EMIL AVRAM

ORGANE DE MAŞINI
ÎNDRUMAR DE PROIECTARE
Transmisii prin curele trapezoidale, reductoare de turaţie
cilindro-conice, reductoare cu angrenaj melcat, cuplaje elastice

Bucureşti 2010

1
 INTRODUCERE

Proiectarea este una dintre cele mai importante activităţi desfăşurate de inginerul
mecanic în construcţia de maşini. Este o activitate creativă complexă, care necesită pe
lîngă un bagaj mare de cunoştinţe, experienţă şi chiar talent,
În activitatea de proiectare inginerul este obligat să respecte o multitudine de
restricţii şi cerinţe - adesea contradictorii - impuse de caracteristicile funcţionale ale
maşinii prevăzute în caietul de sarcini, de standardele în vigoare, de numeroase
aspecte economice.
Din această sumară enunţare de motive se vede limpede importanţa pe care o are
în formarea inginerului mecanic realizarea primului proiect ingineresc - proiectul de
la disciplina de Organe de Maşini. De regulă, activitatea de proiectare se face avînd la
îndemînă o bibliografie bogată (colecţiile de standarde : Fonte şi oţeluri, Toleranţe şi
ajustaje, Organe de maşini, etc) precum şi utilităţi pentru realizarea părţii grafice a
documentaţiei tehnice (programe software adecvate, calculatoare, imprimante,
plotere). Menţionăm că întregul memoriu de calcul se concretizează în portofoliul
grafic: desenul de ansamblu , desenele de excuţie ale tuturor părţilor componente,
tabele, etc. Acesta constituie “Documentaţia tehnică” care merge la inginerul
tehnolog şi apoi se lansează producţia.
Din dorinţa de a veni în ajutorul studenţilor din A.T.M. de la profilul mecanic,
autorul a întocmit acest Îndrumar de proiectare, care permite realizarea mai uşoară
a proiectului de curs de la disciplina de Organe de maşini. Pe lîngă prezentarea
algoritmului de calcul al părţilor componente ale reductorului au fost introduse şi
numeroase extrase din standardele în vigoare, precum şi modele pentru realizarea
desenelor de execuţie ale părţilor componente ale reductorului. Conţinutul lucrării
este bazat preponderant pe bibliografia de la disciplina de Organe de maşini editată în
ATM. Autorul mulţumeşte anticipat pentru orice observaţie sau recomandare făcută în
scopul îmbunătăţirii viitoare a conţinutului lucrării.

2
 CUPRINS
Tema proiectului……………………………………………………….5
1. Alegerea motorului electric .……………………………………….7
1.1 Determinarea puterii necesare - diagrama de putere
1.2 Alegerea motorului electric.
1.3 Stabilirea rapoartelor de transmitere. (total şi parţiale) ......................11
1.4 Calculul puterilor, turaţiilor şi a momentelor la arborii reductorului

2. Calculul transmisiei prin curele trapezoidale…………………… 12

2.1 legerea tipului de curea
2.2 Calculul geometric al transmisiei
2.3 Stabilirea numărului de curele trapezoidale.
2.4 Forţa care încarcă arborii
2.5 Roţile de curea

3. Calculul angrenajului conic cu dantură dreaptă…………………22

3,1 Alegerea materialelor pentru roţile dinţate.
3.2 Solicitarea periculoasă, numărul critic de dinţi
3.3 Alegerea numerelor de dinţi ale roţilor. Calculul de rezistenţă.
3.4 Calculul geometric al angrenajului. Gradul de acoperire.
3.5 Calculul sistemului de forţe din angrenaj.

4. Calculul angrenajului cilindric exterior cu dantură dreaptă.........32

4.1 Materialul roţilor. Numărul critic de dinţi. Solicitarea periculoasă.
4.2 Alegerea numerelor de dinţi ale roţilor. Calculul de rezistenţă.
4.3 Calculul geometric al angrenajului. Gradul de acoperire.
4.4 Sistemul de forţe din angrenaj.

5. Calculul arborilor …………………………………………………..45

5.1 Predimensionarea la răsucire
5.2 Schema de calcul. Calculul reacţiunilor
5.3 Diagramele de momente.
5.4. Alegerea materialului Predimensionarea la solicitarea compusă.
5.5 Calculul penelor,
5.6 Verificarea la oboseală

6. Alegerea cuplajului........................................................................... 55
7. Alegerea rulmenţilor
7.1 Alegerea tipului de rulment.
7.2 Durabilitatea necesară.
7.3 Determinarea capacităţii dinamice de încărcare de bază necesare.
7.4 Stabilirea sarcinii dinamice echivalente.
7.5 Recalcularea sarcinii dinamice echivalente.
7.6 Calculul durabilităţii reale.
3
 8. Calculul angrenajului melcat cilindric ............................................70
8.1 Calculul de rezistenţă preliminar.
8.2 Calculul geometric al angrenajului melcat.
8.3 Verificare la rezistenţă adanturii roţii melcate.
8.4 Toleranţele angrenajului
8.5 Elemente pentru măsurarea grosimii dintelui
8.6 Verificarea arborilor melcului şi roţii melcate.

9. Calculul angrnajului conic cu dantură înclinată ..............................79

9.1 Gradul de acoperire.
9.2 Calculul de rezistenţă.
9.3 Calculul geometric al angrenajulului conic cu dantură înclinată.
9.4 Forţele din angrenajul conic cu dantură înclinată sau curbă.

10 Calculul angrenajului cilindric exterior cu dantură înclinată........87

10.1 Calculul de rezistenţă.
10.2 Calculul geometric.
10.3 Forţele din angrenajul cilindric cu dantură înclinată.

11 Verificare la încălzire...........................................................................90

12 Bibliografie ...........................................................................................92

13. Anexe.....................................................................................................93

4
 PROIECT
Organe de maşini

Să se calculeze şi să se proiecteze transmisia de la un motor electric asincron

trifazat la o maşină de lucru.
Lanţul de transmitere se compune dintr-o transmisie prin curele trapezoidale
(TC) şi un reductor de turaţie cu două trepte (RED) avînd axele arborilor de intrare şi
de ieşire cooplanare şi perpendiculare ca în figura1. Turaţia necesară la arborele
maşinii de lucru( ML) este de ne [rot/min] iar puterea necesară antrenării este Pe
[KW]. Legătura cu maşina de lucru se face printr-un cuplaj elastic (CE). (Fig.1)

ME

ML
TC CE

RED

Fig.1 Schema transmisiei

Reductorul de turaţie se va calcula în trei variante:

1. Angrenajul conic şi cel cilindric sunt cu dinţi drepţi
2. Angrenajul conic cu dantură înclinată sau curbă şi cel cilindric cu dantură
înclinată.
3. Transmisia este reprezentată printr-un redactor cu o singură treaptă (angrenaj
melcat)

Memoriul de calcul va cuprinde:

 calculul transmisiei prin curele trapezoidale
 calculul angrenajului conic (două variante)
 calculul angrenajului cilindric (două variante)
 Calculul angrenajului melcat
 Calculul arborilor pentru varianta I
 Calculul penelor
 Alegerea rulmenţilor pentru varianta I
 Alegerea cuplajului elastic

5
 Partea grafică va cuprinde;
 Desenul de execuţie al unui arbore,
 Desenul de execuţie al unei roţi de curea
 Desenul de execuţie al unei roţi dinţate conice
 Desenul de execuţie al unei roţi dinţate cilindrice
 Desenul de execuţie al roţii melcate
 Desenul de ansamblu al cuplajului
 Desenul de ansamblu al reductorului în minimum două vederi
 Desenul de ansamblu al transmisiei

NOTĂ:
Desenele vor fi executate cu mâna, pe hârtie ciocan sau pe calc în tuş şi vor
respecta toate normele de desen tehnic.Desenul de ansamblu va avea minim 2 vederi
şi va avea semnificate cotele de gabarit şi de montaj, numerotarea tuturor reperelor
componente. Tabelul de componenţă va avea completate toate rubricile (Nr.de desen
sau STAS, material, nr, de bucăţi, etc) Desenele componentelor vor fi cotate
complet, conform normelor, vor cuprinde toleranţele aferente, abaterile de formă şi
poziţie, indicaţii tehnologice. Hârtia va avea un format standardizat,iar desene vor fi
împăturite conform normelor. Orice nerespectare a normelor în vigoare echivalează
cu respingerea desenului şi prin urmare a proiectului, atrăgînd după sine
imposibilitatea susţinerii examenului.

Data primirii proiectului:

Data predării proiectului:

6
 1. ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC

- Motoarele electrice sincrone trifazate cu rotorul în scurtcircuit se simbolizează

prin grupul de litere ASI, urmat de un grup de cifre şi o literă majusculă
Pentru alegerea motorului electric trebuie cunoscute condiţiile de exploatare
(graficul de lucrări, temperatura şi umiditatea mediului înconjurător etc.), puterea
necesară şi turaţia arborelui motorului.

1. 1 Determinarea puterii motorului electric

Deoarece motoarele utilajelor propuse lucrează în regim de lungă durată, cu

sarcină constantă, determinarea puterii se face pentru această situaţie.
Puterea motorului electric PM se determină cu relaţia
PML
PM  (1.1)
 c ak ac l3 u
Unde PM - puterea absorbită de la motorul electric [KW], PML este puterea
necesară pentru acţionarea maşinii de lucru [KW] (dată prin tema de proiect),  c -
randamentul transmisiei prin curele trapezoidale,  ak - randamentul angrenajului
conic,  ac - randamentul angrenajului cilindric,  l -randamentul unei perechi de
lagăre cu rulmenţi,  u randamentul ungerii. Se pot admite valorile  c = 0,87-0,935 în
cazul transmisiilor prin curele trapezoidale, respectiv  c =0,92-0.98 în cazul
transmisiilor prin curele late;  ak = 0,95-0,97;  ac = 0,96-0,98;  l = 0,99- 0,995;  u
=0,99

1. 2 Alegerea motorului electric

Pentru alegerea seriei motorului electric trebuie să se cunoască puterea necesară

acţionării PM eşi turaţia la arborele motorului electric nm
În funcţie de turaţia nML (dată prin temă), şi estimând rapoartele de transmitere
realizabile cu cele 3 trepte de reducere (transmisia prin curele, treapta cu angrenaj
conic respectiv cilindric) se optează pentru un motor ce are turaţia de sincronism
3000, 1500, 1000 sau 750 rot/. De regulă rapoartele de transmitere sunt supuse unor
restricţii. Astfel, raportul transmisiei prin curele trapezoidale se recomandă să nu fie
mare, pentru a obţine o transmisie compactă ( ic  2 ); rapoartele celor două trepte ale
reductorului trebuie să fie echilibrate, şi să nu depăşească valoarea 4 ( i12  i34  4 )
Ţinând cont că pentru aceiaşi putere motorul cu turaţie mai mare are greutatea mai
mică, se selectează motorul procedându-se în continuare astfel:
Din tabelul corespunzător turaţiei de sincronism convenabile, se alege un motor
a cărui putere P satisface condiţia P  PM . Se notează cotele de gabarit, înălţimea de
la suprafaţa tălpilor până la axa arborelui motorului, cotele de montaj, greutatea şi se
face o schiţă a motorului

7
Tabelul 1.1; p = 8; ns = 750 rot/min

Tabelul 1.2; p = 6; ns = 1000 rot/min

8
Tabelul 1.3; p = 4; ns = 1500 rot/min

Tabelul 1.4; p = 2; ns = 3.000 rot/min

9
 Motoarele electrice asincrone trifazate cu rotorul în scurtcircuit se simbolizează
prin grupul de litere ASI, urmat de un grup de cifre şi o literă majusculă. De exemplu,
simbolul ASI - 132S-38-6 înseamnă:
A - motor asincron trifazat; S - rotor în scurtcircuit; I - construcţie închisă
(capsulată); 132 S - gabaritul 132, scurt, ceea ce înseamnă că înălţimea axei maşinii
este de 132 mm de la planul tălpilor de fixare, iar motorul este executat în lungimea
scurtă (există trei lungimi pentru fiecare gabarit: S - scurtă; M - medie; L - lungă); 38
- diametrul capătului de arbore (mm); 6 - numărul de poli ai motorului, care indică
viteza de sincronism, respectiv 1000 rot/min în cazul dat.

Fig.1.1 Cote de gabarit

Valorile cotelor de gabarit ale motoarelor sunt prezentate în Tabelul 1.5
Tabelul 1.5

10
 1. 3. Stabilirea rapoartelor de transmitere
ne
itot  (1.2)
nML

unde ne este turaţia nominală a motorului electric iar nML turaţia maşinii de lucru
impusă prin temă.
Rapoartele de transmitere parţiale ic , i12 , i34 trebuie să facă parte din şirul
rapoartelor standardizate şi să îndeplinească condiţiile:
it  ic  i12  i34 (1.3)
ic 2 , i12  3 , i34  3 i12  i34 (1.4)
Abaterile premise ale rapoartelor de transmitere de la valoarea standardizată nu
trebuie să depăşească 3% .
Rapoarte de transmitere standardizate Tabel 1.6
1,00; 1.06; 1,12; 1.18; 1,25; 1,32; 1,40; 1,50; 1,60; 1,70; 1,80; 1,90; 2,00; 2,12;
2,24; 2,36; 2,50; 2,65; 3,00; 3,15; 3,35; 3,55; 3,75; 4,00; 4,25; 4,50; 4,75; 5,00
5,30; 5,60; 6,00; 6,30; 6,70; 7,10; 7,50; 8,00; 8,50; 9,00; 9,59

1.3.2 Turaţiile arborilor

ne n n
n1  ; n2  1 ; n3  nML  2 (1.5)
ic i12 i34

1. 4 Calculul puterilor debitate pe arbori

P2 P3
PM P1

 ac  l
ak l
 c l

Fig.1.2 Diagrama fluxului de putere

Dacă neglijăm pierderile din librefiant, din diagrama fluxului de putere unde sunt
semnificate pierderile din transmisie puterile P1 , P2 respectiv P3 se pot exprima
imediat:
P1  PM   c   l

11
 P2  P1   ak   l (1.6)
P3  PML  P2   ac   l

1.5 Calculul momentelor de torsiune care încarcă arborii

Cum P  M t   , momentele de torsiune care acţionează asupra arborilor se

calculează imediat:
106 P1
30 � 106 P2
30 � 106 P3
30 �
M t1  M t2  M t3  (1.7)
p�n1 p�n2 p�n3
În care puterile sunt exprimate în KW , iar momentele de torsiune în N  mm

2. CALCULUL TRANSMISIEI PRIN CURELE TRAPEZOIDALE

Date iniţiale: PM , ne , ic
2.1 Stabilirea tipului de curea trapezoidală
În funcţie de puterea motorului şi turaţia acestuia se alege din nomograma din
fig.2.1 tipul de curea îngustă:

Fig.2.1 Tipuri de curea trapezoidală

Dacă alegem tipul de curea din domeniul găsit vom obţine o transmisie cu un
număr z  8 curele (SPZ în cazul de faţă). Alegînd o curea cu secţiune mai mare din
domeniul următor, (SPA) numărul de curele va fi mai mic dar vor creste diametrele
roţilor de curea.

2.2 Diametrul de referinţă al roţii mici.

12
 Diametrul minim se stabileşte astfel încât să se limiteze efortul de încovoiere
la valori acceptabile. Se alege din SR ISO4183, în funcţie de profilul curelei şi
unghiul canalului din roată. Pentru o funcţionare la viteze şi la sarcini normale
diametrele primitive ale roţilor de curea trebuie să nu fie mai mici decât valorile din
tabelul 2.1.
Tabelul 2.1

Secţiunea Unghiul canalului a

canalului 38 0
360 340 320
şi tipul curelei Diametrul de referinţă d d minim [mm]
trapezoidale
Y - 63 - 20
Z 90 - 50 -
A 125 - 75 -
B 200 - 125 -
C 300 200 - -
D 500 355 - -
E 630 530 - -

Pentru ca uzura curelei să fie minimă, se recomandă să nu se folosească în cazul

canalelor având a  380 , roţi de curea cu diametre de referinţă mai mici decât
valorile din tabelul 2.2
Tabelul 2.2

Secţiunea canalului SPZ SPA SPB SPC

0 0 0 0 0 0 0
Diametrul de 34 38 34 38 34 38 34 380
referinţă 63- >80 90- >118 140- >190 224- >315
minim recomandat 80 118 190 315

2.3 Verificarea vitezei periferice

Viteza periferică a curelei se calculează cu relaţia:
p d d1 �
n1
v [m/s] (2.1)
60 �
1000
Vitezele mici (4...5) m/s sunt utilizabile la transmiterea puterilor mici şi în scopuri
secundare, dar, la asemenea viteze nu se foloseşte întrega capacitate de transmitere a
curelei.Vitezele de lucru se limitează la 30m/s la curelele clasice şi la 40 m/s la cele
înguste.

2.4. Diametrul de referinţă al roţii mari.

13
 d d 2  ic d d 1 (2.2)
Diametrul calculat se rotunjeşte la valoarea cea mai apropiată din seria diametrelor
de referinţă prevăzută în SR ISO 4183. Dacă rezultă o abatere prea mare de la
raportul de transmitere se caută o altă pereche de diametre de referinţă

Diametrele de refreinţă standardizate sunt prezentate mai jos:

SPZ: 63, 71, 75, 80, 90, 100, 112, 125, 132, 140, 150, 160, 180, 200, 224, 250,
280, 315, 355, 400 mm,
SPA: 90, 95, 100, 106, 112, 118, 125, 132, 140, 150, 160, 180, 200, 212, 224,
250, 280, 315, 355, 400, 450, 500, 560, 630, 710, 800 mm.
SPB: 140, 150, 160, 170,180, 200, , 224, 250, 280, 315, 355, 400, 450, 500,
560, 600, 630, 710, 800, 900, 1000, 1120 mm.
SPC: , 224, 236, 250, 266, 280, 300, 315, 335, 355, 400, 450, 500, 560, 600,
630, 710, 800, 900, 1000, 1120, 1250, 1400,1600, 2000 mm

2.5. Lungimea de referinţă a curelei

Pentru transmisia paralelă lungimea se calculează cu relaţia:
C
Ld  2 A + W + (2.3)
A
( dd 2 - dd1 )
2
p
unde W  ( d d 1 + d d 2 ) şi C  , iar A este distanţa dintre axe
2 4
care se alege preliminar astfel: A  0,7 ( d d 2 + d d 1 ) L 2 ( d d 1 + d d 2 ) (2.4)
Valoarea obţinută se standardizează conform SR ISO 4184 (Tabel 2.3 )
2.6 Distanţa efectivă dintre axe.

Lungimile primitive standardizate ale curelelor înguste Tabel 2.3

Tip wp Lp
curea [mm]
m
m
SPZ 8,5 630 710 900 900 1000 1120 1250 1400 1600 1800/
2240 2500 3150 3150 3550 2000
SPA 11 800 900 1120 1120 1250 1400 1600 1800 2000 2240/
2800 3150 4000 4000 4500 2500
SPB 14 1250 1400 1600 1800 2000 2240 2500 2800 3150 3550/
4500 5000 6300 6300 7100 8000 4000
SPC 19 2000 2240 2500 2800 3150 3550 4000 4500 5000 5800/
7100 8000 9000 10000 11200 12500 6300
16X15 16 3150-12500

Cu lungimea primitivă standardizată se calculază distanţa efectivă dintre axe:

14
 p
Ld - ( b1d d1 + b 2 dd 2 )
A 360 (2.5)
b
2sin 1
2
unde b1 , b 2 sunt unghiurile de înfăşurare pe cele două roţi. Acestea se calculează cu
relaţiile:
b1  180 - g , respectiv b 2  180 + g , (2.6)
în care g este unghiul dintre ramurile curelei:
dd 2 - dd1
g  2arcsin . ( 2.7)
2A
Distanţa dintre axe trebuie să se poată regla între limitele ( -2L + 4% ) Ld

2.7 Frecvenţa încovoierilor curelei

v
f  103 ��
z [Hz] (2.8)
Ld
în care z este numărul de roţi pe care se înfăşoară cureaua. Se recomandă ca
f < 40 Hz la curelele cu inserţie reţea şi f < 80 Hz la curelele cu inserţie de tip şnur.

2.8 Numărul curelelor trapezoidale.

Numărul de curele z necesar pentru transmiterea puterii se determină cu formula:

P1 �
cf
z (2.9)
P0 �
cL �
cb �
cz

în care P1 este puterea motorului în [kW]; P0 este puterea nominală transmisă de

o curea, cb este coeficientul unghiului de înfăşurare (tabel2.5), c f - coeficientul de
regim (tabelul 2.7), cL - coefientul de lungime al curelei (tabel 2.8), cz - coeficientul
numărului de curele (tabel 2.6)
Puterea nominală transmisă de o curea P0 se determină din Tabelul 2.9 în funcţie
de tipul curelei, diametrul roţii mici, raportul de transmitere şi de turaţie

2.9. .Forţa periferică transmisă.

P1
F  103
[N] (2.10)
v
unde v este viteza curelei exprimată în m/s

2.10. Forţa de întindere a curelei

Pentru a asigura o funcţionare normală, transmiterea puterii şi o durabilitate

optimă curelele se întind la montaj cu o forţă
15
 S0  ( 1,5L 2 ) F (2.11)
unde F este forţa periferică transmisă.
2.11 .Forţa care solicită arborii
Se determină cu relaţia stabilită pentru transmisiile cu curele late, ţinînd cont de
numărul de curele z : Q  z S12 + 2 S1S 2 cos g + S 22 (2,12)

g
'
F em b g F 1
+ 10-2 Ac v 2
În care S1  � ' + 10-2 Ac v 2 , S2  �m 'b (2.13)
z em b - 1 g z e -1 g
dd 2 - dd1
iar g  2arcsin (2.14
2A
2.12 Roţile pentru curele trapezoidale
Forma şi dimensiunile canalelor roţilor de curea sunt stabilite prin SR ISO 254, SR
ISO 225 şi SR ISO 9980 în şapte tipuri de dimensiuni: Y, Z, A, B, C, D şi E. (fig.2.3)
şi Tabelul 2.4

Fig.2.3 Dimensiunile roţilor de curea

Dimensiunile roţilor de curea Tabelul 2.4

Secţiunea Y Z A B C D E (16)*
canalului
wd 5,3 8,5 11 14 19 27 32 16
bmin [mm] 1,6 2,5 3,3 4,2 5,7 8,1 9,6 4,7
hmin [mm] 4,7 9 11 14 19 19,9 23,4 16
f [mm] 7 �1 8 �1 +2
10-1 12,5-1+2 17-1+2 24-1+3 29-1+4 14,5-1+2
e [mm] 8 �0,3 12 �0,3 15 �0,3 19 �0,4 25, �0,5 37 �0,6 44 �0,7 22 �0,4

a ��
0 36 ± 1 38 ± 1 38 ± 1 38 ± 1 38 ± 30' 38 ± 30' 38 ± 30' 38 ± 1
�� 32 ± 1 34 ± 1 34 ± 1 36 ± 30' 36 ± 30' 36 ± 30' 36 ± 30' 34 ± 1
r [mm] 0,5 0,5 1,0 1,0 1,5 2,0 2,0 1,0

16
Coeficientul unghiului de înfăşurare cb Tabel 2.5
(d d 2 - d d 1 ) / A

0
0,
0,
0,
0,
0,
0,
0,
0,
0,
1,
1,
1,
1,
1,
1,
b ��
0

180
174
169
163
157
151
145
139
133
127
120
113
106
99
91
83
��
cb
1,00
0,99
0,97
0,96
0,94
0,93
0,91
0,89
0,83
0,85
0,82
0,80
0,77
0,73
0,70
0,63
Coeficientul numărului de curele c z Tabel 2.6
Pc
1 f / P0cLcb cz
2......3 0,95
4......6 0,90
peste 6 0,85

Valorile coeficientului de regim Cf Tabel 2.7

Nr. ore de Tipul motorului
Felul încărcării Tipul maşinii acţionate funcţionare I II III
(din 24) cf
Transmisii uşoare: 8 1,0 1,1 1,2
Moment de pornire până la Generatoare electrice uşoare
120%din momentul Pompe şi compresoare centrifugale 8-- 16 1,1 1,2 1,4
nominal. Regim de lucru Transportoare cu bandă
aproape constant Strunguri, maşini de găurit şi alezat 16 1,4 1,5 1,6
Ventilatoare
Separatoare,site uşoare
Moment de pornire până la Transmisii mijlocii: 8 1,1 1,2 1,3
150%din momentul Generatoare electrice
nominal. Variaţii Pompe cu piston şi compresoarecu 3
neînsemnate ale regimului si mai mulţi cilindrii 8-16 1,2 1,4 1,5
de lucru Ventilatoare
Transportoare, elevatoare
Maşini de frezat, strunguri revolver,
16..... 1,5 1,6 1,7
transmisii
Maşini pentru ind. Alimentară,
textilă, hârtie
Momente de pornire până Transmisii grele 8 1,2 1,3 1,4
la 200%din momentul Pompe cu piston, compresoare cu 1 8-16 1,3 1,5 1,6
nominal. Variaţii sau 2 cilindrii . Ventilatoare grele,
neînsemnate ale regimului transportoare cucupe. Maşini de 16 1,6 1,7 1,9
de lucru rabotat, mortezat şi polizat
Prese cu şurub excentric, maşini de
ţesut.
Momente de pornire până Transmisii foarte grele ...8 1,3 1,4 1,5
la 300%din momentul Maşinide ridicat, excavat,şi dragat
8-16 1,5 1,6 1,7
nominal. Regim de lucru Prese,Foarfeci mecanice, ciocane
alternativ şi şocuri pneumatice. Mori cu bile, cu pietre,
cu valţuri.Concasoare, malaxoare 16 1,7 1,8 2,0

Notă:

17
 Tipul de motor I cuprinde:
-motoare de curent alternativ monosau trifazate, cu pornire prin
autotransformator sau conectare stea-triunghi;
-motoare de curent continuu în paralel (shunt);
-motoare cu ardere internă cu 4 sau mai mulţi cilindrii;
-turbine cu n < 600rot/min
Tipul de motor II cuprinde:
-motoare de curent alternativ cu moment depornire ridicat;
-motoare de curent continuu;
- motoare cuardere internă cu 2 su 3 cilindrii.
Tipul de motor III cuprinde:
-Motoare de curent alternativ cu rotoru în scurt circuit, cu pornire directă
-Motoare de curent continuu de tip serie;
Motoare cu ardere internă cu un cilindru.
Coeficientul de lungime al curelei c L Tabel 2.8
Lp [mm] SPZ SPA SPB SPC
CL
630 0,82
710 0,84
800 0,86 0,81
900 0,88 0,83
1000 0,90 0,85
1120 0,93 0,87
1250 0,94 0,89 0,82
1400 0,96 0,91 0,84
1600 1,00 0,93 0,86
1700 1,01 0,94 0,87
1800 1,01 0,95 0,88
2000 1,02 0,96 0,90
2240 1,05 0,98 0,92 0,83
2360 1,06 0,99 0,93 0,84
2500 1,07 1,00 0,94 0,86
2800 1,09 1,02 0,96 0,88
3150 1,11 1,04 0,98 0,90
3550 1,13 1,06 1,00 0,92
3750 1,07 1,01 0,93
4000 1,08 1,02 0,94
4500 1,09 1,04 0,96
5000 1,06 0,98
5600 1,08 1,00
6300 1,02
7100 1,04
8000 1,06
9000 1,08
10.000 1,10
Puterea transmisă de o curea - Curele tip SPZ Tabel 2.9

18
 n1 rot/min
d d1 i 200 400 700 800 950 1200 1450 1600 2000 2400 2800
[m P0 [KW]
m]
1,00 0,68 0,81 0,93 1,00 1,17 1,32 1,45
1,05 73 87 1,01 1,08 27 44 60
63 1,20 78 93 08 1,17 37 56 78
1,50 83 1,01 15 1,25 48 69 88
3.00 87 06 23 1,33 58 81 2,02
1,00 89 08 25 1,34 59 80 00
1,05 95 14 32 1,43 70 93 15
71 1,20 99 20 40 1,51 79 2,05 29
1,50 1,04 26 47 1,59 90 18 43
3.00 09 32 54 1,68 2,00 29 57
1,00 14 37 60 1,73 04 34 60
1,05 18 43 67 1,81 15 46 75
80 1,20 23 50 74 1,89 25 59 90
1,50 29 56 82 1,97 35 71 3,04
3.00 33 62 90 2,05 45 82 18
1,00 40 70 98 2,14 55 92 27
1,05 45 76 2,05 2,22 65 3,05 45
90 1,20 50 82 13 2,31 75 17 55
1,50 54 88 20 2,37 86 29 69
3,00 60 94 28 2,47 96 42 84
1,00 66 2,01 35 2,55 3,05 49 90
1,05 71 08 42 2,63 15 62 4,05
100 1,20 76 14 51 2,71 25 74 19
1,50 81 21 58 2,80 35 85 33
3,00 85 26 65 2,88 45 99 47
1,00 1,97 2,40 2,80 3,04 62 4,16 4,63
112 1,05 2,01 45 88 3,12 72 28 78
1,20 07 52 95 3,20 83 41 92
1,50 12 58 3,02 3,28 94 52 5,07
3,00 16 64 10 3,36 4.03 65 21
1,00 30 80 27 3,55 24 84 40
1,05 35 86 35 3,63 34 97 55
125 1,20 40 93 43 3,71 44 5,01 69
1,50 45 99 50 3,79 54 22 83
3,00 49 3.05 57 3,88 65 35 97
v [m/s] 5 10 15
20

Curele tip SPA Tabel 2.9

19
20
 n1 rot/min
d d1 i 200 400 700 800 950 1200 1450 1600 2000 2400 2800
[mm] P0 [KW]
1,00 1,48 1,76 2,02 2,16 2,49 2,77 2,95
1,05 59 90 18 34 72 3,05 3,32
90 1,20 70 2,04 35 52 96 33 64
1,50 81 18 52 74 3,19 54 97
3.00 92 31 69 89 41 88 4,29
1,00 89 27 61 80 27 68 3,99
1,05 2,00 41 77 99 50 94 4,32
100 1,20 11 55 94 3,17 73 4,22 64
1,50 22 68 3,11 35 96 50 96
3.00 33 82 28 54 4,19 78 5,28
1,00 38 86 31 56 18 71 15
1,05 39 3,00 47 75 42 99 47
112 1,20 60 14 65 94 65 5,26 79
1,50 71 28 81 4,12 68 54 6,12
3.00 82 41 98 30 5,11 82 43
1,00 90 50 4,06 38 14 80 34
1,05 3,01 64 23 56 38 6,08 67
125 1,20 12 78 39 75 61 36 99
1,50 23 91 56 93 64 63 7,30
3,00 35 4,05 73 5,21 6,06 91 65
1,00 50 22 91 29 22 7,00 65
1,05 53 36 5,14 47 45 28 95
140 1,20 72 50 24 66 68 58 8,32
1,50 82 65 41 84 91 87 51
3,00 93 78 58 6,03 7,14 8,10 90
1,00 4,27 5,17 6,00 48 58 54 9,27
1,05 38 31 17 66 80 83 57
160 1,20 47 45 34 88 8,09 9,05 86
1,50 60 69 51 7,03 32 35 10,23
3,00 71 73 67 21 54 64 52
1,00 5,01 6,09 7,06 65 90 94 67
1,05 14 23 24 80 9,13 10,23 97
180 1,20 25 37 43 8,02 35 52 11,33
1,50 36 51 58 17 57 74 63
3,00 47 65 73 39 86 11,04 99
v [m/s] 5 10 15 20 30

Curele tip SPB Tabel 2.9

21
 n1 rot/min
d d1 i 200 400 700 800 950 1200 1450 1600 2000 2400 2800
[mm] P0 [KW]
1,00 3,82 4,55 5,19 5,54 6,31 6,86 7,15
1,05 4,06 84 55 93 80 7,43 87
140 1,20 29 5,14 90 6,32 7,29 8,02 8,54
1,50 53 43 6,26 71 80 54 9,17
3.00 75 72 61 7,09 8,24 9,17 86
1,00 5,00 98 86 32 39 13 49
1,05 24 6,28 7,20 73 90 71 10,23
160 1,20 47 57 58 8,10 9,35 10,30 89
1,50 70 86 95 46 86 89 11,55
3.00 93 7,15 8,24 90 10,30 11,48 12,28
1,00 6,16 36 46 9,05 38 18 11,63
1,05 40 65 83 42 82 78 12,28
180 1,20 62 95 9,17 66 11,33 12,36 95
1,50 86 8,24 49 10,23 78 95 13,69
3.00 7,07 54 86 97 12,28 13,54 14,35
1,00 30 76 10,01 67 22 10 13,39
1,05 51 9,05 38 11,11 66 69 14,13
200 1,20 80 35 74 48 13,25 14,29 79
1,50 8,02 64 11,11 85 62 37 15,46
3,00 24 94 41 12,28 14,13 46 16,12
1,00 51 10,30 85 58 20 15,10 15,16
1,05 83 60 12,06 95 72 68 15,82
224 1,20 9,13 70 51 13,39 15,16 16,26 16,49
1,50 35 11,18 88 76 68 85 17,22
3,00 57 48 13,25 14,13 16,19 17,44 88
1,00 10,01 12,00 69 46 16,19 16,93 16,49
1,05 30 28 98 15,90 71 17,44 17,15
250 1,20 52 58 14,35 16,34 17,15 18,03 81
1,50 74 88 72 78 66 62 18,47
3,00 97 13,17 15,09 17,22 18,18 19,21 19,21
1,00 11,63 84 68 58 18 18,40 18,41
1,05 85 14,13 16,04 93 62 99 17,81
280 1,20 12,07 42 34 17,37 19,14 19,58 18,47
1,50 28 72 71 74 65 20,17 19,21
3,00 12,58 15,01 17,10 18,10 20,09 20,75 19,87
v [m/s] 5 10 15 20

3. ANGRENAJUL CONIC CU DANTURĂ DREAPTĂ

3.1 Materiale pentru roţi dinţate

Pentru construcţia roţilor dinţate se poate utiliza o mare varietate de materiale.

22
 Opţiunea asupra unuia sau altuia dintre acestea are implicaţii asupra gabaritului
transmisiei, tehnologiei de execuţie, preţului de cost etc.
Principalele materiale folosite în construcţia roţilor dinţate sunt: oţelurile, fontele,
unele aliaje neferoase şi materialele plastice.
Oţelurile sunt utilizate în general pentru angrenajele la care uzura trebuie să fie
cât mai mică. Dintre acestea se folosesc oţelurile carbon de calitate şi oţelurile aliate.
care se supun unor tratamente termice în scopul ameliorării caracteristicilor
mecanice. In alegerea oţelurilor se pot face următoarele recomandări:
- Roţile să nu fie executate din acelaşi material
- Roata conducătoare funcţionează în condiţii mai grele decât roata condusă, deci
trebuie să fie executată dintr-un material cu caracteristici mecanice superioare.
Câteva combinaţii recomandate de materiale sunt:
OLC45 / OLC35; OLC60 / OLC45; OLC60 / OLC35; 40Cr10 / OLC45;
OLC35 / OL70; OLC15 / OLC10; 41MoCr11 / 40Cr10; 33MoCr11 / OLC45 etc.
Fontele se utilizează pentru angrenajele de dimensiuni mari care funcţionează cu
viteze periferice scăzute. Roţile dinţate executate din fonte rezistă bine la uzură dar
nu se recomandă în cazul solicitărilor de încovoiere mari.
Pentru roţile dinţate puţin solicitate se utilizează materiale neferoase de tipul
alamei şi bronzului. Aceste materiale se prelucrează uşor, se comportă bine la uzură şi
sunt antimagnetice, dar sunt scumpe.
Materialele plastice se utilizează acolo unde condiţiile de exploatare a roţilor
dinţate permit acest lucru. Ele prezintă avantajul reducerii zgomotului, dar nu pot fi
folosite decât într-un domeniu restrâns de temperatură şi umiditate.

Tabel 3.1
Rezistenţe admisibile pentru roţi cu flancuri dure (HB>350); Nb=107cicluri
Calitate şi Simbol r  -1 Duritatea HB  a0  ak
tratament DIN STAS  [N/mm2] [N/m Miez Superf [N/mm2 [N/mm2
m2] ] ]
C10 OLC10 450-600 250 170 590 200
C15 OLC15 500-650 280 190 736 220
Oţel de 16MnCr5 18MC10 800-1100 - 270 650 420
cementare 20MnCr5 18MC10 1000-1300 - 360 650 470
15CrNi6 15CN15 900-1200 - 310 650 440 Vezi
18CrNi8 15CN15 1200-1450 - 400 650 470 Tab.3.2
Oţel călit CK45 - 650-800 - 220 595 315
superficial 37MnSi5 35MS12 900-1050 - 270 560 340
cu flacără 35MnSi4 - 900-1100 - 275 615 350
sau CIF 41Cr4 40C10 900-1100 - 275 587 350
Oţel 41Cr4 40C10 1400-1800 - 460 595 320
cianurat 37MnSi5 35MS12 1500-1900 - 470 550 350

Notă.
1.Valorile sunt valabile pentru o racordarea bazei dintelui cu o rază r1  0,2  m .
2. Valorile sunt valabile pentru călirea superficială până peste baza dintelui; pentru
călire în adîncime (în toată masa) sunt cu 20% mai mici; La călirea superficială
23
numai a flancului  a 0 < 250 N / mm 2
Tabel 3.2
Rezistenţe admisibile la tensiuni de contact pentru roţile cu flancuri dure
( N b  5  107 cicluri, adică durabilitate nelimitată)
Rezistenţa
Material Tratament Duritatea admisibilă
termic HRC  ak [N/mm2]
Oţeluri carbon şi aliate Călire cu 40…55 (18…21)HRC
revenire joasă
Călire 40…55 (17,5…20)HRC
superficială
Oţeluri carbon 17 HRC
Oţeluri slab aliate ca:15CO8;20 55-63 (21,5…23)HRC
MoC12 Cementare
Oţeluri bogat aliate ca:13CN30; (23…25)HRC
15MoMC12; 21MoMC12;
20MoN35
Oţeluir nitrurate Nitrurare 44-59 (21,5…23)HRC

3.2 Calculul angrenajului este sistematizat în tabelul următor:

Tabelul nr.3.3
CALCULUL ANGRENAJULUI CONIC CU DANTURĂ DREAPTĂ
1.

CALCULUL DE REZISTENŢĂ DIMENSIONARE

24
Nr Mărimea Indicaţii de calcul
crt
P1 - Puterea la arborele pinionului
1 - Viteza unghiulară a arborelui pinionului
1.1 Date iniţiale i12 - Raportul de transmitere
d A - Unghiul dintre axe
Condiţii de lucru şi durata de funcţionare
1.2 Materialul roţilor Se alege conform Tab.3.1; 3.2; 2.5
Se stabileşte în funcţie de viteza de lucru (
1.3 Clasa de precizie şi jocul Pn 2
dintre flancuri v  0,1 1 1
) şi indicaţiile din Tabelul
i12
1.4 Numerele de dinţi ai roţilor
z1 - conform Tabel 2.1 (Gleason) sau Tabel 2.2 (Nieman) z2  i12 �
z1
�z1 �
105
 6,8 �
i 2
12 + 2i12 + 1 (
� a20
)
�
� �
�
Numărul critic de dinţi. �c f e �
cr
i12  ak
1.5 Solicitarea periculoasă
Dacă z1 < z1cr solicitarea periculoasă este cea de
contact, iar dacă z1 > z1cr solicitarea periculoasă
este oboseala prin încovoiere.
1.6 Coeficientul de lăţime a B
y  . Se recomandă y G �0,3
danturii G
G
1.7 Coeficientul de repartiţie a K r - Se alege in funcţie de y G ( i12 + 1) şi de
sarcinii poziţia pinionului pe arbore (Tab.4. 2)
1.8 Coeficientul dinamic K d - se alege în funcţie de viteza de lucru, clasa
de precizie şi de duritatea materialului.(Tab 4.3)
1.9 Dacă z1 < z1cr se foloseşte relaţia:
2

(2
G  i12 +1 ) 1
23
 340  kM t1
 (1 - 0,5y )    y i [mm]
 G ak  G 12

Calculul generatoarei de iar dacă z1 > z1cr relaţia:

divizare maxime
G  0,5553
(
KM t1 i122 + 1 z1 ) [mm]
y G (1 - 0,5y G )  c fe 1   aR
2

106 P1
unde k  kr �kd , M t1  [N �
mm ]
1
1.10 Modulul maxim 2G sin d d 1
m [mm]
z1
1.11 Modulul mediu mm  m ( 1 - 0,5y G )
Standardizarea modului Standardizarea modulului maxim nu este
1.12 maxim obligatorie dar este recomandabilă.

25
1.12 Recalcularea generatoarei mSTAS z1
G
cu modulul standardizat 2sin d1
1.13 Viteza reală de lucru mz
v  1 �Rdm1  1 � 1 ( 1 - 0,5y G ) [m/s],
2
1.14 Recalcularea 5,5 + v
coeficientului dinamic kd  ; unde v este viteza de lucru [m/s]
5,5
Se înlocuiesc mSTAS , kd , G . Se explicitează y G
şi se calculează valoarea apoi B  y G � G
1.15 Lăţimea danturii Dacă nu s-a standardizat modulul şi nu s-a
modificat generatoarea se poate calcula direct
lăţimea danturii cu valorile iniţiale y G , G

Cu valorile determinate se continuă calculul geometric al angrenajului.

2. CALCULUL GEOMETRIC AL ANGRENAJULUI

Nr. Mărimea Sim Relaţia de calcul

crt. -bol

2.1 Elementele de definire a angrenajului

2.1.1 Unghiul dintre axe dA

2.1.2 Unghiul profilului de a0 Se preferă a 0  200 . La unele maşini
referinţă
Gleason se poate folosi a 0  14030'
2.1.3 Coeficientul înălţimii
capului de referinţă f0 De obicei f 0  1
2.1.4 Coeficientul jocului de Se admite în funcţie de tipul maşinii de
referinţă la fund w0 danturat: w0  0,188 (Gleason), respectiv
w0  0,1236 (Heidenreich-Harbeck)
2.1.5 Modulul maxim m Determinat din calculul de rezistenţă
2.1.6 Numerele de dinţi z1 , Conform recomandărilor din Tabelul 3.4
z2 (Gleason) sau din Tabelul 3.5 (Niemann)
2.1.7 Deplasările specifice x1, x 2 Conform recomandărilor din Tabelul 3.7
radiale (Gleason) sau din Tabelul 3.8 (ENIMS)
2.1.8 Deplasările specifice t Conform Tabelul3.8 (ENIMS)
tangenţiale

2.2 Elementele geometrice ale roţilor şi angrenajului

26
2.2.1 Semiughiurile conurilor dd sin d A i12 sin d A
tgd d 1  ; tgd d 2 
de divizare i12 + cos sd A 1 + i12 cos d A
2.2.2 Diametrul de divizare Dd Dd 1  mz1 ; Dd 2  mz2
2.2.3 Generatoarea de (G) Dd 1 Dd 2
G 
divizare maximă (R0) 2sin d d 1 2sin d d 2
2.2.4 Lăţimea danturii B B  y GG

2.2.5 Numărul de dinţi ai roţii z0 z1 z2

z0  
plane sin d d 1 sin d d 2
2.2.6 Înălţimea capului de ad ad  m ( f 0 + x ) *
divizare a dintelui
2.2.7 Înălţimea piciorului de bd bd  m ( f 0 + w0 - x ) *
divizare a dintelui
2.2.8 Înălţimea dintelui h h  ad + bd
2.2.9 Unghiul capului de g ed a
tgg ed  d
divizare al dintelui G
2.2.10 Unghiul capului de g id b
tgg id  d
divizare al dintelui G
Jocul variabil: d e  d d + g ed
2.2.11 Semiunghiul de Jocul constant :
conului de vârf d e1  d d 1 + g id 2 ; d e 2  d d 2 + g id1
2.2.12 Semiunghiul di d i  d d - g id
conului de fund
2.2.13 Diametrul de vîrf De De  Dd + 2ad cos d d

2.2.14 Diametrul de fund Di Di  Dd - 2bd cos d d

De
Joc variabil Is  ctgd d + I c
2
2.2.15 Distanţa de sprijinire Is Joc constant
D
I s  d ctgd d - ad sin d d + I c
2
2.2.16 Arcul de divizare al sd sd  m ( 0,5p + 2x tga 0 + t ) *
dintelui
2.2.17 Unghiul de rabotare c0 tga 0
0,5sd + b �
c 0  57,296
G

2.3 Elementele angrenajului echivalent

27
 2.3.1 Diametrul de divizare Dde Dd
Dde 
echivalent cos d
2.3.2 Diametrul de vârf Dee Dee  Dde + 2ad
echivalent
2.3.3 Diametrul de bază Dbe Dbe  Dde cos a 0
echivalent
2.3.4 Distanţa dintre axe echiv. Ae Ae  Rd 1e + Rd 2e

Re21e - Rb21e + Re22e - Rb22e - Ae sin a 0

2.3.5 Gradul de acoperire e e
pm� cos a 0
Notă:
Cu precizie suficientă gradul de acoperire poate fi determinat şi din Tabelul 3.6

2. 4. Toleranţele angrenajului

2.4.1 Indicii de precizie

Se stabilesc conform recomandărilor
2,4.2 Toleranţele indicilor de
STAS 6460-61
precizie

2.5 Elemente pentru măsurarea grosimii dintelui

Coarda nominală de sd3 cos d d

2.5..1 divizare a dintelui gd g d  sd -
6 Dd2
(joc nul între flancuri)
Coarda efectivă de g def  ( g d - Asmin ) - Ts . Unde Asmin este
2.5..2 divizare a dintelui (care g def
subţierea minimă a dintelui iar Ts este
se indică pe desen)
toleranţa grosimii dintelui
2.5.3 Înălţimea la coarda de Kd sd2 cos d d
divizare K d  ad +
4 Dd

În cele ce urmează se dau câteva extrase din literatura de specialitate cu privire

la numărul minim de dinţi recomandat, (Gleason şi Niemann) şi la deplasările de
profil recomandate, valori cu ajutorul cărora se poate proiecta un angrenaj conic cu
dinţi drepţi.

Numărul minim de dinţi pentru dantură dreaptă (după Gleason) Tabelul 3.4

28
 Unghiul de Numărul de dinţi Numărul minim de Raportul de trans-
angrenare ai pinionului dinţi ai roţii mitere minim i12 min
a0 Z1 Z2
13 30 2,31
14 20 1,43
2o° 15 17 1,13
16 16 l,00
24 57 2,37
25 40 l,60
14°3o' 26 35 1,35
27 31 1,15
28 29 1,04
29 29 l,00

Tabelul 3.5 Numărul de dinţi ai pinionului (după G. Nieman)

Raportul de 1 2 3 4 5 6,5
transmitere i12
Numărul minim de 18... 40 15... 3o 12. ..23 10... 18 8... 14 6... 14
dinţi z1
• Se recomandă să se admită z1 la limita superioară în cazul roţilor conice cu
dantură dreaptă şi cu flancuri moi sau semidure, şi la limita inferioară în cazul
roţilor cu dinţi curbi şi flancuri dure..

Valorile aproximative ale gradul de acoperire al profilului e Tabelul 3. 6

Numărul Gradul de acoperire e Numărul Gradul de acoperire e

de dinţi ai Dinţi curbi Dinţi drepţi de dinţi ai Dinţi curbi Dinţi
pinionului b d max  30...350 şi zerol pinionului b d max  30...35 0
drepţi
z1 f 0 f  0,82 f 0 f  1, 00 z1 f 0 f  0,82 şi zerol
10 1,14 - 19 1,24  1, 00
f 0 f 1,59
11 1,16 - 20...21 1,25 1,60
12 1,18 1,50 22 1,26 1,62
13 1,19 1,51 23...24 1,27 1,64
14 1,20 1,53 25 1,28 1,65
15 1,21 1,54 26...27 1,29 1,65
16 1,22 1,55 28 1,30 1,66
17 1,23 1,57 29...30 1,31 1,68
1 1,23 1,58 - - -

Tabelul 3.7
Deplasările x1  -x 2 pentru d A  90 0 , a 0  20 0 şi dantură dreaptă (după Gleason)

29
 Raportul de Raportul de Raportul de
transmitere x transmitere x transmitere x
i12 i12 i12
1,00. .1,00 0,00 1,23. .1,25 0,16 1,76. .1,82 0,32
1.00. .1,02 0,01 1,25. .1,27 0,17 1,82. .1,89 0,33
1,02. .1,03 0,02 1,27. .1,29 0,18 1,89. .1,97 0,34
1,03. .1,04 0,03 1,29. .1,31 0,19 1,97. .2,o6 0,35
1,04. -I,05 0,04 1,31. .1,33 0,20 2,06. .2,16 0,36
1,05. .1,06 0,05 1,33. .1,36 0,21 2,16. .2,27 0,37
1,06. .1,08 0,06 1,36. .1,39 0,22 2,27. .2,41 0,38
1,08. .I,09 0,07 1,39. .1,42 0,23 2,41. .2,58 0,39
1,09. .1,11 0,08 1,42. .1,45 0,24 2,58. .2,78 0,4o
1,11. .1,12 0,09 1,45. .1,48 0,25 2,78. .3,o5 0,41
1,12. .1,14 0,10 1,48. .1,52 0,26 3,05. .3,41 0,42
1,14. .1,15 0,11 1,52. .1,56 0,27 3,41. .3,94 0,43
1,15. .1,17 0,12 1,56. .l,6o 0,28 3,94. .4,82 0,44
1,17. .1,19 0,13 l,6o. .1,65 0,29 4,82. .6,81 0,45
1,19. .1,21 0,14 1,65. .l,7o 0,3o 6,81. . 0,46
1,21. .1,23 0,15 l,7o. .1,76 0,31

cos d
• Dacă d A  900 se va lua i90  i12 cos d d 1 şi se va alege valoarea
0
d2

deplasării specifice corespunzător raportului de transmitere

calculat.

Tabel 3.8
Deplasări specifice radiale pentru d A  900 , a 0  200 şi dantură dreaptă
(după ENIMS)
DEPLASĂRI SPECIFICE RADIALE ( x1  -x 2 )
Nr.de
Raportul de transmitere i12
dinţi
1,00 1.05 1,10 1,15 1,20 1,30 1,40 1,60 2,00 3,00 5,00
z
12 - - - - - - - - - 0,52 0,55
13 - - - - - - - - 0,46 0,50 0,53
14 - - - - - - - 0,38 0,43 0,48 0,51
15 - - - - - 0,20 0,30 0,36 0,41 0,47 0,49
18 0 0,50 0,09 0,11 0,15 0,18 0,26 0,32 0,37 0,43 0,45
20 0 0,05 0,08 0,10 0,13 0,16 0,23 0,30 0,35 0,40 0,43
25 0 0,04 0,06 0,09 0,11 0,13 0,20 0,26 0,30 0,35 0,37
30 0 0,04 0,06 0.08 0,10 0.12 0,18 0,22 0,26 0,31 0,33
40 0 0,03 0,05 0,07 0,08 0,09 0,14 0,18 0,21 0,25 0,28

Tabel 3.8 (continuare)

30
 DEPLASĂRI SPECIFICE TANGENŢIALE ( t ) ( după ENIMS)

Nr.de Raportul de transmitere i12

dinţi 1,00 1.50 2,00 2,50 3,00 4,00 5,00 7,00 9,00
z
12 - - - 0,09 0,14 0,17 0,21 0,26 0,29
15 0 0,02 0,04 0,09 0,13 0,16 0,20 0,25 0,28
20 0 0,02 0,05 0,07 0,12 0,15 0,19 0,24 0,26
25 0 0,02 0,05 0,07 0,11 0,15 0,18 0,24 0,25
30 0 0,02 0,05 0,07 0,11 0,14 0,17 0,23 0,25
40 0 0,02 0,05 0,07 0,11 0,13 0,16 - -

cos d
Dacă d A  900 se va lua i90  i12 cos d d 1 şi se aleg deplasările specifice corespunzător
0
d2

raportului de transmitere calculat

4.3 Forţele din angrenajul conic cu dantură dreaptă

Se calculează Ft , Fr , Fax cu relaţiile:

M t3 M
Ft   te 3
Rdm3 Rdme 3
Fr1  Fre cos d d 1  Ft  tga 0  cosd d 1
Fax1  Fre sin d d 1  Ft  tga 0  sin d d 1

În figura următoare este prezentat desenul de execuţie al roţii dinţate conice.

Desenul prezentat în partea grafică a proiectului va avea toate rubricile
catruşului indicator completate: Proiectat…, desenat…., contr.STAS…., Aprobat…,
scara…, nr. desenului…, materialul roţii. Vorfi specificate ca în model rugozităţile
suprafeţelor, toleranţele, indicaţii tehnologice.

31
32
Fig.3.1 Desenul de execuţie al roţii
conice
 4 CALCULUL ANGRENAJULUI CILINDRIC CU DANTURĂ DREAPTĂ

4.1 Calculul de rezistenţă

4.1.1 Date iniţiale:
Puterea la arborele pinionului P2 [KW];
p  n2
Viteza unghiulară a arborelui pinionului 2  [ rad/s];
30
Raportul de transmitere i34
Condiţiile de lucru şi durata de funcţionare

4.12 Materialul roţilor

Se alege conform Tabelului 3.1,respectiv Tabelul 3.2

4.13. Clasa de precizie şi jocul dintre flancuri

Se calculează viteza de lucru cu formula:
P1  n12
v 0,1  4 [m/s] (4.1)
i12
Şi conform indicaţiilor din tabelul 4.6

4.14 Numărul de dinţi ai pinionului. Solicitarea periculoasă.

Se alege z 3 ( valori recomandate între 14-22 dinţi) respectiv z 4  z3  i34
 z3 
Cu relaţia    6,8  10 5 i34 + 1   a 0 (4.2)
c  i34  ak 2
 f 3  cr
şi din figura 4.1 se determină z3cr
z
( 1 )cr
cf
1200

1000

800 x 0
600

400

200 20 40 60 80 100 120 140 z

Fig,4.1 Numărul critic de dinţi
Dacă z3 < zcr solicitarea periculoasă este tensiunea de contact, iar dacă z3 > zcr
solicitarea periculoasă este ruperea prin încovoiere.
Pentru z3  zcr există echiportanţă şi calculul se poate face la oricare dintre solicitări.
4.15 Distanţa de referinţă dintre axe
Pentru solicitarea de încovoiere a dinţilor distanţa de referinţă dintre axe se
calculează cu relaţiile:

33
 KM t1 ( i12 + 1) z1
2

(angrenaj deplasat) A  0,533 (4.3)

y A c f  aR cos 2 a r

KM t1 ( i12 + 1) z 1
2

(angrnaj zero) A0  0,5553 (4.4)

y A c f  aR
Sau, în cazul solicitării de contact cu relaţiile:
2
 0,589  KM t1 E
(angrenaj deplasat) A  ( i12 + 1) 3   (4.5)
  ak  y Ai12 sin 2a r
2
 345  KM t1 E
( angrenaj zero) A0  ( i12 + 1) 3   (4.6)
  ak  y Ai12
. - coeficientul A se alege din Tabelul 4.1;
- coeficientul K r se alege din Tabelul 4.2
- coeficientul K d se alege din Tabelul 4.3

4.16 Modulul danturii

2 A0 2 A0
m  (4.7)
z1 + z 2 z1 ( i12 + 1)
Valoarea obţinută se standardizează conform STAS 822-61 (Tabel 4.4)

4.1.7 Recalcularea distanţei de referinţă dintre axe cu modulul standardizat

mSTAS
A0  ( z1 + z2 ) (4.8)
2
4.1.8/ Distanţa dintre axe (A)
În cazul reductoarelor, se alege din seria distanţelor dintre axe standardizate
(Tabel 4.5). Se recomandă să se precizeze A astfel încât să rezulte un angrenaj
deplasat plus ( A > A0 ) Dacă difernţa A - A0 este mare [ A  (11,5)m ], se va
modifica numărul de dinţi astfel încât A să se încadreze în limita recomandată.
Creşterea numărului de dinţi trebuie să se facă în acord cu raportul de transmitere,

4.1.9 Lăţimea danturii

Se determină din condiţia de rezistenţă (relaţiile 4.3….4.6) corespunzător
solicitării periculoase, calculându-se în prealabil:
A0
- unghiul de angrenare: a r  arccos cos a 0 (4,9)
A
pDr 3 n3
- viteza la cercul de rostogolire v [m/s] (4.10)
60
5,5 + v
- coeficientul dinamic Kd 
5,5
(4.11)

Din relaţiile 4.3….4,6 se calculează y A iar apoi B  y A  A . Valoarea obţinută se

rotunjeşte în plus la un număr întreg de milimetrii.

34
 Coeficientul de lăţime A  B A Tabel 4.1
TIPUL TRANSMISIEI A
Transmisie deschisă 0,1…..0,3
Rapide - v  8...25m / s  0,3
Reductoare Obişnuite - v  2...10m / s  0,6
Lente - v  1...3m / s  1,0
Cutii de viteze cu roţi baladoare 0,12...0,15

Coeficientul de repartiţie a sarcinii pe dinte K r Tabel.nr 4.2

Poziţia pinionului faţă de lagăre
y A ( i12 + 1) Simetrică Asimetrică Asimetrică În consolă
Lagăre Arbore foarte Arbore puţin
apropiate rigid rigid
0,40 1,00 1,00 1,05 1,08
0,80 1,00 1,04 1,12 1,15
1,20 1,03 1,10 1,22 1,22
1,60 1,o6 1,16 1,28 1,30
2,00 1,o9 1,22 1,34 -
2,40 1,14 1,26 1,40 -
2,80 1,19 1,30 1,45 -
3,20 1,25 1,35 - -
3,60 1,32 - - -
4,00 1,44 - - -

Coeficientul dinamic K d Tabel nr. 4.3

Clasa de Duritatea Viteza periferică [m/s]
precizie a superficială 1…3 3…8 8…12
angrenajului a flancurilor
6  350  HB 1 1,2 1,3
 350  HB 1 1,2 1,3
7  350  HB 1,2 1,4 1,5
 350  HB 1,2 1,3 1,4
8  350  HB 1,3 1,55 -
 350  HB 1,3 1,40 -

Distanţa dintre axe standardizată (STAS 5632-73) Tabel nr.4.4

I II I II I II I II
112 355 1120
40 125 400 1250
45 140 450 1400

35
 50 160 500 1600
56 180 560 1800
63 200 630 2000
71 225 710 2250
80 250 800 2500
90 280 900
100 315 1000
 Valorile din coloana I sunt de preferat

Gama modulelor (STAS 822-61) Tabel nr.4.5

I II I II I II I II
0,11 1,125 11
0,12 1,25 12
0,14 1,375 14
0,15 1,5 16
0,18 1,75 18
0,2 2 20
0,22 2,25 22
0,25 2,5 25
0,28 2,75 28
0,3 3 32
0,35 3,5 36
0,4 4 40
0,45 4,5 45
0,05 0,5 5 50
0,055 0,55 5,5 55
0,06 0,6 6 60
0,07 0,7 7 70
0,08 0,8 8 80
0,09 0,9 9 90
0,1 1,00 10 100

Notă: Modulele din coloana I sunt de preferat

Recomandări pentru alegerea clasei de precizie Tabel 4.6

Viteza periferică
Clasa [m/s]

36
 de Domeniul de utilizare
precizi Dinţi Dinţi
e drepţi înclinaţi

Angrenaje care lucrează la viteze foarte mari

Nr.
5 Pînă la Pînă la Simbol
(turbine)
crt 30 Denumirea
50 Mecanisme de divizare Relaţia de calcul
Unghiul profilului a 0 etaloane pentru controlul roţilor din clasa a 7
Roţi
4.2.11 de referinţă de precizie
Coeficientul Cremalierade
Roţile mecanismelor dedivizare,
referinţăreductoareloe
STAS 821-63 :
6
4.2.12 înălţimii
Pînă la capului
Pînă la care a 
f 0 lucrează la viteze
0 20 0
mari,roţi 
, 0 dinţate
f 1 , w0  0de,25

15
Coeficientul 30
jocului ansambluri maiLa generareadedanturii
importante cu roată
la avioane,maşini
4.2.13 la capul dintelui unelte
w0 generatoare
şi automobile . se admite w0 max  0,35
Angrenaje care lucrează la viteze destul de mari şi
4.2.14 Modulul danturii m medii şi invers
sarcini STAS 822-61 (Tabel 4.5)
7 Pînă la dePînă
Numerele dinţilaai Roţi
z1 dinţateSeale mecanismelor
aleg ţinînd cont de denumărul
avans decritic
la de
4.2.15 10
roţilor 15 maşinile unelte.dinţi şi de limitele angrenajului
Roţi dinţate ale reductoarelor z 2  zobişnuite.
z2 1  i12
Roţi
x1 dinţate ale avioanelor şi automobilelor
Deplasarea specifică Ţinînd cont de:  0 , a r , A , A0 precum şi
Angrenaje
x2 obişnuite folosite în construcţia de
4.2.16 a profilului de recomandările din Sistemele de
maşini
deplsări specifice
Roţi dinţate ale maşinilor unelte care nu intră în
8 Pînă la 6 Pînă la lanţul cinematic de divizare.
10 Roţi dinţate ale mecanismelor mai puţin
importante de la avioane, automobile, tractoare.
Roţi dinţate ale mecanismelor mai importante de la
maşinile agricole.
9 Pînă la 2 Pînă la 4 Angrenaje care lucrează la viteze mici şi cu
precizie redusă.

4.2 Calculul geometric al angrenajului cilindric

4.2 1 Elementele de definire a angrenajului

37
4.2.3 Verificarea încadrării în limitele generării
La dantura generată cu cremaliera generatoare:
z
x  f 0 - sin 2 a 0 ( fig. 4.3)
4.2.3.1 Subtăierea 2
z z
Pentru f0 1 şi a 0  20 0 : x  1 - , practic x 1-
17 14
p  cos a 0
s e  m  + 2x  tga 0 + z ( inva 0 - inva e ) 
4.2.3.2 Ascuţirea 2  cos a ee
dinţilor Se recomandă s e  0,3m
pentru roţi îmbunătăţite,
s e  0,5m pentru roţi cu dinţi căliţi
4.2.4 Verificarea încadrării angrenajului în limitele angrenării
a r 2 cos a r
z1  z r min , a r 2  Re 2 - Rr 2
m  cos a 0
2
z r min 
Interfe- i122 + (1 + 2i12 ) sin 2 a r - i12
4.2.4.1 renţa Pentru angrenajul zero ( x 1  x 2  0 , f0 1 )
primară 2 f0
z1 
i122 + (1 + 2i12 ) sin a 0 - i12

-În zona de racordare a dintelui pinionului:

4.2.4.2 Interferenţa m( f 0 - x 1 )
A sin a r - Re22 - Rb22  Rd 1 sin a 0 -
In zona de sin a 0
racordare -În zona de racordare a dintelui roţii: se schimbă indicii
1 şi 2 între ei
z1 + z 2
w0 + ( 0 - x 0 )  wmin
2
se recomandă wmin  ( 0.05  0,1) Dacă nu
este
4.2.4.3 Jocul la îndeplinită condiţia se scurtează dinţii scurtarea
capul dintelui specifică fiind:
z1 + z 2
y min  wmin - w0 + (x 0 - 0 )
2
Re21 - Rb21 + Re22 - Rb22 - A sin a r
e
pm  cos a 0
sau cu relaţia: e  e1 + e 2 - e r
4.2.4.4 Gradul de z z z +z
acoperire unde: e 1 1 tga e1 , e 2  2 tga e 2 , e r  1 2 tga r
2p 2p 2p
Se recomandă e  1,1 pentru angrenajele precise şi
e  1,3 pentru angrenajele uzuale

În cele ce urmează se prezintă câteva nomograme utile în calculul geometric al

angrenajelor cilindrice exterioare cu dantură dreaptă.

38
 Fig.4.2 Deplasarea minimă x min necesară pentru evitarea subtăierii

Fig.4.3.Deplasarea maximă admisă x max pentru evitarea ascuţirii dinţilor

4.3. Forţele din angrenajul cilindric cu dinţi drepţi

Valorile forţelor din angrenaj sunt necesare la calculul arborilor şi se calculează

cu relaţiile:
2 M t1
Ft 1   Ft 2 (4.12)
Dd 1
2 M t1
Fr 1  Ft tga 0  tga 0  Fr 2 (4.13)
Dd 1

În cele ce urmează sunt date tabelar funcţiile 0 x 0 în funcţie de unghiul a r .

39
Valorile funcţiilor au fost calculate pentru a 0  20 0 .
Ca exemplu, este prezentat şi un desen de exexcuţie al unei roţi dinţate
cilindrice cu dantură dreaptă.

40
Anexa 3 Funcţiile 0 şi x 0 (a  16 0  20 0 )

41
42
Funcţiile 0 şi x 0 (a  210  25 0 )

43
44
45
 Nr.
crt Mărimea Simbol Relaţia de calcul
1 e e = (10…..15) mm
Distanţa de la roţi la perete
2 f
Distanţa dintre roţi f = (10…..15) mm

h1 La ungerea cu ulei din baie:

3 Distanţa de la rulment la perete h1 = (5…..10) mm
La ungerea cu unsoare h1
depinde de lăţimea
dispozitivului de etanşare
g  20mm

Fig.4.4 Desenul de execuţie al roţii dinţate cilindrice

4 Distanţa între roţi şi arbore g
5 Distanţa de la piesa în consolă la l1 l1 = (15…..20)mm
perete
6 Lungimea părţii de calare a l2 l2 = (1,2…..1,5)d
piesei în consolă
7
Înălţimea capacului l3 Depinde de tipul capacului
8 Distanţa de la piesa în consolă la l4 l4 =b/2+ l3 +l1 + l2/2
reazem
9 Distanţa între rulmenţii roţilor în l’ l’ =(2,0…..3,0)d
consolă

5.2 Schema de încărcare

Cunoscând aspectul general al arborelui (vezi Atlas de reductoare) se poate
desena schema de încărcare, (adică grinda de la Rezistenţa materialelor) ca în
figura 5.2
Pinion
Fulia conic
Rulment Rulment
Rd
B A
1

Mt
Fax Ft
Q HB HA FaA Rd
Fr
1
VB VA
a b c

Fig.5.2 Schema de încărcare

47
 5.3 Calculul reacţiunilor
Se procedează conform metodologiei de la Rezistenţa materialelor:

V A - VB - Fr  0
 Fj 0 Ft + H B - H A - Q  0 (5.2)
Fax - FaA  o
Respectiv
VB  b + Fr  c - Fax  Rd 1  0
M j
0 Q( a + b ) + H B  b - Ft  c  0 (5.3)
M t  Ft  Rd 1
Din cel 6 ecuatii (numai 5 de interes) se determină necunoscutele:
H A , H B , V A , VB , FaA

Cu valorile obţinute trasăm diagramele momentelor încovoietoare şi calculăm apoi

reacţiunile din lagăre cu ajutorul cărora vom alege rulmenţii radial-axiali din A
respectiv din B.

5.4 Diagramele momentelor încovoietoare

Se determină conform celor studiate la Rezistenţa materialelor.
- Se trasează diagrama componentei orizontale a momentului încovoietor M iH ,
apoi diagrama componentei verticale M iV .
- Se obţine diagrama momentului încovoietor rezultant:
2
M irez  M iH + M iV2 (5.4)
- Se trasează diagrama momentului de torsiune M t
- Se trasează diagrama momentului încovoietor echivalent calculat în ipoteza unei
teorii de rupere ( de obicei a III-a)
+ ( aM t ) (5.5)
2 2
M iech  M irez

Spre exemplu, în fig. 5.3 sunt trasate diagramele momentelor M iH , M iV , M iech ,

M t , M iech pentru cazul în care arborele de intrare are forma din figura 5.2.

5.5 Predimensionarea la solicitarea compusă

În secţiunile importante, în care avem solicitări importante şi concentratori de

tensiune precum şi în dreptul umerilor (dacă există) de la fusuri, se calculează
diametrele secţiunilor d i , solicitarea echivalentă fiind una de încovoiere:

32  ( M iech ) i
di  3 (5.6)
p ( i ) a

48
 a b c

x
Q(a+b)-HBb
Qa

Miv
FaxRd1

x
VB b

Mi H

FaxRd1 x
Qa  Q ( a + b ) - H B b  2 + ( VB b ) 2

2
M i  M iH + M iV2

Mt1 x

Mt
Fig.5.3 Diagramele momentelor încovoietoare şi de torsiune

5.7 Alegerea materialului

Alegerea materialului se face în funcţie de felul şi de natura solicitărilor la care
sunt supuşi arborii. Pentru solicitările uşoare şi medii se recomandă oţelurile carbon
obişnuite, mărcile OL50 sau OL60 (STAS 500/2-80). Pentru solicitări medii, cu
cerinţe de durabilitate pentru fusuri se recomandă oţelurile carbon de calitate cu
tratament de îmbunătăţire, mărcile: OLC35, OLC45, OLC60 (STAS 880-80). Pentru
arbori cu solicitări importante sau când se impun restricţii deosebite de gabarit şi
greutate se recomandă oţelurile aliate de îmbunătăţire, mărcile: 33MoCr11,
41MoCr11 sau 41CrNi12 (STAS 791-80). In cazul în care se impun condiţii de
duritate ridicată fusurilor, arborii se vor executa din oţeluri carbon de cementare,
mărcile: OLC10, OLC 15 (STAS 880-80), sau oţelurile aliate de cementare, mărcile:
18MnCr10, 18MoCrNi13 (STAS 791-80).

49
 Principalele caracteristici mecanice ale unor oţeluri uzuale utilizate la execuţia
arborilor se dau în tabelul 5.2, iar în tabelul 5.3 sunt prezentate valorile rezistenţelor
admisibile pentru aceleaşi categorii de materiale.
Tabel 5.2 Proprietăţile mecanice ale unor categorii de oţeluri
Tabel 5.3 Proprietăţile mecanice ale unor oţeluri

Marca STAS Duri- Rezistenţa

σr σc admisibilă
τ c [MPa] la oboseală[MPa]
Rezistenţa la oboseală
oţelului
Materialul σr [MPa]
tatea [MPa]Răsucire
[MPa] Încovoiere[MPa]
[HB]
(t 0 ) a [MPa] (  0 ) a [MPa] Tracţiune
( -1 ) aσ-1t
[MPa]
OL50 500/2 160 500 270 240 175 140
OţelOL60
carbon
580 185 600 300 280 200 160
obişnuit
OLC15 500,
" 600,
120700 60,
380 78, 96
230 75, 95, 110170 45,
12055, 65 85
şi de calitate 880-
OLC45 197 620 360 270 200 160
Oţel aliat 80 (0,58 - 0,65)
OLC60
800, 1000 64, 75 130, 150 75, 90
" 220 720 400 σc 300 260 200
40Cr10 " 235 1000 800 500 410 300
791-
41MoCr11 270 950 750 480 350 300
80
41CrNi12 " 217 1000 850 450 380 270
18MnCr10 " 207 850 650 340 290 190
"
18MoCrNi13 217 850 650 340 290 190
Valorile dimetrelor obţinute prin calcul cu relaţia (5.6) se majorează cu 4% în
zonele în care avem un canal de pană, cu 7% când avem două canale de pană dispuse
la 1200, respectiv cu 10% în cazul a două canale de pană dispuse la 1800 şi se
rotunjesc la valori întregi imediat superioare, de preferinţă din şirul de valori din
următoarea gamă standardizată: 18; 19; 20; 22; 24; 25; 28; 30; 32; 35; 38; 40; 42; 45;
48; 50; 55; 56; 60; 65; 70; 71; 75; 80; 85; 90; 95; 100 (extras din STAS 8724/2-84)
Diametrele fusurilor care depăşesc 20 mm vor trebui să fie multiplu de 5

5,8 Forma constructivă a arborilor

Forma constructivă a arborelui rezultă din secţiunile de bază ale căror diametre au
fost determinate anterior şi din modificările care se aduc, ţinând seama de organele de
maşină care se aplică pe arbore, de montajul, fixarea axială şi solidarizarea lor.
Pentru arborele de intrare în reductorul cilindro conic forma arborelui este
similară celei din fig.5.2
În cele ce urmează se vor prezenta şi alte cîteva câteva modele de arbori şi unele
recomandări privind stabilirea formei acestora.
Arborele tip I
Valorile diametrelor pentru figura 4.3 se vor adopta constructiv ţinând cont de
următoarele recomandări:
d1= d I ( calculat la torsiune), pentru varianta B; Restul dimensiunilor se adoptă
constructiv pornind de la acest diametru, astfel: d12 = d1 + (3...5) mm ; d2 = d12 +
(3...5) mm (multiplu de 5)
d3 = d2 + (2...4) mm; d34 poate rezulta, diferit în desenul de ansamblu al reductorului
de valoarea recomandată ca urmare a reprezentării la scară a pieselor montate pe
arbore; d3 + (5...7) mm; d4 = d2 (deoarece se utilizează aceeaşi serie de rulmenţi)
50
c = min. 5 mm.

Fig 5.4 Arbore varianta I

Fig 5.5 Arbore de varianta II

Fig. 5.6 Arbore varianta III

Pentru a se stabili forma constructivă a arborelui este necesar să se verifice
varianta de montaj a pinionului pe arbore.
Astfel, dacă diferenţa dintre diametrul de fund al pinionului şi diametrul părţii de
calare este d  2  m la rotile din oţel, respectiv d  2,5  m , pentru roţile de fontă se va
adopta soluţia constructivă din figura 5.4, pinionul montându-se pe arbore cu pană.
Dacă diferenţa este mai mică se adoptă soluţia constructivă arbore – pinion dintr-
o bucată ( figura 5.5).
În această situaţie porţiunea umărului de sprijin se va elimina şi nu este necesar
canalul de pană. Deşi materialul arborelui se modifică fiind identic cu cel al roţii
dinţate, diametrele stabilite se păstrează.
Lungimea capului de arbore l8 - (fig.5.6) se alege conform STAS 8724/2-81,
privind dimensiunile capetelor de arbori cilindrici, (Tabelul 5.4) în funcţie de d1.
51
Tabelul 5.4 Lungimile capetelor de arbore

60
d1
20 22 24 25 28 30 32 35 38 40 42 45 48 50 56 -
[mm]
75
8 36 42 58 82 105
mm

5.9 Alegerea penelor

Pentru montarea roţilor de curea, a roţilor dinţate sau a cuplajului pe arbori se vor
utiliza pene paralele, acestea având avantajul unei mai bune centrări a elementului
rotitor. Transmiterea încărcării se realizează prin zonele de contact dintre feţele
laterale ale penei şi suprafeţele canalelor din arbore şi butuc
Penele paralele se execută din oţel carbon, mărcile OL50 sau OL60.
În figura 4.6 se prezintă o asamblare cu pană paralelă. În funcţie de diametrul d al
tronsonului de arbore pe care se montează roata sau cuplajul, din Tabelul 4.4 se aleg
dimensiunile standardizate ale penei (b x h) şi ale adîncimilor canalului de pană (t1 şi
t2).
Dimensiunile penelor ( STAS 1005-71) Tabelul 5.5
Diametrul arborelui Dimensiunile penei Dimensiunile canalului
d [mm] [mm] [mm]
Adâncimea
Peste Până la b h arbore t1 butuc t2
17, 22, 30, 22, 30, 38, 6, 8, 10, 6, 7, 8, 3,5 4,0 5,0 2,8 3,3 3,3
38, 44, 50, 44, 50, 58, 12, 14, 16 8, 9, 10 5,0 5,5 6,0 3,3 3,8 4,3
65,58,75, 65, 75, 85, 18, 20, 22 11, 12, 14 7,0 7,5 9,0 4,4 4,9 5,4
85 95 25 14 9,0 5,4

Valorile din tabel se vor citi astfel : peste 17 până la22: (b=6, h=6); peste 22 până la
30; (8x7) peste 30 până la 38,(10x8).. şamd.

52
 Fig.5.7 Asamblare cu pană paralelă
5. 10. Calculul lungimii penelor

Forţa care acţionează în asamblarea cu pană paralelă, se calculează cu relaţia:

2M t 2
F
 4m  (4.15)
d 1 + 
 p 
unde: Mt2 -momentul de torsiune la arborele pe care se află pana [N.mm];
h - înălţimea penei, în mm, din tabelul 4.4;
d- diametrul arborelui [mm];
µ = 0,15 - coeficientul de frecare dintre pană şi butucul roţii
Lungimea penelor paralele se calculează:
F
la strivire ls  (4.16)
h   as
2F
şi la forfecare: lf  (4.17)
b  t af

unde  as  ( 65100) N / mm 2 ;
t af  ( 0,20,3) c

unde: b - lăţimea penei [mm] (tab.4.4); taf este tensiunea admisibilă la forfecare;
σc - limita de curgere a materialului penei (tabelul 5.3).

-Lungimea calculată a penei se va standardiza (STAS 1005-71), impunându-se

condiţia: lst ≥ max (ls;lf ) (4.18)
- Valorile lst se adoptă din Tabelul 4.5 (extras din STAS 1005-71).

Tabelul 4.5
b h
lst [mm]
mm mm
6 6 16 18 20 22 25 28 32 36 40 45 50 56 63 70
8 7 20 22 25 28 32 36 40 45 50 56 63 70 80 90
10 8 25 28 32 36 40 45 50 56 63 70 80 90 100 110
12 8 - 28 32 36 40 45 50 56 63 70 80 90 100 110
14 9 - - - 36 40 45 50 56 63 70 80 90 100 110
16 10 - - - - - 45 50 56 63 70 80 90 100 110
18 11 - - - - - - 50 56 63 70 80 90 100 110
20 12 - - - - - - - 56 63 70 80 90 100 110
22 14 - - - - - - - - 63 70 80 90 100 110
25 14 - - - - - - - - - 70 80 90 100 110
Lungimea penei lst se va corela cu lăţimea butucului roţii dinţate, astfel încât:
lst = (0,8...0,9)lbutuc (4.19)

53
unde lbutuc = B - lăţimea roţii dinţate.

5.11 Verificarea la oboseală a arborilor

Verificarea la oboseală se face în secţiunile cu o concentrare importantă a
eforturilor ( canale de pană, raze de racordare, filete, salturi de diametre etc.) şi
constă în determinarea coeficientului de siguranţă efectiv cef şi compararea lui cu un
coeficient de siguranţă admis ca
Se calculează valorile coeficienţilor de siguranţă efectivi c şi ct cu relaţiile:
1
c 
. k  v (4.20)
e  g  -1
1
ct 
kt t v (4.21)
e  g t -1
Unde k , kt sunt valorile coeficienţilor de concentrare a eforturilor din secţiunea
verificată, e - coeficientul dimensional, g  g 0  g 1  g 2  g 3  g 4  coeficientul de stare a
suprafeţei Arborele fiind supus la o solicitare compusă, coeficientul de siguranţă
c  ct
efectiv va fi : cef  (4.22)
c2 + ct2

Condiţia de rezistenţă este : cef  ca  1,5 2,5 (4.23)

Dacă condiţia nu este îndeplinită se va căuta să nu se mărescă dimensiunile
arborelui ci se vor face modificări constructive în sensul micşorării valoriilor
coeficienţilor de concentrare a eforturilor; se poate îmbunătăţii starea suprafeţei, etc.
În figurile următoare se dau câteva nomograme cu ajutorul cărora se pot stabili
valorile mărimilor k , e , g , utile în calculul coeficientului de siguranţă efectiv

.
Fig.511. Coeficientul K  Fig.5.12 Coeficientul a k
( Arbore racordat supus la încovoiere) ( Arbore racordat, răsucit static)

54
 Fig.5.13. Coeficientul de concentrare Fig.5.14 Coeficientul de influenţă
a k la o renură,( solicitare statică)  k (solicitarea statică)

Fig.5.14 Coficientul de influenţă Fig.5.15 Concentratoru(static) de

a valorii razei de racordare  k eforturi a k la canalul de pană

6. ALEGEREA CUPLAJULUI

6.1. Alegerea cuplajului

Cuplarea reductorului cu maşina de lucru se realizează cel mai adesea printr-un

cuplaj elastic cu bolţuri datorită avantajelor oferite de acesta. Cuplajul elastic cu
bolţuri permite deplasări axiale de până la 5 mm, radiale până la 1 mm şi unghiulare
până la 1o; amortizează şocurile şi vibraţiile de torsiune schimbînd astfel frecvenţa
oscilaţiilor proprii şi putînd evita astfel unele rezonanţe.
Cuplajul elastic cu bolţuri este standardizat ( STAS 5982-79), executându-se în
două variante (tip N şi tip B) şi 22 de mărimi. Cel mai utilizat este cuplajul de tip N
(fig.6.1).

55
 Semicuplele se execută în următoarele variante:
a) P - pregăurit: se utilizează în cazul în care mărimea de cuplaj aleasă este
corespunzătoare din punct de vedere al momentului nominal necesar, dar capetele de
arbore pe care se montează cuplajul au diametrele mai mici decât diametrele
nominale d corespunzătoare mărimii respective de cuplaj;
b) C - cu alezaj cilindric, fără fixare frontală;
c) Cf - cu alezaj cilindric, cu fixare frontală;
d) Ki - cu alezaj conic, cu fixare frontală.
Dacă momentul de torsiune pe care trebuie să-l transmită cuplajul este Mt ,
datorită şocurilor care apar la pornire, precum şi a unei funcţionări neuniforme,
alegerea din standard a cuplajului se face luându-se în considerare un moment
nominal Mn : M n  cs M t 2
Unde c s este coeficientul de serviciu (tabel 6.1)

Fig. 6.1 Cuplajul elastic cu bolţuri

Cuplajul de o anumită mărime se utilizează la cuplarea arborilor ale căror capete au
diametre egale sau diametre diferite, în limitele alezajelor semicuplajelor din cadrul
mărimii respective de cuplaj, conform tabelului 6.2. Diametrul bolţului δ, nespecificat
în standard, se adoptă în funcţie de capătul lui filetat cu relaţia: δ= 1,5d4
Tabel 6.1 Coeficientul de serviciu

56
 Regimul de lucru al maşinii antrenate cs

Funcţionare foarte uniformă, fără şocuri şi suprasarcini 1,55

Funcţionare uniformă, şocuri mici şi rare, suprasarcini uşoare şi de
scurtă durată 1,65
Funcţionare neuniformă, şocuri moderate şi relativ frecvente,
1,85
suprasarcini relativ importante de scurtă durată
Funcţionare neuniformă, şocuri mari şi frecvente, suprasarcini mari,
2,15
inversări de sens frecvente şi rapide
Funcţionare foarte neuniformă, şocuri foarte mari şi repetate,
2,65
suprasarcini foarte mari, inversări de sens foarte frecvente

Tabelul 6.2 Dimensiunile constructive ale cuplajelor

Dimensiuni constructive [mm] P;C

Diametrul nominal d
Mărime

Mn n/
[Nm] Semicupla Semicupla l buc
2 l3 d4 D D1 s
C, Cf, Ki P D2

16; 18; 19;

1 20 20; 22; 24 10-15 14 32 M6 88 62 40 2 4
2 45 25; 28; 30 10-24 19 37 M6 98 71 48 2 4
3 112 32;35;38;40 12-31 24 42 M6 112 85 62 2 6
4 236 42;45; 48;50 15-41 34 52 M6 127 100 76 3 10
5 500 55, 56 15-54 33 63 M8 158 118 84 3 8
6 900 60;63; 65;70 32-59 48 78 M8 180 140 105 3 12
7 1500 71;75; 80;85 32-70 64 94 M8 212 172 130 4 16
Forţa care acţionează asupra unui bolţ este:
2M n
F1  (6.1)
D1n

unde D1 este diametrul de montaj al bolţurilor, iar n este numărul de bolţuri.

Bolţurile se verifică la:
- presiunea de contact care apare între manşoanele de cauciuc şi bolţ:
4 F1
p  pa ; pa  ( 3 5) MPa (6.2)
pd ( l3 - l2 )

- încovoierea bolţurilor, în secţiunea de încastrare în semicupla 1:

57
 l -l 
32 F1  3 2 + s 
 2   (6.3)
i  ai
pd 3

 ai  ( 90100 ) MPa

Dacă pentru dimensiunea adoptată a bolţului nu se verifică una din relaţiile

(6.2) sau (6.3), se permite majorarea diametrului d pînă la d  2d 4

7. RULMENŢI
7.1 Alegerea rulmenţilor
Înlăturarea dezavantajelor lagărelor cu alunecare şi în special a pierderilor mari
prin frecare a dus la construcţia lagărelor cu rulmenţi, frecarea de alunecare fiind
înlocuită cu frecarea de rostogolire prin montarea între fus şi corpul lagărului a unui
organ special numit rulment.
Lagărele cu rulmenţi oferă un coeficient de frecare mic ( m  0,0150,008 ), necesită
un fus scurt şi lubrefiant puţin iar întreţinerea şi înlocuirea rulmentului este uşoară.
Realizarea lagărelor cu rulmenţi
Forma constructuvă a lagărelor cu rulmenţi trebuie să permită rotirea uşoară a
arborilor, fără joc sau cu jocuri axiale foarte mici, să elimine posibilităţile de
apariţie a unor forţe suplimentare în lagăre ca urmare a existenţei cîmpurilor e
toleranţă şi a lanţurilor de dimensiuni. Aceste deziderate se realizează prin
respectarea strictă a ajustajelor recomandate în cataloagele de rulmenţi atît la inelul
interior cît şi la inelul exterior, prin realizarea unor dispozitive de reglare a jocului
axial în cazul rulmenţilor radial-axiali cu role conice precum şi prin respectarea
regulii rulmentului conducător care presupune fixarea axială a arborelui doar la un
capăt, prin intermediul rulmentului conducător, celălalt capăt fiind liber la
poziţionarea axială (la inelul fix).
7.2 Alegerea tipului de rulment se face în funcţie de felul şi de mărimea
forţelor pe care trebuie să le preia rulmentul. Astfel,rulmenţi radiali cu bile pot prelua
forţe radiale moderate dar şi componente axiale (dacă acestea nu depăşesc 30-40 %
din valoarea celor radiale). Rulmenţii radial-axiali cu role conice pot prelua atît forţe
radiale cât şi axiale de valoare mare. La dimensiuni similare rulmenţii cu role preiau
sarcini mai mari decât cei cu bile. Dacă componentele axiale sunt mari se poate
prevedea un rulment separat care să preia numai componenta axială, pentru cea
radială fiind destinat un alt rulment. Deşi sunt destinaţi să preia numai sarcini axiale,
rulmenţii radiali cu role cilindrice pot prelua şi sarcini axiale dacă sunt în varianta
constructivă adecvată. De la calculul arborilor se cunosc diametrele fusurilor
precum şi componentele reacţiunilor din fiecare lagăr. Sunt cunoscute de asemenea
condiţiile de funcţionare (perioada dintre două reparaţii în ani), numărul de zile
lucrătoare pe an, numărul de schimburi, numărul de ore pe schimb, condiţiile de
funcţionare şi de ungere.

58
 Fig.7.1 Variante de montaj pentru rulmentul conducător
7.3. Durabilitatea necesară.
Durabiltatea exprimată în ore se calculează cu relaţia:
Lh  N a  Z l  S  h (7.1)
unde N a este numărul de ani dintre două reparaţii, Z l - numărul de zile lucrătoare
dintr-un an, S - numărul de schimburi, h - numărul de ore pe schimb.
În calcule se utilizează însă durabilitatea exprimată în milioane de rotaţii:
60 Lh n
L (7.2)
10 6
unde n este turaţia de lucru [ rot/min]

7.4 Determinarea capacităţii dinamice de încărcare de bază necesară

Din legea durabilităţii se determină
1
C 
   L p (7.3)
 Fe  nec

59
 unde C este capacitatea dinamică de încărcare de bază necesară, Fe este sarcina
dinamică echivalentă, iar p este un exponent care are valoarea p  3 în cazul
10
rulmenţilor cu bile respectiv p în cazul rulmenţilor cu role.
3
7.5. Sarcina dinamică echivalentă
Se determină cu relaţia Fe  X  V  Fr + Y  Fa (7.4)
unde Fri  Vi 2 + H i2 este sarcina radială din lagărul ,, i ” ; V este un coeficient de
rotaţie V ( V  1 cînd se roteşte inelul exterior, respectiv V  1,1 cînd se roteşte inelul
exterior), X - coeficientul forţei radiale -specific tipului de rulment: X  0,56 în cazul
rulmenţilor radiali cu bile, X  0,4 în cazul rulmenţilor radial-axiali cu role conice
Valoarea sa este dată în catalog pentru fiecare tip de rulment. Fai este componenta
axială din lagărul ,,i”. iar este Y coeficientul forţei axiale.
Pentru rulmenţii raial-axiali cu role conice Y are o valoarea constantă rezultată din
construcţia lor, valoare dată în catalog pentru fiecare rulment în parte.
În cazul rulmenţilor radial-axiali cu bile, sau radiali cu bile coeficientul forţei
Fa
axiale are o valoare variabilă care depinde de raportul C dintre forţa axială şi
0
C
capacitatea statică de încărcare de bază 0 , Dependenţa în cazul rulmenţilor radiali
cu bile este prezentată în tabelul următor:

Factorii de calcul X şi Y pentru rulmenţii radiali cu bile. Tabel 7.1

Fa Joc radial normal Joc radial C3

C0 Fa Fr  e ; Fa Fr > e Fa Fr  e ; Fa Fr > e
e X Y X Y e X Y X Y
0,025 0,22 1 0 0,56 1,2 0,31 1 0 0,46 1,75
0,04 0,24 1 0 0,56 1,8 0,33 1 0 0,46 1,62
0,07 0,27 1 0 0,56 1,6 0,36 1 0 0,46 1,46
0,13 0,31 1 0 0,56 1,4 0,41 1 0 0,46 1,3
0,25 0,37 1 0 0,56 1,2 0,46 1 0 0,46 1,14
0,5 0,44 1 0 0,56 1,0 0,54 1 0 0,46 1,0

Mărimea e se numeşte excentricitate şi cu ajutorul ei se estimează dacă forţa axială

este importantă şi dacă trebuie să ţinem sau nu cont de ea în calcule.
Fa
Astfel, dacă raportul F  e , se va ţine cont de forţa axială, sarcina dinamică
r
echivalentă calculîndu-se cu relaţia (7.4).
F
Dacă însă F < e , sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia
a

r
Fe  V  Fr (7.5)
adică : X  1 şi Y  0

60
 Fig. 7.2 Sacina axială în cazul rulmentilor radial-axiali

În cazul rulmenţilor radial-axiali , datorită formei lor constructive, la aplicarea

unei sarcini pur radiale Fr , în rulmentul A va apare o componentă axială
' F
necompensată FaxA  0,5 Y , iar în rulmentul B componenta axială necompensată
rA

' F
FaxB  0,5 rB . Adăugînd la acestea şi forţa axială aplicată pe arbore Fax , vom avea
YB
' '
un sistem de trei forţe axiale Fax , FaxA , FaxB , care nu se vor compensa neapărat.
În funcţie de tipul de montaj (în O sau în  X  ), de mărimile celor trei
componente, încărcarea axială a celor doi rulmenţi va diferi.

61
 Mărimea componentei axiale care încarcă fiecare rulment se poate aprecia cu
ajutorul figurii 7.2.
În cazul utilizării unor rulmenţi radiali cu role cilindrice, aceştia pot prelua numai
sarcini radiale, sarcina dinamică echivalentă fiind:
Fe  V  Fr (7.6)
Dacă varianta constructivă permite (există umeri pe direcţia sarcinii axiale la ambele
inele) rulmenţii pot prelua şi o sarcină axială:
Qa
Fa  (7.7)
n
unde Q este un coeficient al forţei axiale dat în catalog pentru fiecare rulmrnt în
parte, a este un coeficient care ţine cont de condiţiile de ungere şi de răcire iar n
este turaţia de lucru a rulmentului
La începutul calculelor rulmentul nu este cunoscut şi prin urmare vom estima o
sarcină dinamică. Este posibil să fie luată în calcul direct forţa radială Fr , neglijînd
componenta axială Fa . Admiţînd un calcul iterativ, cu această valoare determinăm
C
C nec     Fe (7.8)
 Fe  nec
care ne permite să alegem din catalog rulmentul potrivit. Practic, deoarece avem un
proces iterativ, calculele se vor desfăşura în paralel cu trei rulmenţi iar la final îl
vom alege pe cel mai potrivit.
7.6. Recalcularea sarcinii dinamice echivalente.
Prin alegerea rulmentului se precizează: d, D, B, (T), X, (Y). C, C0, nlim. Acum se
poate recalcula précis sarcina dinamică echivalentă Fr ţinînd cont de toate
precizările anterioare.
7.7. Calculul durabilităţii reale.
p
C 
L    (7.9)
 Fe 
Se calculează durabilitatea L pentru cele trei variante de rulment alese.
Se păstrează rulmentul care oferă o durabilitate cît mai apropiată de de
valoarea necesară.
În paginile următoare sunt extrase din catalogul de rulmenţi URB datele unor
categorii de rulmenţi uzuali folosţi la elaborarea proiectului

62
Rulmenţi radiali cu bile pe un rând STAS 3041
d D B Rs min Cr C0r nlim Simbol
[mm] mm mm mm [KN]
32 9 0,3 5,6 2,5 28.000 6002
32 9 0,3 5,6 2,5 28.000 6002-2ZR
32 9 0,3 5,6 2,5 28.000 6002-RSR
35 11 0,6 7,8 3,25 24.000 6202
15 35 11 0,6 7,8 3,25 24.000 6202-2RZ
35 11 0,6 7,8 3,25 24.000 6202-2RSR
42 13 1 11,4 4,65 20.000 6302
42 13 1 11,4 4,65 20.000 6302-2ZR
42 13 1 11,4 4,65 20.000 6202-2RSR
26 5 0,3 1,7 0,95 32.000 61803
35 8 0,3 6,1 2,75 26.000 16003
35 10 0,3 6 2,8 26.000 6003
35 10 0,3 6 2,8 26.000 6003-2ZR
35 10 0,3 6 2,8 26.000 6003-2RSR
40 12 0,6 9,5 4.15 20.000 6203
40 12 0,6 9,5 4,15 20.000 6203-2ZR
17 40 12 0,6 9,5 4,15 20.000 6203-2RSR
40 12 0,6 9,5 4,15 20.000 6203NR
47 14 1 13,5 5,6 19.000 6303
47 14 1 13,5 5,6 19.000 6303-2ZR
47 14 1 13,5 5,6 19.000 6203-2RSR
47 14 1 13,5 5,6 19.000 6303NR
62 17 1,1 22,9 11,8 15.000 6403
62 17 1,1 22,9 11,8 15.000 6403NR
32 7 0,3 2,7 1,5 26.000 6184
42 8 0,3 6,95 3,55 20.000 16004
42 12 0,60 9,5 4,4 20.000 6004
42 12 0,6 9,5 4,4 6004-2ZR
42 12 0,6 9,5 4,4 6004-2RSR
47 14 1 12,7 5,7 18.000 6204
47 14 1 12,7 5,7 6204-2ZR
47 14 1 12,7 5,7 6204-2RSR
20 47 14 1 12,7 5,7 18.000 6204NR
52 15 1,1 15,9 7,8 16.000 6304
52 15 1,1 15,9 7,8 6304-2ZR
52 15 1,1 15,9 7,8 6304-2RSR
52 15 1,1 15,9 7,8 16.000 6304NR
72 19 1,1 30,5 12,9 13.000 6404
72 19 1,1 30,5 12,9 13.000 6404NR

63
 37 7 0,3 3,2 2,3 22.000 61805
47 8 0,3 7,2 4,1 18.000 16005
47 12 0,6 10 5,1 18.000 6005
47 12 0,6 10 5,1 6005-2ZR
47 12 0,6 10 5,1 6005-2RSR
47 12 0,6 10 5,1 18.000 6005NR
52 15 1 14 6,95 15.000 6205
52 15 1 14 6,95 6205-2ZR
25 52 15 1 14 6,95 6205-2RSR
52 15 1 14 6,95 15.000 6205NR
62 17 1,1 22,4 10 14.000 6305
62 17 1,1 22,4 10 6305-2ZR
62 17 1,1 22,4 10 6305-2RSR
62 17 1,1 22,4 10 14.000 6305NR
80 21 1,5 36 16,6 11.000 6405
80 21 1,5 36 16,6 11.000 6405NR
42 7 0,3 4 2,5 18.000 61806
55 9 0,3 11,2 5,9 15.000 16006
55 13 1 12,7 6,95 15.000 6006
55 13 1 12,7 6,95 6006-2ZR
55 13 1 12,7 6,95 6006-2RSR
55 13 1 12,7 6,95 15.000 6006NR
62 16 1 19,3 9,8 13.000 6206
30 62 16 1 19,3 9,8 6206-2ZR
62 16 1 19,3 9,8 6206-2RSR
62 16 1 19,3 9,8 10.000 6206NR
72 19 1,1 28,1 14,6 11.000 6306
72 19 1,1 28,1 14,6 6306-2ZR
72 19 1,1 28,1 14,6 6306-RSR
72 19 1,1 28,1 14,6 11.000 6306NR
90 23 1,5 42,5 20 10.000 6406
90 23 1,5 42,5 20 10.000 6406NR
47 7 0,3 4,1 3 16.000 61807
62 9 0,3 12,2 7,05 13.000 16007
62 14 1 15,9 8,5 13.000 6007
62 14 1 15,9 8,5 6007-2ZR
62 14 1 15,9 8,5 6007-2RSR
35 62 14 1 15,9 8,5 13.000 6007NR
72 17 1,1 25,5 13,7 11.000 6207
72 17 1,1 25,5 13,7 6207-2ZR
72 17 1,1 25,5 13,7 6207-2RSR
72 17 1,1 25,5 13,7 11.000 6207NR

64
 80 21 1,5 33,5 16,6 10.000 6307
80 21 1,5 33,5 16,6 6307-2ZR
80 21 1,5 33,5 16,6 6307-2RSR
35 80 21 1,5 33,5 16,6 10.000 6307NR
100 25 1,5 55 26,5 8500 6407
100 25 1,5 55 26,5 8500 6407NR
52 7 0,3 4,16 3,35 14.000 61808
68 9 0,3 13,3 7,8 12.000 16008
68 15 1 16,8 9,3 12.000 6008
68 15 1 16,8 9,3 6008-2ZR
68 15 1 16,8 9,3 6008-2RSR
68 15 1 16,8 9,3 12.000 6008NR
80 18 1,1 29 15,6 10.000 6208
40 80 18 1,1 29 15,6 6208-2ZR
80 18 1,1 29 15,6 6208-2RSR
80 18 1,1 29 15,6 10.000 6208NR
90 23 1,5 41 22,4 9000 6308
90 23 1,5 41 22,4 6308-2ZR
90 23 1,5 41 22,4 6308-2RSR
90 23 1,5 41 22,4 9.000 6308NR
110 27 2 63 31,5 8.000 6408
110 27 2 63 31,5 8.000 6408NR

Fig. Rulmenţi radiali cu bile pe un rând

65
Rulmenţi Radial-axiali cu role conice pe un rand STAS 3920
d D B C T Simbol Cr e Y C0r Y0
17 40 12 11 13,25 30203 A 18 0,35 1,7 19,5 0,9
47 14 12 15,25 30303A 26 0,28, 2,1 27,2 1,1
47 19 16 20,25 32303A 34 0,28 2,1 37,4 1,1
42 15 12 15 3204 XA 26 0,37 1,6 29 0,9
20 47 14 12 15,25 30204 A 26 0,35 1,7 29 0,9
52 15 13 16,25 30304 A 32 0,30 2 37,4 1,1
52 21 18 22,25 32304 A 42 0,30 2 50 1,1
47 15 11,5 15 32005 XA 25 0,43 1,4 34 0,8
52 15 13 16,25 30205 A 29,5 0,37 1,6 36 0,9
25 62 17 15 18,25 30305 A 41 0,30 2,0 48 1,1
62 17 13 18,25 31305 A 39 0,83 0,72 40 0,4
62 24 20 25,25 32305 A 56,2 0,30 2,0 68 1,1
55 17 13,5 17 32006 XA 34 0,43 1,4 46 0,8
62 16 14 17,25 30206 A 38 0,37 1,6 48 0,9
30 62 20 17 21,25 32206 A 47,5 0,37 1,6 65 0,9
72 19 16 20,75 30306 A 53 0,31 1,9 65 1,1
72 19 14 20,75 31306 A 45 0,83 0,72 53 0,4
72 27 23 28,75 32306 A 72,3 0,31 1,9 97 1,1
62 18 14 18 32007 XA 40,5 0,46 1,3 53 0,7
72 17 15 18,25 30207 A 49,4 0,37 1,6 58 0,9
72 23 19 24,25 32207 A 61,6 0,37 1,6 80 0,9
35 80 21 18 22,75 30307 A 68,2 0,31 1,9 83 1,1
80 21 15 22,75 31307 A 57,5 0,83 0,72 68 0,4
80 31 25 32,75 32307 A 88,2 0,31 1,9 120 1,1
68 19 14,5 19 32008 XA 50 0,37 1,6 75 0,9
80 18 16 19,75 30208 A 58,5 0,37 1,6 70 0,9
40 80 23 19 24,75 32208 A 71 0,37 1,6 95 0,9
90 23 20 25,25 30308 A 81 0,35 1,7 105 0,9
90 23 17 25,25 31308 A 69,3 0,83 0,72 87 0,4
90 33 27 35,25 32308 A 110 0,35 1,7 156 0,9

66
 75 20 15,5 20 32009 XA 55 0,40 1,5 83 0,8
85 19 16 20,75 30209 A 63 0,40 1,5 83 0,8
45 85 23 19 24,75 32209 A 75 0,40 1,5 103 0,8
100 25 22 27,25 30309 A 101 0,35 1,7 130 0,9
100 25 18 27,25 31309 A 86 0,83 0,72 112 0,4
100 36 30 38,25 32309A 132 0,35 1,7 188 0,9
Rulmenţi radiali cu role cilindrice

d D B rSmin Cr C0r nlim Simbol

47 14 1 14,7 12,7 18.000 NU 204
47 14 1 14,7 12,7 18.000 NJ 204
47 18 1 20,1 18,5 16.000 NU 2204
20 47 18 1 20,1 18,5 16.000 NJ 2204
52 15 1,1 20,5 17,7 15.000 NU 304
52 15 1,1 20,5 17,7 15.000 NJ 304
52 21 1,1 29,7 28 14.000 NU 2304
52 21 1,1 29,7 28 14.000 NJ 2304
47 12 0,6 13,4 20,5 18.000 NU 1005
52 15 1 28,6 27,7 15.000 NU 205 E
52 15 1 28,6 27,7 15.000 NJ 205 E
52 15 1 28,6 27,7 15.000 NUP205 E
52 18 1 34,1 34,8 14.000 NU 2205 E
52 18 1 34,1 34,8 14.000 NU 2205 EMA
52 18 1 34,1 34,8 14.000 NJ 2205 E
25 52 18 1 34,1 34,8 14.000 NUP2205 E
52 18 1 34,1 34,8 14.000 NUP2205 EMA
62 17 1,1 40,2 39,4 12.000 NU305 E
62 17 1,1 40,2 39,4 13.000 NU 305 EMA
62 17 1,1 40,2 39,4 13.000 NJ 305 E
62 17 1,1 40,2 39,4 13.000 NUP 305 E
62 224 1,1 41,8 41,6 12.000 NU2305
62 24 1,1 56,1 58,6 12.000 NJ 2305 E
62 24 1,1 56,1 58,6 12.000 NUP2305 E

67
 55 13 1 17,9 16,7 15.000 NU 1006
62 16 1 38 40,5 13.000 NU 206 E
62 16 1 38 40,5 13.000 NU 206 EMA
62 16 1 38 40,5 13.000 NJ 206 E
62 16 1 38 40,5 13.000 NJ 206 EMA
62 16 1 38 40,5 13.000 NU 206ENR
62 16 1 38 40,5 13.000 NJ206 ENR
62 16 1 38 40,5 13.000 NUP 206 E
62 20 1 31,9 35 11.000 NU2206
62 20 1 48,4 51 11.000 NU 2206 E
30 62 20 1 48,4 51 11.000 NU2206EMA
62 20 1 48,4 51 11.000 NU 2206 ENR
72 19 1,1 51,2 51 10.000 NU306 E
72 19 1,1 51,2 51 10.000 NU3066 EMA
72 19 1,1 51,2 51 10.000 NJ 306 E
72 19 1,1 51,2 51 10.000 NUP 306 E
72 27 1,1 73,7 79 10.000 NU 2306 E
72 27 1,1 73,7 79 10.000 NJ 2306 E
72 27 1,1 73,7 79 10.000 NJ 2306 EMA
72 27 1,1 50,1 51 10.000 N2306
90 23 1,5 60,6 62 9.000 NU 406
62 14 1 21,6 20,7 13.000 NU 1007
72 17 1,1 31,9 31,5 11.000 NU 207
72 17 1,1 31,9 31,5 11.000 NJ 207
72 17 1,5 31,9 31,5 11.000 NUP 207
72 23 1,5 48 51 9.00 NU 2207
80 21 1,5 45 51 10.000 NU 307
80 21 1,5 45 51 10.000 NU 307 MA
80 21 1,5 65 68 10.000 NU 307 E
35 80 21 1,5 45 51 10.000 NJ 307
80 21 1,5 65 68 10.000 NJ 307 E
80 21 1,5 45 51 10.000 N307
80 21 1,5 65 68 10.000 NU 307 EMA
80 21 1,5 65 68 10.000 NUP 307 E
80 21 1,5 65 68 10.000 NJ307 ENR
80 21 1,5 65 68 10.000 NUP 307 ENR
80 31 1,5 91,5 108 9.000 NU2307 E
80 31 1,5 91,5 108 9.000 NJ2307 E
80 31 1,5 91,5 108 9.000 NUP 2307 E

68
 35 100 25 1,5 76,5 74,8 8000 NU407
100 25 1,5 76,5 74,8 8.000 NU 407 MA
68 15 1 24 25,7 12.000 NU 1008 M
80 18 1,1 43 45 9500 N 208
80 18 1,1 53 58,6 9500 NU 208 E
80 18 1,1 53 58,6 9500 Nu 208 EMA
80 18 1,1 53 58,6 9500 NUP 208 EMA
80 18 1,1 53 58,6 9500 NUP 208 ENR
80 18 1,1 53 58,6 9500 NJ 208 E
80 18 1,1 53 58,6 9500 NUP 208 EMA
80 23 1,1 56,5 54,5 9.000 NU 2208
80 23 1,1 72 78,2 9.000 NU 2208 E
80 23 1,1 56,572 54,5 9.000 NJ 2208
80 23 1,1 72 78,2 9.000 NJ2208 E
80 23 1,1 72 78,2 9.000 NJ2208 EM
80 23 1,1 72 78,2 9.000 NUP 2208E
80 23 1,1 72 78,2 9.000 NUP 2208 EMA
80 23 1,1 72 78,2 9.000 NJ 2208 EMA
40
90 23 1,5 57 58,6 8.500 NU 308
90 23 1,5 81,5 84 8.500 NU 308 E
90 23 1,5 81,5 84 8.500 NU 308 EMA
90 23 1,5 57 58,6 8.500 NJ 308 MA
90 23 1,5 57 58,6 8.500 NJ 308
90 23 1,5 81,5 84 8.500 NJ 308 E
90 23 1,5 81,5 84 8.500 NJ 308 EMA
90 23 1,5 81,5 84 8.500 NJ 308 EM
90 33 1,5 80 85 8.000 NU 2308
90 33 1,5 112 127,5 8.000 NU 2308 E
90 33 1,5 80 85 8.000 NJ 2308
90 33 1,5 112 127,5 8.000 NJ 2308E
90 33 1,5 80 85 8.000 NUP 2308
90 33 1,5 112 127,5 8.000 NUP 2308 E
110 27 2 96,8 96,5 7.000 NU408
110 27 2 96,8 96,5 7.000 NUP408
110 27 2 96,8 96,5 7.000 NJ 408
75 16 1 31,4 34,8 11.000 NU 1009 M

69
 85 19 1,1 45,5 47,8 9.000 NU 209
85 19 1,1 63 70,8 9.000 NU 209 E
85 19 1,1 45,5 47,8 9.000 NJ 209
100 25 1,5 72 70,5 7.000 NUP 209
100 25 1,5 98 103,7 7.000 NU 309
100 25 1,5 72 70,5 7.000 NU 309 E
100 25 1,5 98 103,7 7.000 NU 309 MA
100 25 1,5 98 103,7 7.000 NU 309 ENR
100 25 1,5 72 70,5103 7.000 NU 309 EMA
100 25 1,5 98 103,7 7.000 NJ 309
100 25 1,5 98 103,7 7.000 NJ 309 E
100 25 1,5 98 103,7 7.000 NJ 309 EM
100 36 1,5 98,5 114 7.000 NUP 2309
100 36 1,5 137 161,5 7.000 NUP 2309 E
120 29 2,0 106 108 6.700 NUP 409

Toleranţe pentru arbori la montajul rulmenţilor radiali cu alezaj cilindric

Felul Tipul Diametrul Mărimea sarcinii Câmpul de

sarcinii rulmentului arborelui toleranţă
Sarcină locală Rulmenţi Rulm. liber cu inel
pe inelul cu bile, role Toate interior deplasabil. g6, h6
interior şi cu ace dimensiunile Rulm. rad-axial
cu reglaj. inel inter. h6
pînă la 40 Sarcină normală j6
Sarcină pînă la 100 Sarcină mică j6
periferică. pe Rulmenţi S.normală.şi mare k6
inelul interior cu bile Pînă la 200 Sarcină mică k6
sau nedetermi- S.normală.şi mare m6
nată. Peste 200 Sarcină normală m6
S. mare, şocuri n6
pînă la 60 Sarcină mică j6
S.normală.şi mare k6
pînă la 200 Sarcină mică k6
Rulmenţi cu role şi cu ace Sarcină normală m6
Sarcină mare n6
pînă la 500 Sarcină normală m6
S. mare, şocuri p6
Peste 500 Sarcină mare p6

70
 8.CALCULUL ANGRENAJULUI MELCAT CILINDRRIC.

Angrenajul format de către un melc cilindric şi o roată melcată se numeşte angrenaj

melcat cilindric. Dimensionarea angrenajului melcat se face de obicei pe baza
calculului la solicitarea de contact şi se verifică la rupere prin oboseală. Algoritmul
de calcul este prezentat în tabelul următor :

Nr.crt. Denumirea Simbol Relaţia de calcul

8.1 Calculul de rezistenţă preliminar
P1 Puterea la arboreal melcului, [KW]
n1 Turaţia arborelui melcului, [rot/min]
1.1 Date iniţiale n 2 Turaţia arborelui roţii melcate
T Durata de funcţionare în ore şi regimul de
lucru
1.2 Raportul de i12 n
i12  1
transmitere n2
1.3 Numărul de z1 Se alege din tabelul 8.1
începuturi
1.4 Numărul de dinţi z2 z 2  i12  z1
ai roţii melcate Pentru angrenajele de putere: 27  z 2  80
1.5 Randamentul t Se estimează preliminar în funcţie de z1
angrenajului
1.6 Puterea la arborele P2 P2   t P1
roţii
1.7 Coeficientul q Se alege din tabelul 8.3 în funcţie de P2
diametral
1.8 Unghiul elicei de 0 z
tg 0  1
referinţă q
1.9 Materialul roţilor - Se alege din tabelele 8.4, 8.5
1.10 Modulul de E 2 E1 E 2
E
elasticitate E1 + E 2
echivalent
1.11 Rezistenţa  ak Din tabelul pentru materialul ales estimîndu-
admisibilă se viteza de alunecare
3
z 
K r  1 +  2  (1 -  )

1.12 Coeficientul de Kr în care  este coeficientul de deformare a
repartizare a M tmed
sarcinii melcului,(tabelul 8.6),   M
t max

1.13 Coeficientul Kd Din tabelul 8.7 preliminîndu-se clasa de

dinamic precizia şi viteza de alunecare
1.14 Coeficientul de K K  Kr  Kd
sarcină

71
 1.15 Momentul de M t2 P2
M t 2  10 6 [ N  mm ]
torsiune la arborele 2
roţii
2
 
 
z   0,480  K  M E cos 2 
A0   2 + 13
 q   z2  t2 0
1.16 Distanţa nominală A0  q   ak 
 
dintre axe
1.17 Modulul axial al ma 2 A0
ma 
melcului q + z2
ma STAS 822-61 (tabel 4.5 )
Precizarea q STAS 6845-63 (tabel 8.3 )
1.18 valorilor care - Rezultă corespunzător valorilor
trebuiesc să fie A standardizate:
standardizate ma
A0  ( q + z2 )
2
Dacă A0  ASTAS , în cazul reductoarelor se
precizează distanţa standardizată (tabel 4.4)

Nr.crt Denumirea Simbol Relaţia de calcul

8. 2. Calculul geometric al angrenajului
Se alege dintre melcii standardizaţi; viteza la
2.1 Tipul melcului de p  D01n1
cercul de divizare al melcului : v 
referinţă 60
2.2 Unghiul axial al a 0a a 0 a  20 0
STAS 6845-63
profilului de
referinţă
2.3 Coeficientul axial
al înălţimii capului f 0a f 0a  1 STAS 6845-63
de referinţă
2.4 Coficientul jocului w0 a w0 a  0,25 STAS 6845-63
de referinţă la
picior
A - A0
xf2 
2.5 Deplasarea xf2 ma
specifică a se recomandă: - 0,5 < x f 2 < +0,5
profilului roţii
melcate
2.6 Diametrul de D01 D01  ma  q
referinţă al
melcului
Diametru de
2.7 divizare Dr 1 Dr1  ma ( q + 2x f 2 )
convenţional al
melcului

72
2.8 Înălţimea capului a a  a 0  f 0 a  ma
dintelui
2.9 Înălţimea b b  b0  ma ( f 0 a + w0 a )
piciorului dintelui
2.10 Înălţimea dintelui h h  h0  ma ( 2 f 0 a + w0 a )
2.11 Diametru de vîrf al De1 De1  D01 + 2ma f 0 a
melcului
2.12 Diametru de picior Di1 De1  D01 - 2ma ( f 0 a + w0 a )
al melcului
2.13 Pasul elicei pe pe  p  ma  z1
2.14 Unghiul elicei de 0 z
tg tg 0  q1
referinţă

2.15 Lungimea melcului L1 (

L1  2 1 + z 2 ma )
2.16 Grosimea
nominală a dintelui g a1 g a1  0,5p  ma
în secţiune axialăla
înălţimea sa
2.17 Grosimea
nominală a dintelui g n1 g n1  g a1  cos  0
în secţiune normală
(coarda normală)
2.18 Diametru de
divizare Dd 2 Dd 2  m a z 2
convenţional al
roţii melcate
2.19 Diametru de vârf De 2 De 2  Dd 2 + 2( f 0 a + x f 2 )
(median)
De 2 max  De 2 + 2ma pentru z1  1
2.20 Diametrul de vârf De 2 max De 2 max  De 2 + 1,5ma pentru z1  2 - 3
(maxim) De 2 max  De 2 + ma pentru z1  4
e2
- ma ( f 0 a + x f 2 )
2.21 Raza de curbură a D01
e2 
coroanei roţii 2
2.22 Lăţimea utilă a b1 b1  2ma q + 1 - x f 2 ( q + x f 2 )
melcului
2.23 Lăţimea roţii B2 B2  b1 + ma
melcate
p 2p
Se admite 2g  
2 3
2.24 Unghiul coroanei g Rr1 q + 2x f 2
cos g min  
Re1 z 2 + 2 f 0 a
2.25 Evitarea interferenţei: A > Amin ; (
Amin  0,5 De1 + ma z 2 cos a 0 a
2
)
2.26 Evitarea ascuţirii dinţilor coroanei roţii melcate A < Amax

73
 De1
Amax  ma ( 0,55 z 2 - 0,64 - 0,024a 0 a ) + ; ( a 0 a în grade)
2
Pentru melcii arhimedici a 0 a  20 0 ; pentru celelalte tipuri de melci:
tga 0 n
tga 0 a  ; a 0 n  20 0
cos  0

8.3. Verificarea la rezistenţă a danturii roţii melcate.

Se determină cu relaţia : t   a u l
tg 0
Unde  a 
tg ( 0 +  ' )
este preponderent
3.1 Randamentul t  '  0,45 0 1,450 la roată de bronz, pentru
angrenajului viteze de alunecare v al = 4…24m/s
3.2 Momentul de P
M t 2  10 6 t 1
torsiune la arboreal M t 2 2
roţii melcate
3.3 Viteza de alunecare v al p  Dr1n1
val  [m/s]
60 cos  0

3.4 Coeficientul de Kr La fel ca şi la calculul de dimensionare

repartiţie al sarcinii (1.13), respectiv (1.14)
3.5 Coeficientul Kd
dinamic
3.6 Verificarea danturii la tensiuni de contact
1,36 K  M t 2 E cos 2  0
k    ak
Dd 2 Dr 1
3.7 Verificarea danturii la rupere prin oboseală
0,575K  M t 2  q
 max    aR
Dd 2 Dr1 D01 cos  0 c f 2
Rezistenţa admisibilă  aR se determină la fel ca la angrenajele cilindrice cu
dantură exterioară dreaptă

Nr.crt Denumirea Simbol Relaţia de calcul

8.4 Toleranţele angrenajului
4.1 Indicii de precizie Se stabilesc conform cunoştinţelor de la
4.2 Toleranţele indicilor de disciplinele de specialitate
precizie
8.5 Elementele pentru măsurarea grosimii dintelui
5.1 Coarda normală a g n max g n max  ( g n1 - AS min ) Ts
dintelui
5.2 Înălţimea la coarda Kn K n  a 0  f 0 a ma
normală

74
 8.6 Verificarea arborilor melcului şi a roţii melcate
2 KM t 2
Fr  Ft 2  tga 0 a ; Ft 2  Fax1 
Dd 2
6.1 Forţele care Ft1  Fax 2  Fn ( cos a 0 n sin  0 + m cos 0 )
solicită arborii 2 KM t 2
Fn 
Dd 2 cos a 0 n cos  0
6.2 Tensiunile reduse  red Se calculează conform metodologiei de la
arbori.

Valori recomandate pentru numărul de începuturi Tabel 8.1

Raportul de transmitere 6,75…10 10…15 15…30 >30

Numărul de începuturi 4 3 2 1

Valori prelimnare pentru estimarea randamentului angrenajului Tabel 8.2

 t  0,700,75 Pentru : z1  1
 t  0,750,82 Pentru : z1  2
 t  0,820,92 Pentru : z1  3 4

Valorile coeficientului diametral q (STAS 822-61) Tabel 8.3

ma 1,25 - 1,75 2,75 - 4 4,5 - 6 7 - 10 11 - 16 18 - 25

1,5 -2,52
12 10 10 9 9 8 7
q 14 12 11 10 10 9 8
16 14 13 12 11 10 9
* Coeficienţii subliniaţi sunt de preferat

Rezistenţe admisibile la tensiuni de contact  ak Tabel 8.4

Material Viteza de alunecare val [m/s]

Melc Roată 0 0,25 0,5 1 2 3 4 9 8
Bronz cu
Oţel călit Al şi Fe - - 250 230 210 180 160 120 90
HRC45  r  400 N / mm 2
Fc15 Fc10 220 220 190 170 145 100 - - -
Fc20 Fc15
Oţel cu Fc10
0,2%C 190 160 130 115 90 - - - -
cementat Fc20
75
OLC45 Fc10 170 140 110 90 70 - - - -
OLC60 Fc15

Rezistenţe admisibile la contact şi la rupere prin oboseală Tabel 8.5

Caracteristici Rezistenţe admisibile [N/mm2]

Materialul Felul mecanice Duritatea melcului
roţilor turnării HRC  45 HRC > 45
r c  ak  a0  ak  a0
Bz 10 T În nisip 180 100 130 40 160 50
Bz 9 Zn T
Bz 9 Zn T În nisip cu inele 260 150 190 58 225 72
Bz 14 T de răcire
Bz Al 10 În cochilă cu 290 170 210 65 250 81
T profilul danturii
Fc 15 În nisip 150 - - 38 - 48
Fc 20 În nisip 200 - - 43 - 54
Fc 25 În nisip 250 - - 48 - 60

Coeficientul de deformare a melcului  Tabel 8.6

Z1 Coeficientul diametral q
6 7 8 9 10 11 12 13
1 40 55 72 89 108 127 147 168
2 32 44 57 71 86 102 117 134
3 29 39 51 61 76 89 103 118
4 27 36 47 58 70 82 94 108

Coeficientul dinamic la angrenajele melcate, K d Tabel 8.7

Clasa de D
Viteza de alunecare: val  2 cos [m/s]
1 01
precizie 0

1,5 1,5…3,0 3,0…7,5 7,5…12 12…18 18…25

6 - - 1 1,1 1,3 1,5
7 1 1 1,1 1,2 - -
8 1,1…1,2 1,2…1,3 1,4 - - -
9 1,2…1,3 - - - - -

Coeficientul de formă a dinţilor roţilor melcate Tabel 8.8

ze cf ze cf ze cf ze cf

76
 20 0,151 30 0,170 40 0,193 80 0,224
24 0,159 32 0,175 45 0,202 100 0,230
26 0,162 35 0,182 50 0,206 150 0,236
28 0,166 37 0,186 60 0,213 300 0,242

Pentru realizarea părţii grafice se prezină drept exemplu citeva desene de execuţie
legate de angrenajele melcate.

77
78
79
 9.CALCULUL ANGRENAJULUI CONIC CU DANTURĂ ÎNCLINATĂ
Calculul angrenajului conic cu dantaură înclinată se face similar cu cel de la
angrenajul conic cu dinţi drepţi. Alegerea materialului, stabilirea numărului critic de
dinţi şi a solicitării periculoase se face la fel.Numărul de dinţi se alege conform
indicaţiilor din tabelul 35. Deplasările specifice de profil radiale şi tangenţiale se aleg
conform tabelului 9.1 (ENIMS)
Tabelul 9.1 Deplasările x1  -x 2 pentru d A  900 , a 0 n  200 şi dantură înclinată
Nr.de Raportul de transmitere
dinţi z1 1 1,05 1,10 1,15 1,20 1,30 1,40 1,60 2,00 3,00 5,00 �6

Valorile lui x pentru b dm  250

10 0,45 0,48 0,50
11 0,43 0,46 0,48
12 0,41 0,43 0,45
13 0,32 0,39 0,42 0,43
14 0,27 0,30 0,37 0,39 0,41
15 0,15 0,18 0,26 0,29 0,36 0,38 0,40
18 0 0,04 0,07 0,09 0,11 0,14 0,17 0,23 0,25 0,32 0,34 0,36
20 0 0,04 0,07 0,09 0,10 0,13 0,16 0,21 0,23 0,30 0,32 0,33
25 0 0,03 0,05 0,08 0,09 0,12 0,14 0,18 0,20 0,25 0,27 0,29
30 0 0,03 0,05 0,07 0,08 0,11 0,13 0,16 0,18 0,22 0,24 0,25
40 0 0,02 0,04 0,05 0,06 0,09 0,11 0,13 0,15 0,18 0,2 -
Valorile lui x pentru b dm  350
8 0,42 0,43 0,43
9 0,39 0,41 0,41
10 0,38 0,38 0,38
11 0,35 0,37 0,37
12 0,30 0,33 0,35 0,35
13 0,26 0,31 0,33 0,33
14 0,21 0,25 0,30 0,31 0,32
15 0,12 0,16 0,20 0,23 0,29 0,31 0,31
18 0 0,02 0,03 0,07 0,08 0,10 0,14 0,18 0,21 0,26 0,27 0,28
20 0 0,02 0,03 0,06 0,07 0,10 0,12 0,16 0,19 0,24 0,25 0,26
25 0 0,01 0,02 0,05 0,06 0,09 0,10 0,14 0,16 0,19 0,21 0,22
30 0 0,01 0,02 0,05 0,06 0,07 0,09 0,12 0,14 0,17 0,18 0,19
40 0 0,01 0,01 0,04 0,05 0,06 0,07 0,09 0,11 0,13 0,14 -

cos d d 1
-Dacă d A �900 se va lua i900  i12 şi se adoptă valoarea deplasării specifice
cos d d 2
x sau t corespunzătoare raportului de transmitere calculat.

80
 Deplasările specifice t pentru d A  900 ; a 0 n  200 şi
dantură înclinată Tabel 9.2
Nr.de
dinţi z1 1 1,5 2,0 2,5 3,0 4 5 7 �9
Valorile lui t pentru b dm  250
10 0,18 0,22 0,26 0,30
12 0,10 0,14 0,18 0,22 0,26 0,29
15 0 0,02 0,05 0,10 0,13 0,17 0,21 0,24 0,28
20 0 0,02 0,05 0,10 0,12 0,16 0,20 0,22 0,26
25 0 0,03 0,06 0,09 0,12 0,16 0,19 0,22 0,25
30 0 0,03 0,06 0,09 0,11 0,15 0,19 0,21 0,24
40 0 0,03 0,06 0,09 0,11 0,14 0,18 - -
Valorile lui t pentru b dm  350
8 0,18 0,22 0,26 0,30
10 0,16 0,18 0,22 0,25 0,29
12 0,11 0,15 0,18 0,21 0,24 0,28
15 0 0,03 0,07 0,11 0,14 0,17 0,20 0,23 0,26
20 0 0,03 0,07 0,10 0,13 0,16 0,20 0,22 0,25
25 0 0,03 0,07 0,10 0,13 0,16 0,19 0,22 0,25
30 0 0,03 0,07 0,10 0,12 0,16 0,19 0,21 0,24
40 0 0,03 0,07 0,10 0,12 0,15 0,19 - -

9.1 Gradul de acoperire

Gradul de acoperire al angrenajului conic cu dantură înclinată este mai mare decât
al angrenajului conic cu dantură dreaptă
et  e + e s (9.1)
Gradul de acoperire al profilului e se poate calcula pe baza angrenajului echivalent,
elementele geometrice ale acestuia fiind:
Rd 1 Rd 2
Rde 1  ; Rde 2  ; Ree 1  Rde 1 cos a 0 f + ad 1 ; Ree 2  Rde 2 cos a 0 f + ad 2
cos d d 1 cos d d 2
Rbe 1  Rde 1 cos a 0 f ; Rbe 2  Rd e 2 cos a 0 f ; Ae  Rde 1 + Rde 2 , astfel că

Re2e 1 - Rb2e 1 + Re2e 2 - Rb2e 2 - A sin a 0 f

e (9.2)
p m f cos a 0 f
Cu suficientă aproximaţie gradul de acoperire e se poate determina şi direct din
tabelul 9.3, în funcţie de numărul de dinţi ai pinionului şi de unghiul de înclinare a
dintelui b d max

81
 Gradul de acoperire al profilului e pentru angrenajele conice cu dantură
înclinată sau curbă (valori aproximative) Tabel 9.3
Numărul Gradul de acoperire e Numărul Gradul de acoperire e
de dinţi ai Dinţi curbi Dinţi drepţi de dinţi ai Dinţi curbi Dinţi drepţi
pinionulu b d max  30...350
şi zerol pinionului b d max  30...350 şi zerol
i f 0 f  0,82 f 0 f  1, 00 z1 f 0 f  0,82 f 0 f  1, 00
z1 10 1,14 - 19 1,24 1,59
11 1,16 - 20...21 1,25 1,66
12 1,18 1,50 22 1,26 1,60
13 1,19 1,51 23...24 1,27 1,62
1,64
14 1,20 1,53 25 1,28 1,65
15 1,21 1,54 26...27 1,29 1,65
16 1,22 1,55 28 1,30 1,68
17 1,23 1,57 29...30 1,31 -
18 1,23 1,58 - -

Gradul de acoperire suplimentar, este :

f Btg b dm
es   (9.3)
pdf p mf
9.2 Calculul de rezistenţă al angrenajului conic cu dantură înclinată

Nu există o metodă precisă pentru calculului de rezistenţă al angrenajelor

conice cu dantură înclinată sau curbă. Convenţional,calculul de rezistenţă se
efectuează pe baza relaţiilor stabilite la angrenajul conic cu dantură dreaptă, având în
vedere următoarele observaţii :
a) la calculul de rezistenţă la rupere prin oboseală, coeficientul de
formă al dintelui se alege în funcţie de numărul echivalent de dinţi
calculat cu relaţia
z
ze  (9.4)
cos d d cos3 b dm
corespunzător roţii cilindrice echivalente cu dantură dreaptă.
b) În cazul calculului la tensiuni de contact, valorile  k şi G se vor înmulţi
1 n  n an b dmn f , încare :
cu factorul , unde
n
-n a - ţine seama de unghiul de angrenare de referinţă :
pentru a 0  200 , n a  1,iar pentru a 0  160 , n a  0,75
-n b dm - ţine cont de unghiul mediu de înclinare al dintelui
n b dm  0,114 200 + b dm , (9.5)

82
 -n f - ţine seama de înălţimea capului de referinţă :
pentru f 0  1, n f  1 ; f 0  1,25 , n f  1,35 ; f 0  0,8 ,n f  0,85
c) Coeficientul dinamic K d se alege din tabelul 10.1
d) Numărul critic de dinţi :
( )
1
z1cr i122 + 1
 aR
2

105
 6,8 � cos 3 b dm (9.6)
cf1 i12  ak
2

Algoritmul pentru calculul geometric al angrenajului conic cu dantură înclinată

este prezentat în tabelul următor.
Tabel 9.3 Calculul geometric al angrenajulul conic cu dantură înclinată

Nr.crt. Mărimea Simbol Relaţia de calcul

1 Modulul frontal mf Rezultă din calculul de rezistenţă
2 Unghiul de înclinare b dm Se recomandă b dm  250 - 400
3 Sensul de înclinare - Se alege de proiectant
4 Numerel de dinţi z1 Se alege la calculul de rezistenţă
5 ai roţilor z2 z2  z1 �
i12
6 Deplasările specifice ale x ,t Se aleg din tabelele (9.1),(9.2)
profilului

83
2.3 Generatoarea de G Dd 1 Dd 2
G ; G
divizare maximă ( R0 ) 2sin d d 1 2sin d d 2
Rezultă de la calculul de rezistenţă

84
2.4 Lăţimea danturii B B y G � G
Rezultă de la calculul de rezistenţă
2.5 Unghiul de înclinare b d max G - 0,5B
sin b d max  sin b dm
exterior G
2.6 Înălţimea capului de ad ad  m f ( f 0 f + x ) , f 0 f  f 0 n cos b d max
divizare a dintelui
2.7 Înălţimea piciorului de bd bd  m f ( f 0 f + w0 f - x ) ,
divizare a dintelui
w0 f  w0 n cos b d max
2.8 Înălţimea dintelui h h  ad + bd
2.9 Unghiul capului de g ed a
tgg ed  d
divizare a dintelui G
2.10 Unghiul piciorului de g id b
tgg id  d
divizare a dintelui G
2.11 Semiunghiul conului de de Joc variabil : d e  d d + g ed
vârf Joc constant : d e1( 2)  d d1( 2 ) + g id 2( 1)
2.12 Semiunghiul conului de di d i  d d - g id
fund
2.13 Diametrul de vîrf De De  Dd + 2ad cos d d
2.14 Diametrul de fund Di Di  Dd - 2bd cos d d
2.15 Excentricitatea r r  ( G - 0,5 B ) sin b dm
Is D
Joc variabil : I s  e ctgd e + I c
2
2.16 Distanţa de sprijinire Joc constant :
D
I s  d ctgd d - ad sin d d + I c
2
2.17 Unghiul de angrenare a0 f tga 0 n
tga 0 f 
frontal cos b d max
2.18 Numărul de dinţi ai z0 z1 z2
z0  
roţii plane sin d d 1 sin d d 2

3. Elementele angrenajului echivalent

3.1 Diametrul de divizare Dde Dd
Dde  ,
echivalent cos d d
3.2 Diametrul de vârf Dee Dee  Dde + 2ad
echivalent
3.3 Diametrul de bază ech. Dbe Dbe  Dd e cosa of
3.4 Distanţa dintre axe Ae Ae  Rde 1 + Rde 2

85
 echivalentă
4 Gradul de acoperire
4.1 Gradul de acoperire al Re2e 1 - Rb2e 1 + Re2e 2 - Rb2e 2 - A sin a 0 f
profilului e e
p m f cos a 0 f
4.2 Gradul de acoperire gf 3600
suplimentar es  , gp  , g f  y 1 -y 2
gp z0
es
r r
cosy 1  , cosy 2 
G G-B
4.3 Gradul de acoperire et et  e + e s
total
5 Toleranţele angrenajului
5.1 Indici de precizie - Conform STAS 6460-61
5.1 Toleranţele indicilor de - Conform STAS 6460-61
precizie
6 Elemente pentru măsurarea grosimii dintelui
6.1 Arcul frontal de sdf p 
sdf  m f  - 2x f tga 0 f + t 
divizare al dintelui 2 
6.2 Coarda frontală de g df 3
sdf
g df  sdf - cos 2 d d
divizare a dintelui 6 Dd 2

6.3 Înălţimea la coarda K df sdf2

K df  ad + cos d d
frontală de divizare 4D
6.4 Coarda normală de g dn  g df sin 2 b d max 
g dn  1 -  g df cos b d max
divizare a dintelui  4G 
6.5 Coarda normală (care '
g dn '
g dn  ( g dn - As min ) - Ts , As min şi Ts se aleg
se indică pe desen) conform STAS 6460
g df sin 2b d max D f
K dn  1 - K df -
6.6 Înălţimea la coarda K dn 4G 2
normală de divizare unde abaterea D f se alege conform
STAS 6460

9.4 Forţele din angrenajul conic cu dantură înclinată sau curbă

Se pot determina cu relaţiile:

2 M t1 2 M te 1
Ft   (9.7)
Ddm1 Ddme 1
Fr  Fre cos d d �Faxe sin d d  Ft ( tga 0 f cos d d �tg b dm sin d d ) (9.8)
Ft  Fre sin d d �Faxe cos d d  Ft ( tga 0 f sin d d �tg b dm cos d d ) (9.9)
Ţinînd cont de indicaţiile din figura 9.1 şi tabelul 9.5

86
 Fig.9.1
Tabelul 9.5
Semnul �din formulele (9.8) şi (9.9)
Sensul cuplului care Sensul semnul �
acţionează asupra înclinării în (21.73) în(21.74)
roţii considerate dintelui
În sensul acelor de Dreapta - +
ceasornic Stânga + -
În sensul invers Dreapta + -
acelor de ceasornic Stânga - +

87
Desenul de execuţie al unei roţi conice cu dantură înclinată este prezentat în fig. 9.2

88
89
Fig.9.2 Desenul de execuţie al unei roţi conice cu danturăînclinată
 10. ANGRENAJUL CILINDRIC CU DINŢI ÎNCLINAŢI

10.1 Calculul de rezistenţă

Date iniţiale:
Puterea la arborele pinionului P2 [KW];
p  n2
Viteza unghiulară a arborelui pinionului 2  [ rad/s];
30
Raportul de transmitere i34
Condiţiile de lucru şi durata de funcţionare

10.1.2 Materialul roţilor

Se alege conform Tabelului 3.1,respectiv Tabelul 3.2

10.1.3. Clasa de precizie şi jocul dintre flancuri

Se calculează viteza de lucru cu formula:
P1  n12
v 0,1  4 [m/s] (10.1)
i12
Şi conform indicaţiilor din tabelul 4.6
10.1.4 Numărul de dinţi ai pinionului. Solicitarea periculoasă.
Se alege z 3 ( valori recomandate între 10-22 dinţi) respectiv z 4  z3  i34
z1cr i + 1  aR
Cu relaţia  6,8  105 12 cos 3 b 0 (10.2)
c fe 1 i12  ak
2

şi din figura 4.1 se determină z3cr

10.1.5 Distanţa de referinţă dintre axe
Pentru solicitarea de încovoiere a dinţilor distanţa de referinţă dintre axe se
calculează cu relaţiile:
2
KM t1 ( i12 + 1) z1  cos a 0 f 
2
(angrenaj deplasat) A  0,5553   (10.3)
y A aR cos b 0 c fe  cos a 
 rf 

KM t1 ( i12 + 1) z1
2

(angrnaj zero) A0  0,5553 (10.4)

y A aR cos b 0 c fe
Sau, în cazul solicitării de contact cu relaţiile:
2
 0,589  KM t1 E cos 2 b 0
(angrenaj deplasat) A  ( i12 + 1) 
3  (10.5)
  ak  y Ai12 sin 2a rn
2
 340  KM t1 cos 2 b 0
( angrenaj zero) A0  ( i12 + 1) 3   (10.6)
  ak  y Ai12
. - coeficientul A se alege din Tabelul 4.1;
- coeficientul K r se alege din Tabelul 4.2
- coeficientul K d se alege din Tabelul 10.1
10.1.6 Modulul danturii

90
 2 A0 2 A0
mf  
z1 + z 2 z1 ( i12 + 1)
mn  m f  cos b 0 (10.7)
Valoarea obţinută se standardizează conform STAS 822-61 (Tabel 4.5)
Se recalculează modulul frontal cu modulul normal standardizat:
mnSTAS
m 'f 
cos b 0
10.1.7 Recalcularea distanţei de referinţă dintre axe cu modulul standardizat
m 'f
A0'  ( z1 + z 2 ) (10.8)
2
10.1.8 Distanţa dintre axe standardizată (A)
În cazul reductoarelor, se alege din seria distanţelor dintre axe standardizate
(Tabel 4.4). Se recomandă să se precizeze A astfel încât să rezulte un angrenaj
deplasat plus ( A > A0 ) Dacă difernţa A - A0 este mare [ A  (11,5)m ], se va
modifica numărul de dinţi astfel încât A să se încadreze în limita recomandată.
Creşterea numărului de dinţi trebuie să se facă în acord cu raportul de transmitere,
10.1 .9 Lăţimea danturii
Se determină din condiţia de rezistenţă (relaţiile 10.3….10.6) corespunzător
solicitării periculoase, calculându-se în prealabil:
A0
- unghiul de angrenare: a rf  arccos cosa 0 f
A
Coeficientului dinamic Kd pentru dantura înclinată Tabelul 10.1.

Clasa Duritatea super- Viteza\periferică

de ficială a flancului 2…3 3…8 8…12 12…18 18…25
precizie HB
6….7  350 HB 1 1 1,1 1,2 1,3
 350 HB 1 1 1 1,1 1,2
7…8  350 HB 1 1 1,2 1,3 1,4
 350 HB 1 1 1,1 1,2 1,3
8…9  350 HB 1,1 1,3 1,4 - -
 350 HB 1,1 1,2 1,3 - -

10.2 Calculul geometric al angrenajului cilindric cu dinţi înclinaţi

Nr DENUMIREA Simbol RELAŢIA DECALCUL
crt
1 Elemente de definire a angrenajului
1.1 Unghiul normal al a 0n
profilului de referinţă Cremaliera de referinţă STAS 821-63

91
1.2 Coeficientul normal de
înălţime al capului de
referinţă
1.3 Coeficientul normal al
jocului de referinţă.
1.4 Unghiul de înclinare de
referinţă al dinţilor
1.5 Modulul normal
1.6 Numărul de dinţi
1.7 Deplasarea specifică
normală a profilelor
f 0n
a 0 n  200 , f on  1 , w0 n  0,25
w0 n
b0 Se recomandă : b 0  50  350
Se stabileşte la calculul de rezistenţă
mn conform STAS 822-61
z1 se stabileşte pe baza numărului
critic de dinţi la calculul de rezistenţă.
z1 , z 2 Se va ţine cont şi de limitele
angrenajului. Numărul de dinţi ai roţii
va fi z 2  i12 z1 şi va fi număr întreg
număr întreg.
xn Conform recomandărilor din sistemele
de deplasări specifice

2. Elementele geometrice ale angrenajului

2.1 Modulul frontal mf mn
mf 
cos b 0
2.2 Unghiul frontal al a0 f tga 0 n
tga 0 f 
profilului de referinţă cos b 0
2.3 Deplasarea specifică xf x f  x n cos b 0
frontală a profilului
2.4 Coeficientul specific x0 f 2( x f 1 + x f 2 )
x0 f 
frontal de deplasare z1 + z2
2.5 Unghiul de angrenare a rf inva rf  inva 0 f + x 0 f tga 0 f
frontal
2.6 Creşterea specifică 0 f cos a 0 f
0 f  -1
frontală a distanţei dintre cos a rf
axe
2.7 Distanţa de referinţă dintre A0 A  0,5m f ( z1 + z 2 )
axe
2.8 Distanţa dintre axe A A  A0 ( 0 f + 1)
2.9 Diametrele de divizare Dd Dd  m f z
2.10 Diametrele de rostogolire Dr Dr  ( 0 f + 1) Dd
2.11 Diametrele de vîrf De De  Dd + 2mn ( f 0 n + x n )
2.13 Diametrele de bază Db Db  Dd cos a 0 f
2.14 Diametrele de fund Di Di  Dd - 2( f 0n + w0 n - x n )

92
 3.Verificarea încadrării în limitele generării şi angrenării
3.1 Verificarea se face ca la angrenajul cu dinţi drepţi (folosind elementele din
planul frontal) cu excepţia gradului de acoperire:
3.2 Re21 - Rb21 Re22 - Rb22 A sin a rf
Gradul de acoperire e  e f + e s; ef  + -
pb pb pb
B
es  sin b 0
p mn

4. Toleranţele angrenajului
4.1 Indicii de precizie. Se stabilesc conform STAS 6273-60
4.2 Toleranţele indicilor de precizie: Se stabilesc conform STAS 6273-60

5. Elemente pentru controlul dimensional

5.1 Se calculează : Cota peste ,,n”dinţi în planul normal :
Lnn  p ( n - 0,5) + 2x ntga 0 n + z  inva 0 f   mn cos a 0 n
5.2 Grosimea dintelui pe coarda constantă: (
g cn min  g cn - Agcnmin ) - Tgcn ,
Unde: g cn  g cno + x n mn sin a 0 n

5.3 Înălţimea dintelui la coarda constantă K cn  K cn0 + x n mn cos a 0n

10.3 Forţele din angrenajul cilindric cu dantură înclinată

Se calculează cu relaţiile:

2M t1 2 M t1 cos a rf tgb 0 cosa 0 f

Ft   Fax  Ft Fr  Ft tga rf
Dr1 Dd 1 cos a 0 f cosa rf

11. VERIFICAREA REDUCTORULUI LA ÎNCĂLZIRE

Pierderile din angrenare prin frecările dintre flancuri, din lagăre, precum şi cele
datorate antrenării uleiului din baie se transformă în cea mai mare parte în căldură,
care este evacuată în mediul ambient printr-un fenomen compex care implică
convecţie, conducţie şi radiaţie.
După un timp de funcţionare continuă se ajunge la un echilibru termic, căruia îi
corespunde o temperatură de regim t .
În cazul răcirii naturale a reductorului în special prin radiaţie, ecuaţia bilanţului
termic are forma: 3600  10 3 P (1 -  t )  a k S k t (11.1)
Partea stîngă a ecuaţieireprezintă căldura produsă datorită pierderilor mecanice, iar
parte dreaptă căldura radiată de suprafaţa carcaseiîn timp de o oră, unde:
P - puterea la arborele de intrare în reductor, în kW,
 t -randamentul total al reductorului,
a k -coeficientul de transmiterea căldurii prin carcasă
 J 
a k  3  10 4 6  10 4  2  (11.2)
 m  h  grd 

93
 S k - suprafaţa radiantă a carcasei reductorului în m 2
t - creşterea de temperatură a suprafeţei carcasei faţă de temperatura
mediului ambiant. La calculul suprafeţei carcasei se vor lua considerare suprafeţele
expuse, spălate de lubrefiant. Nu se va lua în calculsuprafaţa de bază montată pe
fundaţie, dar se vor lua în calculflanşele şi nervurile de rigidizare. La angrenajele
melcate staţionare cu melcul sub roata melcată , se poate lua suprafaţa radiantă a
carcasei conform relaţiei
1,85
 A 
S k  0,3  (11.3)
 100 
Relaţia permite fie calculul suprafeţei necesare a carcasei fie calculul creşterii de
temperatură t . Se admite de obicei t  (4060) 0 C . Dacă ceşterea de
temperaturădepăşeşte valoarea admisă atunci se pot lua următoarele măsuri:
-nervurarea carcasei
- răcirea forţată cu un ventilator montat pe arborele melcului:
- răcirea băii de ulei cu ajutorul unor ţevi prin care circulă apă rece.
Nervurarea se va face numai la exterior. În calculul suprafeţei carcasei se va
introduce numai 50% din suprafaţa nervurilor. În cazul folosirii unui ventilator
ecuaţia bilanţului termic devine:
3600  103 P(1 -  t )  ( a k1S k1 + a k 2 S k 2 ) t (11.4)
a
unde k1 -coeficientul de transmiterea căldurii pentru parte din carcasă k1 S
supusă radiaţiei naturale, a k 2 - coeficientul de transmiterea căldurii pentru partea din
carcasă
S k 2 răcită de curentul de aer trimis de ventilator. Pentru a k 1 rămîn valabile valorile
indicate anterior, iar a k 2 se determină în funcţie de viteza v0 a curentului de aer
trimis de ventilator în m/s:
 J 
a k 2  5,8  10 4 v0  2  (11.5)
 m  h  grd 
Pentru viteza curentului de aer v0 trimis de ventilator se indică următoarele val;ori
aproximative în funcţie de turaţia arborelui pe care se montează ventilatorului:
v0  3,75 m/s pentru n  750 rot/min;
v0  5 m/s pentru n  1000 rot/min
v0  7,5 m/s pentru n  1500 rot/min
Ecuaţiile (11.1) şi (11,4) arată că dacă se prescrie o valoare admisibilă pentru t ,
rezultă rezultă o putere maximă ce poate fi transmisă_
- în cazul răcirii naturale
a S ( t )
Pmax .t  k k 3 max .a [kW] (11.6)
3600  10 (1 -  t )
( a S + a k 2 S k 2 )( t ) max .a
Respectiv Pmax .t  k1 k1 (11.7)
3600  10 3 (1 -  t )
în cazul folosirii ventilatorului.
Pmax t se numeşte “putere termică” a reductorului. Dacă proiectarea este corectă
trebuie să fie Pmaxt  P . Pentru simplificarea calculelor în figura .... se indică puterile
termiceale unor angrenaje melcate standardizatepentru cîteva distanţe dintre axe şi
rapoarte de transmitere. Nomograma se utilizeazăconform indicaţiei din figură : din
94
 n1 se intră cu o vertcală descendentă pînă la curba A corespunzătoare, aapoi cu o
orizontală pînă la curba i12 apoi cu o nouă verticală descendentă se găseşte Pmax .t .

BIBLIOGRAFIE

1. Dima,M. Organe de maşini vol.I, partea I , Editura Academiei Militare ,

Bucureşti, 1976.
2.Dima,M. Organe de maşini vol.I, partea I , Editura Academiei Militare ,
Bucureşti, 1976
3.Dima,M. Organe de maşini,vol.III. Editura Academiei Militare, Bucureşti
4.Dima.M, Nedelcu R, Organe de maşini vol. II, Editura Academiei Tehnice Militare
Bucureşti, 2000
5. Avram, E., Nedelcu, R.,Organe de maşini vol. IV , Editura Academiei Tehnice
Militare , Bucureşti, 2000
6. Manea, C. – Organe de maşini, vol.I, Editura Tehnică, Bucureşti, 1970.
7.Crudu, I., ş.a. Atlas de reductoare cu roţi dinţate, Ed. Didactică şi Pedagogică.,
Bucureşti, 1981
8. Drăghici, I., ş.a. Îndrumar de proiectare în construcţia de maşini, vol.I, Ed.
Tehnică, Bucureşti,1981
9. Gafiţeanu, M., ş.a. Organe de maşini, vol. I, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1981
10. Gheorghiu, N., ş.a. Transmisii mecanice, Proiectare, Editura Felix, 1997.
11. Nicoară, I., ş.a. Bazele proiectării transmisiilor mecanice, Editura de Vest,
Timişoara, 1996
12. Rădulescu, Gh., ş.a. Indrumar de proiectare în construcţia de maşini, vol. III, Ed.
Tehnică, Bucureşti, 1986.
13. Ripianu, A., Crăciun, I. Osii, arbori drepţi şi arbori cotiţi, Ed. Tehnică, Bucureşti,
1977.
14.* * * - Organe de maşini, vol.I.d, Angrenaje. Reductoare (colecţie de STAS), Ed.
Tehnică, Bucureşti, 1984.
.
ANEXE

95
Fig.10.1 Reductor cu două trepte cilindro-conic

96
Fig. 10.2 Reductor de turaţie cu două trepte cu angrenaje cilindrice

97
Fig.10.3 Reductor cu două trepte cu angrenaje melcate

Fig.10.4 Reductor cu două trepte cilindro-conic

98
Fig.10.5 Ansamblu ambreiaj-cuplaj elastic cu bolţuri

99