Studiul teoretic și experimental al

randamentului angrenajelor din structura

unei transmisii auto

Absolvent: ILIE I.A. DIANA - CAMELIA

Coordonator: conf. dr. ing.

Geonea I.
⚫ Cuprins

⚫ 1.Notiuni teoretice privind estimarea randamentului angrenajelor cilindrice

⚫ 2. Proiectarea angrenajului cilindric

⚫ 3. Calculul arborilor standului de incercare a angrenajelor

⚫ 4. Proiectarea constructiv funcțională a standului pentru testarea

angrenajelor

⚫ 5. Modelarea si simularea computerizata a dinamicii angrenajului testat

⚫ 6. Tehnologia de proiectare a unei roţi dinţate

 CAPITOLUL 1
NOTIUNI TEORETICE PRIVIND ESTIMAREA RANDAMENTULUI ANGRENAJELOR
CILINDRICE.

1. Scopul determinării
Scopul acestui studiu îl constituie testarea calității unui sistem de angrenaje cu roți cilindrice cu dinți
drepți.
Testarea se va realiza pe un stand cu circuit energetic închis, și presupune determinarea randamentului sistemului
de angrenaje solicitat dinamic, zgomote și vibrații. Determinarea randamentului se va realiza prin măsurarea
momentului de torsiune pe arborii standului, în cazul funcţionării în sarcină.

2. Considerații teoretice
În literatura de specialitate sunt prezentate diverse modele matematice pentru calculul randamentului unui
angrenaj.
Pentru a determina eficiența dinamică a unui angrenaj, sunt date relațiile de calcul [1], pe baza fig. 1:
F  Fm 
cos 1 F  Fm
sin 1 v2  v1 
(1)
cos 1 v12  v1 
sin 1
Fm  F 
unde: v2m-forța motoare;
F v1  F
v12 F -forța transmisă (utilă);
F -forța de alunecare (pierdută);
v1 -viteza roții 1 (conducătoare); Fig.1. Forțele din angrenaj
v2 -viteza roții 2 (conduse);
v12 - viteza relativă a roții 1 în raport cu roata 2 (este o viteza de alunecare);
 5. Determinarea randamentului angrenajelor pe un stand existent

Standul pentru determinarea randamentului angrenajelor cilindrice, pe care

se face determinarea exista in laboratorul de Organe de Masini, Facultatea de
Mecanica.
Schema cinematică a standului utilizat pentru determinarea
randamentului
sistemului de angrenaje este prezentat în fig. 2. Conform schemei
cinematice, roțile 1 și 3 sunt conducătoare, iar roțile 2 și 4 sunt conduse.
4
1 l3;e3 l4;e4
CT1
l1;e1
CF1 CF2 CF3 CF4
l2;e2

CF6 CF5
CT2
l8;e8 l6;e6 l1;e1
2 3
Fig. 2. Schema cinematică a standului pentru testarea angrenajelor.

Notațiile utilizate în fig. 2. sunt următoarele:

ME - motor electric asincron cu rotor în scurtcircuit; CFi, i = 1...7 - cuplaj
mecanic cu flanșă; CI -cuplaj de încarcare; li, i = 1...8 - lagăre cu rulmenți; ei , i =
1...8 - etanșare cu manșetă de rotație; 1.. .4 – roți cilindrice cu dantură exterioară;
CTi, i = l ..2 -captor de torsiune
 Pentru determinarea randamentului unui angrenaj sunt determinate
momentele de torsiune (cuplurile) pe arborii de intrare și ieșire ai reductoarelor
prin intercalarea în circuitul energetic a celor doi captori de moment CT1 și CT2
(fig. 3 și fig. 4).

Reductor

Captor cu timbre

Fig. 3a. Traductoare cu timbre tensometrice

Fig. 3b. Traductoare cu timbre tensometrice

 6. Etalonarea captorilor pentru măsurarea momentului de torsiune
Standul pentru determinarea randamenului angrenajelor cilindrice,
echipateste
cu traductoare tensometrice, fig.4, pentru masurarea momentului de
torsiune. Sunt utilizate timbre tensometrice de tip HBM, de tipul XY2x, conectate
în punte Wheastone completă [http://www.hbm.com/en/3444/xy2-xy4-torsion-
shear-strain-gauges-with-2-measuring-grids/].
Transmiterea semnalului electric de măsurare de la arbore la partea fixă, este
realizată prin sisteme cu perii colectoare, de tipul HBM – SK-6, fig. 4.
Arbore I
Arbore II

Fig. 4. Timbrele tensometrice pentru măsurarea momentului de tosiune,

și sistemele cu perii colectoare, montate pe capete de arbore.
 Diagrama de etalonare a arborelui I, este prezentată, în fig. 6
Nm
Arbore I Arbore I
Linear (Arbore I)
300
250 y = 1.9395x + 1.241
R² = 0.9999
Moment torsiune

200
150
Torque
[Nm]

100
50
0
0 50 100 150 200
Deformation[µm/
m]
Fig.6. Caracteristica moment de torsiune – deformaţie, pentru arborele I

Fig.5. Montajul
experimental pentru
etalonarea traductoarelor
 Încărcarea sistemului s-a realizat prin rotirea semi-arborilor liniei de arbore
I, respectiv poziţionarea decalată a dinţilor cuplajului cu dinţi, după cum se
prezintă în fig. 9. În fig. 9 se poate observa poziţionarea decalată cu un dinte a
flanşelor cuplajului. În acest mod se realizează un moment de torsiune intern în
circuitul celor două angrenaje. Momentul de torsiune intern creat prin rotirea semi-
arborilor liniei de arbore I, torsionează aproximativ în mod egal arborii transmisiei.

Fig. 9. Torsionarea semi-arborilor liniei de arbore I

 Cu sistemul încărcat prin torsionare liniei de arbori I, se vor efectua un
număr de 4 încercări, deteminînd variaţia momentelor de torsiune prezente pe
arbori. Rezultatele obţinute pentru valorile medii sunt prezentate în tabelul 1.
T [Nm] Shafts measured torque
-200

-400
Torque [Nm]

-600

-800 T1

-1000
T2
-1200
36 41 46 51 timp[sec]
Time [s]

Fig.10. Variaţia momentelor de torsiune pentru sistemul încărcat -Înregistrare 1

 Tabelul 1. Determinarea randamentului pentru mersul în sacină
Determinare randament Caracteristici geometrice roţi
experimental
Nr.
încercare T2 [Nm] T1 [Nm]  mn=5 rb[mm] ra[mm]

1 457.164 521.471 0.936 rb1=63.429 ra1=72.5

2 464.855 523.770 0.942 aw=140 rb2=72.82 ra2=82.5

3 465.756 527.298 0.939 z1=27 Unghiurile de presiune

4 460.527 529.264 0.932 z2=31 α1M=28.968 α1m=9.688

4
 0.937 Randamentul teoretic
i η=0.944
Media: i

1

4
Concluzii

Valorile randamentului obținute pe cale experimentală sunt comparate cu

cele calculate teoretic cu rel.15.
 2. PROIECTAREA ANGRENAJULUI
CILINDRIC

 
2 Din
T k k k k Z Z Z Z considerente
amin  u  1  3  
1H A V H H  H E 
2 a  u H lim b
 Z Z Z Z Z Z
 de constructie
 N L R v w x 
S se adopta
 HP
 aw=140 mm
amin
Distanţa minimă necesară între axe  
2
[mm] amin  1, 8  1  3
3 8 2 0 0 11,15  1 . 3  1  0, 9 5  2, 5 189, 9  0,
99   
2  0, 2 5 1,8 1100



 67, 204 TF1  u  1 k A kV k F  k F y  y Fa  ySa y 
m  
w a
S

N  R X
FP
m n min
mSTAS 3 2 8 0 0  1,8  1  11,151, 3  1  2, 5  2  0, 9 Se adoptă
Modulul normal minim necesar   0, 2 2 5
n
mn  3, 5
mm  1 4 0 2  0, 2 5 700
1111
1, 25
mn min calculat se standardizează la următoarea valoare
din STAS 822-82 (tabelul 4.16 – Anexa A.4). Se poate
alege şi o valoare mai mică dacă:
m STAS
m
n n

min STAS
 n 1 2
a u u
0 real
2 cos z
Distanţa între axe de referinţă a0  51 
1
139,506
[mm] 3, 5 27 1

27
a     139, 506
0
2  cos12
t  tg n   tg 20 
Unghiul de presiune de referinţă frontal  t  arctg  arctg
 cos    20, 283 .  20,283
cos12
[]    
wt  a0 cos  t  139,506  cos 20,946
Unghiul de angrenare frontal  wt  arccos  20, 946 . 20,946
[]   
a 140
 STAS 
z 2  z1
x x x  inv   inv 
 ,ns n1 n2 wt t
2tg
n

cu inv=tg- (sau tabelul 4.17 – Anexa A.4).

Coeficientul deplasării de profil însumate xns invt  tgt   t    tg 20, 283  20, 283  0, 015873 
180 180 xn1=0,16
xn2=-0,02
inv  tg      tg 20, 946  20, 946    0,
017206
wt wt wt
180 180
51  27
x ns  x  xn1  n2
 0, 017206  0, 015873  0,142mm
2tg20
xn1=0,16
xn1
Repartizarea coeficienţilor deplasării pe roţi Se foloseşte figura 4.15 sau 4.16 – Anexa A.4. xn2=-0,02
xn2
 z1  m n z  mn
d  z m . d  2 z m .
1
cos 1 t 2
cos 2

Diametrul de divizare t

- al pinionului (1) d1 , d2
z1  mn 27  3, 5
[mm] d  z m   96, 611 .
- al roţii (2) 1
cos  1 t
cos12
z2  mn 51 3, 5
d  z m   182, 487 .
2
cos  2 t
cos12
z2
i 12  la reductoare. i=51/27=1,888
z
Raportul de transmitere i 1
z1
i 21  la multiplicatoare.
z
2
m n z 2  z 1  d 2  d1 3, 5  51  27 
a   =  139, 549
Distanţa de referinţă între axe a0 [mm] 0
2 cos 2 2 cos12
 tg 
t  arctg  cos .
n

t  
Unghiul de presiune de referinţă frontal
[]  tg n 
 arctg     20, 283 .
tg 20
t  arctg
cos  cos12 
   
 a0 
  arccos cos  .
tw  
Unghiul de angrenare de referinţă frontal w

[]  a0 cos t  139,506 cos 20,946

 wt  arccos     20, 946 .
a 140
 STAS 
 2aw  z1 2
d  
Diametrul de rostogolire: 140  27
dw1  96, 923
- la pinion (1); w1
z z
- la roată (2). dw2 27  51 .
1
[mm] 2

2aw  z2 2
d  
140  51
 183, 076
w2
z z
27  51
1
2

1 2 3 4
aw  a0
y n  x  x n1
n 2 
m
Coeficientul normal de modificare a
yn
n
0,001
jocului de referinţă la cap 140  139, 506
0,16  0, 02   0, 001
3, 5
df 1  d  2  h*  c *  x n m
1 an n1 n

Diametrul de picior: df1  96, 923  2 1  0, 2 5  0 , 1 6  3, 5  89, 293

- al pinionului (1); df1 =89,293
df2 d d  2 h  c  x
* *
m n df2=173,597
- al roţii (2). f 2 2 an n n 2
[mm]
 182, 487  2 1  0, 25  0, 02   3, 5  173, 595
h   2h*  c*  m   2 1 0, 25  3, 5  7,875 .
Înălţimea de referinţă a dintelui h [mm] an n n

hsc=h-ynmn  7,85   0, 001 3,5  6,846

hsc
Înălţimea dintelui scurtat Scurtarea dintelui se face în scopul asigurării jocului la cap
[mm]
egal cu cel de referinţă.
d  d  2  h*  x b2= ydd1 msau b2=aaw.
Lăţimea: a1 1 an n1 n n
b2 b2=0,25*140=35 mm
-Diametrul
roţii (2);de cap: da1b1 [mm] 96, 611  2 1  0,16  0, 001 3, 5  104, 738
- pinionului b1=b* 2+(1…5) mm. da1=104,738
al pinionului(1).(1); d  d  2  h ban1=37
x mm  y  m 
- al roţii (2). da2 a2 2 n2 n n
da2=189,417
c  a  d d  c m
1
[mm] *
n1
182, 487  2 1 2 0, 02  0, 001 3, 5  189, 417
w f2 a1 n n

1
140  173, 597 104, 738  0,8325mm  0, 25*3, 5  0,875mm
Verificarea jocului la capul dinţilor - 2
c  a  d  d  c
1 1
*
 m  140  89, 293 189, 417  0, 645mm
n2 w f1 a2 n n
2 2

 0, 25*3, 5  0,875mm
 CAPITOLUL III
CALCULUL ARBORILOR STANDULUI DE INCERCARE A ANGRENAJELOR

1. Calculul parametrilor cinematic și dinamici

Se cunosc:
P1  6kW
n1  1500 rot / min
ic  1.8 -raportul de transmitere
n 1500
n2  i 1  1.8  833.333 rot/min
c

Momentele de torsiune pe arbori sunt calculate cu relatiile:

6
P
T1  9.55 10 6 n 1  9.55 10 6 
1
38200Nmm 1500
6
P
T2  9.55 10 6 n 2  9.55 10 6 833 
2
68787.5Nmm

2. Calculul fortelor din angrenaj

Fortele din angrenajul cilindric cu dinti inclinati se face pe baza schemei de calcul si a relațiilor
(1).
Forțele nominale din angrenajul cilindric cu înclinaţi:

Fig. 1. Forțele nominale din angrenajul cilindric cu înclinaţi.

3. Predimensionarea arborelui I.
Se face cu relația:
16
d1  3  19.82mm 
38200
20mm
  25
Calculul reacțiunilor
Planul vertical
 M y  A  0; Ft1  48.5 VB 48.8  48.5 
0 . Ft1  48.5 753.08  48.5
VB   

376.54 N
48.5  48.5 97
 M B   0;
y Ft1  48.5 VA 48.8  48.5   0
V.A  Ft1  48.5 
753.08  48.5


Planul376.54
orizontal
N
 M 48.5
y  A
 48.5 97 H B 48.8  48.5  
0; Fr1  48.5
0 .
H B  Fr1  48.5  274.098  48.5  137.049 N
48.5  48.5 97

 M B   0;
y Fr1  48.5  H A 48.8  48.5   0
. A  Fr1  48.5
H

274.098  48.5


48.5  48.5
137.049 N
97
 Ft1
1 2 3 4
A B V

VA VB
96 48.5 48.5

Fr1 4
1 2 3
A B

HA HB
18262.19

+ + MV [Nmm]

6646.876

MH [Nmm]
+ +

19434.21

MR [Nmm]
+ +
38200

+ + TI [Nmm]
29185.537
21777

+ Mech [Nmm]
+ +

Diagrama de solicitare a arborelui I

Arborele II

Calculul reacţiunilor
Planul vertical
 M y C   0; Ft 2  48.5 VD 48.8  48.5   0
.
VD  Ft 2  48.5  744.469  48.5  372.234 N
48.5  48.5 97

 M D   0;
y VC 48.8  48.5   Ft 2  48.5 
VC  Ft 2  48.5  744.469  48.5  376.54 N
0 .
48.5  48.5 97
Planul orizontal

 M C   0;
y Fr 2  48.5  H D 48.8  48.5   0
. D  Fr 2  48.5  270.964  48.5  135.482 N
H
48.5  48.5 97

 M D   0;
y Fr 2  48.5  H C  97  0 .
H C  Fr 2  48.5  270.964  48.5  135.482 N
48.5  48.5 97
 Ft2
2 3 4
1
C D V

48.5 48.5 96

VC VD
1 2 Fr2 4
C 3 D H

HC HD
-18053,349

- - MV [Nmm]

-6570,877

- - MH [Nmm]

19211,971

- - 68787,5 MR [Nmm]

+ +
TII [Nmm]
43662,749 39208,875

+ + +
Mech [Nmm]

Diagrama de solicitare a arborelui II

 CAPITOLUL IV

PROIECTAREA CONSTRUCTIV FUNCȚIONALĂ A STANDULUI

PENTRU TESTAREA ANGRENAJELOR
Prin proiectarea standului pentru testarea
angrenajelor, se dorește determinarea următoarelor caracteristici ale
unui angrenaj:

- determinarea randamentului angrenajului.

-determinarea zgomotelor și vibrațiilor în angrenare.

-determinarea numarului de ore de funcționare până la scoaterea din uz a

angrenajului (apariția pitingului).

-determinarea solicitărilor de la baza dintelui, în regim static.

Cerintele de proiectare presupun încercarea angrenajelor, pentru puteri de

max. 6KW și turații de maxim 1500 rot/min.

Schema cinematică a standului pentru testarea angrenajelor, este prezentata

în fig. 1.

I Motor
A B
Frana
C
D

II

Fig. 1. Schema cinematică a

standului.
Proiectarea rotilor in GearTrax.
Datele introduse, conform calculului prezentat in capitolul anterior sunt:

- numerele de dinti: z1-27; z2=51.

-modulul normal, mn=3,5 mm.

-distanta intre axe: 140 mm

-coeficientii deplasarii de profil: xn1=0,16; xn2=-0,02

Aceste date introduse se pot vedea in fereastra din fig. 2, pentru pinion, si
fig. 3 pentru roata. Se poate observa faptul că gradul de acoperire axial,   1, 610
este la fel ca și cel calculat in capitolul anterior.

Fig.2. Datele de proiectare pentru pinion

Fig.5. Forma constructiva a arborelui 2.
Fig.7. Modelul geometric al pinionului
Cele doua semicuplaje cu flanșe sunt prinse cu 4 șuruburi ISO 4014 M10x40x26,
așa cum se vede în fig. 11.

Fig. 11. Semicuplaj de fixare.

Motorul de actionare este montat cu bride de fixare, si cu ajutorul
piulitelor speciale pentru canal T (pozitia 1), asa cum se arata în fig. 12.

Fig. 12. Montarea motorului de actionare pe suport.

Fig.13. Montarea generatorului (franei electrice)
Cuplajul dintre generator si arborele 2 (de iesire) din reductor este tot de tipul cu
flanse.

Fig. 14. Cuplajul cu flanse dintre reductor si generator

Batiul standului este in constructie sudata din profile rotunde (3) si profil U (1). La
partea superioara, pentru fixarea componentelor sunt sudate doua traverse cu canal
T (2).

1
Fig. 20. Montarea angrenajului in carcasa.
 CAPITOLUL V

MODELAREA SI SIMULAREA COMPUTERIZATA A DINAMICII

ANGRENAJULUI TESTAT
Pentru a simula dinamica angrenajuluitestat
vom utiliza programul ADAMS.

Etapele pentru construirea modelului dinamic in ADAMS sunt descrise

in continuare.

-modelul CAD este importat in ADAMS, fig. 1.

Fig. 1 Modelul CAD al angrenajului

Studiul cu elemente finite a starii de tensiune si deformație din angrenaj

Pentru analiza cu elemente finite vom utiliza soft-ul Ansys. În aces scop
modelul proiectat al angrenajului va fi transferat în baza de date a programului
Ansys, asa cum se prezintă în fig. 9.

Fig.10. Discretizarea angrenajului in elemente finite

Fig.14. Distribuția tensiunilor echivalente.
Fig. 16. Harta distribuției deformațiilor echivalente.