ARGUMENT

Transmisia prin roţi dinţate realizează transferul rotaţiei şi a cuplului

motor datorită formei, astfel încât două dinţii) cu care vin în contact

• În mod roţi (sau mai multe) se angrenează prin acţiunea elementelor

profilate (curent aceste transmisii se numesc angrenaje
• Un angrenaj este constituit din:
• roată dinţată conducătoare;
• roată dinţată condusă;
• arbore conducător;
• arbore condus.
• Dantura reprezintă o suprafaţă profilată,constituită dintr-o succesiune de
goluri şi dinţi dispusă pe suprafaţa periferică a unei roţi de transmisie.
• În angrenare,dinţii unei roţi pătrund în golurile dintre dinţii celeilalte roţi.

Domenii de utilizare

• Transmiterea rotaţiei şi a cuplului motor între mai mulţi arbori

• Modificarea turaţiei şi a cuplului motor
• Puteri până la 100.000kw
• Viteza periferică a roţilor până la 150m/s
• Distanţe între axe până la 2m
Avantaje

• Au durabilitate mare
• Prezintă siguranţă mărită în exploatare
• Asigură raport de transmitere precis
• Au gabarit redus
• Produc sarcini mici pe arbori
• Au randament ridicat
Dezavantaje

• Tehnologia este complicată

• Funcţionează cu zgomot şi vibraţii
• Au preţ de cost ridicat
• Sunt limitate la o serie de raporturi de transmisie
1
 CAPITOLUL I
TRANSMISII CU ROTI DINTATE

1.1. Notiuni generale despre angrenaje

Rol functional. Mecanismele cu roti cu frictiune nu pot asigura
transmiterea uniforma a miscarii arborilor, deci nu pot realiza o valoare
constanta a raportului de transmitere i si nici transmiterea unor puteri mari.
Astfel de inconveniente nu apar in functionarea mecanismelor cu roti dintate
numite angrenaje. Un angrenaj este format dintr-o pereche de roti dintate: una
conducatoare, iar cealalta condusa (fig. 1, angrenaj cu roti dintate cilindrice
cu dinti drepti).
Suprafetele cilindrice, reprezentate prin cercurile de rostogolire D r1Dr2 , se
rostogolesc intre ele, fara alunecare, daca in afara si in interiorul acestor cercuri
la periferia lor, se executa niste dinti si niste goluri asemanatoare. Astfel,
alunecarea relative a suprafetelor de contact — reprezentate prin cercurile de
rostogolire — cste exclusa, deoarece miscarea nu se mai transmite prin forta de
frecare, ci printr-o forta de apasare intre dinti. In perioada transmiterii miscarii,
dintii rotii conducatoare patrund succesiv in golurile dintre dintii rotii pereche si
realizeaza o presiune de contact antrenindu-i prin angrenare.
Raportul de transmitere i este constant:

2
3
 1- Roata conducatoare; 2- roata condusa
Formele constructive ale angrenajelor reale sunt variate.
Transmiterea miscarii este insotita de transmiterea unor momente de
torsiune Mt.
Domeniul de ulilizare a angrenajelor este vast. In constructia moderna de
masini si aparate, transmisia cu roti dintate constituie mecanismul ecl mai
important si cel mai utilizat. Astfel, constructia unui automobil, ca si aceea a
unui strung, cuprinde zeci de roti dintate. In schemele cinematice ale unor
masini-unelte complexe se afla sute de roti din|ate. Executate ingrijit si montate
corect, pot garanta siguranta in functionare la viteze si puteri reduse (cazul
aparatelor tip ceasornic), la puteri de zeci de MW (masini grele) si la viteze
periferice, ridicate pana la 100—150 m/s (masini rapide).
Gama dimensiunilor rotilor dintate este determinata de stadiul general a!
dezvcltarii constructiei de masini. In prezent se pot executa roti dintate cu
diametrele cuprirse intre fractiuni de milimetru pana la diametre de strunjire
De > 10 m.
La turatii mari, angrenajele in functionare preduc zgomote de intensitate
proportionala cu turatia n si invers proportionala cu precizia de executie si
montaj. La angrcnajele cu dinti indinati, in V sau curbi, zgomotul este mai
redus.
1.2. Clasificarea angrenajelor
Clasificarea generala a angrenajelor si a rotilor dintate este prezentata in tabelul
1de mai jos si ilustrala prin figura 2. Materialele cele mai utilizate in
constructia rotilor dintate sint: ofelurile (tabelul), fontele, alamele, bronzurile si
materialele plastice.
Table 1 Tipuri de roti dintate si angrenaje

4
 Criteriul de Denumirea Pozitia in figura 2 Denumirea rotii
clasificare angrenajului
Pozitia axelor de -Cu axe paralele 1-a,b,c,d Cilindrica
rotatie - cu axe care se II c Conica
intersecteaza in plan
- cu axe incrusitate in Elicoidala(f,h) si cu
spatiu III f, g, h cremaliera g
Sensul de miscare al -In sens opus sau a,b,c,d,e,f,h,g -Cu dantura
rotilor angrenate diferit exterioara
- in acelasi sens c -cu dantura la interior
Caracterul miscarii -fara transformarea a,b,c,d,e,f,h -cu roata
miscarii de rotatie
-cu transformarea
miscarii de rotatie in -cu cremaliera
miscare de translatie g
si invers
Orientarea axei Corespunde a,c,g,e -cu dinti drepti
longitudinalea denumirii rotilor b - cu dinti elicoidali
dintilor fata de
generatoarea d -cu dinti inclinati in
suprafetei supuse V sau W
danturarii f -cu dinti curbi

5
1.3. Conditiile de baza ale constructiei profilului

6
 Profilul dintilor trebuie astfel construit incat sa asigure un raport de
transmitere constant, printr-o miscare continua. Aceasta este conditia
furdamentala a formei geometrice a flancurilor profilului angrenajelor cu roti
dintate. Una din curbele geometrice care satisface aceasta conditie si se cxecuta
cu usurinta este evolventa.
Evolventa este curba descrisa de un punct M ce apartine unei generatoare
TT care se rostogoleste peste un cerc numit cerc de baza avand raza Rb (fig. 3).
Suprafata evolventica este generata de o dreapta ce apartine unui plan care se
rostogoleste peste suprafata unui cilindru. Urmarind constructiile grafice din
figurile de mai jos se pot obtine demonstrativ o succesiune de relatii analitice
de calcul si concluzii de baza necesare constructiei profilului danturii
evolventice, dintre care se mentioneaza :
 Profilurile dintilor a doua roti conjugate trebuie astfel constitute incat
curbele flancurilor sa admita o normala comuna NN .
Normala comuna NN este si tangenta comuna la cercurile de raze R b1, si Rb2,
punctul C genenerand cele doua flancuri in contact cand se rostogoleste pe un
cerc sau pe celalalt cerc de baza.
 De la intrarea in angrenare (primul contact) pana la iesirea din angrenare
(ultimul contact), o pereche de dinti se mentin permanent in contact,
descriind traiectoria de angrenare .
 Normala comuna NN imparte distanta dintre centrele de rotatie O1O2 = A
= const, in doua parti constante : O1P = Rr1 si O2P = Rr2.
 Traiectoria t1t2 descrisa de succesiunea punctelor de contact C de la
intrarea pana la iesirea din angrenare se numeste linie de angrenare.
 Punctul P prin care trece linia de angrenare t1tz, suprapusa tangentei
comune NN, deci normalei comune, reprezinta centrul instantaneu
de rotatie a cercurilor de rostogolire fara alunecare. Acest punct P se
numeste polul angrenarii.
7
 Directia tangentei comune NN la cercurile de baza Rb1, Rb2 defineste
cu directia tangentei TT (comuna la cercurile de rostogolire Rr1,
Rr2 si perpendiculara pe directia centrelor de rotatie O1O2 = A)
unghiul de angrenare α = α0 = 200 (STAS 821-82).
 Pentru ca doua roti dintate sa poata angrena este necesar ca flancurile
succesive sa fie situate la acelasi arc, numit pas p fig 4

8
 fig.4- conditia de baza a angrenarii cu raport de transmitere constant
Aceste conditii fundamentale sunt cel mai bine satisfacute de curbele
ciclice de tipul evolventei si cicloidei
Caracteristicile geometrice ale evolventei usureaza procesul tehnologic al
prelucrarii danturii. De aceea dantura, cu profil evolventic este mai frecvent
utilizata in constructia rotilor dintate.
Gradul de acoperire. O alta conditie necesara realizarii unui raport de
transmitere constant este realizarea unui grad de acoperire ε>l. Determinarea
gradului de acoperire si analiza valorii sale permit sa se aprecieze cate perechi
de dinti conjugati se afla simultan in angrenare ; ε are expresia:

9
Arcul de angrenare , este descris de punctul de contact C, din momentul
intrarii pana in momentul iesirii din angrenare a doua flancuri conjugate.
Gradul de acoperire ε >1 inidca intrarea in angrenare a perechii de dinti
urmatoare, inaintea iesirii din angrenare a perechii de dinti precedente. Astfel
contactul dintre doi dinti este permanent, deci angrenarea este continua (i =
const.). Rotile dintate de precizie trebuie sa realizeze un grad de acoperire
ε >l,l. Daca ε <l, miscarea se transmite discontinuu. Angrenajele puternic
solicitate - cu functionare rapida - necesita un grad de acoperire mai mare,
ε >l,3.

CAPITOLUL II
ASAMBLAREA ROTILOR DINTATE

10
 2.1. Roti cilindrice cu dinti drepti
Dantura eu profil evolventic.
Cele mai utilizate in practica sunt rotile dintate cu profil evolventic, deoarece
ofera urmatoarele avantaje remarcabile, neintilnite la celelalte profiluri:
 caracteristicile evolventei depind numai de marimea cercului de baza;
 orice roata de profil evolventic poate angrena cu o alta roata din familia
profilurilor evolventice avand aceiasi parametri de baza a si m ;
 angrenarea ramane corecta chiar daca distanta dintre axe A nu ramane
riguros exacta (in acest caz se modifica putin a);
 prelucrarea danturii cu profil evolventic poate fi realizata fara dificultati,
utilizindu-se scule cu profil drept (neevolventic).
Un astfel de profil a fost propus de savantul Euler sub denumirea de angrenaj
cu profil evolventic.
Rostogolindu-se dreapta care genercaza evolventa intr-un sens sau in
celalalt, se obtin doua evolvente identicc (fig.5). Luand ca origine a
evolventelor punctele M si M1, aceste curbe se intersecteaza in punctul V si
definesc profilul dintelui. Dreapta VO reprezinta axa de simetrie a profilului
evolventic al danturii.
Marimi diferite ale cercului de baza R0, determina curbe evolvente cu
caracteristici diferite.
2.2. Principalele elemcnte geomctrice ale rotii dintate si ale
angrenajului.
Inaltimea dintilor h este limitata spre varf de cercul exterior cu raza Re > Rb, iar
in interior, de cercul interior Ri < Rb (fig. 50. Diferenta Rb — Ri = c se numeste
joc la fund. El este necesar pentru ca varful dintilor unei roti sa nu atinga roata
pereche din zona diametrului interior dintre dinti, spre a nu bloca angrenajul.
Cercul de rostogolire trece aproximativ pe la jumatatea distantei dintre
11
cercul de baza si cel exterior (masurata in directia razei).
Capul dintelui reprezinta distanta a dintre cercul de rostogolire si cel
interior. Intre aceste marimi exista relatia a + b = h. Deoarece flancul dintelui
coboara putin sub cercul de baza, b > a. Zona activa a flancului dintelui este
cuprinsa intre Db si De

Pasul circular p se obtine prin masurarea lungimii arcului pe cercul de

rostogolire (numit si cerc de divizare de raza Rr) intre flancurile de acelasi sens
a doi dinti alaturati.
Intre lungimea cercului de divizare πDr, numarul de dinti z al unei roti

12
dintate si pasul p exista legatura:

Modulul m, numit si pas diametral, si numarul de dinti z al fiecarei roti

dintate sunt parametrii de baza in calculul mecanismelor cu roti dintate.

Pentru asigurarea angrenarii dintilor, perechea de roti trebuie construita cu

acelasi pas p = p1 = p2, Deoarece m = p/π, rezulta ca cele doua roti au si acelasi
modul m. Prin STAS 822-82 au fost limitate valorile modulului, in mm, la
marimile indicate in tabelul urmator;

Pasul p si diametrul cercului de rostogolire D r se folosesc in calcule

pentru determinarea altor parametri de baza ai angrenajului.
Raportul de transmisie poate fi exprimat prin raportul numerelor de dinti
ai celor doua roti z1 si z2. Deoarece i = Dr2/Dr1, iar Dr = zm (m fiind acelasi
pentru cele doua roti), rezulta: i = Dr2/Dr1= z2p/z1p= z2/z1
Relatia generala care exprima raportul de transmisie este:
13
 i= ω1/ ω2 = n1/n2 = Dr2/Dr1 = Db2/Db1 = z2/z1 = const.

Un angrenaj de roti dintate cilindrice poate realiza un raport de transmisie

i < 10, iar unul de roti conice un raport i ≤ 4 . . .6.
lnaltimea dintelui h = a + b se determina in functie de modul:
a = m; b = 1,25 m ; c = 0,25 m ;
deci.
h = a+b = m+ 1,25 m = 2,25 m.

Parametrii mentionati pot fi folositi pentru calculul diametrelor celorlalte

cercuri ale rotii dintate.
Urmarind figura 5 de mai sus, rezulta formulele de clacul

De = Dr + 2a = zm + 2m = m(z + 2) [mm) ;

Dt = Dr – 2b = zm - 2x1,25 m = m(z - 2,5) [mm];

Db = Dr - 2a = zm - 2m = m(z - 2) 1mm].

14
 Distanta dintre axele arborilor rotilor dintate A = Rr1 + Rr2 poate fi
exprimata prin parametrii de baza, avand in vedere relatiile de mai sus si figura
4.

A= Dr1/ 2+ Dr2/2= (Dr1+ Dr2) /2

In aceasta relatie, substituindu-se diametrele, Dr1 si Dr2, determinate cu relatia de
mai sus si anume Dr1 = mz1 Dr2 = mz2, se obtine relatia generala:
A= m(z1± z2) / 2
Aceasta relatie se aplica numai angrenajelor cu roti dintate cilindrice cu
dinti drepti, cu semnul (+) pentru angrenarea exterioara si cu semnul (-) pentru
angrenarea interioara.
15
Normele de proiectare a angrenajelor pentru constructia de masini in general
recomanda ca distanta dintre axe A (mm) sa se realizeze la una din valorile
standardizate preferate (STAS 6055-82):

2.3. Numarul de dinti minim

Angrenarile corecte se produc numai in interiorul liniei de angrenare t1t2
Cand diferenta dintre diametrele cercurilor de baza este foarte mare, deci z2 – z1
este mare, mai ales cand z1 este foarte mic (z1 < 17), ca in cazul angrenarii unui
pinion cu o cremaliera (fig. 6) racordarea evolventei de la cercul de baza pana
la cercul interior necesita o forma speciala pentru a nu se intersecta vafurile rotii
z2 cu baza dintilor pinionului z1 . Acesta este fenomenul de interfata a dintilor.
Se pot construi angrenaje cu un numar foarte mic de dinti, la care
interferenta sa se produca in timpul executiei intre roata dintata si scula, pentru
a nu se produce in timpul angrenarii rotilor z1 si z2. Astfel de angrenaje cu profil
deplasat necesita calcule suplimentare.
Prevenirea fenomenului de interferenta este asigurata daca roata cea mai
mica (pinionul) se construieste cu un numar de dinti mai mare decat numarul
minim de dinti zmin la care nu se mai poate produce interferenta. In acest caz,
rotile poarta denumirea de roti dintate normale, cu modulul normal
Numarul minim de dinti zmin se obtine din raportul de transmitere cerut pentru
angrenajul din care face parte si este in orice caz: zmin < 17 dinti

16
 In numeroase cazuri se pot construi si roti cu un numar mai mic de 17
dinti, fara sa apara fenornenul de interferenta. Dar, considerandu-se z 1 < zmin =
17 dinti, nu mai sunt necesare calcule suplimentare pentru determinarea
numarului minim de dinti.

17
 NORME DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

Organizarea locului de munca:

-intretinerea si repararea autovehiculelor se va face in hale si incaperi
amena-jate ,dotate cu utilaje ,instalatii si dispozitive adecvate
-executarea unor lucrari de demontare, intretinere sau reparare a
autovehiculelor este admisa si in spatii amenajate inafara halelor si atelierelor
de intreti-neredenumite „platforme tehnologice” .
Aceste platforme vor fi delimitate, marcatesi amenajate corespunzator ,iar
atunci cand este necesar vor fi im-prejmuite-caile de acces din hale ateliere si de
pe platformele tehnologice vor fi intretinute in stare buna si vor fi prevazute cu
marcaje si indicatoare de circulatiestandardizate-incalzirea halelor si incaperilor
de lucru va fi asigurata in perioada anotimpului rece in functie de temperatura
exterioara si in limitele stabilite de „Normele generale de protectia muncii”
-in halele de intretinere si reparare a autovehiculelor ,canalele de revizie
vor fiintretinute in stare curata ,asigurandu-se scurgerea apei ,a uleiurilor si
acombustibililor
-nu se admite pornirea motoarelor autovehiculelor in interiorul halelor
decatdaca exista instalatii de exhaustare,in stare de functionare;
-instalatiile de ventilatie generala si locala din halele si incaperile
destinate lucrarilor de intretinere si reparare a autovehiculelor vor fi in buna
stare.
-in incaperi cu pericol de incendii si explozii sunt interzise: fumatul,
intrarea cu foc deschis, cu piese sau materiale incandescente, producerea de
scantei, lovirea a doua scule feroase si folosirea echipamentului de lucru din
materiale sintetice
-este interzis accesul in atelierele cu pericol de explozie a tuturor persoanelor
straine

18
-este interzis fumatul in halele de intretinere si reparatii. In acest scop se vor
amenaja locuri speciale pentru fumat
-este interzisa pastrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichizi,
carbid, cu uleiuri, a vaselor cu acizi,vopsele, diluanti etc. in interiorul halelor
sau atelierelor cu exceptia locurilor anume prevazute prin proiectul de
constructie.

BIBLIOGRAFIE

19
Adriana Popescu Manual pentru cultura de specialitate- domeniul
mecanic, Editura Didactica si Pedagogica R.A-
2004
V. Drobota, N. Stere Organe de masini si mecanisme , Editura
Didactica si Pedagogica R.A- 1996

GHEORGHE FRATILA Automobile, cunoastere, intretinere si reparare,

Ed.Didactica si pedagogica 2003

Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca

20
ANEXA

21
22
23