Sunteți pe pagina 1din 74

r

Adalbert ANTAL

Ovidiu

rArfRU

ELEtlllEl'lTE PRIVIND PROIECTAREA


ANGRENAJELOR

EDITURA ICPIAF%^
1998
t

I r

ft .::

-1
ANGRENAJE CU AXE PARALELE

2.77.

Angrenaje cilindrice cu dinfi inclinati


2.17.1. Generalitl{i

Angrenajele cu axe paralele compuse din

roli cilindrice cu dinti inclinali (figua 2.48), in comparafie cu angrenajele cilindrice cu dinli
dnepf, prezint6 urmitoarele avantaje: produc un zgomot mai redus, gradul de acoperire este mai mare gi ca i[mare capacitatea portanti este mai mare. Ca dezavantaje se pot menfiona: aparitria forfei oriale gi necesitatea utihznrii unor lagire radial-axiale. Rolile dinlate cu dinfi inclinati pot fi: cu

b.)

c.)

Fig.2.48. Roli dinlate cu dinli tnclinali: a) cu inclinare simpla; b) cu inclinare dubld, cu canal pe mijloc; c) cu din;i tn lt.
recfiunea S-S

inclinare simpld (frgura 2.48, a) cu inclinare dubld cu canal pe mijloc (figura 2.48, b) 9i cu dinli in V (figura 2.48,c). La roflle dinlate cilindrice secfiunea N-N cu inclinare simpld gi duble p" = 8o....20", iar la rolile cu dinfi in V, 0" = 30o.'.45o. \\

'e
2.17.2" Ele'mente gi dimensiuni geometrice

In figura 2.49 este dinli inclinafi. Dinfii


prezentatun angrenaj cilindric cu
se

secfioneazi cu un plan normal N-

N gi cu un plan frontal S-S. in secfiunea frontald" flancul


ainietui este dupd o evolventi. in secfiunea normal6, degi flancul

exact nu este in evolventi se admite cE u fi o evolventi. MErimile din secliunea frontald se noteazi cu indicele t gi cele
din secfiunea normalE cu indicele

Fig.2.49. Raportul mdrimilor laroata dinlatd cu dinli tnclinali jn se.cliunea froruald 5.,5. S.i in'i.e9liunga, noqnald,N-N.
modulul normal m" gi modului frontal m,, existdrelafia:

n.

intre pasul normal P"

pasul frontal

pt ,

9i

resPectiv

cosP =

n rtr - trflo = -----: t - mn mt Pt fiDt

Q.r20)

unde

p este unghiul de inclinare a dinfilor pe cilindrul de divizare;


69

r{

:l

'f,

Angrynaje cilindrice cu din(i tnclinati mn - modulul mdsurat

in secliunea normalA (modulul standardizat); m, - modulul mdsurat in sectiunea frontald; c" - unghiul de profil al cremalierei de referinfa in secfir.rnea normald (4" = 20"); c, - unghiul de profil al cremalierei de referintd in secliunea frontald. Unghiurile de profil sunt legate prin relatia:
cos

B=

t"lj!
tan

d,r

(2.r21)

...

, { ,.\-\ 'o4

DesfEgurAnd urma flancului dintelui obfinut prin seclionarea cu cilindrul de divizare gi cu cilindrul debaztt se obline figura 2.50, de unde se poate scrie: \

-\\
\ de

Bo uncle tan Bo = tan p ! - cos c[t , se obtine

p,=1\=2n\,p ' tan tan


sau.

linand seama ci

Iq r
Fig. 2.50. DesJdsurarea urmei flancului tn plan. unde
bazd.

tan B, = tan B cos sr


po este

(2.r22)

unghiul de irrciinar a dinliior pe cilindrul de

Pasul de bazd normal este: Puo

= Po cos cr
sin po

Din fisura 2.50 rczuItd:


Pon

pn

sinp
cr

sin po = sin p cos


De asemenea:

(2.r23)

Puo
Pu,

cos

po

Jindnd seama de relaliile (2.122) gi (2.123), se poate ob.tine:


cos Bo

cos

cos cos

co
flt

Q.r24\

Diametrele de divtzare ale rolilor dinfate cilindrice cu ciinli inclinati (figura 2.49) sunt:

dt =

mt z1

'

In = ---:=- zr

cosB '

(2.r2s)

dz=n,22=#rr.
do, = d,

Q.126)

Diametrele cercurilor debazd, prin analogie cu rolile dinlate cilindrice cu dinli drepli, sunt:

'

cos

d,l zr cos d, , I r' , cosB


un

m,

(2.r27)

d", = d, cos fli = ---+ z, cos d. i DL L , ' cosB L


70

(2.r28)

ANGRENAJE CU AXE PARALELE


Distanla axiald. elementard este:

^ zdr *

dz

mnp1,

zz)

i'*.p-"
ot r, "o* cos p ' cos fl*,
^a+
,

Q.r2e)

Diametrele cercurilor de rostogolire sunt:

d,nr = d,

Ier 4t cos c[wr

(2.130)

d,"z = a,

I9Y,
cos

dwt

^-+
cos

r, p

cos flr cos c[wr

(2.131)

Distan[ele intre axe este (cazul general cu deplasdri de profil):

"n--

d*nt n dr*,

cos dr hn .zt * zz. - -'"o.%r-"*B


2

cos dt cos &wt

Q.r32\

IJnghiul de angrenare se obline din relalia:

X, *X. + inv flt invc*, = tan dwr - dot = 2tan&n L zr*22


cosflwt

(2.133)

Coeficientul de scurtare a iniltimii dintelui este: zl * zz cosd't

k = X, 4 Xr -

2 cos

'

--

cos dwr

Q.r34)

Diametrele cercurilor de cap sunt:

d", =ro[*

alxr+2h:

'-)

(2.r3s)

d.2 = Dn

I:+ "fcosp12xz + Zhl '


= m"(2h.'

't
,

(2.136)

ttiallimea dintelui angrenajului deplasat este:

,-.' -

k)

(2.r37)

Diametrele cercurilor de picior sunt:

dn = ho l:+

* 'l cosB2xr '


*
2xz

2h: - ra-)

(2.138)

dn = mo(*

2h:

- 2'.)

'

(2.r3e\

Pentru angrenajul zero (x, = 0 gi x, = 0) relaflile geometrice stabilite mai sus se modificd astfel:

0,nt =

tan a") dr _ --^---f = arctanl

frnl = rl

*'r) l* = & - ^,F, = 2*rp '

gi

tn2 = t2

*rp J '
)

-,

nr-)

7l

cilindrice cu

dn = ro

t"ft - 2hi - ,".)

ei

dn=Dol#

-2h;

-,".)

tn cazui angrenajului zero-deplasat,lacar:e xr = -

xr, relaliile geometice

stabilite in cazul

d*, fwl lw

k
h drr dn

do= dn=

In

l4 \ cosp
22

-"I cos p

2.l7.3.Determinarea gradului de acoperire


Gradul de acoperire, in cazul angrenajelor cilindrice cu dingi inclinagi, este mai mare decAt cel al angrenajelor cilindrice cu dinli drepli gi se compune din doui par,ti: gradul de acoperire notat cu en gi gradul de acoperire suplimentar rezitat din inclinarea dintilcr ep . Astfel, gradul de acoperire total al angrenajului cilindric cu dinli inc.linali este:

8!=8o*8p.

(2.140)

Gradul de acoperire frontal se determina cu relafia (2.62) stabilitn la angrenajele cilindrice cu dinti drepfi, adictr:

eo
unde

= !.!-(tan c"r, -

tan o*J

u(tan

c"o

- tan oo)] ,

Q.r4rl

d." z d. cosflerr=+, cosc"rr-iE si o= j?. "d,d"z'zr


Gradul de acoperire suplimentar cauzat de inclinarea dinfilor (figura 2.51) este dat de relafia:

- _ ut "U-t _btanB _ bsinp R "."'


2.17.4. Alegerea

Q.r42).

deplasirilor de profil

la

angrenajele cilindrice cu

dinfi inclinafi
La angrenajele cilindrice cu dinli inclinali deplas5rile specifice de profil sunt definite in
secliunea normal[ pe dinte (figura 2.52). Secfion6nd cilindrul de divizare cu un plan normal pe dinte, dus prin punctul C, se obline o elipsd (figura 2.52).

-ANGRENAJE CU AXE PARALELE lungimea


(2)-

cI

a.)

i-"---'I

cilindml

de

divizare

b.)
Fig. 2.51. a) Gradul de acoperire suplimenrar; b) Mdrimile de angrenare la rolile dinlate cu clin{i tnclinali cu deplasare nuld.

d, fo=;-=

Ptaza

de

curburd

elipsei in punctul C este:

"!
Do

secfiunea

N-N/ - )..--

fx-

pr\

.,
d

F
\

7
*/

2 cosz B

Cu raza de
oblinuti

curburd

se va imagina o

4P\

dinfata cilindricd

drepfi, numiti

roati cu dinfi
roat2i

echivalentil avdnd modulul egal cu modulul normal, iar numirul de dinli al rolii echivalente se va determina
din relafia:

dn = 2ro

_ d.
cos2 p

Q.r44)

sau

Fry.2.52. Legdtura tntre roata echivalentd (cilindricd cu dinli dreppi) Si roata cilindricd cu dinli tnclinapi

[o

Zo =

--i;

m^z
t

cos" lt

73

cilindrice ca
de unde numdrul de dinti al

rotii echivalsnte

este:

,o=-J-. findnd seama cd roata echivalent6


prelucra frrd sd apard subtdierea este
17

*t'p
p p
.

este cilindricd cu dinfi drepli, numdrul de dinli care se iar numirul minim de dinli care se poate prelucra la o ,

din[atd cilindricd cu dinli inclinali este:

znin

= =

17 cos3

Q.r
(2.r

Practic, cu o subtiiere acceptabild, numhrul de dinli se poate admite:


zmin 14 cos3
.

Pentru evitarea fenomenului de subtbiere a dinlilor in cazul rolilor cilindrice cu dinti incli trebuie sd se utilizeze deplasdri de profil, a cdror valoare se poate obline din figura 2.53" Pornind de angrenarea in plan frontal dintre o cremalieri gi o roat[ dinlatn cilindricd cu din{i inclinali (figura 2.53 se poate scne:

h" . XDn * rsin2g,,


sau

r ' tr"
de rurde

., f,o ' Xhn sltr-4, 2*rB

ffinZ

,,+! (n..stn- dr

*)

linia de referintl

linia dgdivizare -(linia de rostogolire)

Fig. 2.53. Angrenarea

rolii dinlate cilindrice

cu dinli tnclinali cu cremaliera, in planfrontal.

linAnd seama de relalia (2.121), relalia (2.148) devine:

'= ffi
Daci
se admite cos

2cos30/,_ \f_ . (h, -'/lt


I

tan2a-).

;*p',1
p
.

(2.r4s)

tp =

, atunci din relafia (2.149) se poate obline:

= .2, stn- gn

(n"-

74

x)cos3

(2.1s0)

ANGRENAJE CU AXE PARALELE Din relalia (2.150) se poate determina deplasarea specifici de profil pentru.evitarea subtdierii:

.=+(,.,"-;fu)
z^in

'

(2.1sr)

unde

2h:
=

sin2 do

in cazul cdnd

se ia

*, *t

in considerare gi zona de racordare a cremalierei: 2cosF[h", ] p.o(l - sinsol - zmnsin2cr,

unde pentru profrl standardizat al cremalierei

h*o = 1,25

mo qi

p,o = 0,38 mo .

Deplasirile specifice de profil in Cazul angrenajelor cilindrice cu dinli inclinali se aleg, din hgura 2.33, sau se itabilesc cu relaliile (2.89) qi (2.90) in funclie de numerele de dinli a rolilor
echivalente:

,", =

;h ei

z2

vuz

cos3 p

Exemplul de calcul 2.3


SE se calculeze

modulul normal mn:


F

dimensiunile geometrice ale unui angrenaj cilindric cu dinli inclinali cunoscind 2,5 mm, numerele de dinli z, = 19 ti zr= 60, iar unghiul de inclinare a dinJilor

= 15'.

Rezolvareu
Diametrele de divizare:

d, = -n^ = - ]f- lg = 49,175618 mm , cosp',' cos15' *o, ,, = -4-60 = 155,29143 mm . d, =


cosp

"

cos15'

Distanla axialb elementari:

u=d,*dr= 2
coscwr

-n zr*22= 2,5- 19 160 =102,23352mm. cos15' 2 cosP 2


102.23352 =ffcos20,646896"

Se considerd distanla axiald dati (standardizatlt) a* = 100 mm. Unghiul de angrenare frontal:

a =-cosnt
Nstas

= 0'9566718'

un, = 16'3792107"
tan

c. -

tan
cos

fln

at = 20'646896"

'

tan

'

20]

cos 15"

= 0,376g0g7

invc*, = tandwt inv c,, = tan

flwr = tan 16,927907" tan20,646896"


75

c, - dt =

180" 20'9!6-826" 180"

16'2T12!7'n = 0,00890762,

= 0,0164533'

Suma deplaslrilor specifice de profil:

xr *

L = (invd*, - inv ")ffi=


=

(0,008e0762

- 0,0r64s33)

- 0'8188997 .
+

##

Coeficientul de scurtare a in[lfimii dintelui:

k = r,

* - cosg'wt - \ 4''cosct \ 2 cos p cos dwr

= -0nElgg9n
= 0,0745082 .

2 cos

!6.,.* 9.cos20,646869" ---cos.16,9227907"

15"

cos16.927907"

Numerele de dinti ale rofilor dinfate cilindrice cu dinli drepfi echivalente:

n "nt =

=cos3tlr" =2r,ag2509, ,or= *2 = " l5o cosl p cos- p


*' * *'\ *, = -t-l-t} * fo.s '2t2t
\/

cosJ

uutJ ' uJa 11_^ =66.,s7634s.

15"

Deplasarea specificd de profil la roata 1:

_ -0,8188997 . f o., _ _-o;

2\

= - 0'0135594 .
Deplasarea specific6 de profil

= (xr + x)

larcata2: xr = -0,8188997

- (-0,0135594) = -0,8053403 .
15,7485086
,

Verificarea rolilor dinfate la interferenfa de subtiiere:

--Z-g!-l!:- = ' sin'd,'sin220r646896 z, = 19 ) zili- = 15,74850E6 deci nu apare subtlierea; hi^ = ++(n"- - *) = tr - (- 0,80s3 4a3)l --zjll:E: = 28,051061 ,
0,0r3sse4)l
sin2

z** = +T+ (0". - t) = tr - (-

c,

sin2 20,646896
.

zz= 60 > hti,^ = 28,051061


Diametrele cercurilor de cap:

deci nu apare subtlierea

drl = [o
=

zxt + 2h"- - 2kl


/

2,5

- 2'0,0135594 + 2 .r
,

- 2-o,o74sos2)

= 53'7352E rlrtr

d,2 =
--

r) Bol

2\ * 2h" - 2kl
.

2,51

- 2.0,80s3403 + 2 -r -

2.o,o74sos2)

= 155,89018 mm

76

ANGRENAIE CA AXE PARALELE Diametrele cercurilor de picior:

145,01473

mm

Diametrele cercurilor de rostogolire:

m_ cos cr d*l = = Zr5 --F"t aoror, cos15'


. d*2 = [o

19

cos 20,646896" cos 161927907"

48,101267

mm

.*F

"t

cos

c[t

"o.

o*

"n*---r-

cos

2r5 uo cos 20,646896' = 151,89874 mm . trr

l5o

cos15,9279A7"

Diametrele cercurilor de bazil: du = d*, cos co, = 4E,tr01267' cos 16n9279$7" duz = d*z cos flwt = 151,89874'cos 161927907" tnaltimea dintelui:

= 46,01712 ED , = 745,31725 mm '

ro (rU -.. - k) = 2,5(2'l + 025 d-t

0,0745082) = 5,4387295mn '

Verificiri:

- 48,101267 151,89874 = 100 riltr , lsrAs= 2 Z =d,, - dn 53'73528 - 421857821 -.^'. . =5,f38795nln, O=--=T d-,
Gradul de acoperire:

t&

- do - 53,89218 =-,

145,01473

= S,43B72Smm .

coso!.., = rlr

!dnr = w 53173528

= 0,8563671
,

detl = 31,088896",

tanc",, = tan31r088896" = 016029742

d"' r-:::3:r7::= 0,9321651 cosotrt2 = i-x2 = r55,g92rg =


'

&et2

= 2r,225rg" ,

i
11

ttna.r, = tan 2122513" = 0J883791 ' tan g,, = tan 16,927907" = 0'3043553

," = bsinPo _ 37,5sin15" = 113576g9 , o n'2r5 t -o Ey = Eo * ep 1,705375 + 112357699 = 219411449


77

= 1,705375

Angrenaje cilindrice

ca dinli

tnclina(i

2.17.5.

Calculul de rezistenfi al angrenajelor cilindrice cu din{i

inclina{i
2.11.5.1.

Calculul fortelor

Aga cum s-a ardtat, sarcina de la un dinte la cel4lalt se transmite pe direclia normalei comune. Tindnd seami de sensul de rotalie al rofii 1 (roata motoare), asupra dintelui (figura 2.54),in planul normal N-N, acfioneazd fo\a normali Fpnl , czlre se descompune in fo4a radial[ F., gi fo4a tangenliali normali tr',o, . DescompunAnd forla tangentiald normald, se obline for,ta tangenfiald F,, qi

forla axiali F",

S-S

roa'tt2

F,r

roeta

-+-

roata

is

Fig. 2.54. Forlele in angrenajul cilindric cu din[i tnclina[i.


Forla tangenlial5:

Frt.z
unde

= ,-= owI,2

2T.

Q.1s2)

T,., este momenful de torsiune, inNmm; d*r: - diametrul cercului de rostogolire, in mm. Forla radiali: F.1,2 = X'rr,, tan c,o,

(2.1s3)

78

ANGRENATE CA AXE PARALELE


Fo4a axiald:
F"1,2

= F,r,, tao
=

P,n

F.r: '

cos ([cos 4wt

tan p

(2.1s4)

Forla normalb (figura 2.55):

n r bol.2 = '

Fu.,
cos dwn cos pw

F,r,r.

(2.1ss)

cos c[wt cos Bo

Fig. 2.55. Forla normald in angrenajul cilindric


cu dinli

profil x, = - xz $i Xr = Xz =0, d*r = c[,1, d*1,2 : drl in cazul angrenajelor cilindrice cu dinli inclinali apar forle axiale care necesitd un reazem
.

inclinayi.

Pentru angrenajul cu deplasdri specifice de

pecial. Pentru anularea fo(elor axiale se folosesc angrenaje cilindrice cu inclinare dubli (figura2.48, b) sau cu danturd in V (figura 2.48, c).

2.l7.5.2.Stabilirea sensurilor forfelor axiale intr-un reductor cilindric

cu doui

trepte de reducere

prezentat

Pentru reductorul in figura 2.56 se

considerl dat sensul de rotalie pe

arborele 1 qi se cere ca pe, arborele 2 (intermediar) fo(a axiali rezultantd sa aiba valoare
minimd.
Forfa axiala rezultantd pe arborele 2'este:

Fu=F"z-F"s=
d*+

2T^

--! d*z
d,ns

tan P*,

2T^ _ _ tan B,n,,


Pentru F" = 0 se obline urm[toarea relalie de leg[turi intre elementele geometrice:

Fig. 2.56. Sensurile:,forlelor in angrenajele cilinclrice cu dinli inclinali, fntr-un reductorcu doud trep"tg de reducere.

dr"r

- tao 0orr d- t"" B-

(2'rs6)

Din figura 2.56 rezdtd cd pe roata motoare \


roata condusa

forla tangenliald F, frdneazi migcarea, iar pe

ajuta migcarea.

19

Angrenaje cilindrice cu dingi tnclinagi

2.l7.5.3.Calculul modulului

la

solicitarea de incovoiere

Efortul unitar la solicitarea de incovoiere, in piciorul dintelui, se calculeazi cu relafia (2.96) unde modulul se inlocuiegte cu modulul normal. Pentru a line seama de inclinarea dintilor se introduce
un factor Yp , iar relafia (2.96) se transform6 astfel:

o"o =

#ft

Y"" Y*" Y. Yp

Q.rs7\

l2oa Pentru a lua in considerare condifiile de funcfionare gi erorile de execulie (precizia de execulie) relalia (2.157) se modificd astfel: or = oro Ko Kn KrF Kro s opp . (2.1s8) Valorile f,actorilor Kn , Ko , Krp ,Kr" $i efortul unitar admisibil la solicitarea de incovoiere o", roliie dinlate cilindrice cu din{i drepfi. Prin inlocuirea relaliei (2.157) in relafia (2.158) se poate determina modulul normal:

undeYo-t'

R0

se stabilesc ca la

Do)
cos

dt

orp

Q.rse)

Penfu predimensionauea angrenajuiui se admit valorile x, = xz = 0, fl*t = dt , Kn = &p = 1,25, Kro = 1, Y" = 1, Yp = 1 gi relalia (2.159) devine: [o)

l,Ku = lr2.

(2.160)

Raportul f

\ -"/

ll

se va alege din tabelul 2.8.


se vor lua din diagramele udtate

Factorii Y", $i Ys"


de

in figurile 2.36 gi2.37 infirnclie de numdrul

dinli ai rolii

echive' znl,2 = dente

' ;Fd
la
socitarea de presiune de contact

z'

2.l7.5.4.Calculul modulului

Eforul unitar la solicitarea de presiune de contact pntru angrenajele cilindrice cu dinli inclinali se exprimE finand seami de relalia (2.108), stabilitii pentru angrenajele cilindrice cu dinli drepF, care se modific[ prin introducerea factorului de inclinare al dintilor astfel:
oHo =

ZHZEZ"Z,

Q.16r)

unde ZH =

2 cos Bo
cos2 c,,

tan c*,

este factorul zonei de contact (figura 2.57);

80

ANGRENAJE CU AXE PARALELE


3,0

2r9 2,8

I
I

11
z,o

7<
214

'l ', 2,

2r0

r,9

l'0
eo+ Fig.2.58. Factorul gradului de acoperire 2".

I lr7

0o 5o -10. 15.
2oo
.2;,5"

factorul

-3O"-35"'40."if5

unghiul de lnclinare pe cilindrul de divizare

*p

de elasticitat e (tab elul 2.7 ):

Fig.2.57. Factorul zonei de contact ZH.

Z"=
d = l* 'L. | ____j "\3'',tEo

pentru

eU

>l sau

(l -

eu)

_r

pentru

ep

< 1 - factorul gradului de acoperire (figura 2.58);

angenajului, efortul unitar pentru solicitarea la presiune de contact devine: oH = oHo n Kn K"p Krn t oo

Zp = r[osT - factorul inclindrii dinyilor. findnd seiuna de condigiilor de funclionare gi erorile de execufie (clasa de precuie) ale
Q.162)

lZ.=

Pentru predimensionale se admit valorile medii pentru 1 , iar relafia(2.163) devine:

Kr = 1, V-r' = 12, K"p

1r5 ,

I(t = I

Q.164)

8l

Exemplul de calcul 2.4

Exemplul de calcul 2.4


moduiul gi sd se dirnensioneze angrenajul cilindric cu dinfi inclinali cunosc6nd puterea pe roata rnotoare P, = 17 kW, turalia rolii motoare rr = 1500 rotlmin, raporful de angrenare usrAs:4,00, materialul rolilor este ofcl aliat de imbunatafire 40 Cr 10, numdrul de dinfi zr: 19 gi unghiul de inclinare a dinfilor F = 12" .

S[

se calculeze

Rezolvurea
Numirul
de dinli ai rolii conduse 22 = usr.rs ' zt Momentul de torsiune pe roata 1 este:

= 4'19

:76.
.

T, = 30 106! = 3o lou 17 '

Tc nl

rE

1500

= lo82253Nmm

Factorul l

i.\ gl (."/

= t5 (tabelul2S).
1.-<7'i.

Factorui zonei de contact Z"=2ASSrgura Factorul de material ZE=190\j Factorul inclinarii

f-

'ru

_*
7
Hmin

(tabelul i.91.

dinlilor Zp = l?oap ^ .Hp -otlt

1'cos

12

= 0,989

Presiunea de contact admisibiid este:

-#:

zrzr.zRz\z\.
Z* =l-

Pentru predimensionare se admit valorile Zrr: l. Zt = 1- L = lSo,*,n:1,15. Pentru 40 Cr 10 imbunatatit clgri- = 9001{/mm2 (tabelul l.-1)

4.

l, Zx - |

$i

.' - oHti' 9oo = igz,6o9 \/mm: "HP s"*, l,r5

Modulul normal al angrenajului, linAnd seama de soficitarea la presiune de contact,


astfel:

se

determini

hn)

mo > 3,100 mm
Distanla axialS elementard;

Se alege din STAS 822-82 HnsrAS:3 mm.

BnsrAs.zt * ^_

22

cosB

__ 3 . 19 + l$ = 145.68353 mm . 2 cos 12o


82

Dacd se impune ca distanla dintre axe sd fie standardizatA, ahtnci din STAS 6055-82 se poate

ANGRENATE CU AXE PARALELE


cele mai apropiate valori fafn de valoarea calculatd sunt 140 mm sau 160 mm. Pentru ca observa valorile distanlei axiale elementare a gi a celei standardizate tsrns sd fie apropiate se schimbd numerele de dinli gi, dacd este necesar, unghiul de inclinare, astfel incdt rezistenfa angrenajului sd creascd. Astfel se aleg zr=20, zr= 8l $i F = 16". Pentru ca nu tot timpul aceeagi dinli sa vin[ in contact, se recomandA

ci

cazrsdnu fie un multiplu intreg

lui z,

u=" zr
Abaterea de la raportul stdandardizat:

20

81 -4.05.

4-

4,05
4

= - 0,0125

-1,25"/" e [-2"h;2"/rl . in aceasti situalie distanla axial[ elementard devine: mnsms (zr + zz) 3(20 + gl)

AuTo

- 2"*16" Distanla axiali standardizatd va fi flsr,r.s : 160 mm.


u=

,*tB

= tsz,60536mm.

Diametreleo"ul,

=t-=.- ' cos 16' 20 = 62,4r7966mm, cos p d. = T" ,^ = 3 Bl = 2s2,792i13 mm ' cos p ' cos 16" '
Unghiul de angrenare frontal:

157.60536 cosolwl a cossf - -"'L,"::::'cos20,7385571" - 0'9212091 - fl,nt = 22,896511" wr rsr^s ' 160 *" = 0,378638 - dt 20,13857r" ran cr, = 31+ = ' cos p cos 1916' 22'19-6111" n = 0,0227252 , inv o*. = tan dwt - dwt = tan 22,896511" 180'

invc,, =tandr

- dt =tan20,7385?1' -20'718-5J1" n =0,0166816. 190"


ce
:

Suma deplasirilor specifi

xr*x2 = (inva*,

- inva,) !^'=*r': -' --.t 2 tbh a"

e,02272s2

0,0166s16)2q-l-qt = 0,8702111
2 tan20"

Numerele de dinfi ale rolilor dinfate cilindrice cu dinli drepli echivalente:

,-,= " "nr ffi

=22,516717- ,-= " = ?t =gL,rgzlos. --trLv'L' ' "tz cosJp cos316" cos316o

20

= 0'4651409

Deplasarea specificd laroata condusd 2:

'

xi

F, * *r) - *,

= 0'8702000
83

0'4651409 = 0'4050701

Exemplul dggtlcul2.l Coeficientul de scurtare a inilfimii dintelui:

x, + \ -

zt + zz'cosct - coscil
2 cos

= 0,B702ttt

* - cos22,896511" - 2 cos 16o ?0 -E+.cos20'738571' cos22,896511"


0,4651409)

cos

otwt

= 0,0719974 .
Verificarea rofilor dinlate la interferenla de subtiiere: z cos 2 cos B i, _

zrn^

16" , =;ti\"" . - xr/\ = ,iorzo;saszr (l


= 20

ge00647 ,

z,

4r_ =
L2 =

- 't +Tlh; -,J = - j::{l(l ' 20,738571 sint c, '


sin2

Zui. = 82006474

deci nu apare subtlierea ;

- 0,40s070r) = e,r2r674,
.

8l > zzri^ = 91121674 deci nu apare subtlierea

Diametrele cercurilor de cap:

| - 2.0,0719974 = ,oo,tol2 mm .
)
Diametrele cercurilor de picior:

2Diametrele cercurilor de rostogolire:

| - 2-025) = 247,72318mm

d-, = -t+", Io'5 = wt cos p ' cos co,, -+20cos?_9,!I^971-I-: cos 221896511' cos 16" totn' st *t?9'111:?l^ d-, =

= 63i66338mm
= 256,63367mm

w'= +rp ' cos

cos

cr,

cos

-J16'

cos22189651l'

Dianetrele cercwilor de baz[: dur = d*rcosc*, = 63,366338'cos22'896511o = 5E373647 rD , duu = do,zcoscwt = 256'63367'cos22,896511" = 236,413272mm
tnatgmea dintelui:

= mn (2h"-

*.. - k) = 3Q'1 + 0,25 -

0,0719974') = 6,5340078mm.

84

ANGRENATE CA AXE PARALELE Verificiri:

lstls =
h
h

d*t + d*z

63366338 + 256,63367

)
70,776828 260,7912

160 mm

_ _

57,708839 _ 6,5339945rrrr,

247,72318

= 6,53401rnm

Gradul de acoperire:
cos (trstl

do,

58,37348 = 7a,776828 = 0,g247564 d"r


tarn34,436189o =

dar!
i

341436lg9' ,

tan c"r,
cos dat2

0,6856424,
= 0,9065231
,

do'

d,z=

236141327 260,7912

uat2

24rg707gl'

tan u,r,

tan24,97ffi81" = 0,4656869

tan dwr
F "t

tan22,89651.1"=0,4223447,

0,4223447\)

eA
Y

L., I

= 8o * es = 1,3968508 + 113160715 = 2,7129223 .

Verificarea danturii la solicitarea de incovoiere: 2 Tl KA Kn K"p K"*

oF=

b mo

d,u,
.

Y'" Yt" Y' Yp


-

2.

108225,3 . 1,25.1,05 . 1,25 . 1,1 3 . 15 .3 .63.366

3,7 . 1,9 . A,787 . 0,867

= 218,931N/mm2

unde: Kn = 1,25 penffu motor electric - ma$ini unealtE cu $ocuri medii (tabelul 2.1); K.p = 1,25 pentru clasa de precizieT - 8 (tabelul2.2): K.n = 1,1 pentru dinfi inclinali, necdlili, clasa de precizie 8 (tabelul 2.3); Kr, = 1105 din figura 2.39 pentru vitezaperiferic[

v, = Xd1,,ll = "'{{J!99 ' 60.1000 60.1000

=4,e77mts;

Y"" = 3,7 factorul de forml a dintelui pentru zn = 23 $i xr = 0,465 (figura2.36); Yr" = 1,9 factorul concentratorului de tensiune pentru zo, = 23 $i xr = 0'465 (figura 2.37); Y 01787 factorul gradului de acoperire determinat cu relafia:

"=

y" = 0,25 + 0,75 = o,2S.

ed

1397

= a,787

Yp = 0,867 factorul inclindrii danturii pentru solicitarea de incovoiere, determinat cu relalia:

Yp=r #-1-#=0,867.
Efortul unitar admisibil pentru solicitarea de incovoiere: onp =
oFrir YrrYnt -=,ffi: Y6.errYn..rrYx

_ _ 260.2.1 1.1.1 = = 305,882

lrl

N _=
mtrn-

85

calcul2.4 unde oF.in = 260 N/mm2 pentru 40 Cr 10 imbundtllit (tabelul 2.4) Ysr:2 factorul de corectare a eforhrlui unitar; Yx, = I pentru N" = 60 nlr, > 3. 106 (tabelul 2.6);
de

Ynr"lr t

Ya."lr =

li

1l
.

Y*: I (tabelul2-7);
Sor,o: 1r7

'

rezist[ la solicitarea de incovoiere deoarece: =2I8,931N/mm2 4 opr = 305,882 N/mm2 Verificarea danturii la solicitarea de presiune de contact:
Se poate observa cd dintele oF

o' = Z,ZEZ"Z,

2Tr.u+l

bdi
,

Ko Ku K,rp Krrn
2 - 10822s3 3 . 15. 62,4Lg2

2,287 .190. 0,846 . 0,980 658,123

-* mm-

+#ffi
= 0,9658734

unde

cos

pn

-'

cos

cos d --- --n cos c[t

= cos 16o

cos 20" cos 20,738571

Fn

15,011599";

Zn=

2 cos po
cos2 d.

2 cos 15.011588'
cos2

tan c[*,

20,7385

| " tan 22,896511 "

zn = t9o

,l ^i mm2

-\

(tabetut 2.e);

'

t7 Z,- ^l 1=^l.+= " \ro \1,397


oHp =

=o,846Pentruep>l;

Kup = 1,50 pentru clasa 7 - 8 de precizie (tabelul2.2); Kro = 1,10 pentru clasa 8 de precizie (tabelul 2.3). Efortul unitar admisibil la presiune de contact este:
ogti,n Zxt lffi']rZ'ZvZ*Z*Z*=
,

- no9 1{ o,gzt '0,964'0,839 .r,tJ7r- r,0 = l.l5


-

=
unde

686,272

oHu, = 900 N/mm2 pentru 40 Cr 10 imbunit[fit (tabelul2.4); ZNr:1r0 pentru N" = 60 Lh > 5'107 cicluri (tabelul2.11); St.,o = 1,15 ;

= 0,841

+ -4 (1 I

0'841)1341'

tz *

= 0,978

r40)
o,o8 + 0,83 = 0,841
.

3s0 Pentru ungerea angrenajului s-a ales din STAS 10588-76 un ulei TIN 82 EP cu vdscozitatea cinematic[ la 40'C u* = 140 mmz/s .

CzL

ot,,n,
=

850

o,o8 + 0,83 =

{nE9

86

ANGKENAJE CU AXE PARALELE

zv = czx .

1,!:fd
3so

= 0,86r

. _$o,qq!L
0.8 '

= 0,e64;

32 4,977
;

(- / _onri,n-850
-z
,r7

o'08 + o'85

9oo-:-850 o,og + o,g5 o,g6r =


350

(" t \c"* z- = f_:_)o,to=0,869; s,208


|

- 60.tooo - 6oliooo - l'63,366'1500


\
)

fid,ntnt

= 4,977 mls

".r-l

Rzroo =

3g,, *

cr*
Z*=

10oo

2.,=1.2- HB-130 =1,2- 350-130=1,071 ; w 1700 1700


1,0 pentru olel aliat de imbundt[fire (tabelul 2.12). Se poate observa c[ dintele rezistd la solicitarea de presiune de contact deoarece:

s000

- o"',' + o.L2

"d'i ;*

= 3(r,6 + r,6) rl

i:t = 8p08;

looo

- 9oo

5000

+ 0rl2 = 0rl4 i

on =

658,123 N/mm2

oHp

686,272 N/mm2

Calculul forlelor in angrenajul cilindric cu dinli inclinafi este prezentat in continuare. Forlele tangenfiale

F,, =

2T'
d,nr

2.r0822s.3
63,366 256,634

= 3415,861N

F,*=2Tt
dr"z

2. 412013,72 = 3210,909 N ;

T,
Forlele radiale:

= q,uTt = 0.g4. !!.rosp2s '20

4r2,0137Nm

Frr = Ftt tan c[rr, = 3415,861 'tan22,896511" = 1442,671N F.z = Ftz tan crr, = 3210,909' tan22,896511" = 1356'084 N

Forlele axiale:

r'al = ^ ,t cos 0. tanp = 3415,861 F --- 't aO, O*, cos

cos 20,738571' cos 22,896511" cos 20,738571' cos 22,896511 "

,"n

16" = 994,365

F.,

F., '-

q't
tan P = 32101909

tan16o = 934,7037N

cos flwr

87

3.

ANGRENAJE CU AXE CONCURJNTE


Nofiuni
generale
inte doul

3.1.

axe care se intersecteaza sub un unghi oarecare (frgura 3.1, a), inclinafi (figura 3.1, E se poate realiz;cu ajutorul .o1ilo. dinlate conice cu dinli drepli

Transmiterea migcdrilor gi a sarcinii

b) sauCirbi(figitrZi 3.1, c).

Fig. 3.1" Angrenaje conice: a) cu dinli drepfi; b) cu dinli inclinayi; c) cu din|i carbi' (figura I 1.1, a), la angrenajele coruce cu itxe concurente suprafelele de rostogolire sunt conice Unghiul dintre axe este:

prin analogie cu angrenajele cilindrice, unde suprafe{ele

Ce

rostogolire sun[ cilindrice (figura


'

I, b).
(3"1)

l=6r+62,
a

unde 6, gi 6, sunt semiunghiurile conurilor de rostogolire'

Iiin conaitia
3.2):

de roitogolire

pur[

conurilor de rostogolire

se poate scrie

in punctul M (figura

V,

V:

deci tr+

rr\,
(3.2)

(3.2) Tinend seama de relafia (3.1) din

d" 2R'sino' - sin6' ''r2 - 9 = o' = art = - ttt6t Gr2 t 'zR.tt"q


se poate

obfine:

tan Ol ----r

itz * cosE'

(3.3)

$1

tanD,

t"ttl = 1 * irzcosX tl rtz '

(3.4)

tn cazul cdnd X = 90o din (3.3) ti (3.4) rezult6:

tan6t =

(3.s)

88
I

t
L

ANGRENAIE CU

@
(3.6)

ii

,i
F

ll
tan conul frontal exterior (roata 2) conul de caP
f'\

ii

6, = ilz .

+I

--.-.1

'
I

62

y'4,
rea comunl

I I

6r

l/

zr<\

\/\x

conul de picior conul de rostogolire

roata motoare(np

z1)

(roata 1) Fig.3.2. Elemente geometrice ale angrenaiului conic'

89

Generarea danturii ro(ilor conice

3.2. Generarea

danturii rofilor

conice

A
I

ii l/

-il i/ \i\
,I
I

,i

generarea

dinfilor drep{i

Ia ro{ile cilindrice

conul suplimentar desf[gurat

conul de rostogolire

-?

Fig. 3.3. Generarea dinlilor tn cazul rolilor dinlate conice cu dinti drep[i. a) generarea dinlilor la rolile dinlate cilindrice cudinli drepli, b Si c) generareq evolventei sferice; d) generarea dintilor la ro{ile dinlate conice cu dinli drepli,
90

ANGRENAJE CU

AXE

CONCARENTE

centrul sferei, se obline flancul unui dinte. Realizarea evolventei sferice este dificild, de aceea profilarea ro{ilor dinlate conice se face pe conurile frontale exterioare (suplimentare) a ciror axe coincid cu axele rolilor de prelucrat, iar generatoarele acestora sunt perpendiculare pe generatoarele conurilor de rostogolire. Conul frontal exterior (suplimentar) poate fi desfhqurat in plan (figura 3.3, c qi d), obfinAndu-se
un sector de cerc aJraza gi unghiul la centru:

p=

cos 6

9l

2xr
p

profilul evolventic gi se reconstruiegte apoi din nou (suplimentar). Punctele evolventei astfel oblinute. de pe conul frontal exterior conul frontal exterior (suplimentar), se unesc prin linii drepte cu vdrful conului O. Suprafala astfel oblinutd servegte ca flanc pentru dintele rotii conice. in cazul cAnd una din rolile conice are semiunghiul conului de rostogolire egal cu 90o se obline roata plani (figura 3.4) care stdlabaza generdrii (prelucrlrii) rofilor dinlate conice.
Pe desfrguratd (tigura 3.3, d) se traseazd

/--

.. {i} s'x

.t\

oe

bi

i t'/
\ {
6

t--

roata planl Ra=Rp

Fig. 3.4. Angrenajul roatd dinlatd conicd - roatd pland. Profilul de referinla al rolii plane, care std labazagenerdrii rolilor dinlate conice, este prczentat in figura 3.5, unde : Po = fi mo este Pasul rolii Plane; fi rP - grosimea dintelui; . s^ = -P)
p

t-o

- l[1imea golului;

hr=2 ro * co - in1llimea dintelui; h"p: Do - in[lfimea capului dintelui;


h,n: ho + co - indllimea piciorului dintelui;
cp

= (0,1...0.3) mo - jocul la caP; pr' - raza de racordare la piciorul dintelui.

9l

Dfunensiunile {eometrice ale ry1lilgrylinlate conice

cu dinfi

drepti

Fig.3.5. Profilul de referinld al rolii plone.

3.3. Dimensiunile geometrice ale rotilor

dinti drepfi

dinfate conice

cu

inallirnea dintelui, pasul gi modulul la rofile dingate conice sunt variabile in l.ngul dintelui. Valorile acestora sunt maxime pe conul frontal (suplimentar) exterior. Modulul la rolile dinlate conice cu dinli drepfi este standardizatpe conul ftontal (suplimentar) exterior. Dimensiunile rolilor dinfate conice cu dinli drep,ti se determinE finfud seama de figura 3.6.

Fig.3.6. Dimensiunile geometrice ale rolii dinlate conice cu dinli drepli.

ANGRENAIE CU AXE CONCARENTE


Diametrul cercului de divizare:

ll=mz.
= m(z

Diametrul cercului de cap:

d,

+ 2h"cos6 =

mt + )h"tmcos6

2h"'cos6)

(3.7)

Diametrulcerculuidepicior:, \ | |_ \ I dr=d -2hrcos6 =mz -z(njm +c-m)cosd =mlr-2(h.'*c.)cosdl .


inetlimea dintelui:

(3.s)

= h"

* h, = mh"* + m(h,. *..) =.(2n". *.') .

(3.9)

Celelalte dimensiuni geornetrice ale angrenajului conic sunt date in tabelul 3.1. Dimensiunile ansrenai ului conic cu \Ir. ,rt. Denumirea dimensiunir Sim-

Tabelul 3.1.
Roli cu Xr = -x2

Angrenaje conice cu dinli drep,ti

bol

Rolicuxr=xr=0 tan6,

iemiunghiurile conurilor
ostogolire
2.
a

de

61 62

"'"=: sin X ' ir,+cosX =;tan6,


d, = mz1 i
d2 =

i,, sin )

|*incos}

)iamefrele cercercurilor de divizare

dr
d2

^r,

nilfimea capului dintelui

hrt
h"z

h", = h"*m
hn =

h"z = h"-m '

hrr = E(6"- * *r) ; h"2 = E(oJ . *r) .

4.

nlllimea piciorului dintelui

hri

hn
5.

-(h"" * c-) ; hn = m(h"- * c- * xr) i hfl = m(h"- * .t) . ho = m$"- + c' + xz) .
d"r = dr d"z = dl

)iametrele cercurilor de cap

drr
d"2

* 2hrrcos6,

;
.

2hrzcos 6,

6.

)iamehele cercurilor de picicr

drl

dn
7.

dn = d, + Zhncos E, ; do = dz a 2hncos fr, .

Lungimea generatoarei conului de :ostogolire

&
S"t
0"2

R_=- ' =-' 2sin6, 2sin6,


' t3no", ,i S,
tanon =

d1

d,

8.

rJnghiurile capului dintelui

; tansr = -"
tanSo

9.

Jnghiruile piciorului dintelui

0n

0o
10.

fr t
i

=ho. R"

iemiunghitrile conurilor de cap


iemiunghiurile conurilor de picior

6"t
6"2

0"r = 6r + 0"r

6", = 6, * 0"2 .

1l

6n

6n=6r-0ni c. = 025-

6e=62-0D.

6-

Obs: inSTAS6844-S0serecomandd h: = 1,

93

3.4.Ro{ile
drepfi

echivalente

pentru angrenajul conic cu dinti

Pentru determinarea gradului de acoperire. a numdrului minim de dinli fard. si apard subtdiere gi simplificarea calculelor de rezistenfd. angrenajul conic cu dinli drepfi se inlocuiegte cu un angrenaj cilindric echivalent compus din doui rofi dinlate cilindrice cu dinli drepli numite roti echivalente (figum 3.7). Rolile cilindrice cu dinli drepli echivalente aurazele cercurilor de rostogolire egale cu segmentele

CO, , respectiv CO, , oblinute prin interseclia cu axele rolilor a unei perpendiculare in C
seneratoarea conului de rostosolire OC.

pe

*i
roata cchivalentl
1

---z

Modu,u, rolii echivaJ:;:i"1 conice, adici m" = mm Din figura 3.7 reztlJtd cd rofile dinlate cilindrice cu dinfi drepfi, echivalente, au centrele in O,

::;':: ::K'::?:"'J('^,rotii
uvm2 -' ------;- t cos 02

$iOr.
Diametrele cercurilor de rostogolire ale rolilor echivalente se ob1in, conform figurii 3.7, astfel:

r-drlr-drz ! uvml - . cos ol


sau

(3.10)

d"mr = ilnZvl,
$1

d".2 = rfruzr2,t

(3.11)

d.nr = fr^21 ; drz = mmz2


94

(3.12)

ANGRENAJE CA AXE CONCURENTE


Din reiatiile (3.10), (3.11) qi (3.12) rezultd:
Zn1 =-sZu vr cos Dr

zt

zz

t2

cos 02

(3.13)
sa

Numhrul minim de dinli care se poate executa la rolile dintate conice cu dinli drepli, fimi
apard subtdierea este:

zminr

17 cos

6,

(3.14)

Practic. daci se admite o micd subtf,iere: Zminl = 14 cos 6,

(3.rs)/---\
''
(3.16)

Diametrele cercurilor de cap a rotilor echivalente sunt:

d"rol=du-r+2h" h.
$r

= -,n1

*, a,

( dnr"2=dnr,+2hu mn, = *n'[."_q "

(3.17)

3.5. Determinarea

gradului de acoperire

Gradul de acoperire incantl angrenajelor conice cu dinli drepfi se determind, findnd seama de ro{ile dinfate cilindrice cu dinli drepli echivalente, astfel:
""r=
unde

+,[(tana",,
du="'

- tana) * u"(tancuu, z, cos 0, ' = ll' a z, cos 5,

tana)]

(3.18)

zvl

coS c['n"t1,

dtmbl.2

d".r,, cos fl
durl.z + 2 ho* mr zt,z

zt)

cos a

O",nr'

* 2 h"* cos 6r,,

(3.1e)

95

Catculul de'rczi|knld

angreaajelor conice

ca dinfi

drepfr

3.6.

Calculul de rezistenfii

al angrenajlor

conice

cu dinfi

drepfi

ANGNENATE CU
Forfele normale:

AXE

CONCARENTE

(3.23)

Considerdndl=lrezultiF,rr=F-r.PentruE=90o,F,r=F"z$iF,z=F.r.Dinfigura3.8se poate observa cd forfele axiale F" gi F", sunt orientate intotdeauna spre baza mare a conului de divizare.

3.6.2. Stabilirea sensurilor

for{elor axiale intr-un reductor

conico-

cilindric
1,

indnd seama de sensurile de rotalie ardtate in figura 3.9, se urm[regte ca pe arborele 2 forla

Fig. 3.9. Sensurile forlqlor axiale tntr-un reduclor conico-cilindric. axialdrezultanti sd aibl o valoare miilina adicd:

F"=F"z-F"r.

(3.24)

DacI se pune condifia ca arborele 2 sI fie descdrcat axial, in cazul sensurilor de rotalie atdtate, intre parametri geomehici trebuie sd'existd'relalia:

,oc sin6,

'+

tanP* = o ,

(3.2s)

tan p* tan

d sm 02

(3.26\

3.6.3.

Calculul modulului

la

sslicitarea de incovoiere

Efortul unitar,tra sdlicitarea de inoovoier'e se determini in mod asemdn5tor ca la rolile dinlate cilindrice cu'dinti'drepti,'transcriind ielafia (2:,9't) pentru roata echivalenti:

o, =

41Ko
^',.h.P,

Ku Km Kr,, Y"" Yr" Yr"


,97

( opr '

(3.27)

conrca:

dn conice ca Din relalia (3.27) se poate obline modulul ro{ii-echivalente egal .u -od,llrrl

Calculul de rezistentd- al

or.dffilu .*ii
(3.28)

hn=Hr=

&
P

nr- yr" y"u

in rel atllle (3.27) gi (3.28) coeficienlii K4 , Ku , Kop ,_K Fn , Ys. gi Y"" se stabilesc ca gi la rolile dinlate cilindrice cu dinfi drepfi, lindnd seama de nurndrui de dinli airolii echivalente:

,r,
iar relalia (3.28) devine:

-3cos

d,

gi

zoz

cos 6,

PentrupredimensionareseadmitvalorileX(o=1,Kv=l,2,Krp=1,2S,KFn:1giy",=1,

hrn

Yr" Y."
=

opp

(3.2e)

3.6.4.

Calculul modulului

la

solicitarea de presiune de contact

stabilita Ia

Pentru calculul presiunii de contact dintre dinli inpolul angrendrii C se utilizeazi relalia (2.109), rolle dinlate cilindrice cu dinli drepjlclre se transcrie pentru angrenajul echivalent:

(3.30)

Din relalia (3.30)

se poate obline pentru calculul

modulului relajia:

'l

:f, Kn KuK"s Kno

\ff.1(zrtr.z*\'

' l"*,J

(3.31)

in.relatiile (3.30) qi (3.31) coeficienlii Kn, Ku, KuD, Koo,Zr,ZrliZ," dinlate cilindrice cu dinli drepti, tindnd seama de numdrui de ainli echivalenti:

se stabilesc ca

larotile

,"r=4
f3.31) devine:

cos

0,

z2 si 2...- cos vz ' 5,

PentrupredimensionareseadmitKn:1,Kv:lr2,Kru=l15,K"o=lSiZr,:l,iarrelalia

mm=
(3.32)

Modulul mediu se calculeazd cu relalia (3.29) sau cu relalia (3.32),!indnd seamd de materialele din care sunt executate ro{ile, apoi se determini modulul pe conul frontal exterior (figura 3.6) astfel :

d
sau

d, * 2!sin6
+ b.o

E=[t

-slno Z

(3.33)

calculeaza dimensiunile geometrice ale angrenajului conic cu dinli drepfi, utilizdnd relafiile din tabelul

ANGRENAJE CA AXE' CONCURENTE Valoarea modulului oblinut din relalia (3.33) se standardizeazd qi cu aceastd valoare

se

?1

Exemplul de cqlcul 3.1


P, = 10
Sd se calculeze angrenajul conic cu dinli drepli cunoscAnd puterea pe arborele rojii motoare I kW , turalia rofii motoare 1 n, = 1100 rot/min , raportul de angrenare usrns :2r8 , materialul

rofilor dinlate OLC 60 imbunitdfit , unghiul dintre axe X = 90' , numirul de dinli la roata I

zr: l7

Rezolvares
Numirul
de din{i ai ro{ii conduse Raporlul de angrenare real:
22

usrr.s z, = 2r8

'

17

47 16

= 48

u="
Au =
Luoh
usras

21

- 48 2,g24.
17

Abaterea de la raportul standardizat:

-u, usras

2,8

2,824

2r8

= -0,00g4.

= -0,840 e l-20/.;2" 1.

Momentul de torsiune pe roata l, este:

T, = 3o 106 I

'

rt

nr

!9 rou _q TE 1100

= 86811,787 Nmm

Facrorul

i') l-Ll l. *'/

= 12 (tabelul2.8).

Factorul zonei de contact Factorul de material

Z":2150 (figura2.57).
(tabelul 2.9).

[; ZE=lgL^l-\
\
mm2

Presiunea de contact admisibild este:

oup

zrz, zRz\\ zx . - ** Hmin


Z* = l,
Zx =

ottt

Pentru predimensionare se admit valorile ZNr = l, ZL = l, Zn = l, Zo =1, S",,n = 1,15. Pentru OLC 60 imbundt[lit o'ri. = 620 N/mm2 (tabelul 2.4), deci

qi

oup =

i#'1'1'1'1'1

620.1

= s39'130 N/mm2

'

Modulul mediu al angrenajului conic, pentru solicitarea la presiune de contact, este:

Hr=

'l . . 868l t,tgl Jz,su\ | ( z,s' l9o)'z 12-172 2,824 \ 539,130 / \


|J.v-r-]--]---]-]-]-r

ilt

= 4.202mm

99

Modulul pe conul frontal exterior:

r, * !or *in 6r -- 420236 *


tan d, t

12' 4?!2301sin
17

19,5024 49o

= 5,1g2602nrtr
.

=1

2,8235294 u = --_!

= 0J541666
.

O, = 19,502449"

adopti din STAS E22-82 rsms = 5 mm Diarnetrele de divlzar.gSe

dr = Dsrls zr = 5'17 = 85 mm , dz = msrls h, = S'48 = 240 mm .


6r=19,502449",
62=70,497551".

Semiungbiurile conurilor de divizare:

=0,3541666 + tan6r=1= u 2,8235294 -:+ tan6,=u=2,8235294


VerificEri:

d', R^= sin 6, =---i1." 2 2 sin 19,502449"


R"

X = 6r * 6z

191502449"

7A,497551o = 90o ,

=l27io37zmm,
= 121,30377 mm
.

-dr- 6, 2 sin
:

240
2 sin 70,497551"

lnellirnea capului dintelui

h"l = h"*Dstas = 1'5 = 5mm, h*2 = h"*Ds'^s = 1'5 = 5mm.


in[!1imea piciorului dintelui:

hn = (h"* + c') rlsm, = (1 * Ar25)'5 = 625 BE , ho = GJ + c *) nsr.r, = (1 + 025) '5 = 625 mm .

Diametrele cercurilor de cap:

d"r = dr a 2hl_cos6, = 85 + 2'5 'cos19,502449" = 94,426272rh : d"z = dz + 2hncos6, = 240 'r 2'5 'cos70,497551" = 24333847 mm.
= 73,21716rD r = 245,82691mm.

Diametele cercurilor de picior:

- 2hocos6, = 85 - 2'625 'cos19,502449" drz = dz - 2hocos6, = 240 - 2'625 'cos70,497551"


dn = dr

inali-ea dintelui pe conul frontal exterior: ht = h"t * hn = 5 + 625 = tl25 triltr r hz = h"z * ho = 5 + 6125 = lt?,s mm.
Unghiurile capului dintelui:

tan0,r =

+ = i: Ar 12730377
R" -=-a: 12730377
:

= 0,0392761 = a,039276!

t^r = 22492007",

tan0", = P = t'

- la = 22492007" .
sn = 2,8106891',
0p = 2,8106891'
.

Unghiurile piciorului dintelui

tan0r, = 3 =
r
I

121130377 " R" ^:+ tan0o = 3 = u R. =#: 127,30377

= 0,0490951 = 0,0490951
100

l-

ANGRENAJE CU
Semiunghiurile conurilor de cap:

AXE CONCARENTE
+ 2,2492007" = 721746752"
2,8106891" = 16,69176" , 2,8106891" = 67,686862"

6"r = 6t + 0'r

19'502449" + 2,2492007" = 2L,75165" ,

6r=6r*0rz=70,497551"
Semiunghiurile conurilor de picior:

6n=6r-0n=191502449" 6n=6r-Sn=701497551"

Numerele de dinti a ro{ilor echivalente:

'"'=-L=
cos 6r

17 cos 19,502449"

= 18,034701
-- 143,77837

'
.

'r=-2-cos 62
COs

48
cos 70,497551
o

olvrl

Gradul de acoperire: zr cos c


=

17 'cos20"

zt + 2 h"* cos 6,
22 cos

l7

+2'1'cos19,502449"

= 0,E45E861 - &""1 = 32232999"

'
,

cos cva2 --

zz + 2h"* cos

0,

48'cos20" = 0,9268005oil"* = 22,058552" 48 + 2 ' 1'cos 7A1497551'

u"= ( z\'

r,l

=|

\ 17l

rq)

= i,e72ttE3

Eo=

z-., .,

tan a) [(,"" dvar -

* u" (tan dn^2 -

tan

cr)1

E'O3i?glKtan32,232g99"

2n
t

- tan20") + 7,9723183(tan22,058552' - tan20')]

1,7089489 . Verificarea dantudi la solicitarea de tncovoiere:


-

oE

= bm, Y", Yr" Y. Kn Kn K"p Kro = ' d'o, +591985

2T'

on =

2.86811,787 . 3 . 1,57 . 0,689 '1,25'1,03' 1,25' 1,0 . 12. 4,2' 4,2 4,2. 17 N

-mm-

unde Y"" = 3 pentru 4r " 18 ti xr = 0 (frgura 2'97); Y." = 1,57 penfru 4r " 18 $i xr = 0 (figura 2,38); Y,=o'zs +o'7s =0,25.:!* =0,689;

ed

11709

Ko = 1125 motor electric - gocuri medii (tabelul2.I); Kl = f ,OS pentru clasa de precizie 8 gi viteza perifericn pe cercul de divizare al rolii cilinddce echivalente (figura 2 -38):

v - trdt*ltrt 'r

fidtrnl

60'looo
fimmzlnl
60'1000 cos

60'looo

cos

6t

1100

It' 4p ' 17'

D,

60'1000 cos 19,502449'

= 4J63I1
s

= 125 pentu clasa de precizie 8 (t^beldz.z); 4" = 1,0 pentru dinfi drep]i necdlili 9i clasa de precizie 8 (tabelul2.3). Bfortul unitar admisibil la solicitarea de incovoiere a dintelui:
Koa

oo,'YstYr.rr tr - -tH= Yo'"''Yn"rr'Yx -220'2'11.1.1 =2581824-I-, -'--- mmz oFP = 1,70


l0l

Exemplul de calcul

3.1

unde oFri, :220


Ysr

:2

Yrnt: I
Yo."r

Yn..tr = 1,
S".,n = 1,70.

r'- ll

N/mm2 pentru OLC60 imbundtdlit (tabelul2.4); factorul de corectare a efonului unitar; pentru N, = 60 n Ln > 3'106 (tabelul2.6);

Dintele rezistd la solicitarea de incovoiere deoarece: o. = 59,985 N/mm' . orp = 258,823N/mm2


Verificarea danturii la solicitarea de presiune de contact:

ou

- ZnZnZ,,

2 Tr KA Ku

Krp Kno

ir vu-+r.
u

d,1, b

- 2,5 - 190 . 0,874


o, = 486,4
unde Z"=
2r5 pentru d, =

2-96811,787 - 1,25. 1,03 - 1,5 . 1,0 (4,2-77\2 . 4,2.12

[Z,iZ4 . t

mm20" ;i x,

0,

zE=t90

N
mm2

pentru roli din olel (tabelul 2.9);

4-

1,709

= 0'874

1,5 pentru clasa de precizie 8 (tabelul 2.2); 1,0 pentru dinti drepli necdlili gi clasa de precizie 8 (tabelul 2.3). Efortul unitar admisibil la solicitarea de presiune de contact este: Krrp

: K"o :

onp

=
=

otli'Zrr
DH*in
, _1'o

trtrz*z*z*

629
1.15

r,2g4.0,936 . 0,72s.1,1 .

oHp

= Src,rllZ+
mm-

orrri. = 620 N/mm2 pentru OLC6A imbundt5lit (tabelul2.4); Zn, = 1,0 pentru N,. = 60 n Ln > 5'107 (abelul2.11);

S"r,n = 1115,
Pentru ungerea angrenajului s-a ales din STAS 10588-76 un ulei

TIN

125 EP cu vAscozitatea

cinematicd la

z, -

czr-

4n _^ tz-t) *'\' lr2 * 134 v+o


\

40'C voo=240 mmt/s, astfel cd


0,777

4(l - 02711) = r,2g4; 14 1,2 .


240

c_, _ -zL
Zv = Czv

oo,,,

rso

850

0,0g + 0,g3
0,797 2

620___8s0
350

0,0g + 0,g3 = = 0,936;

0,,777;

(l - 0,797)
4,112

0,8*4 -vr
czv

[-.-" \
+ o,8s =

Ho,o8
60.1000

s;9!9 o,o8 + o,8s = 0,797


60-1000
s

t[mmzlnl r/ - fid,nlnt - -eo-rooo -

"

n.4,2. 17. 1100 = 4Jr2I4'


t02

ANGRENAJE CA AXE CONCURENTE

'*=(rh)'^
fl" '.

=(+)o're6 *
R^z)

o'725;
3 (3,2 + 3,2)'\j

Rzroo = 3(R^r

+#

- rs,s2e

dntr + dut2
2cos6,

2 --4,2(
2[
1000

t'
19,502449'
orr,,n,

* d., - r,(-:-* 2 [ cos D, 2 cos 6,


cos 70,497551

cos OrJ

', )=

cr*

"o. -

+ 0,12 = 1999--

j4

-) 'rl

=188.824mm

+ 0,12 = 0,196.
;

5000

Z =t.z_ HB-t3o _\2_ 3oo_-l3o=1,1 -w 1700 1700


Z*:1,0
oH= 486,456N/mmt

pentru ojel de imbundtilire (tabeiul 2.12) deoarece: Se poate obr..,ru c[ dintele rezist[ la solicitatea de presiune de contact,

a oup = 5l6rl42N/mm2

'

Calculul fo4elor in angrenajele conice cu dinli drepfi:

Tr-TltuTr=A,94'2,824'86811,787=230586'29Nmm' d'z - fr^22 = 4,2' 48 = 201'6mm d*r = il' z, - 4,2'17 = 7l'4mm '
Forlele tangenjiale:

" d,,,, 2T' Ft,"- = t d,n,= ?:4!t$.29- = 2287,562N ' 2ol,G


Forjele axiale: F"r = Ftrnrtan a sin

F,,., =

2Tr

2'86811:.,787 = 2431,703N , 7lr4

6l

= 2431,7021 tnn20' sin 19,502449" = 295,471N '

n"r=n,.rtanasin6z=2287,5624tan20"sin70,491551"=784,836N.
Forlele radiale: h,r = F,.o,tan 2431,7027 tan20' cos 19,502449" = 834'289 N ' tan c cos 6z = 2287,5624t',an20o cos 70,497551" = 271,963N '
ct cos

6r -

F.z =

F,Itrz

An4renaje conice

cu dinli inclkafi sau curbi

3.7.

Angrenaje conice cu dinfi inclinafi sau curbi

3.7.l.Nofiuni generale gi dimensiuni geometrice


Angrenajele conice cu dinf; inclinafi sau curbi au o firncfionare mai conice cu dinfi drepfi

linigtid decdt angrenajele

Fig.3.10. Roata dinlatd conicd cu dinli Fig.3.1f. Dimensiunile geometrice ale rolilor dinfate conice cu dinli tnclinali sau curbi. tnclinali sau curbi desfasuratd tnplan. Daci la o roatd dinlii sunt inclinafi pe dreapta atunci la roata conjugati inclinarea dlnlilor este pe stinga. Dupf, cum se observI din figrua 3.10, unghiul de tnclinare a dinlilor vaiazd,.In general, pentru calculul geometric gi de rezistenld al angrenajeior conice cu dinli inclinali sau curbi, se va lua in considerare unghiul de inclinare mediu p, . Numdrul de dinfi ai rolii echivalente (figrua 3.1l) se determin[ cu relatia:

vr

zvz cos3 p,

cos 6 cos3

p.

(3.34)

Tinand_seama de rela(ia (3.34), numdrul minim de dinfi la care apare subtdierea dinfilor este: z = zmii = z-o lns:6 cos3 = 17 cos6 cos3 (3.35)

F,

6, ,

sau practic:

z = zs,in = 14 cos 6 cos3 pr. .

(3.36)

Dimensiunile geometrice ale rofilor dinlate conice cu dinfi.inclinafi sau curbi se deterrnind in funcfie de modulul mdsurat pe conul frontal exterior (suplimentar) mb sau cu ajutorul modulului normal mediu E.;.,,utihzdnd relafiile prezentate in'tabelul 3i2, (figqa 3,1l). Modulul frontal mediu se obfine din urmf,toarearelafie:

4m,=

Io.
'cos B,o

r04
L

ANGRENATE CU
Nr.
crt.

AXE

CONCURENTE

Dimensiunile geometrice ale angrenaielor conice cu dinli inclinati sau


Denumirea dimensiunii Semiunghiurile conurilor de rostogolire Sim-

curbi =I

Tabelul3.2.

Relaliile de calcul

bol
6r
62

tan6,

sinx ' = ir, +cos!:

tan6.

i"sinx
*irzcosE

2.

Modulul frontal mediu

Dt.
p

--=;ffi
p- =
*":1,,

J.

Pasul frontal mediu

Pt.
4.

Diametrele medii

d.t
d.z

mo-zl . , ro-4 r '-t - *.0- r un2 - *r p;

Diarnetrele de cap rnedii


6.

d.rt d"-l = d-r, 2h*cos6,


d".z

; d.-z = d-z *

2h"-cos6,

Diametrele de picior medii Lungimea generatoiuei conului de divizare- mediu.

dr., dr.t
R_

dr.r = drr - 2hr.cosdl ; dr-z = d-z - 2h-cos62.

R=d.r=d., '-m 2 cos 6,

2 cos 6,

8.

I-ungimea generatoarei conului de divizare exterior Lungimea gneratoarei conului de divizzre interior Diametrele de divizare

R
Ri
dr
d2

R. = R- + 0r5b Ri = R.

9.

o'5b

10.

L1

Modulul fiontal exterior

[,"
d"t
dnu

d.

d"

^"=;=;
0", = a".,fr; a., = d*,

12. Diametrele de cap

t-

t3

Diarnetrele de picior

dr
dD

oo = o,-,ft; dn = dr-r*'

14. lnilfimea caFului dintelui mediu


15. 16.

h..
hr.
h,

Inilfimea piciorului dintelui, mediu


indlgimea capului dintelui

h". = [hr- = h.- * c,

1125
R,

mn.

h"-h-R;

t7

Inalfimea piciorului dintelui

hf

or-ot*
tan

18.

Unghiul capului dintelui

0rr

0,,
19.

0", = tan 0"2 =

h"

R.

Unghiul piciorului dintelui

0n 0n
6.1 6"2

tan

0n = tan 0o =h,

R"

20. Semiunghiurile capului dintelui 21. Semiunghiurile piciorului dintelui

6"r = 6r + S"r

6rz = 6z

* 0rr.

0n

6o=6r-0ni

6o=6r-0o'

6-

105

Angrenaie conice
qe

cu dinpi inclinfrli sau

curbi

Unghiul de salt exterior a dintelui g. (fltgura 3.10) este dat de relafia:


cos

R,(r.-1)
=

-ffi

ft R.

Unghiul de inclinare exterior a dinlilor este:

P.=Fn'-6"'
I * tan20,

$1

fn, =
la

in cazul angrenajelor conice cu dinli inclina{i sau in V (figura 3.12, a gi b), dinlii sunt tangenli ur cerc u).raza mai micd decAt cercul de picior al rolii. Rolile dinfate conice cu danturd curbi au o largd ullltzare in construclia de magini datoritd urmdtoarelor a.,iantaje: capacitate pofiantd ridicata.

funcfionare mai silenlioasE decAt celelalte angrenaje conice gi sensibilitate redusd la deformatii. Unghiul B. este in general 35"...40o, dar poate ajunge pAna aproape de 0o, dacd inclindrile dintilor sunt contrare.
de inclinare mediu

capul de cufit

Fig. 3.12. Forma dinlilor pe roata pland a) dinli tnclina{i; b) dinli in V, c) dinli ln arc de cerc (Gleason), d) dinti in arc de paloidd (Klingelnberg), e) dinli in arc cle eloidd (Oerlikonspuomatrc).

Dintre tipurile de roli conice cu danturd curbi se enumerd urmS.toarele mai des utilizate: - dinli curbi dupd arc de cerc (Gleason) (figura 3.12, c); - dinfi curbi dupd arc de evolventd alungit[ denumitd paloidd (Klingelnberg) (figura 3.12, d gi figura 3.13); - dinli curbi dup[ arc de epicicioidd alungitd denumitd eloidd (Klingelnberg , Oerlikon) (figura 3.12,e).
106

ANGRENAJE C(] AXE CONCURENTE

t', o'')' V
a:

'.

a.)

dintele rotii conjugate freza-melc conici

cLt Fig.3.13. .Angrenai conic cu danturdpaloidd: a) angrenajul conic ;i roata prelucrarea rolilor claniurd paloiia lXitngtlnberg), b) freza-melc conic.d pentru coruce cu danturd Paloidd' culit in care culitele de agchiere Dantura dupd arc de cerc (Gleason) se prelucreazd cu capete de prin divizare. au tbrml trapezoidald gi roata se prelucreazd dinte cu dinte prelucreaz6crtajutorul ftezelor meic conice Dantura dupd evolventa alungita (Klingelnberg) se prin divizare continud (figura 3.13)' prelucreazd cu capete de culit prin Dantura Aupa eiiclctoida alungita (Oerlikon-Spiromatic) se d\vtzare continud, pe magina de ftezatro{i dinlate oerlikon-Spiromatic'

107

Anginaje conice cu dinfi inclina(i sau curbi

3.7.2.Calculul forfelor curbi

in

angrenajele conice

cu din{i inctinafi sau

La calculul forfelor, in transmisiile conice cu dinfi inclinafi sau curbi, se fine se^ma de faptul cI sarcina se transmite de la un dinte la celilalt pe direcfia normalei comune (figura 3.14).

t/ *---K

/l - =-=Fq2

Fig.3.14. Forlele tn angrenajul conic cu dinli tnclinali sau curbi. fh tuqi*ro"amimaldp'e'hiiita; dtaitebfHifohflelEirconirrnb ac[loneazAforfele X'n,9i Fn , care 6te axa de simefib a dintelui Fnr $i Fqz precum gi pe a:( F, . Componentele F", gi F, se descompun in 3.1 le F,1 , Frz, Fn $i Fn .Aceste fo4e se franspun apoi pe angenaj cbrriponenteleF6r:gi Fni ::ProiectSnd aces6 forfe pe Ai.e4iit. pamlele gi' oirdiiifdte'conice cu,dinfi inclinali sau curbi, se pot obfine gomponentele axiale F"r , F": gi radiale F,r , F.z .
108

'

ANGRENATE CA AXE CONCURENTE


Marimile fo4elor se pot determina cu relafiile prezentate in continuare.
Forlele tangenfiale:

F,r=
Fortele radiale:

jLi

Ftz=Ftr

(3.38)

FrI
F,2

F,r

" cosp,

9+

cos D, I
cos

tan P, sin 6,
(3.3e)

F,, g":"

" cosp*

o, L

r tan F* sin 6,
\
I

Fortele axiaie:

F*r = Ftr

*;.*

u,

+ tan p* cos 6,

rr"z = F,z{.*Tu-.* u,

r tan P, r:os 6,-)

(3.40)

In relaliile fo(eior intervin; P, - puterea Pe roata motoare, in W, 7r d*, n, - r'iteza periferici in rnis, dacd se inioouiesc pentru roata motoare v*r ='

;-_I_d;r, diameful mediu d., in mrn 9i turalia n, in rot/min; &n = 2{}o - unghiul de angrenare normal;

6, , 6, - semiunghiurile cercurilor de divizare, in grade' in relaliile fb(elor (3.39) qi (3.40) se ia semnul de s.l-s c6nd pe roata rnotoare I inclinarea dinlilor cu sensul de rotalie eoincid gi semnul de jos cAnd pe roata motoare I inclinarea dinlilor este contrari sensului cle roiafie. Daca fo4a a,xiala are .;aloar pazitivS.ea este oriental4 spre baz-a mare a conuiui de divizare 9i tleci roata dinpia se indeplrte az| fat6 de vdrful conului de divi;rare. in acest caz,, dacd fixarea rolii dinlate nu este suficient de rigidS, jocu! intre dinli creqte' Dac6 forla axiald ap o"lour" negativd ea este orientatA spre vffirl conului de divizare Ei deci jocuiui intre roata dinlati se apropie de vfCul conului de divizare. AceastE situafie conduce la amularea flancurile dinlikrr'gi se poate ajunge ia ruperea dirrlilor. si Pentr.u evitarea acestui caznefayorabil se recornandd ca inclinalea dinfilor pe roata motoare unghiul de coincid6 cu sensul de rotatie. I)aci roau motoare se rotegte in a:nbele senstui atunci pozitivlinclinare p, tr.ebuie ales in aga fel inctt forla axiala pentm ambele sensuri de rotalie sd fie pentru calculul de rezistenli a danturii La angrenajele coniie cu dinli tnclinaii sau curbi, (stabilirea 1noadutui;, se recomanda utilizarea ca4ii maginii pe care wmeazdsd fie executatd dantula.

r09

Noliuni

generale

4.

ANGRJNAJE CU AXE iXCNUCISATE


Nofiuni
generale

4.1.

hiperboloizi generatoare jurul arei II


in
caz,,ul can

Migcarea de rotatie se poate transmite intre doud axe incrucigate prin intermediul a doi oloizi sunt in contact dupa dreapta - I se obline hiperboloidul 1 gi in nstituie supral'etele de rostLrgolire

hipoide

hiperboloitiul I
-l
I

angrenaje elicoidale

hiperboloidul2

Fig. 4.1. Generarea hiperbolaizilor ut o singurd p.anzd (,;uprcfe,,e!e de rosrogclire) in c,azui axelor
tncrucr$ate,

Executarea angrenaiei,,:r cu axe iticrucigate care .rA aiba suprat'e1ele rie r{)stogclire liiperbolcizi cu o singurd pi,mzil este d.iiicii6, de aceea irr practicd se api'oxime azd cu conuri sau cilinclri in ftrnctie de zonaullliz.ati din hiperboloizi. Se pot oblirre astf"el, arigrenajele hipoide qi angrenajele elicoictaie. Angrenajele hipoide se execrftd in general cu unghiul de incrucirsare a axelor )] = 90o Si cu dinti ctubi. asa curn este ardtat in ftsura 4.2. ,Angrenajele hipoide permit ca pinion'.rl sI fie montat pe uri arbore aqezat pe doud lagdre in

ambele pdrfi. Nivelul de zgomot este


rbdus gi sunt conditii favorabile perltru

formarea peiiculei cie lubrifianl intre

flancurile dingilor. Necesita insa pentru ungere uleiuri de bund. calitate (uleiuri hipoidc). Prelucrarea rolilor hipoide se poate realiza crr dantura in arc de cerc, in evolventd buclati sau in epicicloidd buclatd. ca gi in cazul rotilor dintate

Pentru dimensionarea Fig.4.2. Angrenaie hrpoide. a) deplasarea axei piniionului geometrici gi de rezistentd a rotilor fayd de centrul rolii mari este aceeasi cu tnclinarea dinlilor; hipoide trebuie sd fie corrsultate cartea b) deplasarea axei pinionuluiJit;a de centrul rotii mari esre maginii pe care se prelucreazd roata. contrard inclindrii dintilor.
110

conice cu danturd curba.

ANGRENAJE cu AXE

iucnuc$.qrn

4.2. Angrenaje elicoidale


Angrenajele elicoidale se compun din roli dinlate cilindrice cu dinli inclinafi. Rolile care compun angrenajul elicoidal au acelagi sens de inclinare al dingilor, adicd ambele pe dreapta sau ambele pe st6nga. Valorile uns.hiurilor de inclinare sunt diferite. Pebaza fi grrrii 4.3, b, rezult6'.

E=Ft*Fz'
a.)

(4.1)

unde B, , B, sunt unghiurile de inclinare ale dinlilor pe cilindri de divizare.

fin

-t--'_

,l

l''
.-\

c')

Dimensiunile geometrice ale angrenajelcr


elicoidale in figura 4.3 sunt reprezentate doua roli elicoidale avAnd sensurile de inclinare a dinlilor pe drepta. In secliunea normal[ B - B pasul este acelagi pentru ca rofile sh
angreneze, adicd:

4.2.7.

i& ^
-\

Pn = fimn ' Modulele frontale sunt:

(4.2)

,o,r- -1 .I "
cosB,
I

m..= rnl --.1 " cosB,'l

(4.3)

Diametrele de divizare: d.)


.ffin dr = Btr z, -- ---j-

21

Fig. 4.3. Angrenaj elicoidal: a)ttedere dinfafa; b) vedere de sus; c) secSiune normald; d) vectorii de
vitezd.

(4"4)

o^ = m.-z- = z 'L " cosp,

.hn

Distanla dintre axe elementar[:

-22.
(4.s)

a=dr*dz- -" f zt z2 ) ' z 2l;"rn'*rPr,J

lll
;bt-l'

Angrenaje elicoidale
Diametele de cap: d"r
dtz Diametrele de picior:

d,+2mn = mtr(*h.r)

(4.6)

d,+2Eo = Do(*t.r)

_ dn= d\-zrimo=Eo
dn=
lnetgmea dintelui:

(zl
t ,
cos P,

,15) (4.7)

(zz _ d2-zrlmtr=mn
cos

p,

,5)
(4.8)

= 2,25mo.

4.2.2.Cinematica angrenajelor elicoidale


Tinand seama de faptul c[ vitezele rofilor pe direcfia normald trebuie s[ fie identice, din figura
4.3, d, se poate scrie:

Vol = Voz

sau

V, cos Ft -- V,

cos

P,

(4.e)

r,

cos

p, = .r*cos pr.

Raportul de transmitere devine:

i.. = 1! = tz

dtto*Pt
d, cos

,r2

p, =4 =r. zr
.

(4.10)

Yitezade aiunecare intre flancurile dintilor:

V" = Vrz = Vrsinpr *V:sinPz

(4.11)

inlocuind relalia (4.9) in (4.i l) se obline:

V" =

V,g!+ sau V* = V,' g+ t cosp, 'cosp,

(4.r2)

Angrenajul elicoidal are teoretic contact punctiform intre flancuri. Datoritii vitezei de alunecare mari intre flancurile in contact existA pericolul de gripare la aceste angrenaje.

4.2.3.Calculul for{elor

in

angrenajul elicoidal

La angrenajele elicoidale, unde intre flancurile dinlilor existl o alunecare apreciabill, se iau in considerare gi forfele de frecare la determinarea mlrimii fodelor (figura 4.4). Forfele pe roata condusl 2 sunt determinate in continuare. Forfa tangenfial[:

"o

t*n'
ttz

(4.13)

ANGRENAJE CU AXE INCRACI$ATE


secfiunea

normall N-N

roata motoare

VB,
E

Fig. 4.4. Forlele fn angrenaiul elicoidal.


Forla axialS:

F,
Forfa radial6:

= Fo tan (Fr.* v)
tan c" cos Fe;EiiJq
tP

(4.r4)

F,z =
Forfele pe roata motoare Forfa tangen(ial[:

(4.1s)

sunt:

tu=,";{fr#i
Forfa axial6:

(4"16)

F"r = F,, tan (9, Frt = F.z '

q)

(4.r7)

Forfa radial6:

(4.18)

in relafiile forfelor intervin: P, - puterea Pe roata condusi 2, in W; YrJ n dz nz - viteza periferice pe roata condus[ 2'inmls:' fo - factorut regimului de'funcfionare (tabelul 2'l);
113

elicoidale

g - unghiul

de frecare,

tanrp

= I.. , cos ctn


'

(q = 5"...6')

uncle p este coeficientul de frecare la alunecare intre flancurile dintilor rotilor.

Randamentul transmisiei elicoidale este:

= 0'97 11.

(4.r9\
g)cos F, \ n g)cos P,

unde I-

''

_ Frry, _ cos(p, * = = ,n
- V, F,, cos

(Fr

@2a)

sau

,.|"

_ 1 - ptanp"

lltrtanB,

(4.2r) q)
qi este

Valoarea maximd a randameniului se obline pentru unghiul F, = 0,5 (X +

1
n 'tzmlx

ulun - '2 -x----9


+ utun '2

I
Pcntru cazul particuiar X = 0r

) 'I

(4.22)

'tz

i F, = 90o, din relalia (4.22) se obline: tan B, tan (P, - <p;


tan

B,

tan (F,

o)

(4.23)

Daci
funclie de pr F'

se admite

p = 0,1 $i q = 6 " atunci se pot oblirie urmdtoarele valori pentru randament in


45"
454
81

qi

Br

100

700

304 600
-1

400 500 80.4

480

500

600 300

70n

800 100

9' n-oh

800 39:1

70"
68"5

42"

49"
81 ,0

20"
'74.6

I t.l

,0

8t.l

79.5

6l

.5

9, =

0,5^

(X +q) ). Pentru a obline randamente ridicate trebuie luat p, mai mare dec6t pr . in general se adrnite b : 10 rn" . Jindnd seamna de figura 4.4 trebuie satislEcutd conditia:

Se observd din valorile prezentate cd randamentul cste maxim la F,

: 48o (in generai la valoarea

b = 10ffin > b.r.z.

4.2.4.

Calculul de rezistenti

al danturii angrenajelor
ba:zd rela{ia
:

elicoidale

D irnensionarea angrenaj

ului eiico idal arc la

F,r = CbrPn = Cbrnmn


unde

(4.24)

C este cifra de incdrcare, in N/mm2; b, - l[fimea rolii motoare, in mm' Forla tangenliald pe roata motoare se determini cu reiafia:

Ftt=

2T,
d t-nr.

2T,
(4.2s)
cos

p,

tt4

nlocuind relalia (4.25) in relalia (4.24)

ANGRENATE CU AXE 0NCN se poate obline modulul normal al angrenajului:

(4.26\

unde Cu este cifra de incdrcare admisibild, in N/rnm2 (tabelul 4' 1)'

Valorile admisibile ale ci/rei de lncarcare


C"

Tabelul4

in N/mm2

Materialc

O[el Otel

cilit - Ofel c[tit cilit - Bronz

r
6,0
al

V" in m/s (viteza de alunecare)

5,0

4.0

3.0 1Q
1,4

)5
1.4

2,0

1,7

)7
')fi
l{

))
1,6

1,6

i.l
0,8

1,0

Otel - Bronz

)5
1.8

11

lo

Font[ - Fonth sau Otel

t.2

0,8

4.3.

Angrenaje melcate

43.f. Nofiuni generale


Angenajul melcat s-a obfinut din angrenajul elicoidal urmdrindu-se eliminarea dezavantajului contactului punctiform, care, combinat cu viteza mare de alunecate, favoizeazd, tendinla de gripare. Roata cu numdrul mic de dinli (lncepunri) se nume$te "mglg" iar roata cu numdrul mare de dinli "!eag melcatit". Unghiul de incrucigare a axelor se ia X = 90o qi, pentru oblinerea unui raport de transmitere mare, se alege numlrul de dinfi (inceputuri) ai melcului zr= 1...4, iar la roata melctE zz > 28. Pentru eliminarea contachrlui pwrctiform, roata melcatE cuprinde melcul gi asfel intre flancurile dinlilor apare contact liniar. Ca unnare a contactului liniar, capacitatea portantl cregte, condifiile de ungete gi frecare a peliculei de lubrifiant sunt mai favorabile iar pierderile prin frecare se reduc. Nivelul de zgomot al angrenajelor melcate este mai mic decAt la angrenajele cilindrice, in medie
de 7 dB.

Angrenajele melcate pot fi cu melc cilindric Ai roatii globoidah (figura 4.5, a), cu melc globoidal gi roatd cilindric[ cu dinli inclinali (figura 4.5, b), cu melc globoidal pi roat6 globoidald (figura 4.5, c)

Fig.4.5. Variante de angrenaje melcate: a) melc cilindric - roatd globoidald; b) melc globoidal - roatd cilindricd cu dinli tnclinali; c) melc globoidal - roatd globoidald; d) melc globoidal Bostock - Renk

rl6

frezl deget frezi disc

s.)

.)

.)

de tiP ZN; c) melc de tip ZK; d) melc Fig.4.6. Tipuri de melci cilindrici: a) melc de tip ZA; b) melc
de tip sau cu melc

ZI

(ZE).

globo i;ffi|i*
Melcul cilindric
se

a 4'5, d)' (figura melcat cumelc cilindric giroati globoidald


Pre-lucreazn poate executa relativ simphl i1 roatl trebuie s5 fie pozgonau

4.5, a).

."

*rt;;.^;;;,;;;;;;;i".,a 'ou, Srecis 3:-11,"^"*:.T:*.i1 ;*i;A;;n"cg-""i-iiii111391'-:rlT'::1Ti:i:::$* L:'Tffi;ffi";ffi ffi *u {"put"i. in practicd se-regleazi pozitia ilH#.H4 ;#fr #j|*; ;it ^'i;;r. ,6pe nancwle-ai4itrcr rofii melcate sd fie cat mai mare' il#ffiirirJrJi. ^ru incdt pui. a. contact "o,igi"a inclinaii| (figrrra 4'5' L\ ^^ ',+ilioaqzd mqi rnr /E^--^, se utiriznazdmai rar' i;iffiffi;;;"id'l 'il; "ili"otiJt" dinli (*Jl - < b)*^ltl-:lTlt2' Pentru i"a"ntici curoata
, ^A+ -^i mora

"l :,::11i:Ty,"3T:

in acest

aceastd

varianti, la asamblare, atdt melcul cdt pi roata tebuie

#ffi#; ilil';;"

t"Je

r:-rl

4--li-^+i\

D^-s'

':utr :", pozilionate axial

cdt mai precis

ll7

Angrenaie melcate
Angrenajul melc globoidal roath globoidala, datorita cAmpului

de

angrenare

qi

conditiilor

de

ungere, au capacitaiea portantd rnarc

func{iorrare.Pentru executarea ace stora trebuie scule qi magini speciale. De asernenea pregitirea tehnologicd tlebuje sd t-re de inalt Fig.1.7. Angrenaj rnelcat de lip ZI'. E - linia de angrenure in nivel. secliunea cxiald; lY - dreapta de rostogoiire; 1,2,3 - liniile de
contacr.

in

dar necesitd rdcire cores pwziatoare

4.3.2.Tipuri de angrenaje melcate cilindrice


in funcfie de procedeui de prelucrare, flancurile dinlilor la melcii ciiincirici sunt supratbte

.i,',,,.
,,1.

,- -. --

-- ---

elicoidale de dif'erite tipuri prezentate in S1'AS 684,5-81 si in

figura 4.6. Tipul ZA (figura 4.6, a-\ culit de formd , trapezoidalS a-vAnd muchiile - i--a;chietoare i'n secliunea axiald a i melcului. in secliune frontali I (secliune perpendiculard pe axa meicuiui) protijul dintelui este o spirala arhimedicd. Nfelcui de tip
se prelucreazf, cu un

ZA se poate

prelucra,

cu

-r'/^

cu flanr:uli evolventice. av6nd muchiile agchietoare in sectiune


Tipul ZN (figura 4.6, b) se prehrcreazi cu un culit de formi trapez,oidald, at,drtd muchiile agchietoare intr-un plan normal pe elicea medie a golului. Acest tip de melc se poate prelucra_, cu aproxima{ie, gi cu frezd deget sau tiezi disc protilati de diametru mic" Tipul ZK (figura 4.6, c) se prelucreazd cu o sculd dublu conica care in secliune axiald are fonnb fiapezoilalit Intre axa melcului gi axa riiscului conic este unghiul de ridicare y, . Perpendiculara comund dintre cele doud axe trece prin linia elicoidalS de pe cilindrul de divizare aqezat in mijiocul golului <iintre dinli. Profilul flancului dintelui in secfiune axiald este pulin convex. Tipul ZI (frgura 4.6, d) are unghiul de inclinare 0 : 90o - y, mare, iar in secliunea frontald flancul dintelui meicului este duoi o

aproximatie bun5, pi cu cufit roatd

'

ariald.

-ZN

\r/, 'll

vi
Fig. 4.8. Secliunile axiale ale melcilor de diferite tipuri

1r8

ANGRENAJE CU AXE INCNUC$,qTT


:-,..rlventd. Acest tip de melc se preluc^reazd cu discuri plane, avAnd axa inclinat5 cu unghiul cr fald de gi axa melcului este unghiul y, . -:, plan care trece prin axa melcului. intre axa discului in literatura de specialitate se mai intAlnegte qi melcul cu profil concav in secliunea axiald.

iceste angrenaje melcate de tip ZT (figxa 4.7) au un randament bun, uzurA redusa 9i durata

de

--:nclionare mare.
Sec{unile axiale ale melcilor de diferite tipuri gi discurile de rectificat cu ajutorul c5.rora se oblin :rofllele acestora sunt prezentate in figura 4.8.

4.3.3.

Dimesiunile geometrice

ale angrenajelor rnelcate cu

melc

cilindric
Din figura 4.9, pasul axial al meicului
esr,e: t

p* = llmx

(4.1)

.rnde m* este moclulul axial al angrenajului melcat, cu valori standardizale

in STAS 822-82.

sectiunea ar.iahl a melcului tn planul mcdian a rotii melcate

sec(iunea

Irontali a melcului
I
I

sec{iune

normali

- -;:L=Q,\ '.r,7,7,}nj't,

\
'-l rill

ffi rr

+-+../

-li
-_--t"a\"

.>\
'
)/

//' ,/,
u))

/\, ,/\,//

t*,G,_t

(/
/

s'
a.)

b.) x

=l

Fig. 4.9. Dimensiunile geometrice ale angrenaielor melcate cu melc cilindric


Pasul clicoidal:

P7 = zlPx

(4.Z',)

unde z, este numdml de dinti ai rnelcului (numdrul de inceputuri). Dac6 se desfbgoard linia elicoidali de pe cilindrul cu diarnetrul triunghi dreptunghic, de unde se poate scrie:

d.r (figura 4.9)

se obtine un

tanYm =

P, "d.,

ztT fr*

"d',

9* q' E*

zl

zl
(4.3)

119

unde

Tn este unghiul de panti al elicei melcului pe cilindrul cu diametrul

d,t

(figura 4.9, c);

q=

,l *ur Bt

- coeficientul diamefal, cu valori standardizate in STAS 6845-82.

Diametnrl de referinfi al melcului este:

d.t
Diarnetrul cercului de cap al melcului:

r,{.

(4-4)

d,r=drr +Zfrxh"'=-,(l*2n".) .
Diametrul cercului de picior a[ melcului:

(4.5)

dn

=drr -Zho=d.r - 2^,(h". *"') =-,(o -th". -2c.) . [c4,


mrh.

(4.6)

Diametml de dil"izare al rofii melcate (cercul de divizare este acelagi cu cercul de rostogolire): d2 = = (4.7)

Diametrul cercului de cap al rofii melcate:

d"z =

-,(4 * 2h: * Zx) .


- 2c. *2x)
'

(4.8)

Diamefiul cercului de picior al rolii melcate:

do
Distanfa dintre axe:

=-*('-'h:

'

(4.e)

^ _ drr d-z d.or n*----T--- _


unde

* q * 2xm"
2

m*(q*4+2x)
d,z = dza 2 x m,.

(4.10).

d- este diametrul mediu al rolii melcate gi are valoares


Deplasarea specificl a rofii melcate este:

* = '*

--4

mt

u'

D*

0,5(q

* zz\,

(4.1r)

unde a este distanla adald elementar6 care se calculeazi cu relafia:

u=I'$*z') 2
Se recomand[ ca deplasarea

(4.r2)

specifici a rofii melcate s[ fie cuprinsii in intervalul:

-1<x<1 uo
=

inelgmea dintelui:

- dr_ dg = ur; 22

-,hnj

* c-),

(4.13)

unde h,'= I este coeficientul in5$imii capului dintelui; c' =02-.03 - coeficientul jocului radial.
Lungimea melcului:

bt = 2,5m,,14 *1
bz

(4.r4)

Lnfimearofii melcate:

" 2m,[05 + t/q + ll

(4.1s)

ANGRENAJE cu AXE

ittcnac$.trn

4,3,4.Cinematica angrenajelor melcate

cu melc cilindric

Pe parcursul angren5rii dinfilor intre flancurile acestora apar alunecdri. Mlrimea vitezei de alunecare se poate determina din figura 4.74, a.

bf2,5m;@

le It tg
(\
+
ll

V.=\tt,

Fig. 4.10. Vitezele fn angrenajul melcat cilindric; a) vitezele in punctul C; b)unghiu! fotmat de viteza de alunecare cu tangenta la curba de contact.

Yitezaperiferici a melcului

Vt - o, b 2

Yitezaperifericd a rolii melcate Vz = V, tan


Rapcrtul de transmitere:

y,

= or

lF

tan

y,

2Y,
irz
=

d*, u=1! = 2Y, = V, d, 6)z


V,

d,

Ytmtzz
Vr m, q tan
Y,o

(4.r6)

d2

La angrenajele melcate

se

recomandi:

5<u<70,
dar in mod obignuit:

15<u<50"
Yitez,ade alunecare
Se poate aobserva cA

t'd' V' v- = = - y.n " cos yo, 2 cos

V" > V, . lntre flancurile dinlilor apar aluuecdri mari, ceea ce favoizeazd tendinla de gripare a angrenajului. 'Griparea mai esie influentatii gi de dispunerea liniilor de contact (liniile intrerupte in figura
4.10, b).

t2l

Angrennje rnelcate
4.10, b) unghiul dintre viteza de alunecare gi tangenta la curba de contact in M, este mic, ceea ce influenleazd nefavorabil formarea peliculei de lubrifiant intre
Pe zona de intrare in angrenare

O 1ng*u

flancurile diniilor. Condiliile de ungere sunt mult mai favorabile pe zona de iegire din angrenare @ (figura 4.10, b) unde unghiul 0 se apropie de 90o. Pentru imbunaidlirea situatiei sau gdsit diferite solulii cum sunt: executarea angrenajelor melcate cu deplasiri de profil negative de x = -l sau chiar -1,5; eliminarea zonei de intrare in angrenare, daca angrenajLrl (melculi se roteqle intr-un singur sens, executarea angrenajelor melcate de tip Cavex (melcul cu profil concar,) qi altele.

condiliile de

TinAnd scarnd dc
ungere

nefavcrrabile materialeie recrlmandate pentru


engrenajele rneic,ate sunt: - pentru melc oiel aliat san olcl carbon cie caiitate

-r-

cdlit. oblinAndu-se o dulitate pe flancul spirei HRC 58...63. Dupd tratamentul

comentat gi

tcrmjc de cemenrare

qi

=olti J

calire, flancul melcului se rectificd. Melcul poate fi executal gi din olel de imbunatatire obtinAnd o
duritatc pc flancuri de circa

,/,

c) 6X

(45...55)HRC. in acest caz

a
Q

flancul poare

rdmAnc

nerectificat - roata melcatd se executi 0 din bronz gi in cazuri mai fonti sau otel rare din fbnt6 antifricliune sau fontd cenugie. Roliie rnclcale cu diametrui mai Fig" 4.11. Roatd melcutd executnld din doud bucdti nric de 20A mm se executd integral diri bronz, iar cele cu diametrul mai mare de 200 mm sc fac din dou.l bucati (figura 4.11) cu butucul rolii din fonta sau olel ial ccroana dintatd din bronz.

4.3.5.

Calculul de rezistenfl a angrenajelor melcate cilinclrice


Calculul fortelor

4.3.5.1.

Sarcina se transmite de la melc \araatameicatd sau invers gi se repartizeazdpe toatd iungimea liniilor de contact. Forla rezultantl se considerE cd. actictneaza in centrul forfelor. in timpul angrendrii lungimea totai[ a liniilor de contact varrazd gi centrul fortelor distribuite pe aceste linii nu este fix iar fo4a rezultantiavariazd. in rnod conventional se considera ca forla rezultanta ac\ioneazd,in punctul C, unde perpendiculard comurd dintre axc inleapa cilindrul cu diametrul d^, Ia roata melcata (figura 4.12). Forla tangen{iald pe roata melcatd este:
E',LItn---

-12

2T,

2T, d'nz .*(rr*2x)

'

(4.r7)

122

ANGRENAJE CA AXE INCRUCI$ATE

i I

-L z

dintele rotii

Fig.4.L2. Forple in angrenaiul melcat cu melc cilindric.

':;L- F,

Fo(a radiald pe roata melcatd

este:
F, cos q tan an
cos

F.z

Fn. tan

cn

,,.--' cos (T"' _ e)

q tan c,n

(4.18)

Forta axiai6 pe roata melcati este:

F^z =

Frz

tan

(y, . q) .

(4.1e)

Din condilia de echilibru rezulth forieie pe melc. Forla tangenlialf, pe melc: Ftt = Foz '
Fo4a radiali pe melc:

(4.20\

F.l = F.z '


L23

{4.2r)

Forfa axiali pe melc:

F"t = Ftz
tan y, _ F, V, rrz-Ihvr- t*{t|*.p}'
q

(4.22)

Randamentul angrenajului melcat se determini cu relatia:

$:3)

Tindndseamidefaptulcd tan !- = a,relaflarandamentuluisepoatepunesubforma:


1|.r=

zl
q tan

(1", + e)

t4.24)

Din relafia (4.24) reniltilcd pentu valori mici ale coeficientului diamefral q se obfin valori mai ridicate pentru randamentul q" gi invers. Pentru valori mici ale coeficienhrlui diametal q melcui nu este suficient de rigid, motiv frentru care se recomandd in cazul construcliei melcului din acelagi material cu arborele q > 5, iar pentru melcul montat pe arbore q> l0 . In cazul cdnd elementul motor este roata melcatS, adicd migcarea gi sarcina se transrnit de la rcat} la melc, randamentul angrenaj ului melcat este : tan y'n
aceeaqi parte. ln figura 4.12 melcul are spirele inclinafi pe dreapta.

{4.2s}

La angrenajele melcate, melcul gi roata melcati au inclinalia spirelor respectiv danturii pe (dinfii) inclinate pe dreapta gi roata melcatd are dinfii

4.3.5.2.Calculul angrenajelor melcate

la

presiune de contact

Pentru predimensionarea angrenajelor melcate se poate calcula distanla dinhe axe cu relalia:

(4.26)

unde T, este mornenful

condus (pe roata melcati), in Nmm; o Ei. - presiunea de contact limit4 inN/nrm2 (tabelul 4.2); P, - puterea pe elementul condus (roata melcatE), in kW; n, - tuafia rolii conduse, in rot/min. Presiunile de contact limitit se pot alege din tabelul 4.2 pentrumelc din ofel gi roata din bronz

sau fontil.

Valori de

melcate

Tabelul4.2. E
N/mm2
88300 88300

Nr. crt.

Materialul rofii
melcate

STAS

Duritatea flancului

U,t. N/mm2
115 190 180

Osri-

7.

N/mm2 265
425

l.
2. 3. 4.
5. 6.

CuSnl2 CuSnl2 CuSnl4


CuA19 Fe 5 Ni 5

D7n-76
L97n-76

F F
X'

D7n-76
19.8n-81

IIB 95 IIB 115 IIB 160 IIB


80

6/fi2
r47

t47
150

370
660

92700

377

r12600

164

N 568-82 250 HB 150 350 98100 ts2 6)9, N 260 HB 490 175000 t82 N - turnat in nisip; F - turnot cenffifugal Valorile din tabel sunt valabile pentru melc rectificat gi cllit la HRC 60+2. Pentru melc
124

Fe250 Fcm 7fiF2

xn ivcnact$.l'rn
.!esc cu 0,75'

"

in func1ie ut"g" prin rotunjire la valoare intreag5'

2,4J-l
Nurn[rul de dinli ai rofii:

6'27\

h = lzt'

melcului: Diametrul de divizare preliminar al

dl,

' t.a,

unde se recomandd pentru

Diametrul de divizare preliminar

t" " 0'3"'0'5' . al rofii:


al = zr-a[,
d2

Modulul axial al melcului:

^,= 4
valoarea carcurati a modurului
se rotunjepte

ia o varoare standardiz-ati

BxSTAS

, alegdndu-se

in

acerasitimpeiovaroarestandarliTa.T$i:ii::::yt::#;";ti"'i,i"iffi nnl n in
V"l
".
it

r e c om

andu e P t"t'"
1...1,6
12

W
10

W
20...25

mx

2...2,5

34
10
11

5...6,3
9

7...10
9

12...16

I
9-

t4 I6

I7
14

10
11

10

I
9

12

i1

10

posibil vah ,rtle suDltntarc sunt de Preferat' iar dacd estt


lemen'tari: (4.28)

qi se calculet'u valoarea apropiatd superioar6

in cazul c6nd se impune

din sTAS 6055-82 se alege ca distanfa axiald s6 fie stand-ardizati" specifici de profil a rofii melcate:

6"nitt*ea

(4.2e)

Dsrns "-asms-4.
de Se recomand[ ca deplasarea

profil

s6

fie cuprinsd in intervalul:

-1<x<l
15

CuvaloriledeterminateB,srmrg,X,zt$i4secalculeazSdimensiunilegeometriceale
angrenaj ut,ri

utilizdnd relafl ile (4' t ) "'(4'

)'

4.3.5.3.

Yerificarea

lt

presiune de contact (metoda Niemann)

astfel: in calculul coefieientului de sigr[an!5' la presiune de contact constd verificarea

anirznzx S"=--"ffim2'x__tS"r,o,

z"zp.lT,

A:
125

KA

(4.30)

STAS

)nare $i se calculeazd. cu relalia:

z^ -

l+gg

fLo)

''u

r,6

unde Ln este durata de funclionare impusd. in ore; Zn - factorul de varialie a sarcinii, dat de relafia:

z. (":l*'
\!/

n, - turalia rotii melcate, in rotlmin; Z" - faclorul de material avdnd date valorile in tabelul 4.2; Zn - faclorul de contact, dat de relafia:

z, = 5,5 -

t-'-l tt( ar"nui- ,o I j-l' asros/


\ \
tf|\

pentru cazul in care este indeplinita condifa:

0,2.1
I
'I,

asr.rs

|.

O,e '

- momentul de torsiune pe roata melcat5, in Nmrn; Kn - factorul regimului de furrcfionare (tabelul 2.1); S",,n = 1.."1.3 - cocficientui de siguranld pentru solicitarea la presiune de contact.

4.3.5.4.Verificarea dintelui

rotii

melcate

incovoiere

Coeficientul de siguranld pentru solicitarea de incovoiere a dinteiui este:

. DF

ur,rm*s_{4qb,

\ril

, * >| 2 bF'io ) |

'
(tabeiul 4.2);

(4.31)

unde U,6 este efortul unitar limiti pentru solicitarea de incovoiere


b, - lalirnea de calcul la incovoiere, dat de rcla[ia: bz = 2 hxSrAS (0,5 * ttr;l)
.

4.3.5.5.

Verificarea angrenajului melcat

la

incilzire

Coeficientul de siguranfd termic este definit astfel:

so --

"

^ trII

/ \2 -tEl- -o-r{"lon =|

\ r0)

r36Pl

,,

(4.32\

unde

,r. = 80o C - temperafura lirnitd; r) - temperatura de func{ionare; P, - puterea pe arborele melcului, in kW:

asrAs este distanta axtald,

in mm;

q, - coeflcientul de rdcire dacd200 rotimin

q, = ll + '

1*Y/\ED 126 -ll=

i i,ri't000-lirr-tn, * yl ,
)

dar de relafia:

ANGRENATE CU AXE IXCNUC rrtd" Y : 0S 14 nrzt3 pentru funclionare ldrd rdcire; Y : 0,031 n,2/3 pentru funclionare cu racire (ventilator); ED - durata de funclionare in procente in timp de 24 ore; 5< ir, q, - coeficientul raportului cle transmitere (melcul element motor), pentru calculat cu rela{ia: q, = 1,33 - 3,77' 10-2 ir2 + 3'43 ' 10-a itl ;

u < 60,

q, -

i de niateriale q, Tabelul4.4 cocfrcientul cuPlului de Vulor ile coeficentului c materiaie melc.-roatf, melcatd, dal in tabelul 4.4" qo - coef,tcientul de construclie, O{el cllit qi C u-Sn Bronz centrifugat Aliaj de aluminiu carc. in functie cic Pozitia rectifieat Fontd cenugie rnelcului, ia valorile: rnelcul jos (melcul Cu-Sn Bronz ridica uleiui) q,, = 1; Aliaj de aluminiu (roata

- melcui sus
ridicd uleiul)
qn

= 0,8.

4.3.5.6.

Verifiearea arborelui melcului

la

dcformafii

sarcinii, acesta Datoriti lbrfeior care aclione azd.pear'borele melcuiui, in timpui transrniterii se deterioreazd' detbrrneaza (figura 4.13) gi ca urmarc conditiile de angrenare

se

s.t---/

- - /'-l'i
F,r(d,"2/21)
l-_r(d,,,1i21)

M,,,,,r.=F,,

l/4

plan vertical

M,,,,,n,=(F., l/4)+(F,r d,,,ri4)

Fig. 4.13. De.formarea arboreltti melcului st'tb efectul forlelor'

condiliilor de angrenare se veriflci Pentru ca deformafia sa nu influenleze mult asupl'a


L27

coeficientul de sigr:ran16 la incovoiere astfel:

ao=#>0,s...1
unde {,. = 01004 f,xsrAS pentru melc cdlit,
f,,, = 0101 rlsrrs pentru melc finbundtifit. Deformafia ma:rimd in plan orizontal este:

(4.33)

fo.",

=++ 48EJ

(4.34)

Deformafia maximi in plan vertical este:

f".** =
Deformafia maximI rezultantd
i=----;este
:

48EJ
1r

(4.3s)

fr"r=y'fo'rrr*fi..*

48EJ

(4.36)

Distanla dintre reazeme se poate lua I = 1r5 a iar momentul de inerfie:

- rdlt t= iMomentul incovoietor murim se obtine astfel:

M,,"*

- ,EilJ

Mil = \\ +l' .(+* F"i''l'. 2 ) "lf 4 ) t I


32Minu
Mt l6Mt t ut-% _ ;i
oi* '

@t7)

Eforturile unitare la solicitarea de incovoiere gi torsiune sunt:

"'-_ w" _ ;4,


Efortul unitar echivalent este:
oech

N4..,

tlol . a"l .
\, /

(4.38)

Reacfluniile rezultante in reazemele A gi B sunt:

R
$r

iFl - lit''l'-'lt- - Frd',]'. 2t )' ^={[tJ

It

(4.3e)

(4.40)

4.3.5.7 Randamentul angrenajelor melcate


Randarnentul total al angrenajelor melcate este dat de relafia:

It

l,

rlr,t

rlnt '

(4.4r)

Randamentul danturii q" se detemini cu relafia (4.23) unde unghiul de frecare se obfine asfel:

g=arctan P =^':ctanllt,
cos cd

(4.42)

t28

ANGRENATE CU AXE fiNCN


sau

din tabelul 4.5.

Valorile

melcate

Tabelul

4.5.

Randamentele lag5relor Tlrt $i a elementelor de etanqare stabif esc pebazacelor ardtate in paragrafirl 2.16.

r1o,

Tabelul4.6.

Valori orientative pentru randamentul total aI unui melcat se dau in tabelul 4.6 in funcfie de numdrul de inceputuri
melcului.

Exemplu de calcul 4.1


calcuiezn angenajtl melcat cu melc cilindric cu unghiul de incrucigare a axelor X = 90o, cunoscdnd puterea pe arborele ro{ii melcate P, : 5kW, turalia melcului nr = 960 rotlmin 9i tura$ia ro,tii melcate n, = 50 rot/mio, materialul rolii melcate Cu Sn 12 turnat centrifugal qi melcul nerectifrcat pentru care ourih = 0,75 ' 425 = 318,75 N/mm2 (tabelul 4'2).

Si

se

Rezolvares
Distanta dintre axe:

a = 16'103
Numdrul de inceputuri ale melcului:

z, = | (t

'u960
de

. z,a4i\ = J^,=(t * 2,4itsltsl,tsa$ 50

Lg4ls404 = 2

Numlrul

dinfi ai rolii melcate:

zz =

t,

-l
a

",

X2

= 38,5 = 39

Raportul de angenare efectiv este:

u=4_39_19,5. zr2
Raportul de angrenare standardizat urros = 20 (dupd STAS 6012-92)'
Abaterea raportului de angrenare:

11.,

usrls

- u 20 -= -1915 = oro25 , 20 usrAs


el-3%;3o/ol pentru
=
usms
63166192

Laoh = 2r5o/o

Diametrul de divizare preliminar al melcului: dl, " Q" a = 0,!' 159'1548


129

mm '

melcate Diametrul de divizare preliminar al

rolii melcate: dz = 2a - d,r = 2'159,1548 -63'66192 = 254,64768mm'

Modulul axial a melcului:

d2 hx=4=- 2s4,64768 = 6,s294277 mm 3e


Modulul standardizat
4.3.
se va alege

ffxsrAS: 8 mm, iar coeficientul diametral q

10, din tabelul

Distanla axiald elementar[:

"
Daci

mrstnf

(q-1:') s(Io .-!q) - l96mm . 22


si fie standardizatl (cazul reductoarelor) din STAS 6055-

se impune ca distanfa dintre axe

82 se alege flsrns:200 mm. Deplasarea specificd de Profil:

flstas

- r

filxS'fAS

Diametrele medii:

d,nr = flxSrAS q = 8' 10 = 80 mm , d.2 = m*s'rAs(zz * 2x) - 8 (39 + 2' 0'5) = 320 rnm

Verificare:

t ., = -d*l -srAS z
Diametrele cercurilor de cap:

dtz

80 +
2

320

= 200 rnm

d,r = h,srnr(.q * 2h".) - 8(10 + Z'I',l = 96 mm , /\ doz ffixS-r.AS\r., * 2h, " 2 x) = 8(39+2'l+2' 0,5) '' 336mrn
Iliametrele cercurilor de picior:

dn = ffi*st^s(q - 2h; - 2c') = 8(10 2'l t\ dn = il*srnr(lr - 2h; - 2".1 = 8(39 - 2'l
tndllirnea dintelui:

t-\_

- 2-A,25) = 60 mm , - 2'0"25 + 2'0,5) = 300 mm


0'25) =
18

h
Verificare:

-*rrorPttJ . c-) = 8(2'l *


h
h

mm

_dur-dn_96_60__ l8mm, 1', d*z - dn 336 _ 300 18mm


=
.

Lunsimea melcului:

b, = 2,SrxsrAS,lzrT1 = 2,5' 8 v59 + 1 = 126,491.11 mm


I-dtirnea rofii melcate:

br=

2m*sras(0,5

. ,[;l)

= 2-8(o,s * /=ro-. r) = 61,065997mm

130

ANGRENAJE CU AXE 1NCR


Verificarea la Presiune de contact:

318,75' 1,165 '0,782


147 .2,7

= 2rl0l t S"n.in = 1...1,3


rorlc

7 uh

(zsooo'l

I l"

+ =(rlqqq'l* = ,,,ur, I \loooo/


_

_ 8_ 1+l,zst n s7lo''" = 0,782


\

260 = 49,zrr *, mtn 1915


pentru melc din o[el
Ei roatd

din CuSri 12 centrifugat;

z,= 5,5-

"[*)

.'o[#)
49'231

=5,5

-)1.

"{,;S')

T. = {106} = fgtou 'ft - n2 Tc

^1-

= 96e8so,44Nmm '

(tabelul2'l)' Kn = I pentru funclionare fbri gocuri Verificare la incovoiere: u,,rn--$!'n, b' = t3o^,l r9l'ofu = 15,313 s. = 6061,565 ' I

T,r Ko

t s.*,n = 1"'1,3

(tabelul 4'2); roatd melcatd din cuSn l2 centrifugat u,,, : 190 N/mm2 pentru meic din ofel 9i unde [xS'AS:8 mm; hz = 61'066 mm; F, = 2T, _ 2.96985A,44 = 6061,565N

'tz

d-:
=

tzo

Verificarea la incdlzire;

s,
u, -

[T)'g'1'.q:&
(;-"n

=(#)' 8,455'A,723'A,6i 136'6,25


O,Ora nrt6)

'.1

= 1,933 r

") ":) I + o,oanl' if roo = t' l1 | . o,or4*,*,J -

(r .

= A,725 i q=0,6TpentrumelcdinoleldeimbunltdliregiroatdmelcatidinbronzCuSn; 9+=lmelculjos;


131

P"5 P, = . = _j_ = 625 kW. ' rlt 0t8


Verifi carea arborelui melcului la deforrrafii:

melcatc

sD
rrnde

ftll =,, o'08 f.o 0,00307099


=
0108

= 26ro5o

>l

fur

= =

0r01morn, =

0,01

.8

mm pentrumelc imbunitiifit;

f.o

13 t--i 4tEJf "


0,00307099 mm

"

300r 48.2,06.10s.2010619,3

I = 1r5 osrls = 115.200 = 300 mm;


E
J
F'

= 206000 N/mm2 pentu o[el;

,r = Fo = Fotan(y. * e) = eoer,565.tan(rrpollsz" * I,4o)


= 1367,137N;

= " 64 = tt 'Ion = lit 64

2oro619,3 mm

tany, =1=fr=O,ZO
_ r,r -

1.=11,309932";
=

60. 1000 cos 11,309932" = 4r101m/s ; g = lr4" pentru V" = 4,101 mls (tabelul 4.4); o tot,9 t"o noa cos 1r4 tan 20' Frr = Fr2 = Fo = 60611565 cos (T, * q) cos (11,309932" + 1,4"\ = 2260,973 N .

'"

vl

*ry'o

_ -

drl trl 60.1000*ory,


'Ic

r.80.960

132

ANALIZA CINEMATICI A ANGRENAJELOR FORMATE DIN fuAI MULTE ATE PERECHI DE ROTI D

ANALI'LA CINEMATICA A AI\GRENAJELOR FORMA*TE DIN MAI MT]LTE PERECHI DE ROTI


5.

DINTATE
consider6 lanlul cinematic format dintr-un numdr oarecare de

(n-r)

Y42/t
w7777

(n-1)'

t4/./2
v77ml

roli dinfate, care executil migcdri de rotafie in jurul anelor propri (figura 5.1). ' Migcarea de rotalie se transmite de la roata 1 la roata 2, care :este legatd rigid de 2', in continuare de la 2' la roata 3 legati rigid de 3', g.a.m.d. Raportul de transmitere al intregului lan! cinematic (mecanism compus
este:

din
uo

angrenaje)

.(|)1 iro==.

(5.1)
de

Rapoartele
Fig. 5.1. Lanl cinendticforaat din nai multe perechi de roli dinlate
sunt:

transmitere ale trePtelor

(t. irr=Li or2

iz,t

(D"/ i an2

it,t -

Or/
(|)4

i...il1o-1yrq -

o(o-t)'.
G)n

inmultind rapoafiele oblinute ren/tiftit:

itz'\,t'is,t ,.. i1n - 1;r1 =


S-a finut seama

aD,
G)n

i1o

(s2)

cd

a, = rozt i 03 = o3'

; $'a'm'd' produsul

este egal cu Din (5.2) rezultE cI raportul de transmitere general al integului mecanism rapoartelor parfiale ale fiecdrei trepte. numerele de dinti Dac[ in relatia (5.2) se inlocuiesc rapoartele de transmitere par,tiale cu

corespunz5toare rezult6

4'4'24;..2a i, = (-1)' Zt'Zzr'\t *.2(o


unde

(s.3)
tt,

m -t;g**'airgrerrajblorrse in acest caz raPortul de


= irz , ca^prezentat in frgrra 5'2'
ste:

contrare' rapoarte de

tansmitere mari. ---

L'i*"'itl - ry = (l'Y2

4zo

(l\-5

(s.4)

zL

ANALIZA CINEMATICA

PERECHI DE ROTI

ANGRENAJELOR

FORMATE
,ATE

DIN MAI

MALTE

l'ig.

5"2, Angrenaje legate tn serie.

observi din relalia (-5.4) cd raportul de transmitere general nu depinde de^numdrul de dinli al rofilor intcrmediare. Din acest motiv rolile intermediare se numesc rofi parazite. In realitate aceste roli joacd un roi esenlial deoarece schimba sensul de rotalie al rolii conduse i.n caz de nevoie gi asigurd transmiterea migclrii de rotalie la distanle axiale mai mad'

Se

134

ANGRENAJE PL4NETARE-

6.

ANGRENAJE PLANETARE
Notiuni generale de structuri Ut:I9i"'" tt t*Jt"i::#:Hlff?
de rotatie in jurul
unei alte axe (figura
6"1).

6.1.

care conlin Se numesc angenaje planetare angrenajele

Rolile

din

angrenajul Planetar

02

O'

2mobile se numesc sateliti. Satelitul 2

montatq

pe axele

din f,rgura 6.1 executl o miqcare


cornplexi, care

coilpune

otn
de

se

miqciiea de rotaJie

(migcarea

Fig. 6.1. Angrenai


miqcarea de r denumirea de

ptanetar'
Po

Fig' 6'2' Roata

fixa

De aici axei sale, adicd executd o migcare pianetard' najului pianetar din figura 6.1 se determinl astfel:

[i1]t-?.1}"131[1 rezultl

gi

W = 3n - 2P, -

=3'4 - 2'4 - 2 = 2'

(6.1)

astl-el:

W = -3 n Angrenajele planetare pot

ZPs

F+ =

3'3 - 2'3 - 2 = 1

(6"2)

fi formate qi cu roli conice (frgura6'2)'

cu r o lt contce' Fig. 6.3. Angr enai e planet are forrnate t ttilizeazd in consrucJia de maqini in domeniul

at 9i transPortat. etc' taje: le transmitere mari la gabarite mici;


ce inc[rcareape lagdre (figura rarte mari de transmitere' 135

6'3);

Analiza cinematici

angrenajelor planetare

6.2. Analiza cinematicl

angrenajelor planetare

Caracteristica debazi a angrenajelor planetare o constitue prezen[a axelor mobile, din care cavzA raportul de transmitele nu poate fi stabilit cu relafia simpll dedrrs[ la angrenajele cu axe fixe.
Pentru determinarea raportului de transmitere la angrenajele planetare se aplic[ metoda lui Willis,

viteze unghiulare:

,,of, = Fig. 6.4. ASezare simetricd a satelisilor.

al, * (-<or) = G)1 -

G)s r

toi = o, * (-ru) = G), -

@5 ,

t3=tr*(-or)

=0.

- Astfel, dupd aplicareaitezei '-mghiqlare - o, bara S devine fix5" iar angrenajul planetar se transformi intr-un angrenai grmplu, cu a:(e fixe. Raportul de transrnitere al angrenajului planetar, in situalia prezentati, mai,sus, fnend seama cb'roata motoare este l, devine:

tf :S = --T .13 o{

or-os os-os

= -:.%
zr
se detennind

(6.3)

Exponentul S inseamni cd raporhrl de transmitere ir. Din relalia (6.3) se poate obfine:

in ipl'r-za&bamS

este fixtr.

o, =ir]rr*(r

-if)rr.
se obline:

(6.4\

Dacd roata 3 se fixeazi, atunci

or = 0 (frgura 6.2) gi din relalia (6.4)


(|)s

i*=:!=1-i,3
in cazul general, raportul de transmitere se poate scrie astfel: Op - (ils trp - trs

(6.s)

,S tDo--

oq-0s

trq-ns

(6.6)

elifi avdnd doud roli dinfate 2 9i2, (frgura 6.5).

Vitezd unghiular[ a barei S,este:

ll':il = r + 4zi - 'i,,,, )l,t)


rts

(6'7)

tr=3=
.
136

zzzt | +

ztzz'

I I

ANGRENAJE PI,IINETARE
2

Fig. 6.5. Angrenaje planetare avdnd satelili cu doud roli dinlote

ambreaj

cutia de vitezi

diferenfial

a.)

NS
0)r

r -I tr
s'
ta
(|)2

N3

fr

b.)

I
Fig.6.6. Diferenlialui de ta automobil: a) Schema transmisiei automobilului; b) diferenfialul in curbd. Se va determina in continuare raportul de transmitere al angrenajului planetar format cu roli
conice (figura 6.3), linAnd seama de relafia (6.5):

ii

=r

- irl = I -[-'^)= I zrzy )


737

zzz3 . I +
zrzrr

Analiza cinematicd
an

Semnul minus inaintea raportului numerelor de dinti este legat de rotalia

rolii

qi 3 care, ir
d,

au
unghiulari in-iurul centrului instantaneu de rotalie I este:

nelte de danturat (figura 6.7). teza Y (figura 6.6. b), atunci vitez

onice se intAlnegte la diferenlialul

o,y-!-ur, YYz13
- (Ds os-0s-" -'
G)1

(6'srrt.t.
t^1.

,l

undc Vz gi

V, sunt vttezele perifericc- ale rotilor, care au vitezele unghiulare cl, pi Rapoftul de transmitere este:

.s ln =
in cazul difereniialului
0)a +

23
z2

= -l a

zr: z2 , dect:
(d3

0s=

sau

trs

fl: * trl
=

(6.10

adica tura{ia barei S (a carcasei dif'eren}ialului) este media aritmeticE a turaliilor rotilor satelit 2 gi 3 pe a cilor axe sunt fixate cele dou5 roli motoare. Inlocuind rotaliile din rela{ia (6.8) in (6,10) rczulld:

O rz*rJ

R.2
cE.

(1).-- J

=-

(6.11r
I

Relatia. (6- I 1 ) arata cd viteza unghiuiard a axului cardanic rdmdne aceeaqi. indepcndent dc faptLrl' autombilui merge pe o iinie dreaptd sau curbi.

roati satclit roati centrtil?i roati centraiA

roati satelit

roatl melcati
mclc

Fig. 6.7. Diferenfialul de la masinile de danturat


138

ANGRENAIEPLANETARE
3 care- ir

nfialul dr
7).

rci vitez

6.3.

Calculul for(elor

in

angrenaiele planetare

Se considerl angrenajul planetar prezentarin perspectivd (figura 6.8) qi se vor determina numai tr ot *''o511.1" tangenfiale . ForJele radiale gi forlelel axiale nu sunt luate in considerare.

(6.10J

29i3pe
zultd:

(6.lll.
le faptul.;

Fig. 6.8. For{ele tangenliale in angrenciiele planetare'


Forfele tangenliale sunt:

Fr,=l rl
F,s = F.:

Ftz

Tr = Tz =Fr3 rz
-

r2
13

,Fo
F,r
=

r, "tt .;

Fs = F,,
in continuare:

To = Frnrn = F,t

' t, - trr,'
139

T4

tzrq

Coleulul fo4elor
Agadar:

in

angrenajele planetare

rs = Fs(", *

"J

=.,,|rt . 3l F, * .J = t/'

",,?(r, * "J t't*(.,


=

*r,;

]in6nd seama de relafia (6.5)


irn,

se poate scrie:

t - ir? = , -( -2:t\ ztzt)


1
r.r, / Tr=Tr-=T,(-i,i/
fr fr

=1+tztl.
d\

rr lg

Astfel

se poate

obline:

T, Relafia de mai
susi se poate

Tn

_ -o"_-tt

"r-,%'
ot-ol I .4J os-01 _rrs_ks
Ts .l lls

(6'12)

transforma astfel:

Tn=-os-ot. 6t-01_ Tr os-01 or-0c


de unde:

os-or -to
=

gt .,

lls

.l

Tr'
lrs
.4

lrs

.4

$, Gi;

-r, = 3.

Semnul minus reztltA din direclia vitezelor unghiulare.

Din relafia (6.12) se poate stabili relafia generald pentru momentele care actioneazilintre
elementele mecanismului planetar:

-Tr - I rB'n"" on-0c


Condilia de echilibru a mecanismului planetar este datd de relalia:

(6.13)

Tl*Tn+Tc=0.

(6.r4)

In cazul cdnd rolile dittf.tt din angrenajul planetar sunt executate din acelagi material, calculul de rezistenf[ se face pentru angrenajul exterior compus din rofile 2 gi 1 (figrua 6.1). Pentru calculul modulului se vor folosi relafiile prezentate in paragrafele2.l4...2.l7.

r40

-1

BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE
1. Antal, A., Pop, D., organe de masini si mecanisme,
B

cluj-Napoca, Litografia Institutului Politehnic

Cluj -Napoc4 $t., T om oia g C., Re duc t o ar e, ice din Cluj-NaPoca, 1994' f., Pop, D., Organe de magini, Bucuregti, Editura
oj an,

D., Sucali, Felicia, C[2il4, Aurica, Oltean, I',

., Racocea" C.,

Ridiuceanu'

, Bucuregti, Editua Tehnic[,


I 981.

6.
7. 8.

9.

Gafi{anu, M.,, Crefu, S',Pav D., Tuleagcl, C'rVornicu, I', Handra-LucarV', Mecanisme Handra-Luca, V., Stoica, l' A",Introducere tr Dacia, 1982. mecanismelor, vol' Handra-Lucao v., stoica, I. A.r lntroducere tn teoria

il' Cluj-Napoc4 Editura

Dacia 1983. Gh., Chi9u, E., Diaconescu' D. v., Viqa, I., 10. Jula, D., Velicu, D., Dudifl, Fl., Moldovean' proiectarea ongrrniirlor evolventice,Craiova,Editura Scrisul Romdnesc, i989' II, Berlin, springer verlag, 1983' 11. Niemantr, G., Winter, H., Maschinenelemente,Band III, Berlin' springer verlag' 1983' tr2. Niemantr, G., Winter, H., Maschinenelemente,Band N., Simionescu,I" Mecanisme, Bucuregti' 13. Pelecudi, chr., Maros, D., MerticaF[, v., Pandrea, Editura Didacticd 9i Pedagogici, 1986' C., Viga, Fl.r Ionescu, N', Popovici, Vl', 14. Ridulescu, Gh., Miloiu, Gh., Gheorghiu, N., Muntean, de masini, Vol. III' Bucureqti, Dobre, G., naleelv,"i.,-fniu*ar ie proiectare in construclia Editura Tehnicl, 1986. Friedr' viweg & sohn' 1987' 15. Roloff/IVlatek, Maschinenelemente,BraunschweigAMiesbaden, *** MAAG - Taschenbuch,l9S5' 16. *** SLAS gli/I-gl, Angrenaje. Sirnbolurile elementelor geometrice si cinematice ale 11. angrenajelor. *** STAS gl S/2-81, Angrenaje. Noliuni generale de geometrie Si cinematicd' 18. *!r* STAS gl5B-81', Afuenije cilindrici. Geomenie Si cinematicd' Terminologie' 19. *** STAS gI5/4-81, Angreniie conice. Geometrie 5i cinematicd. Terminologie' 20. *** STAS glJ/s-Sl', Afuenije melcate. Geometrie si cinematicd- Terminologie. 2t. *** STAS gl5/6-81, Aigreniie. Geometrie Si cinematicd. Vocabular' 22. *** STAS 822-82, Angrenaje' Gama modulilor' 23. *** srAS g2I-gi, e"irt"i1e cilindrice in evolventa de uz general. Profilul de-referinld' 24. *** STAS 6g44-g0, ,fngreiaie conice cu dinli drepfi, de uz general. Profilul si roata de 25. referinld. *** STAS 6845-82, Angrenaje melcste cilindrice. Melcul de referin;d 26. *** STAS I22iS-Al, ,aigrenaje cilindrice cu dantura tn evolventd. Calculul de rezistenld' 27. *** STAS 13023-91, Angrenaje melcate cilindrice. Cqlculul geometric Si cinematic' 28. *** STAS 13024-91, Angrenoje melcate cilindrice. Calculul de rezistenld. 29. *** STAS 627 i-8 1, Angrenaje 30. *** STAS 6460-8 I, Angrenai e 31. *** STAS 646 I -8 l, Angrenaie 32. me' *** STAS 6055-82, Reductoare de tura[ie' Distanla intre 33. *** rTAS 6012-82, Reductoare de uz general. Rapoarte de transmitere.
34.
141