn=152 La=129

 l pn=L p−2 ap  l a=L a−2aa

l pn=152−2 ∙ 12 l a=129−2 ∙19
l pn=128 l a=91

6.2.3. Determinarea dimensiunilor arborilor melcat

Sarcina se rezolvă în trei etape:

-determinarea forțelor de reacțiune în reazeme
-construirea diagramelor momentelor de încovoiere
-calculul diametrului arborilor în funcție de momentul echivalent, care include momentelel de
torsiune și respectiv de încovoiere
Date inițiale:
 d1=80 [mm] – diametrul cercului de divizare
 Fa=1360 [mm]
 lm=128 [mm] – distanța aplicată a reactorului în reazeme
 Ft=370 [mm]
 Fr=480 [mm]

Schemă calcul arbore-pinion:

6.2.3.1 Determinarea reacțiunilor în reazemele A și B

 Planul vertical (YOZ):

d1
ΣM AV =0=¿ RBV ( l 1 p +l 2 p )−F r ∙l 1 p + F a ∙ =0
2
d1
F r ∙ l 1 p−F a ∙
2
¿> R BV =
l 1 p +l 2 p
80
480 ∙ 64−1360 ∙
2
¿> R BV =
128
−23,680
¿> R BV =
128
¿> R BV =−185
 d1
ΣM BV =0=¿ R AV ( l 1 p +l 2 p ) + Fr ∙ l 2 p + F a ∙ =0
2
d1
F r ∙l 2 p + F a ∙
2
¿> R AV =
l 1 p +l 2 p
80
480∙ 64+ 1360∙
2
¿> R AV =
128
¿> R AV =665
Verificare:
E FV =0=¿ R AV −F R + R BV =0=¿
E FV =665−480+ 185=¿
E FV =0

 Planul orizontal (XOZ):

∑ MBo=0=¿ RBo ( l 1 a +l 2 a )−F t ∙l 1 a=0
F t ∙ l1 a
¿> R BO=
l 1 a +l 2a
370 ∙64
¿> R B 0=
128
¿> R B 0=185
∑ MAO=0=¿ R AO ( l 1 a +l 2 a ) + Ft ∙ l 1 a=0
F t ∙ l1 a
¿> R AO=
l 1 a+l 2 a
370 ∙64
¿> R A 0=
128
¿> R A 0=185

Verificare:
∑ F O=0=¿ R AO −F R + R BO=0=¿
E FO=185−370+185=0

Reacțiunile sumare în reazămele A și B vor fi:

 RA= √√R 2
AO + R 2AV = √ 1852 +6652 =690,25

R B=√ R2BO + R2 BV =√ 1852 + (−1852 ) =¿ 261,82¿

 Construirea diagramelor momentelor încovoiate:

Planul vertical (YOZ):
Sectorul 1, unde 0 > Z1 > l1p iar QV = RAV = 665 [N]
∑ M iv =0=¿ R AV ∙ Z 1 + M V =0=¿ M V =R AV ∙ Z 1
Pentru Z1=0, atunci Mv(0)=RAV ∙ 0=0;
Pentru Z1=l1a, atunci Mv(l1a)= RAV∙ l1a = 665∙ 0,064 = 42,54 [N/m].

Fig. : Schema momentelor încovoietoare din planul (YOZ)

Sectorul 2, unde l 1 p> Z 2 > ( l 1 p +l 2 p ) , iar Q v =R AV −Fr =665−480=185[ N ]
d
∑ M iv =0=¿ R AV ∙ Z 2 + F r ( Z 2−l1 p ) + F a ∙ 21 −M v =0
d1
M V =−R AV ∙ Z 2−F r ( Z 2−l 1 p ) + F a ∙
2
Pentru Z2= l1p, atunci :
d1
Mv ( l1 p )=−RAv ∙ l1 p+ Fr ( l 1 p−l1 p ) + Fa∙ =−665 ∙ 0.064+1360 ∙ 0,040=¿ Mv (l1 p)=11,84
2
[𝑁𝑚]
Pentru Z2= (l1p+ l2p), atunci:
M v ( l 1 p +l 2 p ) =−R AV ∙ ¿
¿−665 ∙0,128+ 480 ∙0,064 +1360 ∙0,040=0
  Planul orizontal (XOZ):

Fig. : Schița momentelor de încovoiere din planul (XOZ)

Sectorul 1, unde 0 > Z1 > l1p iar QO = RAO = 185 [N]

∑ M io=0=¿ R AO ∙ Z 1+ M O =0=¿ M O =R AO ∙ Z 1

Pentru Z1=0, atunci MO (0)=RAO ∙ 0=0;

Pentru Z1=l1p, atunci MO(l1p)= RAO∙ l1p = 185∙0,064 = 11,84 [N/m].

Sectorul 2, unde l 1 p> Z 2 > ( l 1 p +l 2 p ) , iar Qo =R AO−F t =185−370=−185[ N ]

∑ M io=0=¿−R AO ∙ Z 2+ F t ( Z 2−l1 p ) −M o=0

M o=−R AO ∙ Z2 −F t ( Z 2−l 1 p )

Pentru Z2= l1p, atunci :

M o ( l 1 p ) =−R AO ¿
¿−185∙ 0,064+ 370∙ 0
¿−11,84
Pentru Z2= (l1p+ l2p), atunci:
M o ( l 1 p +l 2 p ) =−R AO ∙¿
¿−185∙ 0,128+370 ∙ 0,064=0
  Determinarea momentului de încovoiere rezultant în secțiunile caracteristice ale
arborelui, Mrez [Nm] :
M rez =√ M 2o+ M 2 v

M rez .1=M rez .3= √ M =√ M

2 2 2 2
o1 +M v1 o3 +M v3 =0

M rez .2=√ M 2o 2+ M 2v 2= √ 12,562 +11,84 2

M rez .2=44,17[ Nm]

M = √ M 2o 2 + M 2 v2 = √ 11,84 2+11,84 2
rez .2

M rez .2 =16,74 [Nm ]

 Construirea diagramei momentului de torsiune:

Este echivalent cu T1=14,80 [N/m] și acționează pe porțiunea arborelui de la intrare
până la locul fixării roții dințate.

 Determinarea și construcția diagramei momentelor echivalente de încovoiere în

secțiunile caracteristice Mech [Nm] :
2 2
M ech1=M rez +(0,75∙ T 1)

M ech1= √ M 2rez 1+(0,75 ∙T 1 )2

M ech1= √ 0 +(0,75 ∙14,80)

2 2

M ech1=11,1

M ech2= √ M 2rez 2+(0,75 ∙T 2 )2

M ech2= √ 44,172 +( 0,75∙ 14,80)2

M ech2=45,54

M ech 2 =√ M 2rez 2+(0,75 ∙ T 2 )2

M ech2= √ 16,74 +(0,75 ∙ 14,80)

2 2

M ech 2 =20,08

M ech3 =√ M
2 2
rez 3 +(0,75 ∙ T 3 )

M ech3 =√ 02+(0,75 ∙ 14,80)2

M ech3 =0
  Verificarea diametrului arborelui-roată în secțiunea cea mai solicitată:

d≥
√
M ech ∙103
3

0,1∙[σ ]i

d1 p ≥
√ 45,54 ∙ 103
0,1∙ 75
d 1 p ≥18,24 [ mm ] =¿ 20≥ 18,24

Condiția se respectă. În același timp, în conformitate cu recomandările (1, pag 76)

diametrul arborelui pinion d1m [mm] trebuie majorat cu cca 10%.
Deoarece în construcția arborelui pinion d`1m (mm) va corespunde treptei arborelui sub
rulment și garnitură, acesta se precizează în conformitate cu diametrul inelului interior al
rulmentului. Astfel conform tabelului (1, pag 95, anexa 2) acceptăm d2m=20 mm.

6.2.3.2 Determinarea reacțiunilor în reazemele C și D

Date inițiale:
- d2=320 [mm]
- Ft [N]=370
- Fr [N]=480
- Fa [N]= 1360
- la=91
- l1a= 45,5
- l2a=45,5

 Planul vertical (YOZ):

d1
ΣM CV =0=¿ R DV ( l1 p +l 2 p )−F r ∙l 1 p + F a ∙ =0
2
 d1
F r ∙l 1 p + F a ∙
2
¿> R DV =
l 1 p +l 2 p
320
480∙ 45,5+ 1360∙
2
¿> R DV =
91
¿> R DV =2631,20

d2
ΣM DV =0=¿−RCV ( l 1 p +l 2 p ) + F r ∙l 2 p + F a ∙ =0
2
d2
−F r ∙l 2 p + F a ∙
2
¿> R CV =
l 1 p+ l2 p
320
−480∙ 45,5+ 1360∙
2
¿> R CV =
91
¿> R CV =2151,20
Verificare:
E FV =0=¿ RCV −F R + D BV =0=¿
E FV =2151,20+ 480+2631,20=¿
E FV =0

 Planul orizontal (XOZ):

∑ MCo =0=¿−R Do ( l 1 a +l 2 a )+ Ft ∙ l 1 a=0
F t ∙l 1 a
¿> R DO =
l 1a +l 2 a
370 ∙ 45,5
¿> R D 0 =
91
¿> R D 0 =185
∑ MDO=0=¿ RCO ( l 1 a+l 2 a ) −Ft ∙ l 2 a=0
F t ∙l 2 a
¿> R CO=
l1 a +l 2 a
370 ∙ 45,5
¿> R A 0=
91
¿> R C 0=185

Verificare:
 ∑ F O=0=¿ RCO−F R + R DO =0=¿
E FO=185−370+185=0

Reacțiunile sumare în reazămele C și D vor fi:

RC = √√R 2
CO +R
2
CV =√185 +2151,20 =2149,14[ N ]
2 2

R D= √ R =√ 185 + ( 2631,20 )=¿ 2637,69 [N ]¿

2 2 2 2
DO +R DV

 Construirea diagramelor momentelor încovoiate:

Planul vertical (YOZ):

Fig. : Schema momentelor încovoietoare din planul (YOZ)

Sectorul 1, unde 0 > Z1 > l1a iar QV = RCV = 2151.20 [N]

∑ M iv =0=¿−RCV ∙ Z 1 + M V =0=¿ M V =RCV ∙ Z 1
Pentru Z1=0, atunci Mv(0)=RCV ∙ 0=0;
Pentru Z1=l1a, atunci Mv(l1a)= RCV∙ l1a = 2151,20∙ 0,0455 = 97,87 [N/m].

Sectorul 2, unde: l 1 a >Z 2 > ( l 1 p +l 2 p ) ,

iar Qv =R CV + F r
Qv =2151,20+ 480
Qv =2631.20[N ]
 d
∑ M iv =0=¿ RCV ∙ Z 2−F r ( Z2 −l1a ) + F a ∙ 21 −M v=0
d1
M V =−R CV ∙ Z 2−F r ( Z 2−l1 p ) + F a ∙
2

Pentru Z2= l1p, atunci :

d1
M v ( l 1a ) =−RCV ∙l 1 p−Fr ∙( l1 a −l ¿ ¿1 a)+ F r ∙ ¿
2
M v ( l 1a ) =−2151,20 ∙ 0,0455−0+1360 ∙ 0,160
M v ( l 1a ) =119,72[ Nm]

Pentru Z2= (l1a+ l2a), atunci:

d2
M v ( l 1a +l 2 a ) =−RCV ∙ ( l 1 a +l 2 a )−F r ∙l 2 a + F a ∙
2
M v ( l 1a +l 2 a ) =−2151,20 ∙0,091−480 ∙ 0.045+1360∙ 0,160
M v ( l 1a +l 2 a ) =0

 Planul orizontal (XOZ)

Sectorul 1, unde 0 > Z1 > l1a iar QO = RCO = 185 [N]

∑ M io=0=¿ RCO ∙ Z1− MO =0=¿ MO =RCO ∙ Z1

Pentru Z1=0, atunci MO (0)=RCO ∙ 0=0;

Pentru Z1=l1a, atunci :
M O ( l 1 a )=RCO ∙ l 1 a
M O ( l 1 a )=185 ∙ 0,0455
M O ( l 1 a )=8,41

Sectorul 2, unde l 1 a >Z 2 > ( l 1 a +l 2 a ) ,iar Q o=R AO −Ft

Qo =185−370
Qo =−185[ N ]
 ∑ M io=0=¿ RCO ∙ Z2 −F t ( Z 2−l1 p )−M o =0
M o=R CO ∙ Z 2−F t ( Z 2−l 1 p )

Pentru Z2= l1a, atunci :

M o ( l 1 a )=RCO ∙ l 1 a−F t ∙(l 1 a−l 2 p)
M o ( l 1 a )=185 ∙ 0,0455−0
M o ( l 1 a )=8,41

Pentru Z2=(l 1 a +l 2 a), atunci:

M o ( l 1 p +l 2 p ) =R AO ∙ ¿
M o ( l 1 p +l 2 p ) =180∙ 0,091−370∙ 0,0455
M o ( l 1 p +l 2 p ) =0

 Determinarea momentului de încovoiere rezultant în secțiunile caracteristice ale

arborelui, Mrez [Nm] :

M rez =√ M 2o+ M 2 v

M rez .1=M rez .3= √ M =√ M

2 2 2 2
o1 +M v1 o3 +M v3 =0

M rez .2=√ M 2o 2+ M 2v 2= √ 8,412 +97,87 2

M rez .2=98,23 [Nm]

M = √ M 2o 2 + M 2 v2 = √ 8,412 +119,722
rez .2

M rez .2=120,01[ Nm]

 Construirea diagramei momentului de torsiune: (arborele condus)

Este echivalent cu T2=218,81 [Nm] și acționează la locul fixării roții dințate cilindrice
indirecte ieșirii fluxului de putere.
  Determinarea și construcția diagramei momentelor echivalente de încovoiere în
secțiunile caracteristice M ech [Nm]:

2 2
M ech1=M rez +(0,75∙ T 1)

M ech1= √ M 2rez 1+(0,75 ∙T 1 )2

M ech1=0

M ech2= √ M 2rez 2+(0,75 ∙T 2 )2

M ech2= √ 98,232+(0,75 ∙ 218,81)2

M ech2=191,26[Nm ]

M ech 2=√ M 2rez 2+(0,75 ∙ T 2 )2

M ech2= √ 120,012 +(0,75∙ 218,81)2

M ech 2=203,30[ Nm]

M ech3 =√ M 2rez 3+(0,75 ∙ T 3 )2

M ech3 =√ 0 +(0,75 ∙ 218,81)

2 2

M ech3 =164,10[Nm ]

 Verificarea diametrului arborelui-roată în secțiunea cea mai solicitată:

√
3
M ech ∙10
3
d≥
0,1∙

√
3
203,30 ∙10
3
d≥
0,1 ∙ 75
d ≥30,3 [mm]
d 2 a=45 ≥30,3 [mm ]

[σ ]i =75 [N/mm2]
M ech 2=203,30 [N/m]
 Condiția se respectă. În același timp, în conformitate cu recomandările (1, pag 76)
diametrul arborelui pinion d1m [mm] trebuie majorat cu cca 10%.
Deoarece în construcția arborelui pinion d`1m (mm) va corespunde treptei arborelui sub
rulment și garnitură, acesta se precizează în conformitate cu diametrul inelului interior al
rulmentului. Astfel conform tabelului (1, pag 95, anexa 2) acceptăm d2m=35 mm.

6.2.3.3 Calculul de dimensionare al arborelui

Determinarea dimensiunilor treptelor arborelui reductorului melcat.

Treapta arborelui ARBORELE-MELC ARBORELE CONDUS

I
−a
– sub pinion, d1 d 1 m=d 2m +3,2 ∙ r d 1 a=d 2a +3,2 ∙ r
roată dințată sau d 1 m=20+ 3,2∙ 1,5 d 1 a=35+ 3,2∙ 2
melcat d 1 m=25 d 1 a=41
l1 l 1 m=2 x−b1 l 1 p=2 x−b1
l 1 m=2 ∙10+ 96 l 1 p=2 ∙10+71
l 1 m=116 l 1 p=91
−a
II −IV
−a
sub d 2−d 4 d 2 m=d 1m +3,2 ∙ r d 2 a=d 1a −3,2∙ r
rulmenți și d 2 m=25+ 3,2∙ 1,5 d 2 a=41−3,2 ∙2
garnitură d 2 m=20,2=¿ d 2 m=21 d 2 a=34,6 =>d 2 a=36
d 2 m=d 4 m=¿ d 4 m=21 d 2 a=d 4 a=¿ d 4 a=36
l2 l 2 m=x +b m l 2 a=x +b a
l 2 m=10+14 l 2 a=10+19
l 2 m=24 l 2 a=29

III
−a
sub un d3 d 3 m=d 2 m−2 t d 3 a=d 2 a−2t
element al d 3 m=21−2 ∙2,2 d 3 a=36−2 ∙ 2,5
transmisie d 3 m=16,6 d 3 a=31
deschise sau
 semi-cuplaj
l3 l 3 m=36 l 3 a=58

V
−a
umărul de d5 d 5 m=d 1m +3 f d 5 a=d 1 a+3 f
sprijin pentru d 5 m=25+3 ∙1 d 5 a 41+3 ∙ 1
roțile danturate d 5 m=28 d 5 a=44

l5 l 5 m=10 l 5 a=10

Fig. : Arbore reductor melcat

 Fig. : Arbore condus

7. CALCULUL RULMENȚILOR

7.1. Determinarea duratei de funcționare necesare pentru M.A.

Pentru determinarea duratei de funcționare necesare Lh [ore] este nevoie de durata de

funcționare L [ani] a mecanismului de acționare. Astfel în conformitate cu recomandările [1
pag 80] durata de funcționare calculată în ore este:

Lh=L ∙365 ∙ 24 ∙ K z ∙ K h
Lh=8 ∙ 365 ∙24 ∙ 0,7 ∙ 0,66
Lh=32376,96
L=8 [ani] – durata de funcționare
K z=(0,6...0,75) – coeficientul zilelor lucrătoare
K h =(0,33 un schimb; 0,66 doua schimburi) – coeficientul orelor lucrate
7.2. Determinarea capacității dinamice pertande necesare
rulmenților

Capacitatea pertandă necesară (arborelui pinion)

Lh
C rc=√3 573 ∙W 1 ∙ 6
[N ]
10
- W 1 =97,91 R EP
- R EP [N] sarcina echivalent[ a arborelui de pinion

În conformitate cu recomandările [1 pag 81,85] relația pentru determinarea sarcinii

dinamice echivalente depinde de raportul:
Ra 1
≠e
V ∙ Rr 1
unde Ra – sarcina axială a rulmentului, care se determină în dependenţă de
componenta axială a sarcinii radiale a rulmentului Rs :
R S 1=e ∙ Rr 1=0,36 ∙960,25=248,49[ N ]
R S 2=e ∙ Rr 2=0,36 ∙261,82=94,95[ N ]
Ra 1=R S 1=248,49 [N ]
Ra 1=R S 1 + F a=248,49+1360=1608,49

F a=¿1360 forța axială în angrenaj

Rr 1 =R a=690,25 [N]
Rr 2 = R B=261,82
e=0,36
v=1
y=1,67
Ra 1 248,49
≠ e=¿ =0,36
V ∙ Rr 1 1∙ 1608,49
Ra 2 1608,49
≠ e=¿ =6,14
V ∙ Rr 2 1∙ 690,25

În conformitate cu recomandările [1 pag 80,81] se aleg următoarele relații de calcul și

coeficienți pentru determinarea sarcinilor dinamice echivalente pentru cazul arborelui melcat.
 Ra
R Em 1=( X ∙ V ∙ Rr 1+Y ∙ Ra 1)∙ K s ∙ K t pentru
Y Rv
R Em 1=(0,45 ∙ 1∙ 690,25+1,67 ∙ 248,49)∙1,4 ∙1
R Em 1=1015,82[N ]

R Em 2=X ∙V ∙ Rr 2 ∙ K s ∙ K t
R Em 2=0,45 ∙1 ∙261,82 ∙ 1,4 ∙1
R Em 2=164,94[ N ]

unde : X = 0.45 – coeficientul sarcinii radiale;

Y = 1,67 – coeficientul sarcinii axiale;
Ks= 1.4 – coeficient de siguranţă;
Kt = 1.0 – coeficient de temperatură.

√
C rc=1015,82 ∙ 3 573 ∙97,91 ∙
32376,96
10
6
[N]

C rc=12394,32[ N ]

7.3. Capacitatea portantă necesară arbore-condus:

Lh
C rc=√3 573 ∙W 1 ∙ [N ]
106

- W 1 =4,89 (S`)
- R EP [N] sarcina echivalent[ a arborelui de pinion

În conformitate cu recomandările [1 pag 81,85] relația pentru determinarea sarcinii

dinamice echivalente depinde de raportul:

Ra 1
≠e
V ∙ Rr 1
unde Ra – sarcina axială a rulmentului, care se determină în dependenţă de
componenta axială a sarcinii radiale a rulmentului Rs :

R S 1=e ∙ Rr 1=0,41∙ 2159,14=885,24 [N ]

R S 2=e ∙ Rr 2=0,41∙ 2637,69=1081,45 [N ]
Ra 1=R S 1=885,24 [ N ]
Ra 1=R S 1 + F a=885,24+1360=2245,24 [N ]

F a=¿1360 forța axială în angrenaj

Rr 1 =R C =2159,14 [N]
Rr 2 = R D=2637,69 [N]
e=0,41
v=1
y=1,45

Ra 1 885,24
≠ e=¿ =0,41
V ∙ Rr 1 1∙ 2159,14
Ra 2 2245,24
≠ e=¿ =0,41
V ∙ Rr 2 1∙ 2637,69

În conformitate cu recomandările [1 pag 80,81] se aleg următoarele relații de calcul și

coeficienți pentru determinarea sarcinilor dinamice echivalente pentru cazul arborelui condus.
R Em 2=( X ∙ V ∙ Rr 2+Y ∙ Ra 2)∙ K s ∙ K t
R Em 2=(0,45 ∙ 1∙ 2637,69+1,45 ∙2245,24) ∙ 1,4 ∙1
R Em 2=6219 ,58 [N ]

R Em 2=X ∙V ∙ Rr 1 ∙ K s ∙ K t
R Em 2=0,45 ∙1 ∙2159,14 ∙1,4 ∙ 1
R Em 2=1360,25[ N ]

unde X = 0.45 – coeficientul sarcinii radiale;

Y = 1,45 – coeficientul sarcinii axiale;
Ks= 1.4 – coeficient de siguranță;
Kt = 1.0 – coeficient de temperatură.

√
C rc=6219,58 ∙ 3 573 ∙ 4,89 ∙
32376,96
10
6
[N ]

C rc=27945,50[ N ]

7.4. Alegerea finală a rulmenților

8. CALCULUL ASAMBLĂRILOR PRIN PANĂ

8.1 Calculul asamblărilor prin pană arbore-pinion

 Fig. Asamblarea cu pana paralela a arborelui pinion

8.1.1. Calculul de predimensionare

1. Alegerea dimensiunilor
d 3 m=16,6
l 3 p=36
Ft=370 [N]
b=5
h=5
t 1=3
t 2=2,3
L penei=(10...56) [mm]

2. Determinarea lungimii penei:

l=l 3 p-(5...10)
l=36
l=31...26
 3. Se adoptă l=28 [mm], adică o pană 5x5x28

8.1.2. Calculul de verificare

4. Verificarea penei aleasă la tensiunea de strivire σ s [Nmm2]

Ft
σ m= =σ s
As

A s [mm2] – suprafața de strivire

A s=( 0,94 ∙ h−t 1 ) ∙ l ef
A s=( 0,94 ∙ 5−3 ) ∙ 23
A s=39,1

l ef =l−b [ mm ]
l ef =28−3
l ef =25[mm]

370
σ m=
39,1
σ m=9,46 [ Nmm ] < σ s
2

¿[ Nmm2] - tensiunea admisibilă la strivire. Pentru bucșa de oțel și sarcini liniștite

¿[ Nmm2]
Având în vedere că tensiunea admisibilă de strivire a penei este sub limita admisă, se
acceptă în continuare pana 5x5x28.

8.2 Calculul asamblărilor prin pană arbore-condus

 Fig. : Asamblarea cu pana a arborelui condus

Date inițiale:
d 3 m=31 mm
l 3 p=58 mm
d 1 a=41 mm
l brut=50 mm
Ft=370 [N]

8.2.1 Calculul de predimensionare

Predimensionarea penei secțiunea (A-A)

 În conformitate cu diametrul d 1 a, (1, tab S9, pag 158) se adoptă dimensiunea secțiunii
transversale ale penei paralele.
b=12 mm
h=8 mm
t 1=5 mm
t 2=3,3 mm
Lungimea piesei l A− A (mm) se stabilește în dependență de lungimea butucului roții
dințate pe care este instalată pana, l but (mm).
l A− A =l but −(5 … 10)
l A− A =50−(5 … 10)
l A− A =45 … 40(mm)
În conformitate cu șirul de lungimi standardizate ale penei paralele, se adoptă
l A− A =40.
Așadar se adoptă în prealabil o pană de 12x8x40.

Predimensionarea penei secțiunea (B-B)

În conformitate cu diametrul d 3 a, (1, tab S9, pag 158) se adoptă dimensiunea secțiunii
transversale ale penei paralele.
b=10 mm
h=8 mm
t 1=5 mm
t 2=3,3 mm
Lungimea piesei l B −B (mm) se stabilește în dependență de lungimea treptei arborelui
pe care este instalată pana, l 3 a(mm).
l b−b=l3 a −(5 … 10)
l B −B=58−(5 … 10)
l B −B=53 … 48(mm)
În conformitate cu șirul de lungimi standardizate ale penei paralele, se adoptă l=50 .
Așadar se adoptă în prealabil o pană de 10x8x50.

8.2.2. Calculul de verificare al penelor adoptate

 Condiția de rezistență la forfecare este acceași ca la calculul penei pentru arborele-
melcat.
 Secțiunea A-A
l ef =L A− A −b [ mm ]
l ef =40−12
l ef =28[mm]

A s=( 0,94 ∙ h−t 1 ) ∙ l ef

A s=( 0,94 ∙ 8−5 ) ∙ 28
A s=70,56(mm2)

Ft 370
σ p= =
A s 70,56

σ p=5,24 [ Nmm 2 ]< σ s

Având în vedere că tensiunea admisibilă de strivire a penei este sub limita admisă, se
acceptă în continuare pana 12x8x40.

 Secțiunea B-B
l ef =LB −B−b [ mm ]
l ef =50−10
l ef =40 [mm]

A s=( 0,94 ∙ h−t 1 ) ∙ l ef

A s=( 0,94 ∙ 8−5 ) ∙ 40
2
A s=100,8(mm )

Ft 370
σ p= =
A s 100,8

σ p=3,67 [ Nmm ] < σ s

2
 Având în vedere că tensiunea admisibilă de strivire a penei este sub limita admisă, se
acceptă în continuare pana 12x8x40.