Universitatea din Pitești

Facultatea de Mecanică și Tehnologie

Secția: TCM

PROIECT
ORGANE DE MAȘINI

Student:
 TEMA PROIECTULUI

Să se proiecteze o transmisie mecanică formată din:

- transmisie prin curele trapezoidale: TCT
- reductor de turație cu roți dințate cilindrice in două trepte: RCII
- cuplaj :C
- mașina de lucru: ML

A. Date inițiale:

- Puterea la arborele mașinii de lucru, PML= 7 , 1 Kw;

- Turația la arborele mașinii de lucru, nML= 1 0 0 rot/min;
- Raportul de transmitere al reductorului, iR= 2 5 ;
- Tipul reductorului DV ;
- Transmisia lucrează 3 schimburi pe zi în regim 8 ore ;
- Durata de funcționare impusă, Lh = 20 450 (ore).

B. Conținutul proiectului tehnic:

1. Studiul soluțiilor tehnice de reductoate cu roți dințate cilindrice cu două trepte.

Alegerea soluției pentru proiectare;
2. Calculul cinematic și dinamic al transmisiei mecanice: schema cinematică,
schema constructivă a reductorului.
3. Calculul transmisiei prin curele trapezoidale;
4. Calculul angrenajelor: angrenajelor z1 – z2; z3 – z4;
5. Proiectarea arborilor;
6. Alegerea și verificarea rulmenților;
7. Alegerea și verificarea elementelor de asamblare ale roților pe arbori;
8. Alegerea și verificarea cuplajului;
9. Calculul termic;
10. Ungerea și etanșarea;
11. Construcția carcasei.

C. Parte grafică
1. Desenul de ansamblu al transmisiei mecanice
2. Desenul de execuție al roții dințate z2
3. Desenul de execuție al arborelui de ieșire.
 Capitolul 1
Studiul soluțiilor tehnice de reductoate cu roți dințate cilindrice cu două
trepte. Alegerea soluției pentru proiectare

Reductoare cu roți dințate. Generalități

Reductoarele fac parte din marea categorie a transmisiilor mecanice și servesc

la reducerea (micșorarea) numarului de turații și la mărirea (creșterea) momentului
de torsiune. Se încadrează în categoria transmisiilor prin angrenaje cu roți dintate
cu raport de transmitere constant i>1 montate în carcase inchise.
Reductoarele cu roți dințate au o largă utilizare datorită avantajelor pe care le
prezintă: raport de transmitere constant, posibilități de realizare a unor
transmisii cu încărcări de la câțiva newtoni la încărcări foarte mari, gabarit redus și
randement ridicat, întreținere simplă și ieftină . Ca dezavantaje se menționează:
cost relativ ridicat, execuție și montaj de precizie, producerea de zgomot, șocuri .
Reductoarele cu angrenaje cilindrice sunt cele mai răspândite datorită gamei
largi de puteri și rapoarte de transmitere ce se pot realiza cu ajutorul lor cât și a
posibilității tipizării și execuției în uzine specializate.
Reductoarele cilindrice sunt standardizate și tipizate atât la noi în țară cât și în
țările cu industrie dezvoltată.
Reductoarele de turație sunt mecanisme cu roți dințate, de uz general, destinate
reducerii turației și amplificării momentelui de torsiune. Aceste mecanisme,
realizate ca unități independente pot fi adaptate în diverse transmisii, permițând
utilizarea de motoare de acționare cu gabarit mic, dar de turație mare, comparativ
cu cea necesară procesului de lucru.
Reductoarele cu angrenaje cilindrice pot fi construite cu roți dințate cilindrice
cu dinți drepți , înclinați sau în V , cu dantura exterioară și , foarte rar , cu dantura
interioară. Felul danturii depinde de viteza periferică a roții și de destinația
transmisiei.
Reductoarele dințate cilindrice cu dinți drepți se recomandă: la viteze
periferice reduse ,cănd nu apar șocuri și zgomot,în cazul în care nu se admit forte
axiale în arbori și ladăre, la cutii de viteze cu roți deplasabile.
 Roțile dințate cilindrice cu dinți înclinați în V se recomandă la angrenaje
silențioase și la viteze periferice mari.
Reductoarele care în componența lor au numai angrenaje cilindrice se numesc
reductoare cilindrice.

Reductoare cu roți dințate cilindrice cu două trepte

Clasificarea reductoarelor cilindrice, cu axe fixe, se poate efectua pe baza mai

multor criterii, după cum urmează: numărul angrenajelor (treptelor) inseriate : cu o
treapta, cu doua trepte, cu trei trepte.
Reductoarele cilindrice în două trepte, obținute prin inserierea a două
angrenaje cilindrice, sunt cel mai frecvent utilizate în realizarea
transmisiilor. Rapoartele de transmitere pot ajunge la valori de 50. Schema cea mai
utilizata de reductor cilindric în doua trepte este cea a reductorului obișnuit (fig.1),
care necesită însa arbori rigizi pentru montarea roților, întrucât acestea sunt dispuse
asimetric față de reazeme, ceea ce influențează negativ asupra distribuției sarcinii
pe lungimea de contact a dinților.

Fig.1.Reductor cilindric în două trepte

 Simetrizarea schemei cinematice a reductoarelor cilindrice în două trepte prin
bifurcarea uneia dintre trepte (fig.2 și 3) prezintă avantajul uniformizării
distribuției sarcinii pe lungimea de contact a dinților; treptele bifurcate se execută
cu dantura înclinată, în sens opus. Arborele intermediar al reductorului bifurcat se
recomandă să aibă posibilitatea de deplasare axială, asigurându-se, în acest fel,
echilibrarea încarcării celor două ramuri bifurcate ale transmisiei.

Fig.2. Schema cinematică a reductoarelor cilindrice în două trepte prin bifurcarea

uneia dintre trepte
Fig.3. Schema cinematică a reductoarelor cilindrice în două trepte prin bifurcarea
uneia dintre trepte
Reductoare cilindrice cu doua trepte
Orizontale
Obisnuit Coaxial Bifurcat in treapta I Bifurcat in treapta a II-a

Verticale
Obisnuit Coaxial Bifurcat in treapta I Bifurcat in treapta a II-a

Fig.4. Reductoare cilindrice cu două trepte

Reductoarele cilindrice coaxiale (fig.5) asigură atât încarcarea simetrică a

arborilor, cât și reducerea substanțială a lungimii (înalțimii) reductorului, însoțită
de o creștere nesemnificativă a lățimii acestuia, determinată de necesitatea
utilizării unui lagar interior, pentru sprijinirea arborilor de intrare și de ieșire. Se
obține deci, în ansamblu, o reducere a gabaritului reductorului și se asigură
condiția, uneori necesară, de coaxalitate a arborelui de intrare cu cel de ieșire.
 Fig.5. Reductor cilindric coaxial

Reductoarele cu două trepte se execută practic în patru variante. Varianta din

figura 6 se foloseşte la rapoarte de transmitere i = 7,1 ... 56, cu randament de
0,97 ... 0,98 şi este cea mai răspândită, fiind standardizată. Datorită poziţiei roţilor,
reacţiunile din reazeme sunt diferite dar, din motive constructive şi de exploatare,
se aleg rulmenţi identici pentru cele două lagăre ale aceluiaşi arbore. Pentru
reducerea încărcării din reazemele arborelui intermediar este avantajos a se utiliza
roţi dinţate cu dinţi înclinaţi, înclinarea dinţilor fiind în acelaşi sens la roţile de pe
arborele intermediar.
 Fig.6.Reductor cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi în două trepte:
a - vedere generală; b - schemă.

La puteri mai mari şi rapoarte de transmitere i = 7,1 ... 60 se utilizează reductoare

cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi în V, varianta din figura 7.

Fig.7.Reductor cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi în V în două trepte:

a - vedere generală; b - schemă.
 Pentru rapoarte de transmitere i = 7,1 ... 56, la distanţe dintre axe, variind între
160 şi 560 mm, cu un randament de 0,97 ... 0,98, se folosesc reductoare cu două
axe geometrice, varianta din figura 8. Acestea sunt rapid construcţii scurte dar de
lăţime mărită. Ambele roţi conduse pot ajunge în baia de ulei; arborele condus se
află în continuarea arborelui motor.

Fig.8 Reductor cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi în două trepte (coaxial):
a - vedere generală; b - schemă.
 Fig.9. Schema cinematică

ME- motor electric asincron trifazat

TCT - transmisie prin curea trapezoidală

RTC2  - reductor de turație cilindric cu două trepte

CPM- cuplaj permanent mobil

ML- mașină de lucru

Z1, Z2, Z3, Z4  - roți dințate

 Capitolul 2.
Calculul cinematic şi dinamic al transmisiei mecanice

2.1. Schema transmisiei mecanice (TM)

Fig .10. Schema transmisiei mecanice

TCT - transmisie prin curele trapezoidale;

R - reductor cu roţi dinţate;
ME - motor electric;
ML - maşina de lucru.

2.2. Calculul randamentului total al transmisiei mecanice

Mecanismele componente ale TM sunt în serie, deci relaţia de calcul pentru k

cuple de frecare este:
ηt = η1 · η2 · η3 … ηk-1 · ηk
Pentru cazul unui proiect în care reductorul este cilindric cu două trepte, schema
desfăşurată sau coaxială
ᶯt = ᶯtct · ᶯR
ᶯR = ᶯ rdc² ·ᶯ rul³
Pe baza schemei cinematice din capitolul 1 randamentul total al transmisiei
mecanice se calculează cu relația:

ᶯ tot = ᶯ tct · ᶯ rdc² ·ᶯ rul³

unde :
 η tct - randamentul transmisiei prin curele trapezoidale

În tabelul 2.1. se recomandă η tct = 0,92 ... 0,94. Adopt η = 0,93

rdc - randamentul angrenajului cilindric
În tabelul 2.1. se recomandă η rdc = 0,97 ... 0,99. Adopt η = 0,98
ηrul - randamentul unei perechi de rulmenţi
În tabelul 2.1. se recomandă η rul = 0,99 ... 0,999. Adopt η = 0,99
Rezultă: ηt =¿0,93 · 0,98² · 0,99³ = 0,87

2.3. Calculul puterii ME şi alegerea din STAS

Randamentul TM are relaţia:

P ML
ηt =
PME

Rezultă:
PML
P ME= =8,16 8 Kw
ηt

Există STAS care reglementează puterea la motoarele electrice. Aceeaşi putere

standardizată este la motoarele electrice cu 2 perechi de poli, 4 perechi, 6 şi 8
perechi de poli, adică la 3000 rot/min, 1500, 1000 şi 750 rot/min. Anexa 1 prezintă
caracteristicile motoarelor electrice asincrone produse de Electromotor Timişoara.
Pentru a alege un motor electric care să conducă în transmisie la un raport de
transmitere la TCT > 1 rezonabil, se determină turaţia de intrare în reductor.
Raportul de transmitere al reductorului se determină cu relaţia:
n1
iR =
nML

Rezultă: n1 =i R ⋅ nm =25 ⋅ 100=2500 rot/min

L

unde n1 este turaţia de intrare în reductor.

În funcţie de P MEC şi n1, din Anexa 1 se alege un motor electric cu următoarele
caracteristici:

P ME=7,5 kw
n ME=2890rot /min

Tip motor AT 132S-2B

MP / Mn = 2

M max / Mn = 2,2

Dimensiuni capăt de arbore:

2.4. Calculul cinematic

a. Rapoarte de transmitere:
 raportul de transmitere total
n ME
it = =¿
n ML 28,9

 raportul de transmitere al TCT

it
i t =itct ⋅i R ⇒ itct = =1,15
iR

 rapoartele de transmitere ale treptelor din reductor

i R =i 1 ⋅i 2(pentru un reductor cilindric cu 2 trepte)

Din tabelul 2.2, în funcţie de valoarea standardizată a lui iR şi de schema

reductorului se alege i1şi i 2
i R =25
Adopt : desfășurarea 5 ×5
i R =i 1 ⋅ i 2=6,3 ×3,55
b. Turaţiile pe arborii reductorului:

Relaţia generală a unui raport de transmitere este:

n1 ω1 z 1
ⅈ= = =
n2 ω2 z 2

Rezultă
n1 2500
i 1= ⇒ n 2= =396,82 rot/min
n2 6,3

n2 396,82
i 2= ⇒ n3= =111,78 rot/min
n3 3,55

2.5. Calculul dinamic

Se determină puterile şi momentele de torsiune:

 Puteri

P1=P ME ⋅ ηtct = 7,5 ⋅0,93=6,97 KW

P2=P1 ⋅ηrⅆc ⋅ηrul=¿6,97 ⋅0,98 ⋅0,99=6,76 ¿ KW

P3=P2 ⋅ηrⅆc ⋅ηrul =6,76 ⋅ 0,98 ⋅0,99=6,55 KW

 Momente de torsiune

6 Pi
M ti =9,55 ⋅10 [N ⋅mm ],i=1,2,3
ni
 6 P1 6 6,97
M t =9,55⋅10 ⋅ [N ⋅mm]=9,55 ⋅ 10 ⋅ =26625,4 [ N ⋅mm ¿
1
n1 2500

6 P2 6 6,76
M t =9,55⋅ 10 ⋅ [N ⋅mm]=9,55 ⋅ 10 ⋅ =¿ 129116 [ N ⋅mm ¿
2
n2 500

P3 6,55
M t =9,55 ⋅106 ⋅ [N ⋅mm]=9,55 ⋅ 106 ⋅ =625525 [ N ⋅mm ¿
3
n3 100

Capitolul III
3. Calculul transmisiei prin curele trapezoidale
(TCT)
3.1. Schema cinematică a transmisiei mecanice

3.2. Proiectarea TCT

Proiectarea TCT se face conform STAS 1163, STAS 1162 și STAS 7192.

Etapele de calcul sunt prezentate în STAS 1163 și în Îndrumar, Tabelul 7.8.

3.2.1. Date de proiectare

p1= pC =p ME =7,5 kW

unde pC reprezintă puterea calculată

rot
n1 =n ME=2890
min

i tct =1,15
3.2.2. Profilul curelei

Se alege din monograma Fig. 7.6. B (pag 176).

Din p1 și n1 se ridică perpendiculara și din intersecția acestora rezultă

cureaua SPZ îngustă.

3.2.3. Diametrul primitiv al roții mici D p 1

Se alege constructiv din Tabelul 7.9.

Adopt D p =125 mm .
1

3.2.4. Diametrul primitiv al roții mari D p 2

D p =i tct ∙ D p =1,15 ∙125=143,75⇒ D p =143,75 mm

2 1 2

3.2.5. Diametrul primitiv al rolei de întindere

D p =(1 … 1,5) ∙ D p
0 1

Adopt D p =1,4 ∙ D p ⇒ D p =1,4 ∙ 125=175⇒ D p =175 mm

0 1 0 0

3.2.6. Distanța dintre axe

0,7 ( D p + D p )≤ A ≤ 2( D p + D p )
1 2 1 2

0,7 ( D p + D p ) =0,7 ( 125+143,75 ) =188,125

1 2

Adopt A=200 mm.

3.2.7. Unghiurile dintre ramurile curelei

D p −D p 143,75−125
γ=arcsin 2 1
=arcsin =2,68 ⇒ γ =2,68
2A 2 ∙200

3.2.8. Unghiurile de înfășurare β 1 , β 2

β 1=π−2 γ =180−2∙ 2,68=174,64 ⇒ β 1=174,64

 β 2=π +γ =180+2,68=182,68 ⇒ β 2=182,68

3.2.9. Lungimea curelei L

L=2 A+0,5 π ( D p + D p )=2∙ 200+0,5 ∙ π ( 125+143,75 )=822,15⇒ L=822,15 mm

1 2

Se standardizează conform STAS 1163⇒ L=900 mm

3.2.10. Distanța dintre axe

A=p + √ p+ q

L π 900 π
p= − ( D p + D p )= − ( 125+143,75 ) =94,46 ⇒ p=119,46
4 8 1
4 8 2

2
( D p −D p ) 2
( 143,75−125 )
q= 2 1
= =43,94 ⇒ q=43,94
8 8

A=119,46+ √ 119,46+43,94=132,24 ⇒ A=132,24 mm

3.2.11. Viteza periferică

π ∙ D p ∙ n1 π ∙125 ∙ 2500 m
v= 1
= =16,36 ⇒ v=16,36
60000 60000 s

m
Dacă v ≤ 40 s alegem curele înguste.

3.2.12. Coeficientul de funcționare

Conform felului încărcării, tipul mașinii și numărul de schimburi alegem din
Tabelul 7.11 valoarea coeficientului de funcționare 1,2.

3.2.13. Coeficientul de lungime

Conform Tabelului 7.10 valoarea coeficientului c L, extras din STAS 1163

este 0,96.

3.2.14. Coeficientul de înfășurare

c β=1−0,003 ( 180° −β 1) =1−0,003 ( 180−174,64 )=0,98⇒ c β =0,98

3.2.15. Puterea nominală transmisă la o curea

( −0,09
p0 = a 1 ∙ v 1 −
b1
D1
2
)
−c 1 ∙ v1 ∙ v 1

Din Tabelul 7.13⇒ p0 =5,83 kW

3.2.16. Numărul de curele preliminar, z 0

c f ∙ pc 1,2∙ 7,5
z 0= = =24,61 ⇒ z 0=25,61
c L ∙ c β ∙ p0 0,96 ∙ 0,98∙ 5,93

3.2.17. Coeficientul numărului de curele

Din Tabelul 7.14 alegem z c =0,95

3.2.18. Numărul de curele definitiv, z

z 0 24,61
= z= =25,90 ⇒ z=25,90
z c 0,95
Observație. Numărul z se rotunjește la un număr întreg⇒ z=2 curele

3.2.19. Frecvența de încovoiere

3 v 3 16,36
f =10 ∙ x ∙ ¿ 10 ∙2 ∙ =36,35 ⇒ f =36,35 Hz
L 900
f ≤ 40 Hz ⇒ curea cu inserții rețea

3.2.20. Forța utilă

3 p 3 7,5
F u=10 ∙ =10 ∙ =458,43 ⇒ F u=458,43 [ N ]
v 16,36

3.2.21. Forța de întindere a curelei

S0 =(1,5 … 2)∙ F u

Adopt S0 =1,7∙ F u=1,7 ∙ 458,43=779,33 ⇒ S 0=779,33 [ N ]

3.2.22. Parametrii constructivi ai roților

B=2 f +( z−1) e

Din Tabelul 7.7 adoptn=2,5 , e=12, f =8 ± 1 ,t=11,5

B=2 ∙ 9+ ( 2−1 ) 12=30 ⇒ B=30 mm

D e =D p +2 n=125+ 2∙ 2,5=130 ⇒ De =130 mm

1 1 1

De =D p +2 n=143,75+ 2∙ 2,5=148,75 ⇒ De =148,75 mm

2 2 1

Capitolul IV.
Proiectarea angrenajelor

Angrenaj z1 – z2

Date iniţiale:

a. Puterea nominală de transmis: P1=6,97[kW];

 b. Turaţia roţii conducătoare: n1=2500 [rot/min];

c. Raportul de transmitere: i1=6,3;

d. Durata de funcţionare a angrenajului: Lh =20 450[ore];

e. Condiţiile de funcţionare:
- sursa de putere [motor electric, m.a.i.]
- felul maşinii antrenate;
- caracterul sarcinii, mărimea şocurilor.

3.1. Metoda de calcul a angrenajelor cilindrice

Etape:

A. Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenajului

A.1. Momentul de torsiune nominal transmis de pinion:

P1 6,97
M t =9,55⋅ 10 6 ⋅ [N ⋅mm]=9,55 ⋅106 ⋅ =26625,4 [ N ⋅mm ¿
1
n1 2500

A.2. Calculul vitezei periferice a pinionului:

√ √
2
4 n1 P 1 2
4 2500 ⋅6,97
v p 1 =0,108 ⋅ [m / s ]=0,108⋅ =5,53[m/ s ]
i1 6,3
A.3. Precizia de execuţie a angrenajului

Se determină conform recomandărilor din anexa 3.1 (tabelul 2).

Conform anexei 3.1 adoptăm treapta de precizie la dantura înclinată la

v p 1 =5,53[m/s]egală cu7-8.

A.4. Alegerea materialului, a tratamentului termic şi a tehnologiei de execuţie a

roţilor dinţate

Materialul se alege conform recomandărilor din anexa 3.2.

Adopt STAS 791 avem materialul 40 Cr 10*

Tratamentul termic folosit: îmbunătățire la duritate, HB= 240 ... 340, rezistența la rupere
σ r=1000 [ N / mm2 ] , rezistența la curgere σ c =800 [ N /mm2 ].

Adopt HB=340.

Tensiunea limită la încovoiere:

σF =0,4 ∙ HB+155=0,4 ∙340+155=291⇒σ F

lim ¿ =291 [ N /mm2 ] ¿
¿
lim ¿

σH lim ¿ =1,8 ∙ HB+200=1,8 ∙340+200=812⇒ σ H =812 [ N /mm2 ] ¿

¿
lim ¿

A.5. Alegerea coeficienţilor Ψa, Ψd, Ψm

Recomandări din tabelul 3.1.

Se aleg din Tabelul 3.1.

Ψ a =0,5
Ψ d =1 … 1,2
Ψ m =25

A6. Alegerea unghiului de înclinare

 β ¿15 ..... 20 – pentruroţi îmbunătăţite ;
0 0

Adopt β=15 ° .

A7. Alegerea ritmului de funcționare

Factorul dinamic de funcţionare se alege în funcţie de maşina motoare.Din

Tabelul 3.2. adoptăm k A pentru șocuri ușoare.

Adopt k A =1,5 .

A.8 Tensiunile admisibile pentru solicitarea de contact, respectiv de încovoiere

pentru predimensionare

Relaţiile de calcul sunt:

σ HP=0,87 ⋅σ HPlim ⋅ z N ⋅ z w=0,87 ⋅ 812 ⋅1⋅1=¿706,44

σ FP=0,87⋅ σ FP lim ¿⋅Y N ⋅Y δ=0,87 ⋅291⋅1 ⋅ 0,98=248,10 ¿

unde: ZW – factorul durităţii flancurilor. Se recomandă ZW = 1

ZN, YN – factorii durabilităţii pentru contact şi încovoiere, pentru Lh > 10000

ore, ZN = YN = 1
Yδ – factorul relativ de sensibilitate al materialului la concentrarea de tensiune
de la baza dintelui, la durabilitate nelimitată. Se alege conform [11]. Recomandăm
Yδ = 0,98.

A.9 Determinarea distanţei dintre axe

Atât angrenajele îmbunãtãţite, cât şi cele durificate superficial, au ca solicitãri

de bazã solicitarea de contact şi cea de încovoiere a dinţilor. Volumul angrenajului
prezentat prin bd1 2 , a 3 etc., pentru P1 şi i(u) date, depinde de asigurarea
portanţei la contact. Modulul minim necesar va rezulta din condiţia asigurãrii
rezistenţei la încovoiere la baza dintelui.
 Din relaţiile de verificare a tensiunii de contact la obosealã, adoptând valori
medii recomandate pentru unii factori, rezultã:

- pentru angrenaje cilindrice cu dinţi înclinaţi:

a=(0,8 … 0,9) ⋅(u ± 1)

√
3 Mt
ψ a ⋅σ
1

2
HP ⋅u
k a ( z E z β z H )2

√
a=( 0,8 … 0,9 ) ⋅(6,3 ± 1) 3
26625,4
2
0,5 ⋅ ( 706,44 ) ⋅ 6,3
1,5 ¿ ¿

a = ( 0,8 … 0,9 ) ⋅7,3 ⋅ 19,005=( 4,8 …5,4 ) ⋅19,005=(110,98 … 124,86)

unde: z E – factorul de elasticitate al materialului, ZE = 189,8 pentru materialul

roţilor din oţel laminat.

z β - factorul înclinãrii dinţilor pentru solicitarea de contact

z H - factorul zonei de contact., pentru predimensionare,

z H =2,49 √ cos β =2,49√ cos 15= 2,44

A.10. Adoptarea distanţei dintre axe

Se adoptă distanţa dintre axe conform STAS 6054, tabel 3.3.

Adopt a= 125

A.11. Calculul modulului minim necesar

Din solicitarea de încovoiere la piciorul dintelui, relaţia:
 M t 1 ( u ±1 ) ⋅ K A ⋅ K V ⋅ K Fa ⋅Y F ⋅Y β ⋅ S F
mne ≥
ψ a ⋅ a2 ⋅ σ F lim ¿ ⋅K FN ⋅Y s ⋅Y FX ¿

26625,4 ⋅7,3 ⋅1,5⋅1,2 ⋅ 1,25 ⋅2,25 ⋅0,875⋅ 1,5

mnⅇ ≥ 2
0,5⋅ 125 ⋅ 291 ⋅1⋅1 ⋅1

mne ≥ 0,56

Se adoptă: K V =1,1(1,2) ; K Fa=1,25 ; K Fβ =1,2...1,45;

Y F=2,25 ; S F =1,5; K F =Y s=Y FX =1. Valorile din paranteză sunt pentru dinţi înclinaţi.
N

β
Y β=1− pentru 0 < β < 24 0
120

15
Y β=1− = 0,875 pentru β > 24 0
120

Valoarea obţinută pentru modul standardizat conform STAS 822

Raţionamentul de adoptare
a. dacă mne 1 mm, se adoptă mn = 1;

b. dacă mne> 1 mm, se adoptă o valoare din tabelul 3.4., apropiată de cea calculată
din şirul I de valori.

Adopt mne =1mm .

A.12. Calculul numărului de dinţi ai roţilor dinţate

Din consideraţii geometrice şi cinematice, numărul maxim de dinţi ai pinionului se

determină cu relaţia:
 2 a w ⋅cos β
Z¿1 =
mn (u ±1)

¿ 2 ⋅125 cos 15
Z1 = =33,07
1 ⋅ ( 6,3+1 )

Se recomandă a se alege numărul de dinţi ai pinionului la o valoare întreagă

conform relaţiei:

Z1 ≥ Z 1 min, unde Z1 min = 17 teoretic, practic se poate adopta Z1 min =12 … 14

Adopt Z1 =17

De asemeni, un modul mn=1 nu este recomandat. de aceea se recomanda mn>1.

Pentru aceasta se adoptă Z1 astfel încât recalcularea modulului cu relaţia:

2 au ⋅cos β
m n=
z 1 (u ± 1)

2⋅ 125⋅cos 15
m n= =1,94 1,
17 ( 6,3+1 )

să fie un modul conform STAS 822.

Adopt mn=2
¿
În continuare de calculează numărul de dinţi Z1 cu relaţia lui Z1 .

Numărul de dinţi ai roţii conduse devine: Z2 = Z1·u = 17 ⋅6,3=107,1

Adopt Z2 =107

Pe cât posibil, între Z1 şi Z2 să nu existe divizori comuni.

 A.13. Verificarea raportului de transmitere

z 2 107
uef = = =6,29
z 1 17

Abaterea admisă este de maxim 3%.

| |
1−
u ef
u
≤ Δu=0,3

|1− 6,29
6,3 |
= 0,001≤ Δu=0,3

A.14. Distanţa dintre axe de referinţă

mn
a d= (z + z )
2 cos β 1 2

2
a d= (17+107)
2 ⋅cos 15

a d=¿ 127,72

Se recomandă:

|a w−a d∨¿ (0,1 … 1,3)⋅ mn

|125-127,72|= 2,72
1,36 ⋅2=2,72

B. Calculul geometric al angrenajului cilindric

B.1. Elementele cremalierei de referinţă, STAS 821

mn= (valoarea adoptată din STAS) α 0=α n=α =200 , h¿a=1 ;h¿f =1,25 ; c ¿0=0,25

mn 2
Modulul frontal mf = cos β = 0
=2,07
cos 15

B.2. Unghiul profilului danturii în plan frontal

( )
0
tg αo tg20
α t =α f =arctg =arctg =20,65
cos β cos 150

B.3. Unghiul de angrenare frontal

α wt =arccos
( aⅆ cos α t
aw )
=¿arccos (
127,72cos 20,65
125
=17,03)
α wn =arcsin
( sin α n
sin α t )
sin α wt =arcsin (
sin 20
sin 20,65 )
sin 17,03 =16,50

B.4. Suma coeficienţilor deplasărilor specifice în plan normal

ⅈnv α wt − ⅈnv α t
Xs = X1+ X2= ( z 1 + z 2)
2 tg α n
 π
ⅈnvα = tg α - α0
180
π π
ⅈnv α wt =¿ tg α w - α w = tg 17,03- ⋅17,03=¿0,00907
180
t t
180

π π
inv α t=tg α t− ∙ α t =tg 20,65− ∙ 20,65 =0,01646
180 180

17+107
X1= ( 0,00907−0,01646 ) =-1,25022
2tg 20°
107−17
X2= ( 0,00907−0,01646 )=-0,74396
2 tg20 °
X s=X 1+ X 2=¿-1,25022-0,74396=-1,99418

B.5. Elementele geometrice ale angrenajului vezi tabel

Tabelul 3.5. Relaţia de calcul pentru angrenajul cilindric cu dinţi înclinaţi
Nr.
Mărimea Relaţia de calcul Valori calculate
crt.
Z1 Z2
1
Numărul de dinţii Valori calculate Z1= 17 Z2=107
2
Diametrul de divizare d 1,2=mt z 1,2 35,19 221,49
3
Diametre de bază ⅆb =d 1,2 cos α t
1,2
32,92 207,25
4
Diametre de cap ⅆa =d 1,2 +2 mn ( h¿a + x 1,2 )
1,2
34,18 222,51
5
Diametre de picior ⅆ f =d 1,2+ 2mn ( h¿f −x 1,2 )
1,2
25,18 213,51
6
Diametre de rostogolire ⅆ w =d 1,2 cos α t /cos α wt
1,2
34,43 216,76
Se verifică relaţia:
ⅆ w +ⅆ w
a w= 1 2

( )
7
Unghiul de presiune frontal pe d 15,60 21,34
un cilindru oarecare de razar y α y =arccos b ; ⅆ y ≥ d b
t
ⅆy
Pentru cercul de cap: ⅆ y =d a ; α yt=α at
8
Unghiul de presiune normal pe α y =arctg tgα yt ⋅cos β y
n
15,15 20,75
un cilindru(r ¿¿ y )¿

( )
9
Unghiul de înclinare pe un ⅆy 14,07 14,07
cilindru oarecare (r y) β y =arctg tg β 1,2

d 1,2
1,2

pentru cercul de bază; β y =β b , ⅆ y =ⅆ b

10
Grosimea frontală a dintelui pe St =mt (0,5 π ± 2 x t 12 tgα t )
1,2
1,37 2,14
cilindrul de divizare cu x =x cos β
t n
Sn =m n (0,5 π ± 2 x n 12 tg α n)
1,2
11
Lăţimea danturii b 2=ψ a ⋅ a 75 63
 b 1=b2 + ( 5 ⋯ 10 ) mn

2.Diametrul de divizare
d 1,2=mt ⋅ z 1,2

d 1=mt ∙ z 1=2,07 ∙17=35,19 ⇒ d 1=35,19

d 2=mt ∙ z 2=2,07 ∙107=221,49 ⇒ d 2=221,49

3.Diametre de bază

ⅆb =d 1,2 cos α t1,2

d b =d 1 ∙ cos α t=35,19∙ cos 20,65 °=32,92 ⇒ d b =32,92

1 1

d b =d 2 ∙ cos α t =221,49∙ cos 20,65 °=207,25 ⇒d b =207,25

2 2

4.Diametre de cap
¿
ⅆa =d 1,2 +2 mn ( ha + x 1,2 )
1,2

d a =35,19+ 2∙ 2 (1−1,25022 )=34,18 ⇒ d a =34,18

1 1

d a =221,49+ 2∙ 2 (1−0,74396 ) =222,51⇒ d a =222,51

2 2

5.Diametre de picior
¿
ⅆ f =d 1,2+ 2m n ( h f −x 1,2 )
1,2

d f =35,19−2∙ 2 (1,25+1,25022 ) =25,18⇒ d f =25,18

1 1

d f =221,49−2∙ 2 (1,25+ 0,74396 )=213,51 ⇒ d f =213,51

2 2
6.Diametre de rostogolire

ⅆ w =d 1,2 cos α t /cos α wt

1,2

cos α t cos 20,65

d w =d 1 ∙ =35,19 ∙ =34,43⇒ d w =34,43
1
cosα w cos 17,03 1

cos α t cos 20,65

d w =d 2 ∙ =221,49 ∙ =216,76⇒ d w =216,76
2
cosαw cos 17,03 2

dw + dw 34,43+216,76
Verificare: a w = 1 2
⇒125= ⇒125=125 .
2 2

7.Unghiul de presiune frontal pe un cilindru oarecare de razar y

α y =arccos
t ( )
db
ⅆy
; ⅆ y ≥ db

α y =arccos
t1 ( ) db1
ⅆy1
=arccos
32,92
34,18 ( )
=15,60

α y =arccos
t2 ( ) db 2
ⅆy2
=arccos (
222,51 )
207,25
=21,34

8.Unghiul de presiune normal pe un cilindru(r ¿¿ y )¿

α y =arctg tgα yt ⋅ cos β y

n

α y =arctg tg α yt 1 ⋅ cos β y =¿ arctg tg 15,60⋅ cos 14,07=¿ 15,15 ¿ ¿

n1

α y =arctg tg α yt 2 ⋅ cos β y =arctg tg 21,34 ⋅cos 14,07=¿ 20,75 ¿

n2
9.Unghiul de înclinare pe un cilindru oarecare (r y)

β y =arctg
1,2
( ⅆy 1,2

d 1,2
tg β
)
β y =arctg
1
( ⅆy
d1
tg β =arctg
1

)
32,92
35,19(tg 15 =14,07)
β y =arctg
2
(ⅆy
d2
2

)
tg β =arctg (
207,25
221,49
tg 15)=14,07

10.Grosimea frontală a dintelui pe cilindrul de divizare

St =mt ( 0,5 π ± 2 x t 12 tgα t )

1,2
cu x =x cos β
t n
Sn =mn (0,5 π ± 2 x n 12 tg α n)
1,2

x t =x 1 ∙cosβ =−1,25022∙ cos 15 °=−1,20

1

x t =x 2 ∙ cosβ=−0,74396 ∙ cos 15 °=−0,71

2

st =2,07 ( 0,5 ∙ π +2 ∙(−1,20)∙ tg 20,65° ) =1,37

1

st =2,07 ( 0,5 ∙ π +2 ∙(−0,71)∙ tg 20,65° ) =2,14

2

11.Lăţimea danturii

b 2=ψ a ⋅ a
b 1=b2 + ( 5 ⋯ 10 ) mn

b 2=Ψ a ∙ aw =0,5 ∙ 125=62,5 ⇒ b 2=63

b 1=b2 + ( 5 … 10 ) mn=63+6 ∙ 2=75 ⇒b 1=75

B.6. Verificarea funcţionării angrenajului

B.6.1. Verificarea subtăierii dinţilor

Se face cu ajutorul inegalităţilor:

z 1,2 > z min

1,2

x 1,2 > x min 1,2

2(1−x 1) 2 ( 1+1,25022 )
z min = 2
∙ cosβ= 2
∙ cos 15 °=34,95 ⇒ z min =34,95
1
sin α t sin 20,65 1

2(1−x 2) 2 ( 1+ 0,74396 )
z min = 2
∙ cosβ= 2
∙ cos 15 °=27,08 ⇒ z min =27,08
2
sin α t sin 20,65 2

14−z n
x min =
1,2
17

z1 17
zn = = =17,59 ⇒ z n =17,59
1
cosβ cos 15 ° 1

z2 107
zn = = =110,77⇒ zn =110,77
2
cosβ cos 15 ° 2

14−17,59
x min = =−0,21⇒ x min =−0,21
1
17 1

14−110,77
x min = =−5,69 x min =−5,69
2
17 2

B.6.2. Verificarea continuităţii angrenării

Gradul de acoperire total se determină astfel:

ε γ =ε α +ε β

ε α =ε 1 + ε 2−ε a
 ε 1=
√d a1
2
−d b 2 1
= √ 34,182−32,922 =0,75 ⇒ ε 1=0,75
2 π ∙ mt ∙ cos α t 2 π ∙2,07 ∙ cos 20,65

ε 2=
√d a2
2

=√
−d b
2
222,512−207,252
2
=6,65 ⇒ ε 2=6,65
2 π ∙ mt ∙ cos α t 2 π ∙2,07 ∙ cos 20,65

a ∙ sin α w 125 ∙ sin17,03

ε a= t
= =6,01 ⇒ ε a=6,01
π ∙ mt ∙cos α t π ∙2,07 ∙ cos 20,65

ε α =0,75+6,65−6,01=1,39 ⇒ ε α =1,39

b2 ∙ sinβ 63∙ sin 15 °

ε β= = =2,59⇒ ε β=2,59
π ∙ mn π ∙2

ε γ =1,39+2,59=3,46 ⇒ ε γ =3,78

Este necesar caε α ≥ 1,2pentru a se respecta condiția.

ε α =1,39 ≥1,2

B.6.3. Verificarea interferenţei dinţilor

Pentru a nu apărea interferenţa în angrenarea dinţilor, trebuie îndeplinite

condiţiile ⅆ A ≥ ⅆ l ; ⅆ E ≥ ⅆl iar ⅆl > 0
1 1 2 1 1,2

Se calculează diametrele începutului profilului evolventic şi diametrele

cercurilor începutului profilului activ al flancurilor danturii roţilor cu relaţiile

√ [ ]
2
( 1−x 1,2 ) cosβ
d l =d b 1+ tg α t −2
1,2 1,2
z 1,2 ∙ sin α t ∙ cos α t

1 √
d A = d b1 +2 a ∙ ( sin α w −√ d a −d b
2
t 2
2
2
2
)
 ⅆb
ⅆ E 2= 2

cos α E 2

2 π (ε a −ε 1 )
tg α E = 2
z2

√ [ ]
2
( 1−x 1 ) cosβ
d l =d b 1+ tg α t −2
1 1
z 1 ∙ sin α t ∙ cos α t

√ [ ]
2
( 1+1,25022 ) cos 15
¿ 32,92 1+ tg 20,65−2 =35,45 ⇒ d l =35,45
17 ∙sin 20,65 ∙ cos 20,65 1

√ [ ]
2
( 1−x 2 ) cosβ
d l =d b 1+ tg α t −2
2 2
z 2 ∙sin α t ∙ cos α t

√ [ ]
2
( 1+0,74396 ) cos 15
¿ 207,25 1+ tg 20,65−2 =215,30 ⇒ d l =215,30
107 ∙sin 20,65 ∙ cos 20,65 2

1 √
d A = d b1 +2 a ∙ ( sin α w −√ d a −d b
2
t 2
2
2
2
)
√
¿ 32,92 +(2 ∙125 ∙ sin 17,03−√ 222,51 −207,25 )=32,80 ⇒d A =32,80
2 2 2
1

db
dE = 2

2
cos α E 2

2 π (ε a −ε 1 ) 2 π (6,01−0,75)
tg α E = = =0,30 ⇒tg α E =0,30
2
z2 107 2

α E =arctg 0,30=16,69 ⇒ α E =16,69

2 2

207,25
dE = =216,36 ⇒ d E =216,36
2
cos 16,69 2
B.6.4. Verificarea jocului la cap

Jocul la cap în funcţionare se determinã geometric cu relaţia:

c 1,2=aw −0,5(d f + d a ) 1,2 2,1

c 1=aw −0,5 ( d f +d a ) =125−0,5 ( 25,18+222,51 ) =1,155 mm

1 2

c 2=aw −0,5 ( d f +d a ) =125−0,5 ( 213,51+34,18 ) =1,155 mm

2 1

c 1 ≥ 0,1 mn ⇒ 1,155≥ 0,20

c 2 ≥0,1 mn ⇒ 1,55≥ 0,20

B.6.5. Verificarea grosimii dinţilor pe cercul de cap

Condiţia de verificare este :

Sa ≥ 0,25 mn , la danturi îmbunãtãţite

n

Se calculează grosimea dintelui pe cilindrul de cap în plan frontal cu relaţia:

cos α t
Sa =St ∙ ∓ d a (inv α a −inv α t )
t 1,2 1,2
cos α a t 1,2
1,2 t 1,2

Grosimea dintelui pe cilindrul de cap în plan normal este:

Sa =S a ∙ cos β a
n 1,2 t 1,2 1,2

β a =arctg d a ∙
1 ( 1
tgβ
d1 )
=arctg 34,18 ∙
tg15
35,19
=14,58 ( )
β a =arctg d a ∙
2 ( 2
tgβ
d2 )
=arctg 222,51 ∙
tg15
221,49
=15,06 ( )
db 32,92
α a =arccos 1
=arccos =15,60 ⇒ α a =15,60
t1
da 1
34,18 t1
 db 207,25
α a =arccos 2
=arccos =21,34 ⇒ α a =21,34
t2
da 2
222,51 t2

π π
inv α a =tg α a − ∙ α =tg15,60− ∙15,60=0,006
t1 t1
180 a t1
180

π π
inv α a =tg α a − ∙ α a =tg 21,34− ∙ 21,34=0,018
t2 t2
180 t2
180

cos α t cos 20,65

Sa =S t ∙ +d a ( inv α t −inv α t ) =1,37 ∙ +34,18 ( 0,006−0,01646 ) =0,97
t1 1
cos α a t1
1
cos 15,60
1

cos α t cos 20,65

Sa =S t ∙ + d a ( inv α t −inv α t ) =2,14 ∙ + 222,51 ( 0,018−0,01646 )=2,49
t2 2
cos α t
2
2 2
cos 21,34

Sa =S a ∙ cos β a =0,97 ∙ cos 14,58=0,93

n1 t1 1

Sa =S a ∙ cos β a =2,49 ∙ cos 15,06=2,40

n2 t2 2

Se verifică condițiile:
Sa =0,93≥ 0,50
n1

Sa =2,40 ≥ 0,50
n2

B.6.6. Verificarea dimensională a danturii roților dințate.

Numãrul de dinţi peste care se face mãsurarea se poate determina din

Tabelul3.6.
Mărimea cotei W N determină cu relația:

W N =mn ∙ cos α 0 [π ( N 1,2 −0,5 ) +2 x 1,2 ∙ tg α 0 + z 1,2 ∙ inv α t ]

Conform Tabelului 3.6. adoptăm N 1=2 și N 2=12

W N =2 ∙ cos 20 ° [ π ( 2−0,5 )+2 ∙ (−1,25022 ) ∙ tg 20 °+17 ∙ 0,01646 ] =7,67

1

W N =2∙ cos 20 ° [ π ( 12−0,5 )+2 ∙ (−0,74396 ) ∙tg 20 °+107 ∙ 0,01646 ] =70,19

2
 Măsurarea cotei W N este condiționată de relația :

b 1,2 ≥ W N ∙ sinβ+5
1,2

63 ≥ 7,67∙ sin 20 ° +5 ⇒ 63 ≥7,62

75 ≥70,19 ∙ sin 20° +5 ⇒75 ≥ 29,006

B.7. Calculul de verificare a angrenajului

B.7.1. Verificarea la presiunea hertzianã de contact
Tensiunea de contact se determină cu relaţia:

√ Ft ❑
u± 1
σ H =z E ∙ z ε ∙ z β ∙ z H ∙ ∙ k A ∙ k v ∙ k Hβ ∙ k Hα ∙
bd 1
u

unde z H reprezintă factorul zonei de contact,se determină cu relaţia:

√
2 cosβ b1
zH =
c os α 2 ∙tg α w
t t

β b1=arctg
( db
d1
1

)
∙ tgβ =arctg
32,92
35,19 (
∙tg 15° =14,07 ⇒ β b1 =14,07 )
zH =
√ 2 cos 14,07
2
cos 20,65 ∙tg 17,03
=2,68

z ε reprezintă factorul gradului de acoperire pentru solicitarea de contact, valorile

sale depinzând de gradul de acoperireε α ⇒ z ε =0,85

z E reprezintă factorul de elasticitate al materialului roţilor dinţate

Din Tabelul 3.4⇒ z E=189,8 .

z β reprezintă factorul unghiului de înclinare

Din Fig. 3.6. ⇒ z β=0,98 .

k A reprezintă factorul regimului de funcţionare

Din Tabelul 3.2 ⇒ k A=1,25

k V reprezintă factorul dinamic

Din Anexa 3.3 se alege k V =1,8.

k Hβ reprezintă factorul de repartizare a sarcinii pe lăţimea danturii

Din Anexa 3.4 ⇒ k Hβ =1,3

k Hα reprezintă factorulderepartizareasarciniipeplanfrontal

Din Anexa 3.5 k Hα =1+2 ( q ε−0,5 ) z 2 −1

ε
( 1
)

( )
f pbr −4
q ε =4 0,1+
Ft
b

Din Tabelul A.3.1 f pbr =f pbr =30 μm

2

unde f pbr reprezintă abaterea pasului de bază

2 Mt 1
F t=
d1

M t =26625,4
1

2 M t 1 53250,8
F t= = ⇒ F t =1513,23 [ N ]
d1 35,19

σ H =z E ∙ z ε ∙ z β ∙ z H ∙
√ Ft
bd
∙ k A ∙ k v ∙ k Hβ ∙ k Hα ∙
1
u± 1 ❑
u

( )
30−4
q ε =4 0,1+ =4,72⇒ q ε=4,72
1513,23
63
 k Hα =1+2 ( 4,72−0,5 )
( 1
0,85
2 )
−1 =3,62⇒ k Hα =3,62

√
❑
1513,23 7,3
σ H =189,8 ∙ 0,85 ∙0,98 ∙ 2,67 ∙ ∙ 1,25 ∙1,8 ∙ 1,3∙ 3,62∙ =1221,61
63∙ 35,19 6,3

Verificarea angrenajului l asolicitarea de contact presupune respectarea inegalităţii:

σ ≤ σ HP

Tensiunea admisibilă la oboseală se determină cu relaţia:

σ HP=σ zW
H lim ¿ ∙ zN ∙ z R ∙ ¿
SH

unde :
σH ¿reprezintă tensiunea limită a materialului adoptat pentru fabricarea
lim ¿

angrenajului

z N reprezintă factorul durabilitãţii pentru solicitarea de contact, determinat la

punctul A.8
z N =1
z W reprezintă factorul raportulu iduritãţilor flancurilor dinţilor,determinat la punctul
A.8
z w =1
z R reprezintă factorul rugozitãţii flancurilor. Se alege în funcţie de σ H lim ¿ ¿ şi
rugozitatea
flancurilor dinţilor şi distanţa dintre axe, din Figura 3.12.
z R =1
S H este factorul de siguranţã la obosealã şi se determinã din Tabelul3.8.
S H =1,25

1
σ HP=812∙ 1∙ 1 ∙ =649,6
1,25

Angrenaj z3 – z4

Date iniţiale:
a. Puterea nominală de transmis: P2=6,76[kW];

b. Turaţia roţii conducătoare: n2=396,82 [rot/min];

c. Raportul de transmitere: i2=3,55;

d. Durata de funcţionare a angrenajului: Lh =20 450[ore];

e. Condiţiile de funcţionare:
- sursa de putere [motor electric, m.a.i.]
- felul maşinii antrenate;
- caracterul sarcinii, mărimea şocurilor.

Proiectarea unui angrenaj cuprinde următoarele etape importante:

-predimensionare angrenajului;
- determinarea prin calcul a elementelor geometrice ale roților dințate și ale
angrenajului;
- verificarea încadrării angrenajului în limitele de execuţie şi de angrenare
corectă a roţilordinţate;
- verificarea de rezistenţă a roţilordinţate şi la limitat ermică at ransmisiei;
- alegereal ubrifiantului şi a sistemului de ungere.

A. Determinarea elementelor dimensionale ale angrenajului

A1. Momentul de torsiune nominal transmis

Din calculul dinamic (Capitolul II) ⇒

6 P2 6 6,76
M t =9,55⋅ 10 ⋅ [N ⋅mm]=9,55 ⋅ 10 ⋅ =¿ 129116 [ N ⋅mm ¿
2
n2 500

A2. Calculul vitezei periferice

 √n2 2 ∙ p2
√
2
4 4 396,82 ∙ 6,76 m
v p =0,108 ∙ =0,108 ∙ =2,52⇒ v p =2,52
1
i 34 3,55 s 1

A3. Precizia de execuție a angrenajului

Din Anexa 3.2 (Îndrumar) se alege treapta de precizie în funcție de viteza

m
periferică (0 ... 2 s ).

Adoptăm treapta de precizie la dantura înclinată 9.

A.4. Alegerea materialului, a tratamentului termic şi a tehnologiei de execuţie a

roţilor dinţate

Materialul se alege conform recomandărilor din anexa 3.2.

Adopt STAS 791 avem materialul 40 Cr 10*

Tratamentul termic folosit: îmbunătățire la duritate, HB= 240 ... 340, rezistența la rupere
σ r=1000 [ N / mm2 ] , rezistența la curgere σ c =800 [ N /mm2 ].

Adopt HB=340.

Tensiunea limită la încovoiere:

σF =0,4 ∙ HB+155=0,4 ∙340+155=291⇒σ F

lim ¿ =291 [ N /mm2 ] ¿
¿
lim ¿

σH lim ¿ =1,8 ∙ HB+200=1,8 ∙340+200=812⇒ σ H =812 [ N /mm2 ] ¿

¿
lim ¿

A5. Alegerea coeficienților Ψ a , Ψ d , Ψ m

Se aleg din Tabelul 3.1.
Ψ a =0,4
Ψ d =0,7 … 0,8
Ψ m =16

A6. Alegerea unghiului de înclinare

 Adopt β=15 ° .

A7. Alegerea ritmului de funcționare

Factorul dinamic de funcţionare se alege în funcţie de maşina motoare.Din

Tabelul 3.2. adoptăm k A pentru șocuri ușoare.

Adopt k A =1,5 .

A.8 Tensiunile admisibile pentru solicitarea de contact, respectiv de încovoiere

pentru predimensionare

Relaţiile de calcul sunt:

σ HP=0,87 ⋅σ HPlim ⋅ z N ⋅ z w=0,87 ⋅ 812 ⋅1⋅1=¿706,44

σ FP=0,87⋅ σ FP lim ¿⋅Y N ⋅Y δ=0,87 ⋅291⋅1 ⋅ 0,98=248,10 ¿

unde: ZW – factorul durităţii flancurilor. Se recomandă ZW = 1

ZN, YN – factorii durabilităţii pentru contact şi încovoiere, pentru Lh > 10000

ore, ZN = YN = 1
Yδ – factorul relativ de sensibilitate al materialului la concentrarea de tensiune
de la baza dintelui, la durabilitate nelimitată. Se alege conform [11]. Recomandăm
Yδ = 0,98.

A.9 Determinarea distanţei dintre axe

Atât angrenajele îmbunãtãţite, cât şi cele durificate superficial, au ca solicitãri

de bazã solicitarea de contact şi cea de încovoiere a dinţilor. Volumul angrenajului
prezentat prin bd1 2 , a 3 etc., pentru P1 şi i(u) date, depinde de asigurarea
portanţei la contact. Modulul minim necesar va rezulta din condiţia asigurãrii
rezistenţei la încovoiere la baza dintelui.
Din relaţiile de verificare a tensiunii de contact la obosealã, adoptând valori
medii recomandate pentru unii factori, rezultã:

- pentru angrenaje cilindrice cu dinţi înclinaţi:

 a=(0,8 … 0,9) ⋅(u ± 1)
√
3 Mt
ψ a ⋅σ 2
HP
2

⋅u
2
ka ( zE zβ zH )

a=( 0,8 … 0,9 ) ⋅(3,55 ± 1) 3

√ 129116
2
0,4 ⋅ (706,44 ) ⋅ 3,55
1,5 ¿¿

a = ( 0,8 … 0,9 ) ⋅4,55 ⋅ 38,84=( 3,64 … 4,095 ) ⋅ 38,84=(141,37 … 159,04)

unde: z E – factorul de elasticitate al materialului, ZE = 189,8 pentru materialul

roţilor din oţel laminat.

z β - factorul înclinãrii dinţilor pentru solicitarea de contact

z H - factorul zonei de contact., pentru predimensionare,

z H =2,49 √ cos β =2,49√ cos 15= 2,44

A.10. Adoptarea distanţei dintre axe

Se adoptă distanţa dintre axe conform STAS 6054, tabel 3.3.

Adopt a= 160

A.11. Calculul modulului minim necesar

Din solicitarea de încovoiere la piciorul dintelui, relaţia:

M t 2 ( u ±1 ) ⋅ K A ⋅ K V ⋅ K Fa ⋅Y F ⋅ Y β ⋅ S F
mne ≥ 2
ψ a ⋅ a ⋅ σ F lim ¿ ⋅K FN ⋅Y s ⋅Y FX ¿

129116 ⋅ 3,55⋅ 1,5 ⋅1,2 ⋅1,25⋅ 2,25⋅ 0,875⋅1,5

mnⅇ ≥ 2
0,4 ⋅ 160 ⋅291 ⋅1⋅1 ⋅1
 mne ≥ 1,02

Se adoptă: K V =1,1(1,2) ; K Fa=1,25 ; K Fβ =1,2...1,45;

Y F=2,25 ; S F =1,5; K F =Y s=Y FX =1. Valorile din paranteză sunt pentru dinţi înclinaţi.
N

β
Y β=1− pentru 0 < β < 24 0
120

15
Y β=1− = 0,875 pentru β > 24 0
120

Valoarea obţinută pentru modul standardizat conform STAS 822

Raţionamentul de adoptare
a. dacă mne 1,5 mm, se adoptă mn =1,5;

b. dacă mne> 1 mm, se adoptă o valoare din tabelul 3.4., apropiată de cea calculată
din şirul I de valori.

Adopt mne =1,5 mm.

A.12. Calculul numărului de dinţi ai roţilor dinţate

Din consideraţii geometrice şi cinematice, numărul maxim de dinţi ai pinionului se

determină cu relaţia:
2 a w ⋅cos β
Z¿3 =
mn (u ±1)

¿ 2 ⋅ 160 cos 15
Z3 = =45,28
1,5 ⋅ ( 3,55+1 )
Se recomandă a se alege numărul de dinţi ai pinionului la o valoare întreagă
conform relaţiei:

Z1 ≥ Z 3 min, unde Z1 min = 17 teoretic, practic se poate adopta Z1 min =12 … 14

Adopt Z3 =17

De asemeni, un modul mn=1,5 nu este recomandat. de aceea se recomanda mn>1.

Pentru aceasta se adoptă Z1 astfel încât recalcularea modulului cu relaţia:

2 au ⋅cos β
m n=
z 3 (u ± 1)

2⋅ 160⋅cos 15
m n= =3,99
17 ( 3,55+1 )

să fie un modul conform STAS 822.

Adopt mn=4
¿
În continuare de calculează numărul de dinţi Z1 cu relaţia lui Z1 .

Numărul de dinţi ai roţii conduse devine: Z 4 = Z2 ·u = 17 ⋅3,55=60,35

Adopt Z2 =60

Pe cât posibil, între Z1 şi Z2 să nu existe divizori comuni.

A.13. Verificarea raportului de transmitere

z 4 60
uef = = =3,52
z 3 17
Abaterea admisă este de maxim 3%.

| |
1−
u ef
u
≤ Δu=0,3

|1− 3,52
3,55 |
= 0,008≤ Δu=0,3

A.14. Distanţa dintre axe de referinţă

mn
a d= (z +z )
2 cos β 3 4

4
a d= (17+60)
2 ⋅cos 15

a d=¿ 159,39

Se recomandă:

|a w−a d∨¿ (0,1 … 1,3)⋅ mn

|160-159,39|= 0,61

0,1525 ⋅4=0,61

B.Calculul geometric al angrenajului cilindric

B.1. Elementele cremalierei de referinţă, STAS 821

mn= (valoarea adoptată din STAS) α 0=α n=α =200 , h¿a=1 ;h¿f =1,25 ; c ¿0=0,25

mn 4
Modulul frontal mf = cos β = 0
=4,14
cos 15

B.2. Unghiul profilului danturii în plan frontal

α t =α f =arctg (
tg αo
cos β
=arctg) tg20 0
cos 15
0
=20,65

B.3. Unghiul de angrenare frontal

α wt =arccos ( aⅆ cos α t
aw )
=¿arccos (
159,39 cos 20,65
160 )
=21,22

α wn =arcsin ( sin α n
sin α t )
sin α wt =arcsin (
sin 20
sin 20,65 )
sin 21,22 =20,55

B.4. Suma coeficienţilor deplasărilor specifice în plan normal

ⅈnv α wt − ⅈnv α t
Xs = X3+ X4= ( z3 + z4 )
2 tg α n

π
ⅈnvα = tg α - α0
180
π π
ⅈnv α wt =¿ tg α w - α w = tg 21,22- ⋅ 21,22=¿ 0,00651
180
t t
180

π π
inv α t=tg α t− ∙ α t =tg 20,65− ∙ 20,65 =0,01646
180 180

17+60
X3= ( 0,00651−0,01646 ) =1,05248
2 tg 20 °
60−17
X 4= ( 0,00651−0,01646 )=0,58775
2 tg20 °
B.5. Elementele geometrice ale angrenajului vezi tabel
Tabelul 3.5. Relaţia de calcul pentru angrenajul cilindric cu dinţi înclinaţi
Nr.
Mărimea Relaţia de calcul Valori calculate
crt.
Z3 Z4
1
Numărul de dinţii Valori calculate Z3= 17 Z4=60
2
Diametrul de divizare d 3,4 =m t z 3,4 70,38 248,4
3
Diametre de bază ⅆb =d 3,4 cos α t
3,4
65,85 232,44
4
Diametre de cap ⅆa =d 3,4 + 2mn ( h¿a + x 3,4 )
3,4
86,79 261,10
5
Diametre de picior ⅆ f =d 3,4 +2 mn ( h¿f −x 3,4 )
3,4
68,79 243,10
6
Diametre de rostogolire ⅆ w =d 3,4 cos α t /cos α wt
3,4
70,64 249,34
Se verifică relaţia:
ⅆ w +ⅆ w
a w= 3 4

( )
7
Unghiul de presiune frontal pe db 40,64 27,09
un cilindru oarecare de razar y α y =arccos ; ⅆ y ≥ db
t
ⅆy
Pentru cercul de cap: ⅆ y =d a ; α yt=α at
8
Unghiul de presiune normal pe α y =arctg tgα yt ⋅cos β y
n
39,18 26,21
un cilindru(r ¿¿ y )¿

( )
9
Unghiul de înclinare pe un ⅆy 18,28 15,72
cilindru oarecare (r y) β y =arctg tg β 3,4

d 3,4
1,2

pentru cercul de bază; β y =β b , ⅆ y =ⅆ b

10
Grosimea frontală a dintelui pe St =mt (0,5 π ± 2 x t 12 tg α t )
3,4
9,65 8,25
cilindrul de divizare cu x =x cos β
t n
Sn =mn (0,5 π ± 2 xn 34 tg α n )
3,4
11
Lăţimea danturii b 2=ψ a ⋅ a 88 64
b 1=b2 + ( 5 ⋯ 10 ) mn

2.Diametrul de divizare
d 3,4 =mt ⋅ z 3,4

d 3=mt ∙ z 3=4,14 ∙17=70,38 ⇒ d 1=70,38

d 4 =mt ∙ z 4=4,14 ∙60=248,4 ⇒d 2 =248,4

3.Diametre de bază

ⅆb =d 3,4 cos α t
3,4

d b =d 3 ∙ cos α t =70,38∙ cos 20,65 °=65,85 ⇒ d b =65,85

3 1

d b =d 4 ∙ cos α t=248,4 ∙cos 20,65°=232,44 ⇒d b =232,44

4 2

4.Diametre de cap

ⅆa =d 3,4 + 2mn ( h¿a + x 3,4 )

3,4

d a =70,38+2∙ 4 ( 1+1,05248 )=86,79 ⇒ d a =86,79

3 3

d a =248,4+2 ∙ 4 ( 1+0,58775 )=261,10 ⇒d a =261,10

4 4

5.Diametre de picior
¿
ⅆ f =d 3,4 +2 mn ( hf −x 3,4 )
3,4

d f =70,38−2∙ 4 (1,25−1,05248 )=68,79 ⇒ d f =68,79

3 3

d f =248,4−2 ∙ 4 ( 1,25−0,58775 )=243,10 ⇒ d f =243,10

4 4

6.Diametre de rostogolire

ⅆ w =d 3,4 cos α t /cos α wt

3,4

cos α t cos 20,65

d w =d 3 ∙ =70,38 ∙ =70,64 ⇒ d w =70,64
3
cosα w cos 21,22 3
 cos α t cos 20,65
d w =d 4 ∙ =248,4 ∙ =249,34 ⇒ d w =249,34
4
cosα w cos 21,22 4

dw + dw 70,64 +249,34
Verificare: a w = 3 4
⇒160= ⇒ 160=160 .
2 2

7.Unghiul de presiune frontal pe un cilindru oarecare de razar y

α y =arccos
t ( )
db
ⅆy
; ⅆ y ≥ db

db3
α y =arccos
t3
ⅆy3
=arccos
( ) ( 65,85
86,79 )
=40,64

d
α y =arccos b 4 =arccos
t4
ⅆy4 ( ) ( 232,44
261,10 )
=27,09

8.Unghiul de presiune normal pe un cilindru(r ¿¿ y )¿

α y =arctg tgα yt ⋅ cos β y

n

α y =arctg tg α yt 3 ⋅cos β y =¿ arctg tg 40,64 ⋅ cos 18,28=¿ 39,18 ¿ ¿

n3

α y =arctg tg α yt 4 ⋅ cos β y =arctg tg 27,09⋅ cos 15,72=¿ 26,21 ¿

n4

9.Unghiul de înclinare pe un cilindru oarecare (r y)

β y =arctg
3,4
( ⅆy3,4

d3,4
tg β
)
β y =arctg
1
( ⅆy
d1
tg β =arctg
3

) (
86,79
70,38 )
tg 15 =18,28

β y =arctg
2
(ⅆy
d2
4

)
tg β =arctg (
261,10
248,4
tg 15 )=15,72

10.Grosimea frontală a dintelui pe cilindrul de divizare

 St =mt ( 0,5 π ± 2 x t 34 tg α t )
13,4
cu x =x cos β
t n
Sn =m n (0,5 π ± 2 xn 34 tg α n )
3,4

x t =x 3 ∙ cosβ=1,05248 ∙ cos 15° =1,01

3

x t =x 4 ∙cosβ =0,58775 ∙cos 15°=0,56

4

st =4,14 ( 0,5∙ π +2 ∙(1,01)∙tg 20,65 ° )=9,65

3

st =4,14 ( 0,5 ∙ π +2 ∙(0,56) ∙tg 20,65° ) =8,25

4

11.Lăţimea danturii

b 4=ψ a ⋅a
b 3=b2 + ( 5 ⋯ 10 ) m n

b 4=Ψ a ∙ a w =0,4 ∙ 160=64 ⇒ b4 =64

b 3=b 4+ ( 5 …10 ) mn=64+6 ∙ 4=88 ⇒ b3=88

B.6. Verificarea funcţionãrii angrenajului

B.6.1. Verificarea subtãierii dinţilor
Se face cu ajutorul inegalitãţilor:
z 3,4 > z min 3,4

x 3,4 > x min 3,4

2(1−x 3) 2 ( 1−1,05248 )
z min = 2
∙ cosβ= 2
∙ cos 15 °=−0,81⇒ z min =−0,81
3
sin α t sin20,65 ° 1

2(1−x 4 ) 2 (1−0,58775 )
z min = 2
∙ cosβ= ∙ cos 15 °=6,40 ⇒ z min =¿
4
sin α t sin 20,65 ° 2 1

14−z n
x min =
3,4
17

z3 17
zn = = =17,59⇒ z n =17,59
3
cosβ cos 15 ° 3
 z4 60
zn = = =62,11⇒ z n =62,11
4
cosβ cos 15 ° 3

14−17,59
x min = =−0,21⇒ x min =−0,21
3
17 1

14−62,11
x min = =−2,83⇒ xmin =−2,83
4
17 1

x 3 > x min ⇒ 1,05248>−0,21

3

x 4 > x min ⇒ 0,58775>−2,83

4

B.6.2. Verificarea continuitãţii angrenãrii

Graduldeacoperiretotalsedeterminãastfel:
ε γ =ε α +ε β

ε α =ε 3 + ε 4 −ε a

ε 3=
√d a3
2
−d b 2 3
= √86,79 2−65,852 =2,32⇒ ε 3=2,32
2 π ∙mt ∙ cos α t 2 π ∙ 4,14 ∙ cos 20,65 °

ε 4=
√ d a 2−d b 2
4 4
=
√ 261,102−232,44 2 =4,88⇒ ε =4,88
4
2 π ∙ m t ∙cos α t 2 π ∙ 4,14 ∙ cos 20,65 °

a ∙ sin α w 160 ∙ sin 21,22

ε a= t
= =4,75 ⇒ ε a=4,75
π ∙ mt ∙cos α t π ∙ 4,14 ∙ cos 20,65

ε α =2,32+4,88−4,75=2,45 ⇒ ε α =2,45

b4 ∙ sinβ 64 ∙ sin 15 °
ε β= = =1,31 ⇒ ε β =1,31
π ∙ mn π ∙4

Este necesar caε α ≥ 1,2pentru a se respecta condiția.

ε α =2,45 ≥1,2
 ε γ =ε α +ε β

ε γ =2,45+1,31=3,76 ⇒ ε γ =3,76

B.6.3. Verificarea interferenţei dinţilor

√ [ ]
2
( 1−x 3,4 ) cosβ
d l =d b 1+ tg α t −2
3,4 3,4
z 3,4 ∙ sin α t ∙ cos α t

√ [ ]
2
( 1−x 3 ) cosβ
d l =d b 1+ tg α t −2
3 3
z 3 ∙sin α t ∙ cos α t

√ [ ]
2
( 1−1,05248 ) cos 15 °
¿ 65,85 1+ tg20,65 °−2 =69,96 ⇒ d l =69,96
17 ∙ sin 20,65 ° ∙ cos 20,65 ° 3

√ [ ]
2
( 1−x 4 ) cosβ
d l =d b 1+ tgα t −2
4 4
z 4 ∙sin α t ∙ cos α t

√ [ ]
2
( 1−0,58775 ) cos 15 °
¿ 232,44 1+ tg 20,65 °−2 =232,51 ⇒ d l =232,51
60 ∙sin 20,65 °∙ cos 20,65 ° 4

3 √
d A = d b3 + 2 a∙ ( sin α w −√ d a −d b
2
t 4
2
4
2
)
√
¿ 65,85 +2∙ 160(sin 21,22 °−√ 261,10 −232,44 )=183,32 ⇒ d A =183,32
2 2 2
3

db
dE = 4

4
cos α E 4

2 π (ε a−ε 3 ) 2 π (4,75−2,32)
tg α E = = =0,25 ⇒ tg α E =0,25
4
z4 60 4

α E =arctg 0,25=14,03 ⇒α E =14,03

4 4

db 232,44
dE = 4
= =239,58 ⇒ d E =239,58
4
cos α E 4
cos 14,03 4
B.6.4. Verificarea jocului la cap
Jocul la cap în funcţionare se determinã geometric cu relaţia:
c 3,4 =a w −0,5(d f + d a ) 3,4 4,3

c 3=aw −0,5 ( d f +d a )=160−0,5 ( 68,79+261,10 )

3 4

¿−4,945 ⇒c 3=−4,945 mm

c 4 =a w −0,5 ( d f +d a ) =160−0,5 ( 243,10+ 86,79 )=−4,945⇒ c 4=−4,945 mm

4 3

B.6.5. Verificarea grosimii dinţilor pe cercul de cap

Condiţia de verificare este :

Sa ≥ 0,25 mn , la danturi îmbunãtãţite

n

Se calculează grosimea dintelui pe cilindrul de cap în plan frontal cu relaţia:

cos α t
Sa =St ∙ ∓ d a (inv α a −inv α t )
t 3,4 3,4
cos α a t 3,4
3,4 t 3,4

cos α t
Sa =S t ∙ ∓ d a (inv α a −inv α t )
t3 3
cos α a t3
3 t3

Grosimea dintelui pe cilindrul de cap în plan normal este:

Sa =Sa ∙ cos β a
n3,4 t 3,4 3,4

β a =arctg d a ∙
3 ( 3
tgβ
d3 )
=arctg 86,79 ∙
tg 15°
70,38
=18,28 ( )
β a =arctg d a ∙
4 ( 4
tgβ
d4 )
=arctg 261,10∙
tg15 °
248,4
=15,72 ( )
db 65,85
α a =arccos 3
=arccos =40,64
t3
da 3
86,79

db 232,44
α a =arccos 4
=arccos =27,09
t4
da 4
261,10
 π π
inv α a =tg α a − ∙ α a =tg 40,64− ∙ 40,64=0,14
t3 t3
180 t3
180

π π
inv α a =tg α a − ∙ α a =tg 27,09− ∙27,09=0,03
t4 t4
180 t4
180

cos α t
Sa =S t ∙ + d a ( inv α a −inv α t )
cos α a
t3 3
t3
3 t3

cos 20,65
¿ 9,65 ∙ +86,79 ( 0,14−0,01646 ) =22,62
cos 40,64

cos α t
Sa =S t ∙ +d a ( inv α a −inv α t )
t4 4
cos α a t4
4 t4

cos 20,65
¿ 8,25 ∙ +261,10 ( 0,03−0,01646 )=12,20
cos 27,09

Sa =S a ∙ cos β a =22,62 ∙ cos 18,28=21,47 ⇒ S a =21,47

n3 t3 3 n3

Sa =S a ∙ cos β a =12,20 ∙cos 15,72=11,74 ⇒ Sa =11,74

n4 t4 4 n3

Se verifică condițiile:
Sa =21,47 ≥ 0,50
n3

Sa =11,74 ≥0,50
n4

B.6.6. Verificarea dimensională a danturii roților dințate.

Numãrul de dinţi peste care se face mãsurarea se poate determina din Tabelul
3.7.

Mărimea cotei W N determină cu relația:

W N =mn ∙ cos α 0 [π ( N 3,4 −0,5 ) + 2 x 3,4 ∙tg α 0+ z3,4 ∙ inv α t ]

 Conform Tabelului 3.7. adoptăm N 3=2 și N 4 =8

W N =4 ∙ cos 20 ° [ π ( 2−0,5 )+ 2∙ 1,05248∙ tg 20°+17 ∙ 0,01646 ]=15,20

3

W N =4 ∙ cos 20 ° [ π ( 8−0,5 ) +2 ∙ 0,58775∙ tg 20 °+60 ∙ 0,01646 ] =92,43

4

Măsurarea cotei W N este condiționată de relația :

b 3,4 ≥ W N ∙ sinβ +5
3,4

88≥ 15,30∙ sin 15+5 ⇒88 ≥ 8,95

64≥ 92,43 ∙sin 15+5 ⇒64 ≥28,98

B.7. Calculul de verificare a angrenajului

B.7.1. Verificarea la presiunea hertzianã de contact

Tensiunea de contact se determină cu relaţia:

σ H =z E ∙ z ε ∙ z β ∙ z H ∙
√ Ft
bd
∙ k A ∙ k v ∙ k Hβ ⋅ k Hα ∙
1
u ±1
u

unde z H reprezintă factorul zonei de contact,sedetermină cu relaţia:

√
2 cosβ b3
zH = 2
c os α ∙tg α w
t t

β b3=arctg
( db
d3
3

)
∙ tgβ =arctg
65,85
70,38 (
∙ tg 15 ° =14,07 )
zH =
√ 2 cos 14,07 °
cos 20,652 ∙tg 21,22
=2,38 ⇒ z H =2,38

z ε reprezintă factorul gradului de acoperire pentru solicitarea de contact, valorile

sale depinzând de gradul de acoperireε α ⇒=0,85

z E reprezintă factorul de elasticitate al nmaterialului roţilor dinţate

Din Tabelul 3.4⇒ z E=189,8 .

z β reprezintă factorul unghiului de înclinare

Din Fig. 3.6. ⇒ z β=0,98 .

k A reprezintă factorul regimului de funcţionare

Din Tabelul 3.2 ⇒ k A=1,25

k V reprezintă factoruldinamic

Din Anexa 3.3 se alege k V =1,8.

k Hβ reprezintă factorul de repartizare a sarcinii pe lăţimea danturii

Din Anexa 3.4 ⇒ k Hβ =1,3

k Hα reprezintă factorul de repartizare a sarcinii pe plan frontal

(
Din Anexa 3.5 k Hα =1+2 ( q ε−0,5 ) z 2 −1
ε
1
)

( )
f pbr −4
q ε =4 0,1+
Ft
b

Din Tabelul A.3.1 f pbr =f pbr =53 μm

2

unde f pbr reprezintă abaterea pasului de bază

2 M t 3 2 ∙ 129116
F t= = =3669,11
d3 70,38

√ Ft ❑
u± 1
σ H =z E ∙ z ε ∙ z β ∙ z H ∙ ∙ k A ∙ k v ∙ k Hβ ∙ k Hα ∙
bd 1
u

( )
53−4
q ε =4 0,1+ =5,10
3669,11
88
 k Hα =1+2 ( 5,10−0,5 )
( 0,851 −1)=4,532

√
❑
3669,11 4,55
σ H =189,8 ∙ 0,85 ∙0,98 ∙ 2,38∙ ∙ 1,25 ∙1,8 ∙ 1,3∙ ∙
88∙ 70,38 3,55

¿ 1192,75

Verificarea angrenajuluila solicitareade contact presupune respectarea

inegalităţii:

σ ≤ σ HP

Tensiunea admisibilă la oboseală se determină cu relaţia:

σ HP=σ zW
H lim ¿ ∙ zN ∙ z R ∙ ¿
SH

unde :
σH ¿reprezintă tensiunea limită a materialului adoptat pentru fabricarea
lim ¿

angrenajului

z N reprezintă factorul durabilitãţii pentrusolicitarea de contact, determinat la

punctul A.8
z N =1
z W reprezintă factorul raportulu idurităţilo rflancurilordinţilor,determinat la punctul
A.8
z w =1
z R reprezintă factorul rugozităţii flancurilor. Se alege în funcţie deσ H lim ¿ ¿ şi rugozitatea

flancurilor dinţilor şi distanţa dintre axe, din Figura 3.12.

z R =1

S H este factorul de siguranţă la oboseală şi se determină din Tabelul3.8.

S H =1,25

1
σ HP=812∙ 1∙ 1 ∙ =649,6
1,25
 Capitolul 5
Proiectarea și verificarea arborilor

5.1. Proiectarea arborilor

Date
Arborele I:
M t =¿26625,4 [ N ∙ mm ]
1

rot
n1 =2500
min

Arborele II:
M t =129116 [ N ∙ mm ]
2

rot
n2 =396,82
min

Arborele III:
M t =625525 [ N ∙ mm ]
3

rot
n3 =111,78
min

A.Arborele de intrare
A.1. Materialul arborilor

Adopt 40Cr, STAS 791.

A.2. Forțele care acționează pe arbori

2 Mt 2 ∙ 26625,4
F t =F t = 1
= =1546,63 ⇒ F t =F t =1546,63 [N ]
1 2
dw 1
34,43 1 2

tg α n tg 20 °
F r =F r =F t ∙ =1546,63 ∙
1 2 1
cosβ cos 15 °
 ¿ 582,78 ⇒ Fr =F r =582,78[ N ]
1 2

F a =F a =Ft ∙ tgβ=1546,63∙ tg 15 °=414,41⇒ F a =F a =414,41[N ]

1 2 1 1 2

A.3. Stabilirea distanței dintre reazeme și poziția forțelor față de reazem

Din Capitolul III S0 =634,26 [ N ]

Sa =1,5∙ S0=1,5∙ 779,33=1168,995 ⇒ Sa =1168,995[N ]

Din Tabelul 4.10

B W
l 1= + ( 20 … 25 ) mm+
2 2

W b2
l 2= + x+
2 2

W
l 3= + 2 x +b 2+ b3
2

l=W + 3 x +b 2+ b3

Conform Tabelului 4.11 adopt W =30.

Pentru x=10 … 15, adopt x=10.

b 2=63
b 3=88

B=2 f +( z−1) e

Din Tabelul 7.7 adoptn=2,5 , e=12, f =8 ± 1 ,t=11,5

B=2 ∙ 9+ ( 2−1 ) 12=30 ⇒ B=30 mm

l=30+ 3∙ 10+63+88=211 ⇒ l=211

30 30
l 1= + 20+ =50 ⇒ l 1=50
2 2
30 63
l 2= +10+ =56,5 ⇒l 2=56,5
2 2
 30
l 3= + 2∙ 10+63+88=186 ⇒ l 3=186
2

CAPITOLUL 6

Alegerea și verificarea rulmenților

Fig 5.1

Σ F x =0

∑ F y =0⇒ S a + Ft =¿ RH 1+ RH 3 ¿
1

∑ M 1=0 ⇒ S a ∙ l 1−Ft ∙ l 2+ RH 3 ∙l=0

1

Ft ∙ l 2−S a ∙l 1 1546,63∙ 56,5−1168,995 ∙ 50

R H 3= 1
= =137,13
l 211
 Sa + F t =RH 1 + RH 3 ⇒ RH 1=Sa + F t −RH 3 ⇒
1 1

RH 1=1168,995+1546,63−137,13 ⇒ RH 1 =2578,49

Calculul momentelor:

M i0−1=−Sa ∙ x , xϵ ( 0 ,l 1 )

⇒
{ x=0 , M i0=0
x=l 1 , M i1=−Sa ∙ l1 =−1168,995∙ 50=−58449,75⇒ M i1=−58449,75 Nmm

M i1−2=−S a ( l 1+ x ) + RH 1 ∙ x , xϵ ( 0 , l 2 )

⇒
{ x=0 , M i1 =−1168,995∙ 50=−58449,75⇒ M i1=−58449,75 Nmm
x=l 2 , M i2=−1168,995 ( 50+56,5 ) +2578,49 ∙56,5 ⇒ M i2=21186,717 Nmm

M i3−2=RH 3 ∙ x , xϵ ( 0 ,l−l2 )

⇒
{ x=0 , M i3 =0
x=l−l 2 , M i2=137,13 ∙ ( 211−56,5 )=21186,58⇒ M i2=21186,58 Nmm

Pentru planul V:
 Fig 5.2

∑ F y =0⇒ RV 1 + RV 3=¿ F r ¿ 1

dw
∑ M 1=0 ⇒ F a ∙ 1
−F r ∙l 2 + RV 3 ∙ l
1
2 1

dw 34,43
Fr ∙ l 2−F a ∙ 1
582,78 ∙ 56,5−414,41∙
1 1
2 2
R V 3= = =122,22
l 211

RV 1 + RV 3=F r ⇒ RV 1=F r −RV 3 ⇒ RV 1=582,78−122,22=460,56

1 1

Calculul momentelor:
M i0−1=0

M i1−2
¿ RV 1 ∙ x , xϵ ( 0 , l 2 )
 ⇒
{ x=0 ⇒ M i1=0
x=l 2 , M i2=460,56∙ 56,5=26021,64 ⇒ M i2=26021,64 Nmm

M i3−2=R V 3 ∙ x , xϵ ( 0 ,l−l 2 )

⇒¿

Calculul momentului încovoietor rezultant:

M i =√ M i + M i
2 2
rez V H

M i rez =√ M i + M i =0⇒ M i rez =0

2 2
0 V H 0

M i rez =√ M i + M i = √0+ (−58449,75 ) =58449,75

2 2 2
1 V H

M i rez =√ M i 2+ M i 2= √26021,64 2+21186,58 2=33555,88

2 V H

M i rez =√ M i + M i =0⇒ M i rez =0

2 2
3 V H 3

Calculul momentului echivalent maxim:

M i =√ M i +(α M t )
2 2
ech

σa
α= iIII

σ a II
i

Din Tabelul 4.12 adopt α a =90 șiσ a II=150

iIII i
 σa 90
α= iIII
= =0,6⇒ α =0,6
σ a II
i
150

M i ech =√ M i rez + ¿ ¿
2
0 0

M i ech= √ M i rez 2+ ¿¿
1 1

M i ech= √ M i rez + ¿ ¿
2
2 2

M i ech =√ M i rez + ¿ ¿
2
3 3

M echmax =60593,57

CAPITOLUL 7

A.4. Predimensionarea arborilor

dp =
1
√
3 16 M t1
π σat
=¿
√
3 16 ∙ 26625,4
π ∙15
=20,83 ⇒d p =20,83 ¿ 1
B.Arborele intermediar

B.1. Materialul arborilor

Adopt 40 Cr 10, STAS 791.

B.2. Forțele care acționează pe arbori

2Mt 2∙ 129116
F t =F t = 2
= =3655,60 ⇒ F t =F t =3655,60[ N ]
3 4
dw 3
70,64 3 4
 tg α n tg20 °
F r =F r =Ft ∙ =3655,60∙ =1377,46
3 4 3
cosβ cos 15 °

F a =F a =F t ∙tgβ=3655,60 ∙tg 15° =979,51 ⇒ Fa =Fa =979,51[ N ]

3 4 3 3 4

B.3. Stabilirea distanței dintre reazeme și poziția forțelor față de reazem

Din Capitolul III S0 =779,33 [ N ]

Sa =1,5∙ S0=1,5∙ 779,33=1168,995 ⇒ Sa =1168,995[N ]

Din Tabelul 4.10

B W
l 1= + ( 20 … 25 ) mm+
2 2

W b2
l 2= + x+
2 2

W
l 3= + 2 x +b 2+ b3
2

l=W + 3 x +b 2+ b3

Conform Tabelului 4.11 adopt W =30.

Pentru x=10 … 15, adopt x=10.

b 2=63
b 3=88
B=2 f +( z−1) e

Din tabelul 7.7 adoptn=2,5 , e=12, f =8 ± 1 ,t=11,5

B=2 ∙ 9+ ( 2−1 ) 12=30 ⇒ B=30 mm

l=30+ 3∙ 10+63+88=211 ⇒ l=211

30 30
l 1= + 20+ =50 ⇒ l 1=50
2 2
 30 63
l 2= +10+ =56,5 ⇒l 2=56,5
2 2

30
l 3= + 2∙ 10+63+88=186 ⇒ l 3=186
2

CAPITOLUL 8
Alegerea și verificarea cuplajului
 ∑ Fx=0

∑ F y =0⇒ RH 1−F t + F t + RH 42 3

∑ M 1=0 ⇒ F t ∙l 2−F t ∙ l3 −RH 4 ∙ l=0

2 3

F t ∙l 2−F t ∙l 3 1546,63 ∙56,5−3655,60∙ 186

R H4= 2 3
= =−2808,32
l 211

RH 4=−2808,32(schimbare semn pe desen)⇒ RH 4 =2808,32

∑ M 4 =0 ⇒ RH 1 ∙l−Ft (l−l 2)+ F t ( l−l 3 ) =0

2 3

RH 1=−RH 4 + F t −F t =−2808,32+ 1546,63−3655,60=−4917,29

2 3

RH 1=4917,29
Calculul momentelor:

M i1−2=RH 1 ∙ x , xϵ ( 0 , l 2 )
 ⇒
{ x=0⇒ M i1 =0
x=l 2 , M i2=4917,29∙ 56,5=277826,885 ⇒ M i2=277826,885 Nmm

M i2−3=RH 1 ( l 2 + x )−F t ∙ x , xϵ ( 0 , l 3−l 2 )

2

⇒¿

M i4−3=RH 4 ∙ x , xϵ ( 0 ,l−l 3)

⇒¿

Pentru planul V:

dw dw
∑ M 1=0 ⇒−F r ∙l 2 + F a ∙ 2
+ Fr ∙ l 3 + F a ∙ 3
−RV 4 ∙ l=0
2 2
2 3 3
2

dw dw
−F r ∙ l 2+ Fa ∙ 2
+ F r ∙l 3 + F a ∙ 3

2 2
2 3 3
2
RV 4=
l
 216,76 70,64
−582,78∙ 56,5+414,41 ∙ +1377,46 ∙ 211+ 979,51∙
2 2
¿ =1312,17
240

dw dw
∑ M 4 =0 ⇒ RV 1 ∙l −F r ( l−l 2 )−F a ∙ 2
+ F r ( l−l 3 ) −F a ∙ 3

2 2
2 3 3
2

dw dw
F r ( l−l 2 ) + F a ∙ 2
−F r ( l−l 3 ) + F a ∙ 3

2 2
2 3 3
2
RV 1 =
l

216,76 70,64
582,78 ( 240−56,5 ) +414,41 ∙ −1377,46 ( 240−211 )+ 979,51∙
2 2
¿ =610,43
240

Calculul momentelor:
M i1−2=RV 1 ∙ x , xϵ ( 0 , l 2 )

⇒
{ x=0⇒ M i1=0
x=l 2 , M i2=610,43 ∙56,5=34489,29 ⇒ M i2=34489,29 Nmm

dw
M i2−3=R V 1 ( l 2 + x )−F a ∙ 2
−F r ∙ x , xϵ ( 0 , l 3−l 2 )
2
2 2

{
dw 216,76
x=0 ⇒ M i2=R V 1 ∙l 2−F a ∙ =610,43∙ 56,5−414,41 ∙
2
=−10424,46
2 2
2
¿
⇒ 216,76
x=l 3−l 2 ⇒ M i3 =610,43 (56,5+ 211−56,5 )−414,41∙ −582,78 ( 211−56,5 )=¿
2
¿ 6152,53
¿

M i4−3=RV 4 ∙ x , xϵ ( 0 , l−l 3 )
 ⇒
{ x=0 ⇒ M i4=0
x=l−l 3 , M i2=1312,17 (240−211)=38052,93 ⇒ M i3=38052,93 Nmm

Calculul momentului încovoietor rezultant:

M i =√ M i + M i
2 2
rez V H

M i rez =√ M i 2+ M i 2=0 ⇒ M i rez =0

1 V H 0

M i rez =√ M i + M i = √(38052,93) +(277826,885) =280420,76

2 2 2 2
2 V H

M i rez =√ M i 2+ M i 2= √38052,932 +81441,282=89892,75

3 V H

M i rez =√ M i 2 + M i 2 =0 ⇒ M i rez =0
4 V H 4