Prelucrari prin aschiere

Strunjirea

Student: Boncea Victoria Florentina

TCM211
 
Prin strunjire se prelucreaza suprafete, in general, de revolutie exterioara sau
interioara, utilizandu-se drept scule aschietoare cutite se strunjit sau scule speciale,
iar ca masini-unelte se utilizeaza strungurile.
Masina-unealta de tipul strungului este destinata prelucrarii suprafetelor de
revolutie prin combinarea a doua miscari, a miscarii principale de aschiere si miscarii
de avans. Miscarea principala de aschiere este miscarea de rotatie, executata de
semifabricat, iar miscarea de avanseste in general rectilinie, executata de scula care
deregula este un cutit de strung.
Operatia caracteristica este cea de strunjire, dar pot fi executate si alte tipuri
de operatii. De exemplu gauriri, alezari cu cutitul sau alezorul, rectificari chiar si
frezari daca freza este prinsa in arborele principal, iar semifabricatul pe sania
transversala.
Pe strungurile longitudinale universale se pot prelucra piese de forme si
dimensiuni foarte diferite. Operatiile pot fi executate cu o singura prindere sau cu
mai multe prinderi. Semifabricatul este fixat intre varfuri, cand lungimea lui
depaseste mult diametrul; in platan sau in mandrina univesala, cand diametrul este
mai mare decat lungimea.
Parametri caracteristici principali sunt distanta maxima intre varfuri si
diametrul maxim ce se poate prelucra deasupra ghidajelor sau deasupra saniei
transversale. Strungurile sunt caracterizate si de urmatoarele marimi: greutatea si
dimensiunile de gabarit, numarul treptelor de turatie, diametrul alezajului arborelui
principal, marimaea canalului real la arborele principal, puterea motorului antrenor
si a surubului conducator.
Dupa destinatie strungurile pot fi:
- normale
- carusel
- de deblanare
- revolvere
- frontale
- semiautomate
- automate.

Scule pentru prelucrarea prin aschiere

Pe masini se folosesc foarte multe tipo-dimensiuni de cutite pentru aschiere datorita
diversitatii mari de masini-unelte pe care lucreaza, datorita varietatii de piese
prelucrate, datorita gamei largi de operatii si datorita conditiilor diferite impuse
pieselor prelucrate. Tinand seama de toate acestea, cutitele se clasifica dupa
criteriile prezentate in continuare:

    1) In functie de directia si
sensul avansului se deosebesc:
- cutite cu avans longitudinal, pe dreapta (cu avans de la dreapta la stinga)
sau pe stanga (cu avans de la stinga la dreapta)
- cutite cu avans tangential;
- cutite cu avans transversal.
2) Dupa tipul masinii unelte pe care se folosesc:
- cutite pentru strung;
- cutite pentru raboteza.

Fig. 1. Cutit cu posibil avans tangential.

- cutite pentru morteza;
- cutite pentru strunguri automate si semiautomate;
- cutite pentru masini de alezat;
 - cutite speciale pentru masini speciale.
3) Dupa forma capului si pozitia acestuia in raport cu corpul se detaseaza:
- cutite drepte;
- cutite cotite spre stanga sau spre dreapta;
- cutite incovoiate inainte sau inapoi, folosite la rabotare;
- cutite cu capul ingustat (simetrice, ingustate pe dreapta, ingustate pe
stanga).

Fig. 2. Forme constructive de cutite de strung din oteluri de scule.

4) Dupa destinatie, respectiv dupa operatia efectuata, se deosebesc:

- cutite pentru prelucrarea de degrosare sau de finisare a suprafetelor lise
exterioare;
- cutite pentru prelucrarea de degrosare sau de finisare a suprafetelor lise
interioare;
- cutite pentru prelucrarea suprafetelor profilate exterioare sau interioare.
5) Dupa asezarea cutitului in raport cu piesa se pot evidentia:
- cutite cu dispozitie radiala;
- cutite cu dispozitie tangentiala.
6) Dupa materialul din care sunt construite partile active se deosebesc:
- cutite din oteluri de scule;
- cutite cu partea activa din carburi metalice;
-cutite cu partea activa din mase mineralo-ceramice (oxizi sinterizati);
 - cutite cu partea activa pe baza de diamant sau azotura cubica de bor.

Fig. 3. Forme diferite ale capului si corpului cutitelor.

7) Dupa modul de realizare tehnologica sunt:
- cutite monobloc;
- cutite realizate din doua sau mai multe materiale, asamblate prin sudare,
lipire sau fixare mecanica.