Caiet Instruire Practica Mecanic Auto

FUNDAŢIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR COOPERATIST
„SPIRU HARET” AL COOPERAŢIEI MEŞTEŞUGĂREŞTI
GRUPUL ŞCOLAR DE ARTE ŞI MESERII „SPIRU HARET” AL COOPERAŢIEI

MEŞTEŞUGĂREŞTI- CONSTANŢA
CAIET DE PRACTICĂ
CLASA a XI – a
DOMENIU: MECANICA
NIVEL: 2
CALIFICARE: MECANIC AUTO
2009-2010
CUPRINS
Informaţii şi recomandări generale

pentru stagiul de pregătire practică
Modulul I- Diagnosticarea automobilului pag. 8
- Competenţe
- Obiective
- Instrumente de lucru ale elevului
necesare în stagiul de pregătire practică
- Evaluarea modulului
- Bibliografie
Modulul II – Intretinerea si repararea automobilului: pag. 41

- Competenţe
- Obiective
- Bibliografie
Modulul III – Exploatarea instalatiilor electrice ale mijlocului de transport pag. 69
- Competenţe
- Obiective
- Bibliografie
2 din 93
Informaţii şi recomandări generale pentru stagiul de pregătire practică
Materialul se adresează elevilor care îşi vor desfăşura stagiul de pregătire practică în atelierul
şcolii sau la agentul economic cu care unitatea de învăţământ a încheiat contract-cadru de colaborare.
La agentul economic respectiv Regia Autonomă de Transport în Comun Constanţa(R.A.T.C.) , la
care veţi desfăşura practica, stimaţi elevi, puteţi întâlni o gamă variată de operaţii tehnologice de
diagnosticare a automobilului şi de service auto aplicate autovehiculelor în general şi autoturismelor în
special. În atelierul auto(spaţiul de diagnosticare) accesul, recepţia şi aşteptarea clienţilor trebuie
organizate astfel încât să nu existe suprapuneri de fluxuri.
Desfăşurarea activităţilor trebuie să fie bine organizată, în spaţii igienice şi cu un microclimat
sănătos, referindu-ne la iluminatul natural, artificial şi la ventilaţie, pentru eliminarea fumului, prafului
şi al vaporilor formaţi în incintă.
Garderoba şi grupurile social-sanitare pentru personalul muncitor, elevii practicanţi şi clienţi,
trebuie să fie într-o stare igienică corespunzătoare.
S.D.V.-urile şi magazia de piese de schimb, trebuie să fie în locuri bine determinate şi foarte
apropiate de locurile de practică.
Curăţenia şi ordinea trebuie să domine în întreaga locaţie.
3 din 93
Fişa de lucru
Completaţi această fişă de lucru în prima săptămână a stagiului de pregătire practică, după vizita
efectuată împreună cu tutorele vostru în atelierul (laboratorului de diagnosticare a automobilului).
1. Prezentaţi activităţile atelierului (laboratorului de diagnosticare a automobilului) pe care acesta le

oferă clienţilor.
 Lucrări de depistare a simptomelor de funcţionare defectuoasă/ nefuncţionare a :
 mecanismului motor;
 instalaţiei de alimentare;
 mecanismului de distribuţie;
 instalaţiei de răcire.
 Lucrări de depistare a cauzelor posibile provocate de funcţionarea defectuoasă sau

nefuncţionarea echipamentelor automobilului.
 Studiul documentaţiei tehnice folosite la depistarea şi localizarea unor defecte ale

automobilului (scheme cinematice, scheme logice de diagnosticare, diagrame şi manuale
de diagnosticare).
 Lucrări şi operaţii realizate la diagnosticarea automobilului (control, verificare, măsurare,

analiza parametrilor, comparare, stabilirea diagnosticului).
2. Descrieţi locaţia în care se desfăşoară activitatea agentului economic, făcând referire la:
Suprafaţa atelierului
Finisaje
Iluminare
Aerisire
Instalaţii de apă, canalizare
Grupuri sanitare
3. Dotările atelierului (laboratorului de diagnosticare a automobilului) sunt importante pentru

calitatea lucrărilor efectuate:
a. Enumerati compartimentele atelierului (L.D.);
b. Precizaţi numărul posturilor de lucru şi a locurilor de practică;
c. Precizaţi dotările atelierului de diagnosticare(L.D.).
4 din 93
Obligaţiile pe care le aveţi faţă de agentul economic, sunt următoarele:
- să desfăşuraţi activităţi conform programei de practică, respectând durata şi perioada impuse de unitatea
de învăţământ de unde proveniţi;
- să respectaţi regulamentul de ordine interioară, precum şi normele de protecţie a muncii şi de apărare
împotriva incendiilor, specifice activităţii desfăşurate. În cazul nerespectării acestui regulament,
partenerul de practică îşi rezervă dreptul de a anula contractul de colaborare referitor la pregătirea
practică, după ce, în prealabil, a înştiinţat directorul unităţii de învăţământ la care sunteţi înscris;
- să nu folosiţi informaţiile la care aveţi acces în timpul stagiului despre atelierul de diagnosticare (L.D.) ,
pentru a le comunica unui terţ sau pentru a le publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu acordul
partenerului de practică.
În cazul nerespectării obligaţiilor referitoare la respectarea programului şi la realizarea activităţilor se vor
aplica sancţiuni conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ.
În cazul nerespectării regulamentului de ordine interioară al atelierului de diagnosticare (L.D.),
conducătorul acestuia îşi rezervă dreptul de a anula convenţia referitoare la pregătirea practică după ce, în
prealabil, a înştiinţat directorul şcolii.
În cadrul pregătirii voastre, conform convenţiei - cadru semnate, agentul economic trebuie
să:
- vă permită realizarea activităţii în condiţii normale, fără a depăşi ora 20.00;
- desemneze un supraveghetor sau un îndrumător care să fie familiarizat cu sarcinile pe care va trebui să
le îndepliniţi pe perioada practicii, iar profesorul responsabil cu practica voastră să îşi stabilească un
program de întâlniri cu supraveghetorul, pentru a discuta evoluţia voastră;
- se asigure că toţi sunteţi supravegheaţi pe întreaga durată a practicii;
- vă ajute să urmăriţi programa de practică, punându-vă la dispoziţie mijloacele necesare;
- vă instruiască cu privire la normele de protecţie a muncii şi de apărare împotriva incendiilor, specifice
activităţilor pe care le veţi desfăşura;
- se asigure că ceilalţi angajaţi înţeleg scopul practicii şi modul în care ei pot contribui la aceasta;
- informeze atât profesorul responsabil de practică, cât şi pe voi referitor la orice fel de cerinţe speciale pe
perioada practicii (de exemplu, orele de sosire şi de plecare, echipamente de protecţie şi de lucru);
- participe la evaluare.
Tutorele vostru se va asigura că:
5 din 93
-fiecare dintre voi are îndeplinite toate condiţiile ce ţin de organizarea locului de muncă astfel încât să vă
puteţi desfăşura în condiţii optime stagiul de practică;
- pe parcursul derulării stagiului de practică fiecare sunteţi supravegheaţi şi îndrumaţi în realizarea
sarcinilor propuse.
-la sfârşitul fiecărui modul cât şi pe parcursul derulării acestora fiecare dintre voi va fi evaluat astfel încât
să puteţi să vă verificaţi gradul de însuşire a competenţelor propuse şi de formare a abilităţilor necesare în
calificarea aleasă.
Numele tutorelui: .........................................
Tutorele vostru are rolul de a:
- realiza un instructaj referitor la normele de sănătate şi securitate în muncă;
- vă solicita completarea Fişei individuale de instructaj privind protecţia muncii;
- participa la evaluarea voastră, alături de maistrul instructor.
6 din 93
Modalitatea de organizare a practicii
Practica la agenţii economici vă implică în diferite activităţi, fapt ce vă măreşte experienţa şi gradul de
înţelegere a relaţiilor de muncă, dându-vă în acelaşi timp ocazia pentru aplicarea în practică a
competenţelor dobândite la şcoală.
Modulele pe care le veti studia în stagiul de pregătire practică comasată sunt următoarele:
- Diagnosticarea automobilului - 90 de ore;
- Întreţinerea şi repararea automobilului - 90 de ore;
- Exploatarea instalaţiilor electrice ale mijloacelor de transport - 60 de ore.
Pentru formarea competenţelor din cadrul celor 3 module, veţi fi repartizat în atelierul de diagnosticare
(L.D.) împreună cu 2- 4 colegi de clasă.
Maistrul instructor care se ocupă de pregătirea voastră practică vă va însoţi la atelierul de diagnosticare
(L.D.) şi vă va prezenta tutorelui. Acesta este un bun profesionist care vă va îndruma pe parcursul celor
opt săptămâni în care veţi desfăşura practica comasată.
Activitatea voastră în atelierul de diagnosticare (L.D.) va fi de şase ore pe zi, dimineaţa sau după-
amiaza. Programul va fi stabilit de comun acord de către maistrul instructor şi tutore.
Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă
La agentul economic, veţi participa la un instructaj privind regulile de sănătate şi securitate în
muncă şi veţi completa Fişa individuală de instructaj privind securitatea şi sănătatea în muncă şi
prevenirea şi stingerea incendiilor.
Lucrările de diagnosticare a automobilului se efectuează respectându-se următoarele reguli:
- echipamentul de protecţie şi de lucru (salopete, halate, bască / batic) este obligatoriu. El trebuie să
fie curat, frumos şi să asigure protecţia voastră;
- S.D.V.-urile vor fi verificate înainte de începerea lucrului şi, dacă sunt defecte, vor fi date la
recondiţionat;
- instalaţiile electrice, ca şi aparatele electrice cu care se lucrează, vor fi controlate periodic de către
tehnicieni autorizaţi;
- aparatele electrice nu trebuie să aibă improvizaţii, nu se manevrează cu mâna udă şi se vor ţine
numai de mâner;
- ventilaţia naturală sau artificială va fi asigurată cu mijloace naturale sau mecanice încât să permită
aerisirea normală a spaţiului de lucru;
- ordinea şi curăţenia trebuie să fie prezente peste tot în spaţiile de lucru;
7 din 93
- în cazul îmbolnăvirii, trebuie să vă prezentaţi imediat la doctor.
ATENŢIE! În atelierele de diagnosticare, este intezis fumatul!
Modulul I: DIAGNOSTICAREA AUTOMOBILULUI
Pe parcursul modulului (Diagnosticarea automobilului ), veţi dobândi următoarele competenţe

propuse de Standardele de Pregătire Profesională al calificării Mecanic auto:
Competenţe
Unitatea de competenţă Competenţe
1. Specifică defectele posibile ale

componentelor automobilului şi cauzele
apariţiei acestora.
2. Precizează parametri de stare şi parametri

de diagnosticare pentru fiecare
componentă auto.
Diagnosticarea automobilului
3. Alege metode şi mijloace folosite la

diagnosticarea componentelor auto.
4. Utilizează tehnici şi tehnologii de control

verificare şi măsurare pentru stabilirea
diagnosticului.
8 din 93
Obiective
Unitatea de Competenţe Obiective

competenţe
1. Să enumere simptomele de funcţionare defectuoasă
sau nefuncţionalitate a componentelor auto.
1. Specifică defectele
2.Să asocieze cauzele posibile a unor simptome de
posibile ale nefuncţionalitate sau funcţionare defectuoasă .
3.Să folosească documentaţia tehnică pentru identificarea şi
componentelor
localizarea unor defecte ale componentelor auto(scheme
automobilului şi cinematice, scheme logice de diagnosticare, diagrame şi
manuale de diagnosticare).
cauzele apariţiei
acestora.
2. Precizează parametri 4. Să enumere parametrii de stare şi parametrii de

diagnosticare.
de stare şi parametri de
5. Să folosească documentaţia tehnică pentru stabilirea
diagnosticare pentru domeniilor de valori specifice ale parametrilor
regimurilor de funcţionare.
fiecare componentă
6.Să asocierea defectelor posibile unor domenii de valori
auto ale parametrilor.
Diagnosticarea 3.Alege metode şi 7. Să enumere operaţiile realizate la diagnosticarea
automobilului mijloace folosite la componentelor auto.
diagnosticarea 8. Să selecteze mijloacele de control, verificare sau
componentelor auto. măsurare necesare pentru diagnosticarea componentelor
auto.
9. Să compararea metodelor şi mijloacelor folosite la
diagnosticarea componentelor din punct de vedere
calitativ
4.Utilizează tehnici şi 10.Să respecte prescripţiile privind utilizarea mijloacelor de

tehnologii de control, diagnosticare, a N.T.S.M şi P.S.I. specifice.
verificare şi măsurare 11. Să execute operaţiile de control, verificare şi măsurare
pentru stabilirea conform schemei logice de diagnosticare.
diagnosticului 12. Să stabilească diagnosticul.
9 din 93
Instrumente de lucru ale elevului necesare în stagiul de pregătire practică
Instruirea voastră în stagiul de pregătire practică vizează formarea competenţelor ce se dezvoltă în

cadrul modulului –Diagnosticarea automobilului, conform Standardului de pregătire profesională. O cale
eficientă de atingere a acestui deziderat este folosirea instrumentelor de lucru propuse în acest caiet de
practică.
Tabel de corelare între competenţe, obiective şi instrumentele de lucru
Competenţa Obiectivele Instrumente de lucru

1. Specifică defectele posibile 1,2,3 - fişa de documentare 1
ale componentelor - fişa de lucru 1
automobilului şi cauzele
2. Precizează parametri de 4,5,6
stare şi parametri de - fişa de documentare 2
diagnosticare pentru fiecare - fişa de lucru 2
componentă auto
3. Alege metode şi mijloace 7,8,9 - fişa de documentare 3

folosite la diagnosticarea -fişă de lucru 3
pentru fiecare componentă
auto.
4.Utilizează tehnici şi 10,11,12 - fişă de documentare 4
tehnol.ogii de control - fişă de lucru 4
,verificare ţi măsurare pentru
stabilirea diagnosticului.
Pentru a răspunde cerinţelor din următoarele instrumente de lucru, consultaţi materialele din secţiunea
Anexe şi observaţi cu atenţie modul de lucru al tutorelui vostru, dar şi al altor lucrători din atelierul de
diagnosticare a automobilului. De asemenea, analizaţi aspectele propriilor voastre lucrări.
ÎNVĂŢAŢI DIN EXPERIENŢA PROFESIONIŞTILOR!
DOBÂNDIŢI PROPRIA VOASTRĂ EXPERIENŢĂ!
10 din 93
RECOMANDĂRI PENTRU COMPLETAREA JURNALULUI DE PRACTICĂ
Jurnalul de practică este primul instrument de lucru pe care îl veţi întâlni. Trebuie să completaţi câte un
jurnal de practică la sfârşitul fiecărei săptămâni a stagiului de pregătire practică. Când modulul
Diagnosticarea automobilului se va încheia, veţi avea în caietul de practică trei astfel de instrumente de
lucru completate.
ATENŢIE!
 Însemnările din jurnalul de practică trebuie să reflecte întreaga activitate desfăşurată de voi în
atelierul de diagnosticare(L.D.) pe parcursul modulului Diagnosticarea automobilului.
 Scrieţi informaţiile astfel încât să fie vizibil progresul vostru în dobândirea cunoştinţelor şi
deprinderilor referitoare la diagnosticarea automobilului.
Ajutor pentru completarea jurnalului:
 „Perioada”- săptămâna stagiului de practică pentru care completaţi jurnalul;

 „Teme”- acestea va vor fi comunicate de maistrul instructor sau de tutore;
 „Sarcini de lucru”- vor fi stabilite împreună cu maistrul instructor şi/sau
tutorele;
 „Activităţi observate”- consemnaţi toate activităţile realizate de tutore sau
alţi lucrători la care aţi asistat;
 „Activităţi desfăşurate”- consemnaţi toate activităţile pe care le-aţi efectuat
în atelierul de diagnosticare;
 „Ce lucruri noi aţi învăţat să faceţi în ceea ce priveşte diagnosticarea
automobilului?”- enumeraţi acele operaţii sau lucrări de diagnosticare pe care le-aţi realizat pentru prima
dată.
 „Care au fost activităţile/ aspectele care v-au plăcut? Motivaţi.”- precizaţi:
- lucrările de diagnosticare realizate de voi sau cele la care aţi asistat şi care v-au plăcut,
- aspecte ale relaţiei voastre cu lucrătorii care va fac plăcere,
- elemente ale relaţiei din cadrul colectivului atelierului de diagnosticare pe care le apeciaţi,
- aspecte ale relaţiei voastre sau ale relaţiei lucrătorilor atelierului de diagnosticare cu clienţii care
v-au plăcut.
Nu uitaţi să prezentaţi motivele pentru care le consideraţi plăcute/ utile.
11 din 93
 „Ce aspecte ale activităţii la agentul economic nu v-
au plăcut? Motivaţi.” – prezintă aspecte ale activităţii sau ale relaţiilor profesionale din cadrul salonului
care nu v-au plăcut. Nu uitaţi să prezentaţi motivele pentru care nu le-aţi apreciat pozitiv.
Jurnalul de practică al elevului
Elev:
Clasa: a XI- a
Perioada: S 1
Locul de desfăşurare a activităţii (Agent economic şi departament):
Modul I: DIAGNOSTICAREA AUTOMOBILULUI
Teme:
Sarcini de lucru:
Completează următoarele informaţii în jurnalul de practică:
1. Care sunt activităţile relevante pentru modulul de practică pe care le-ai observat sau le-ai
desfăşurat?
Activităţi observate Activităţi desfăşurate
2. Ce lucruri noi ai învăţat să faci în ceea ce priveşte diagnosticarea automobilului?
12 din 93
3. Care au fost activităţile/ aspectele care ţi-au plăcut? Motivează.
4. Ce aspecte ale activităţii la agentul economic nu ţi-au plăcut? Motivează.
13 din 93
Elev:
Clasa: a XI- a
Perioada: S 2
Teme:
Sarcini de lucru:
desfăşurat?
14 din 93
15 din 93
Elev:
Clasa: a XI- a
Perioada: S 3
Teme:
Sarcini de lucru:
desfăşurat?
16 din 93
17 din 93
Fi
şa
de
lu
cr
u
1
Diagnosticarea funcţionării motorului
Unitatea de competenţă Competenţa

Specifică defectele posibile ale
Diagnosticarea automobilului componentelor automobilului şi cauzele
Studiaţi cu atenţie informaţiile cuprinse în fişa de documentare 1(din capitolul anexe) şi rezolvaţi sarcinile
din fişa de lucru.
.
I Defecţiuni posibile ale chiulasei şi cauza lor.
Exerciţiul 1:
Completaţi spaţiile punctate astfel încât afirmaţiile să fie corecte:
Fisurarea sau spargerea chiulasei sau blocului motor este cauzată de:
a. suprasolicitarea motorului la turaţii şi …… mari;
b. …… incorecte;
c. Înfundarea căilor instalaţiei de ……;
d. …… apei în instalaţia de răcire;
e. Pornirea motorului cu lichid de răcire ……;
f. Completarea cu apă …… când motorul este supraîncălzit;
Exerciţiul 2:
Incercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:
Deformarea sau corodarea suprafeţei de ansamblare a chiulasei cu blocul motor poate fi cauzată de:
a. neetanşeitatea colectorului de evacuare;
b. uzura locaşurilor tacheţilor;
c. prelucrare sau materiale necorespunzatoare ale chiulasei.
Exerciţiul 3:
Urmăriţi cu atenţie explicaţiile tutorelui referitoare la defecţiuni posibile ale chiulasei şi stabiliţi, prin
săgeţi, corespondenţa dintre afirmaţiile din coloana A şi coloana B:
18 din 93
A B
a. simptom (efect) a. fisurarea sau spargerea chiulasei;

b. defecţiune b. înfundarea căilor instalaţiei de răcire;
c. cauza c. supraîncălzirea motorului.
II Diametre paliere arbore cu came (mm) Măsuraţi diametrul exterior al

fiecărui palier al arborelui cu came
(în mm ).
1
Treceţi valorile obţinute în tabelul următor
şi precizaţi dacă uzurile se încadrează în
2
toleranţele prescrise în fişa de
documentare.
3
19 din 93
Fişa de lucru 2
Diagnosticarea functionarii motorului
Unitatea de competentă Competenta

Diagnosticarea automobilului Precizeaza parametrii de stare si parametrii
de diagnosticare pentru fiecare componenta
auto.
din fişa de lucru.
.
I Corectarea turatiei la relanti (injectie benzina).
Exercitiul 1:
Incercuieste litera corespunzatoare raspunsului corect:
1. Corectarea electrica a turatiei de ralanti, in functie de tensiunea bateriei si de bilantul electric,
incepe cand tensiunea devine mai mica de:
a. 11 V;
b. 12 V;
c. 12.8 V;
2. Corectarea electrica incepe de la turatia de ralanti nominala si poate atinge o suplimentare de
maxim:
a. 150 rot/min;
b. 50 rot/min;
c. 250 rot/min;
3. Turatia nominala de ralanti pentru motoarele Logan de 1.4 (K7J) si 1.6 (K7M) este de:
a. 850 rot/min;
b. 752 rot/min;
c. 900 rot/min;
4. Corectarea adaptiva a turatiei de ralanti se produce:
a. daca temperatura apei este mai mare de 80˚C, la 20s dupa pornirea motorului;
b. daca temperatura este mai mica de 60˚C, imediat dupa pornirea motorului;
20 din 93
c. daca temperatura apei este intre 60-80˚C, in orice moment.
II Identificaţi şi notaţi pe desen poziţia senzorilor ce indică valorile presiunii şi a

temperaturii aerului
Unitatea de competenta Competenta

Diagnosticarea automobilului Alege metode si mijloace folosite la
Fişa de lucru 3
Studiaţi cu atenţie informaţiile cuprinse în fişa de documentare 3(din capitolul anexe) şi rezolvaţi
sarcinile din fişa de lucru .
Exercitiul 1:
Completati spatiile punctate astfel incat afirmatiile sa fie corecte.
Diagnosticarile inregistrate de sistemul OBD sunt:

a. diagnosticarile ……
b. diagnosticarea …… de combustie
21 din 93
c. diagnosticarea functionala a …… de oxigen amonte
d. diagnosticarea ……
Exercitiul 2:
Incercuieste litera corespunzatoare raspunsului corect.
1. Diagnosticarile electrice sunt efectuate in mod:
a. continuu;
b. intermitent;
c. cand este necesar.
2. Aprinderea indicatorului luminos OBD indica soferului ca trebuie sa:
a. deschida usile;
b. accelereze pana la stingerea lui;
c. duca vehiculul la reparat.
3. Daca, dupa parcurgerea demersului de diagnosticare cu testerul CLIP, conform schemei
logice, simptomul defectului persista, mecanicul auto trebuie să:
a. abandoneze testarea;
b. solicite asistenta tehnica;
c. ceară lamuriri clientului.
Metodă de strângere chiulasă
Exercitiul 3:
a) Notaţi pe desen în spaţiul corespunzător,poziţia şuruburilor garniturii de chiulasă.
b) Efectuaţi strângerea şuruburilor garniturii de chiulasă, respectând ordinea indicată în fişa de

documentare.
22 din 93
Fisa de lucru 4

Diagnosticarea automobilului Utilizeaza tehnici si tehnologii de control, verificare si
masurare pentru stabilirea diagnosticului
din fişa de lucru.
I Verificarea jocului supapelor

Exercitiul 1:
Verificaţi jocul supapelor cu ajutorul calibrelor de interstiţii şi comparaţi valorile obţinute, cu cele indicate
în fişa de documentare.
II Diagnosticarea functionarii motorului cu injectie benzina cu ajutorul testerului asistat pe

calculator CLIP
Exercitiul 1:
23 din 93
Completati spaţiile , astfel incât afirmaţiile sa fie corecte:
Daca defectul nu este confirmat, verificati:
a. Cablurile …………………..care corespund defectului;
b. ……………………acestor cabluri ( oxidare, pini indoiti, etc);
c. …………………..electrica a elementului detectat defect;
d. Starea cablurilor electrice (………………topita sau intrerupta, frecari).
Exercitiul 2 :
Incercuieste litera corespunzatoare raspunsului corect:
Pentru un defect prezent, se aplica demersul indicat in :
a. Manualul mecanicului auto;

b. Capitolul ‘’Interpretare defecte’’ din Manualul de reparatii’
c. Nota tehnica.
ANEXE
Sfaturi pentru diagnosticarea automobilului şi întreţinerea şi repararea automobilului
 Diagnosticarea automobilului se realizează în ateliere de specialitate sau laboratoare

industriale corespunzător dotate cu scule ,dispozitive şi verificatoare de ut’ltimă generaţie.
 Personalul tehnic de execuţie şi elevii practicanţi trebuie să fie bine instruiţi din punct de
vedere al specializărilor cât şi al echipamentului de lucru şi de protecţie pentru evitarea
accidentelor de muncă şi al îmbolnăvirilor profesionale.
 Spaţiile de lucru şi de deservire trebuie să fie igienic întreţinute cu un microclimat
corespunzător, bine iluminat fără zgomote şi trepidaţii,fără pulberi industriale şi lipsite de
noxe chimice.
 La întreţinerea şi repararea automobilului trebuie să avem în vedere aceleaşi lucruri ca şi la
diagnosticare ,în plus utilajele de transportat şi de ridicat trebuie să fie în perfectă stare de
funcţionare.
 Utilajele existente în atelierele de întreţinere şi reparaţii trebuie să aibă cartea tehnică
completată la zi şi norme de săbătate şi securitate în muncă în dreptul fiecărui utilaj.
24 din 93
Fişa de documentare 1

Diagnosticarea automobilului Specifică defectele posibile ale
componentelor automobilului si cauzele
aparitiei acestora
1. Componentele principale ale motorului.

Motorul este alcătuit din mecanismul motor, sistemele şi instalaţiile auxiliare (mecanismul de
distribuţie, instalaţia de alimentare cu combustibil, instalaţia de aprindere, instalaţia de răcire şi instalaţia
de ungere) necesare realizării procesului de funcţionare şi sistemul de pornire.
Componentele principale ale mecanismului motor:
a. Organele fixe: blocul motor cu cilindrii, chiulasa, repartitorul de admisie, colectorul de evacuare,
carterul de ulei, capace, garnituri, elemente de strângere şi fixare;
b. Organele mobile: arborele cotit, bielele, pistoanele, segmenţii, bolţul pistonului, semicuzineţii,
volantul, amortizorul de oscilaţii.
Defecţiuni posibile ale chiulasei şi cauza lor
Defecţiunea Simptom (efect) Cauza

25 din 93
Arderea garniturii de -scăderea nivelului -strangerea incorecta sau
chiulasa lichidului de răcire; insuficienta a chiulasei,
-creşterea nivelului de ulei, prelucrarea incorecta a
amestecat cu apă suprafetelor de etansare
(emulsionat); dintre blocul motor si
-prezenţa uleiului în bazinul chiulasa, montarea
superior al radiatorului; necorespunzatoare a
-bule de gaz în radiator sau garniturii, detonatiile
vasul de expansiune, la motorului, suprasolicitarea
accelerare; motorului, lichid de racire
-întreruperi la aprindere. insuficient sau
necorespunzator.
Fisurarea sau spargerea -functionarea neregulata a -suprasolicitarea motorului
chiulasei motorului; la turatii si sarcini mari,
-scaderea nivelului reglaje incorecte, infundarea
lichidului de racire; cailor instalatiei de racire,
-cresterea nivelului uleiului, inghetarea apei in instalatia
amestecat cu apa de racire, pornirea
(emulsionat); motorului cu lichid de racire
-picaturi de ulei in instalatia insuficient, completarea cu
de racire; apa rece cand motorul este
-supraincalzirea motorului supraincalzit.
(pana la gripare);
-prelingeri de lichid de
racire si emanare de vapori.
Deformarea sau corodarea -prezenta gazelor in -prelucrare sau materiale
suprafetei de asamblare a instalatia de racire; necorespunzatoare;
chiulasei cu blocul motor -scadere nivelului de lichid -stingerea incorecta sau
de racire ; insuficienta a chiulasei;
-cresterea nivelului de ulei. -racire defectuasa.
Diametre paliere arbore cu came (mm)

2. Control diametre paliere
arbore cu came.
1 37,957 ± 0,012
2 40,957 ± 0,012
3 41,257 ± 0,012
4 41,557 ± 0,012
5 41,957 ± 0,012
26 din 93

Diagnosticarea automobilului Precizează parametrii de stare şi parametrii
de diagnosticare pentru fiecare componentă
auto.
I Corectarea turaţiei la relanti (injecţie benzina)
Corectarea electrică în funcţie de tensiunea bateriei şi de bilanţ electric.
Această corectare are drept scop să compenseze scăderea de tensiune datorată pornirii consumatorului
atunci când bateria este slab încarcată. Pentru aceasta, turaţia de relanti este mărită, permiţând astfel să
crească rotaţia alternatorului şi, în consecinţă, tensiunea bateriei.
Cu cât tensiunea este mai mică, cu atât corectarea este mai importantă. Corectarea turaţiei este variabilă.
Ea începe atunci cand tensiunea devine mai mică de 12,8 V. Corectarea începe de la turaţia de relanti
nominală şi poate atinge maxim 150 rot/min suplimentare.Corectare adaptivă turaţie ralanti.
În condiţiile normale de funcţionare la cald, valoarea Raportului Ciclic de Deschidere ralanti variază între
o valoare ridicată şi o valoare scazută pentru a obţine turaţia de ralanti nominală.
În urma unei dispersii de funcţionare (rodaj, înfundare motor), valoarea Raportului Ciclic de Deschidere
ralanti se poate gasi aproape de valoarea ridicată sau scăzută.
27 din 93
Corectarea adaptivă asupra Raportului Ciclic de Deschidere ralanti permite să se compenseze variaţiile
lente ale necesarului de aer al motorului, pentru a recentra Raportul Ciclic de Deschidere pe o valoare
nominala medie.
Această corectare nu este efectivă decât dacă temperatura apei este mai mare de 80°C, 20 s după
pornirea motorului şi dacă suntem în faza de reglare ralanti nominal.
Valori RCO ralanti şi corectarea sa adaptivă:
Parametru Motor K7J Motor K7M
Turaţie motor 752 rot/min. 752 rot/min.

RCO ralanti 7% < x <19% 8% < x < 20%
Indice de adaptare 64 < x < 192 64 < x < 192
îmbogăţire ralanti
La fiecare oprire a motorului, calculatorul efectuează un recalaj al motorului pas cu pas poziţionandu-l la
limita inferioară. Această funcţie numită "recalaj" este menţinută timp de 8 s.
Interpretarea acestor parametrii:
În cazul unui exces de aer (priza de aer, tampon clapeta fluture dereglat,...), turaţia de ralanti creşte,
valoarea RCO ralanti scade pentru a reveni la turaţia de ralanti nominal; valoarea corectarii adaptive a
RCO ralanti scade pentru a recentra funcţionarea reglării ralanti-ului.
În cazul unei lipse de aer (infundare, etc.), raţionamentul este inversat, RCO ralanti creşte şi corectarea
adaptiva creşte de asemenea, pentru a recentra funcţionarea ralanti-ului la o valoare nominală medie.
IMPORTANT
După ştergerea memoriei calculatorului, porniţi obligatoriu motorul apoi opriţi-l pentru a permite recalajul
motorului pas cu pas. Reporniţi-l şi lăsaţi-l să funcţioneze la ralanti pana cand atinge turaţia de ralanti
nominal, pentru ca, corectarea adaptivă să se poata recala.
II Implantare elemente (injecţie benzină).
28 din 93
4- Senzor temperatură aer; 5- Senzor de presiune aer

Diagnosticarea automobilului Alege metode si mijloace folosite la
I Diagnosticarea functionarii motorului, a uzurii componentelor, se poate realiza prin diferite

metode si cu anumite mijloace.
Metode utilizate pentru diagnosticare:
b. consultarea documentatiei (manual de reparatie, note tehnice) pe baza relatiei “defectiune-cauza-
efect”;
29 din 93
c. probe si verificari functionale;
d. masurarea uzurii componentelor dupa demontare;
e. diagnosticarea externa, asistata pe calculator;
f. diagnosticare la bord;
Mjloace utilizate pentru diagnosticare:
a. observari vizuale, auditive etc.
b. mijloace de masura, verificare si control specifice;
c. standuri de proba, echipamente de testare externa, neasistate de calculator;
d. testere asistate;
e. echipamente/sisteme de diagnosticare la bord (OBD).
Sistemul de diagnosticare la bordul automobilului (OBD).

Acest sistem functioneaza astfel:
Acest vehicul este echipat cu sistemul de diagnosticare OBD (" Diagnosticare la Bord ") care se
caracterizează prin: atunci când o anomalie care provoacă o poluare excesivă este detectată, un indicator
luminos se aprinde pe tabloul de bord (indicator luminos OBD). Acest indicator luminos indică
şoferului că trebuie să îşi ducă vehiculul la reparat.
Diagnosticările înregistrate de OBD sunt:

• diagnosticările electrice,
• diagnosticarea rateurilor de combustie,
• diagnosticarea funcţională a sondei de oxigen amonte,
• diagnosticarea catalizatorului.
• Diagnosticările electrice şi diagnosticarea rateurilor de combustie sunt efectuate în
continuu.Diagnosticarea funcţională a sondei de oxigen amonte şi diagnosticarea catalizatorului sunt
efectuate o singură dată prin rulaj, cu condiţia ca, condiţiile de diagnosticare adecvate să fie întrunite:
-condiţii de temperatură aer şi apă,
-condiţie de viteză (interval de valori),
-condiţii motor (presiune colector, turaţie, intervale de valori şi stabilitate),
-temporizare pornire.
Diagnosticarea externa, asistata pe calculator.

Se utilizeaza un tester asistat (denumit CLIP), care se cupleaza la portalurile specifice ale
automobilului, conform instructiunilor constructorului.
Demersul operatiilor de diagnosticare pentru functionarea sistemului de injectie cu ajutorului
testerului asistat CLIP este reprezentat in schema logica de mai jos:
30 din 93
Rezultatele diagnosticarii sunt prezentate atat asistat pe calculator cat si pe hartie, pe fisa de diagnosticare.
II Metodă de strângere chiulasă
31 din 93
ATENŢIE
Pentru a obţine o strângere corectă a şuruburilor,
extrageţi cu ajutorul unei seringi uleiul care se
poate găsi în găurile de fixare din chiulasă.
ATENŢIE
Înlocuiţi sistematic toate şuruburile chiulasei
după o demontare.
ATENŢIE
Ungeţi filetele şi sub capurile şuruburilor noi.
Metodă de strângere pentru o garnitură de chiulasă nemetalică:

- strângeţi la cuplu şuruburile (1) şi (2)20 N.m,
- strângeţi la unghi şuruburile (1) şi (2)100° ± 6°,
- strângeţi la cuplu şuruburile (3), (4), (5) şi (6)20 N.m,
-strângeţi la unghi şuruburile (3), (4), (5) şi (6) 100° ± 6°,
- strângeţi la cuplu şuruburile (7), (8), (9) şi (10) 20 N.m,
32 din 93
Stabilizare 3 min.
-desfaceţi şuruburile (1) şi (2),
-strângeţi la cuplu şuruburile (1) şi (2) 20 N.m,
-strângeţi la unghi şuruburile (1) şi (2) 110° ± 6°,
-desfaceţi şuruburile (3), (4), (5) şi (6),
-strângeţi la cuplu şuruburile (3), (4), (5) şi (6) 20 N.m,
-desfaceţi şuruburile (7), (8), (9) şi (10),
-strângeţi la cuplu şuruburile (7), (8), (9) şi (10)20 N.m,

-strângeţi la unghi şuruburile (7), (8), (9) şi (10) 110° ± 6°.
ATENŢIE
Nu strângeţi din nou şuruburile chiulasei după aplicarea acestei proceduri.
Metodă de strângere pentru o garnitură de chiulasă metalică:

-strângeţi în ordine şi la cuplu şuruburile de fixare a
chiulasei (20N.m),
-controlaţi ca toate şuruburile să fie bine strânse la
cuplu (20 N.m),
-strângeţi în ordine şi la unghi şuruburile de fixare a

chiulasei (220° ± 10°).
ATENŢIE
Nu strângeţi din nou şuruburile chiulasei după aplicarea acestei proceduri.
33 din 93
I Valorile de reglaj al jocurilor supapelor de admisie şi evacuare, ale motorului.
- Admisie: de la 0,10 la 0,15 mm

- Evacuare: de la 0,25 la
- 0,30 mm (fără schimbare supape)
- Evacuare: de la 0,20 la 0,25 mm (cu schimbare supape)
I I Diagnosticarea functionarii motorului cu injectie benzina cu ajutorul testerului asistat pe

calculator CLIP
Pentru a diagnostica starea functionala a sistemelor automobilului, se cupleaza testerul CLIP la

conexiunile calculatoarelor proprii ale acestuia si se respecta demersul operatiilor de diagnosticare,
conform schema logica si instructiunile prezentate in Manualul de reparatii al vehiculului indicat de
constructor.
Defectele sunt considerate prezente sau memorate, la punerea in functiune a testerului de
diagnosticare, fara actiune asupra elementelor sistemului verificat.
Pentru un defect prezent, se aplica demersul indicat in capitolul ‘’ Interpretare defecte’’ din
Manualul de reparatii.
Pentru un defect memorat, notati defectele afisate si aplicati capitolul ‘’ Instructiuni’’.
Daca defectul este confirmat, aplicand instructiunile, pana este prezenta. Tratati defectul.
Daca defectul nu este confimat, verificati :
- Cablurile electrice care corespund defectului;
- Conectorii acestor cabluri (oxidare, pini indoiti, etc.);
- Rezistenta electrica a elementului detectat defect;
- Starea cablurilor electrice (izolatie topita sau intrerupta, frecari).
Cu ajutorul testerului asistat se realizeaza o diagnosticare a starilor si parametrilor de functionare,

in conditii controlate.
Daca o stare nu functioneaza sau daca un parametru este in afara tolerantelor, consultati pagina
de diagnosticare corespondenta.
Rezultatele diagnosticarii sunt prezentate atat asistat pe ecranul calculatorului, cat sip e support
de hartie, sub forma de Fisa de diagnosticare, model anexat.
34 din 93
35 din 93
36 din 93
Modalitatea de evaluare
În timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu maistrul instructor vă vor evalua în
permanenţă, pe baza unei fişe de observaţie/evaluare. Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a
competenţelor tehnice (de diagnosticare a automobilului), cât şi comportamentul şi modalitatea voastră de
integrare în activitatea atelierului de diagnosticare (disciplină, punctualitate, responsabilitate în rezolvarea
sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al atelierului de diagnosticare).
La finalul modulului, tutorele împreună cu maistrul instructor responsabil cu urmărirea derulării
stagiului de pregătire practică, vor evalua nivelul la care aţi dobândit competenţele pe baza fişei de
observaţie/evaluare, a unei probe orale/interviu şi a unei probe practice.
Proba practică va consta în realizarea unei lucrări de depistare a defectelor specifice
componentelor automobilului şi cauzele apariţiei acestora . Proba practică se va desfăşura în ultima
săptămână a studierii modulului Diagnosticarea automobilului.
Împreună cu tutorele veţi alege tema de lucru ,S.D.V.-urile şi durata executării ei. Dacă în ultima
săptămână a modulului nu va fi programată nicio probă practică, maistrul instructor sau tutorele vă va
comunica ziua şi ora la care proba practică se va desfăşura la şcoală pe o machetă sau panoplie pusă la
dispoziţie de aceştia.
Proba orală va fi asociată probei practice, prin întrebările care vă vor fi adresate, verificându-se
următoarele:
- enunţarea temei;
- stabilirea S.D.V.-urilor ;
- enumerarea factorilor ce care au influenţat apariţia defectelor;
- reguli ce se impunpentru evitarea defectelor depistate;
- efectuarea probelor de funcţionare a mecanismelor;
Rezultatul acestei evaluări va sta la baza evaluării voastre de către maistrul instructor responsabil cu
derularea stagiului de pregătire practică.
37 din 93
PROIECT
Realizaţi un proiect cu tema ,,Diagnosticarea automobilului “ având în vedere defectele posibile ale
componentelor automobilului şi cauzele apariţiei acestora.
Proiectul poate fi realizat individual sau în grup.

Decideţi asupra modului în care doriţi să lucraţi şi comunicaţi-l maistrului instructor şi tutorelui.
Important pentru realizarea proiectului:
Stabiliţi graficul de realizare a proiectului consultând maistrul instructor şi tutorele.

Stabiliţi planul de lucru şi etapele proiectului.
Precizaţi rolurile în echipa de lucru, pe capitole.
Pe parcursul realizării proiectului:

-culegeţi date şi informaţii referitoare la diagnosticarea automobilului , din caietul de practică şi din
publicaţiile de specialitate.
-observaţi modul de lucru al colegilor voştrii şi al muncitorilor pe lângă care efectuaţi practica.
-analizaţi propriile voastre lucrări şi formulaţi concluzii.
Proiectul va cuprinde :
-argumentul ( date referitoare la istoria automobilului şi metodele de diagnosticare);
-cuprins;
-date referitoare la tema propusă pe capitole şi subcapitole
-planşe cu organe de maşini predispuse la apariţia defectelor ;
- desene în format A 4
-diagrame;
-tabele cu parametrii înregistaţi în timpul diagnosticării;
-recomandările voastre privind metodele de recondiţionare a defectelor întâlnite;
-norme privind sănătatea şi securitatea în muncă şi de prevenire şi stingere a incendiilor;
-bibiliografie.
Proiectul face parte din portofoliul stagiului de pregătire practică.
Observaţie
Fixarea temelor de proiect se va realiza de către maistrul instructor şi tutore la sfârşitul fiecărui
modul iar ca teme vor fi fixate unităţi de competenţă şi competenţe de la modulul I- ,,Diagnosticarea
automobilului”, de la modulul II -,,Întreţinerea şi repararea automobilului “ şi de la modulul III
,, Exploatarea instalaţiilor electrice ale mijloacelor de transport”.
Temele vor fi repartizate individual sau în grup funcţie de volumul informaţiilor de parcurs.
38 din 93
PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ
Portofoliul stagiului de pregătire practică trebuie să fie oglinda activităţii şi a progresului vostru pe
parcursul derulării lui. În portofoliul de practică veţi include:
-jurnalul de practică;
-fişele de lucru;
-proiectul.
Acestea sunt componentele obligatorii ale portofoliului. Puteţi include în portofoliul de practică şi
alte materiale realizate de voi pe parcursul pregătirii practice pe care le consideraţi relevante pentru
îmbogăţirea cunoştinţelor în pregătirea de specialitate. De asemenea în portofoliu mai puteşi include
fotografii ale lucrărilor pe care le aţi realiuzat cu prilejul activităţilor didactice desfăşurate la obiectele de
specialiltate.
Solicitaţi tutorelui vostru observaţii scrise referitor la instrumentele de lucru şi la lucrările realizate
de voi. Includeţi în portofoliu însemnările maistrului instructor şi ale tutorelui.
Foarte important
Portofoliul va fi un element important în evaluarea activităţii voastre pe parcursul stagiului de

pregătire practică.
39 din 93
Aprecierea activităţii elevului de către agentul economic
Elev:
Clasa:
Perioada:
Modul:
Apreciaţi că activitatea elevului a fost:
Foarte bună ¨ Bună ¨ Satisfăcătoare ¨ Nesatisfăcătoare ¨
Comentarii:
Deprinderi practice: .......................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
Comportament:
......................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
Sfaturi:
..........................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
Data Tutore
40 din 93
BIBLIOGRAFIE
GH. FRĂŢILĂ, MARIANA FRĂŢILĂ, - Automobile, cunoaştere,întreţinere şi reparare

ST.SAMOILĂ Editura Didactică şi pedagogică R.A.
Bucureşti, 2008
STERIAN SAMOILĂ, GHEORGHE TOCAIUC, - Instalaţii şi echipamente auto,

GABRIEL CORDONESCU Tehnologia meseriei electrician auto
Editura Didactică şi pedagogică R.A. Bucureşti,1994
- Manual de service –Dacia Logan
41 din 93
Modulul II: ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA AUTOMOBILULUI
Pe parcursul modulului (Întreţinerea şi repararea automobilului ), veţi dobândi următoarele competenţe

propuse de Standardele de Pregătire Profesională al calificării Mecanic auto:
Competenţe

1.Alege mijloacele necesare executării operaţiilor de
Întreţinerea şi repararea întreţinere şi reparare a automobilelor
automobilului
2. Execută operaţii de întreţinere a automobilelor.
3. Execută operaţii de reparare a automobilelor.
42 din 93
Obiective
competenţă
1.Să enumere mijloacele necesare
1.Alege mijloacele necesare executării executării operaţiilor de întreţinere şi
operaţiilor de întreţinere şi reparare a reparare a componentelor şi
automobilelor. echipamentelor auto.
2. Să precizeze rolul mijlocului în cadrul
operaţiei de întreţinere şi reparare.
3. Să evalueze din punct de vedere
calitativ mijloacelor necesare executării
operaţiilor de întreţinere şi reparare.
4. Să enumere operaţiile de întreţinere a

automobilelor .
2.Execută operaţii de întreţinere a
5. Să precizeze fazele operaţiilor de
Întreţinerea şi automobilelor întreţinere a automobilelor .
repararea 6. Să indice ordinea de executare a
automobilului operaţiilor.
7. Să execute operaţiile în conformitate
cu documentaţia tehnologică.
8. Să respecte prescripţiile privind
utilizarea mijloacelor specific.
3. Execută operaţii de reparare a 9. Să enumerare operaţiile de reparare a
automobilelor automobilelor
10. Să precizeze fazele operaţiilor de
reparare a automobilelor
11. Să indice ordinea de executare a
operaţiilor de reparare a automobilelor.
12. Să execute operaţiile de reparare în
conformitate cu documentaţia
tehnologică.
13. Să respecte prescripţiile privind
utilizarea mijloacelor specific.
43 din 93
Instruirea voastră în stagiul de pregătire practică vizează formarea competenţelor ce se dezvoltă în

cadrul modulului – Întreţinerea şi repararea automobilului, conform Standardului de pregătire
profesională. O cale eficientă de atingere a acestui deziderat este folosirea instrumentelor de lucru
propuse în acest caiet de practică.
Competenţa Obiectivul Instrumente de lucru

1.Alege mijloacele necesare 1,2,3 Fişa de documentare 5
executării operaţiilor de Fişa de lucru 5
întreţinere şi reparare a
automobilelor
2. Execută operaţii de 4,5,6,7,8 Fişa de documentare 6
întreţinere a automobilelor. Fişa de lucru 6
3. Execută operaţii de reparare 9,10,11,12,13 Fişa de documentare 7
a automobilelor. Fişa de lucru 7
44 din 93
Elev:
Clasa: a XI- a
Perioada: S
Modul II: ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA AUTOMOBILULUI
Teme:
Sarcini de lucru:
desfăşurat?
2. Ce lucruri noi ai învăţat să faci în ceea ce priveşte intretinerea si repararea automobilului?
45 din 93
46 din 93
Elev:
Clasa: a XI- a
Perioada: S 2
Teme:
Sarcini de lucru:
desfăşurat?
47 din 93
48 din 93
Elev:
Clasa: a XI- a
Perioada: S 3
Teme:
Sarcini de lucru:
desfăşurat?

49 din 93
50 din 93
Fişa de lucru 5
Intretinerea şi repararea motorului

Intretinerea si repararea Alege mijloacele necesare executarii
automobilului operatiilor de intretinere si reparare a
automobilelor.
Exercitiul 1:
Intretinerea mecanismului biela-manivela se face prin operatii de control si verificare functionala

ca:
- verificarea …… usoare a motorului;
- controlul …… de evacuare;
- controlul …… in cilindrii;
- determinarea starii tehnice a ……
Exercitiul 2:
2.1. Pentru demontarea-remontarea filtrului de ulei motor se utilizeaza:

a. dispozitiv specializat;
b. cheie franceza;
c. cheie tubulara.
2.2. Controlul presiunii uleiului de motor trebuie sa fie efectuat:

a. cu motorul cald, la aprox. 80˚C;
b. cu motorul cald, la 110-120˚C;
c. cu motorul pornit, imediat dupa pornire.
51 din 93
Fişa de lucru 6

Întreţinerea şi repararea Execută operaţii de întreţinere a
automobilului automobilelor
Exerciţiul 1:
Completaţi spaţiile punctate astfel încât afirmaţiile să fie corecte.
a. Activităţile de întreţinere a autovehiculelor se desfăşoară în centre Service …… în conformitate

cu …… impuse de constructori;
b. Activităţile de revizie se desfăşoară în funcţie de …… efectuat (la 10.000/15.000 km, in functie
de model) sau la un an de zile, pentru operatii …… de utilizare;
c. Activitatile de intretinere se desfasoara in baza unor proceduri/procese …… documentate, cu
respectarea …… proprii de securitate si sanatate a muncii specifice.
Exercitiul 2:
Încercuieşte litera corespunzatoare răspunsului corect.
Înlocuirea filtrului de aer se efectuează la:

a. 20.000 km;
b. 60.000 km;
c. Fiecare schimb de ulei motor.
Exercitiul 3:
Identifică părţile componente în cazul schemei de verificare a supapei cu ajutorul comparatoarelor :
1 ------------------------------------
2 ------------------------------------
3 ----------------------------------
4 ------------------------------------
52 din 93
Fisa de lucru 7
Intretinerea si repararea Executa operatii de reparare a

automobilelor automobilelor
I Inlocuire curea de distributie
Exercitiul 1:

Sculele si dispozitivele indispensabile pentru inlocuirea curelei de distributie sunt:
a. Suport de …… motor cu reglaje multiple, cu chingi de mentinere;
b. Calibru tija de …… punct mort superior;
c. Dispozitiv de …… curea distributie;
d. …… de curea de distributie;
e. Aparat de control …… curele (frecventmetru).
Exercitiul 2:
2.1. Pentru inlocuirea curelei de distributie, vehiculul se dispune pe:

a. Elevator cu o coloana;
b. Elevator cu doua coloane;
c. Cric.
2.2. Reglarea tensiunii curelei cu ajutorul dispozitivului de control tensiune se face la valoarea de:
a. 165 daN;
b. 120 Nm;
c. 165 Hz.
53 din 93
PROIECT
Realizaţi un proiect cu o temă la alegere legată de operaţiile de întreţinere şi reparare a

automobilului învăţate în săptămânile de practică alocate modulului ,,Întreţinerea şi repararea
automobilului “ .



-culegeţi date şi informaţii referitoare la piesa ,subansamblul sau ansamblul , la care se referă tema
aleasă.
-descrieţi operaţiile de întreţinere sau de reparare efectuate în timpul practicii asupra piesei,
ansambului sau subansamblului, inspirându-vă şi din caietul de practică şi publicaţiile de specialitate.
-argumentul ( date referitoare la rolul şi importanţa piesei,ansamblului sau subansamblului ales, în
funcţionarea automobilului);
-cuprins;
-date referitoare la tema propusă pe capitole şi subcapitole;
-planşe cu organe de maşini ,piese,ansambluri şi subansambluri ;
-diagrame;
-tabele cu parametrii de stare şi de funcţionare;
-recomandările voastre privind metode şi mijloacele folosite pentru întreţinerea şi repararea
piselor,subansamblurilor sau ansamblurilor;
-bibiliografie.
54 din 93
-fişele de lucru;
-proiectul.
specialiltate.
Foarte important

55 din 93
În timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu maistrul instructor vă vor
evalua în permanenţă, pe baza unei fişe de observaţie/evaluare.
Vor fi evaluate :
- nivelul de dobândire a competenţelor de a selecta mijloacele folosite la repararea şi întreţinerea
automobilul;
-abilităţile de utilizare a mijloacelor folosite la repararea şi întreţinerea automobilul;
- formarea competenţelor de a întreţine şi repara componentele automobilului;
-comportamentul şi modalitatea voastră de integrare în activitatea atelierului de întreţinere şi
reparaţii (disciplină, punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de
ordine interioară al atelierului).
observaţie/evaluare, a unei probe orale/interviu şi a unei probe practice.
Proba practică va consta în realizarea unei operaţii de întreţinere sau reparare a componentelor
automobilului . Proba practică se va desfăşura în ultima săptămână a studierii modulului ,,Întreţinerea şi
repararea automobilului” .
Împreună cu tutorele veţi alege tema de lucru ,S.D.V.-urile şi durata executării ei. Dacă în ultima
săptămână a modulului nu va fi programată nicio probă practică, maistrul instructor sau tutorele vă va
comunica ziua şi ora la care se va desfăşura proba practică .
Proba orală va fi asociată probei practice, prin întrebările care vă vor fi adresate, verificându-se
următoarele:
- enunţarea temei;
- stabilirea S.D.V.-urilor ;
- enumerarea fazelor operaţiilor de întreţinere sau reparare;
- respectarea normelor de S.S.M şi S.U. ce se impun în timpul acestor operaţii;
- selectarea corectă a mijloacelor necesare executării operaţiilor de întreţinere şi reparaţii.
- efectuarea probelor de funcţionare a mecanismelor;
56 din 93
ANEXE

Intretinerea si repararea automobilului Alege mijloacele necesare executarii
operatiilor de intretinere si reparare a
automobilelor.
Intretinerea si repararea motorului.
A.Intretinerea si repararea organelor fixe.
A1. Operatiile de intretinere si periodicitatea acestora sunt:
-strangerea suruburilor si prezoanelor de fixare a axului culbutorilor la fiecare 50.000 km (sau la

nevoie);
-strangerea chiulasei la rece la fiecare 50.000 km (sau la nevoie);
-strangerea capacului culbutorilor, capacul tachetilor la fiecare 30.000 km (sau la nevoie);
-strangerea colectoarelor de admisie, de evacuare si a tubulaturii aferente la fiecare 50.000 km (sau
la nevoie);
-verificarea fixarii motorului pe suportii cadrului sau caroseriei automobilului;
-verificarea etanseitatii imbinarilor chiulasei, capacului, baii de ulei etc.
-controlul integritatii constructive si functionale ale componentelor organelor fixe.
A2. Operatiile de reparare sunt:

-repararea blocului motor;
-repararea cilindrilor;
-repararea chiulasei;
-repararea colectoarelor de admisie si evacuare.
B. Intretinerea si repararea organelor mobile.
B1. Intretinerea mecanismului biela-manivela.
Intretinerea mecanismului biela-manivela se face prin operatii de control si verificare functionala

ca:
-verificarea pornirii usoare a motorului;
-controlul fumului de evacuare;
-controlul presiunii in cilindrii;
-determinarea starii tehnice a mecanismului cilindru-piston-segmenti fara demontarea motorului;
-urmarirea depresiunii prin colectorul de admisie.
B2. Repararea mecanismului biela-manivela.
Repararea mecanismului biela-manivela se face cu ocazia reviziilor reparatiilor accidentale sau

reparatiilor curente ale automobilului. Acestea cuprind:
57 din 93
-inlocuirea pistoanelor;
-repararea bolturilor de piston;
-inlocuirea segmentilor;
-repararea bielei;
-repararea arborelui cotit.
C. Intretinerea si repararea instalatiei de ungere.
C1. Operatiile de intretinere sunt:

- verificarea nivelului de ulei din baie;
- controlul etanseitatii in baia de ulei, lagarelor marginale de la arborele cotit, busoane, filtre,
capace, chiulasa si tacheti;
- ungerea lagarelor;
- curatirea racitorului de ulei.
C2. Operatiile de reparatii se realizeaza la urmatoarele componente:

- pompa de ulei;
- baia de ulei;
- filtrele de ulei;
- manometrul de ulei si traductorul.
Mijloacele de lucru utilizate la intretinerea si repararea motorului automobilului (scule,

dispozitive, utilaje si instalatii pentru montare, demontare, ridicare, fixare, transport, respectiv standuri,
verificatoare, instrumente si aparate de masura si control) sunt cele indicate de constructor in Manualul de
reparatii si a notelor tehnice, care asigura realizarea criteriilor de calitate a executiei operatiilor: precizie,
aplicabilitate, manevrabilitate.
Pentru exemplificare: verificare presiune ulei motor si inlocuire filtru ulei de motor.
Verificare presiune ulei
I.Control
Scule si dispozitive specializate indispensabile

Mot. 836-05 Ansamblu de masurare presiune ulei in cutie
Asigurati-va ca nivelul de ulei motor sa fie intre reperele “MINIM” si “MAXIM”.
58 din 93
Utilizati dispozitivul (Mot. 836-05) si o dulie lunga de 22 mm.
Controlul presiunii uleiului trebuie sa fie efectuat cu motorul cald (aprox. 80˚C).
II. Utilizare
Motor K7J Motor K7M
Bransati manometrul in locul contractorului de presiune ulei.
III. Control motor
Motor K7J, K7M:

- ralanti: 1 bar
- 3.000 rot/min: 3 bari
-
Strangeti la cuplu contactorul de ulei ( 3.5 daNm ).
Inlocuire filtru ulei motor
Scule si dispozitive specializate indispensabile.
Mot. 1329 capac filtru de ulei diametru 76 mm
59 din 93
Demontati filtrul de ulei cu ajutorul dispozitivului (Mot. 1329)
Ungeti cu ulei motor simeringul noului filtru de ulei
Strangeti filtrul de ulei manual.
60 din 93
Fisa de documentare 6

Intretinerea si repararea automobilului Executa operatii de intretinere a
automobilelor
Activitatile de intretinere a autovehiculelor se desfasoara in centre Service autorizate in

conformitate cu recomandarile impuse de constructori, cuprinse in Carnetul de intretinere, Manualul de
intretinere si reparatii si notele tehnice ale acestora si in care sunt specificate operatiile de intretinere si
periodicitate a lor, precum si materialele si piesele de schimb.
Activitatile de revizie se desfasoara in functie de rulajul efectuat ( la 10.000/15.000 km, in functie
de model ), sau la un an de zile, pentru conditii normale de utilizare. Constructorul da recomandari si
pentru conditii particulare de utilizare (de suprasolicitare a componentelor automobilului).
Activitatile de intretinere se desfasoara in baza unor proceduri/procese tehnologice documentate,
cu respectarea Normelor proprii de securitate si sanatate a muncii specifice.
Pentru exemplificare:
A.Tipuri de operatii de intretinere si periodicitatea lor.
Tipul operatiei Tipul motorului Conditii normale Conditii particulare

-schimb ulei motor 1.4/1.6 MPI 15.000 km sau 1 an 7.500 km sau 6 luni
-inlocuire filtru de ulei 1.5 dCi 10.000 km sau 1 an 5.000 km sau 6 luni
motor
Inlocuire filtru aer La fiecare schimb ulei La fiecare schimb ulei
Inlocuire bujii La 30.000 km
B.Procedura de masurare consum ulei

1 - Aducere la nivel maxim
Notă:
Operaţia trebuie să se facă cu motorul cald, după o declanşare a grupului motoventilator.
Opriţi motorul.
Aşteptaţi 2 min pentru o scurgere totală a uleiului în carterul inferior.
Faceţi un control vizual la joja mecanică.
Faceţi completarea până la reperul "MAXIM".

Efectuaţi un marcaj de vopsea totodată pe buşonul de umplere şi pe buşonul de golire ale carterului
inferior pentru a verifica mai târziu că ele nu au fost demontate.
2 - Rulaj client
Solicitaţi clientului să efectueze aproximativ 2000 km, fără să atingă reperul "MINIM" al nivelului de
ulei.
61 din 93
3 - Readucere la nivel
Notă:
Operaţia trebuie să se facă cu motorul cald, după o declanşare a grupului motoventilator.
Opriţi motorul.
Aşteptaţi 2 min pentru o scurgere totală a uleiului în carterul inferior.
Faceţi un control vizual la joja mecanică.
Faceţi completarea până la reperul "MAXIM".
Notaţi cantitatea de ulei adăugată şi kilometrajul parcurs de la ultima aducere la nivel.
4 - Măsurare consum ulei

Consumul de ulei = Cantitatea de ulei pentru completare (în litri) / numărul de kilometri (în mii).
62 din 93
Fisa de documentare 7
Intretinerea si repararea Executa operatii de reparare a automobilelor

automobilelor
Activitatile de reparare a automobilelor se desfasoara in centre Service autorizate, in conformitate

cu recomandarile impuse de constructori, cuprinse in Manualul de intretinere si reparatii si notele
tehnice ale acestora si in care sunt specificate operatii / proceduri / procese tehnologice documentate si
SDV-urile specifice necesare, cu respectarea Normelor de securitate si sanatate a muncii.
ACTIVITĂŢI DE REPARARE: ÎNLOCUIRE CUREA DE DISTRIBUŢIE
Scule şi dispozitive specializate indispensabile Cupluri de strângere

Suport de ancorare piuliţă de fixare a 5 daN.m
Mot. 1453 galetului întinzător
motor cu reglaje
multiple, cu chingi şurub de fixare a fuliei 3 daN.m + 80° ± 5
de menţinere arborelui cotit
şuruburi M10 de fixare a 4,4 daN.m
Mot. 1489 Calibru tijă de carterului de distribuţie
calaj punct mort superior
superior
Mot. 1501 D is p o z i t i v de şurub M8 de fixare a 2,2 daN.m
pretensionare carterului de distribuţie
curea distribuţie superior
Mot. 1135-01 Întinzător de curea şuruburi de fixare a
de distribuţie carterului de distribuţie 0,8 daN.m
Mot. 1505 Aparat de control inferior
tensiune curele şuruburi de fixare a
(frecvenţmetru) capacului suspensiei 6,2 daN.m
Mot. 1715 Aparat de control pendulare a motorului
tensiune curele
(frecvenţmetru)
63 din 93
Material indispensabil cheie dinamometrică "cuplu slab"
ATENŢIE: Nu rotiţi niciodată motorul în sens invers sensului de funcţionare.

DEMONTARE
Puneţi vehiculul pe un elevator cu două coloane.
Demontaţi:
- protectorul de sub motor,cureaua de accesorii , fulia de accesorii a arborelui cotit, blocând volantul
motor cu ajutorul unei şurubelniţe.
Montaţi dispozitivul de menţinere motor (Mot. 1453) cu chinga de menţinere, luând inelul de ridicare de
lângă distribuţie drept punct de ancorare.Demontaţi suspensia pendulară a motorului (1).
64 din 93
65 din 93
Demontaţi buşonul de calibru tijă de
Punct Mort Superior (2).
Demontaţi:
- carterul de distribuţie inferior (3),
- carterul de distribuţie superior (4).
CALAJ DISTRIBUŢIE
66 din 93
Reînfiletaţi şurubul fuliei de accesorii a arborelui
cotit cu o antretoază. Demontaţi:
Rotiţi arborele cotit în sens orar pentru a aduce - piuliţa (7) de fixare a galetului întinzător,
reperul pinionului arborelui cu came cu un dinte în cureaua de distribuţie, -galetul întinzător
faţa axei verticale a pinionului (punct superior (5))
şi reperul pinionului arborelui cotit cu un dinte în
faţa axei verticale a pinionului (punct inferior (6)).
REMONTARE
Montaţi calibrul tijă de Punct Mort Superior
(Mot. 1489).
Rotiţi arborele cotit în sens orar apăsând pe Calibrul ATENŢIE
Tijă de Punct Mort Superior (Mot. 1489), până la
calajul arborelui cotit. Înlocuiţi obligatoriu o curea demontată.
ATENŢIE
În momentul înlocuirii curelei, înlocuiţi
obligatoriu galetul întinzător.
ATENŢIE
Înlocuiţi obligatoriu şurubul de fixare a fuliei de
accesorii a arborelui cotit.
67 din 93
Remontaţi galetul întinzător.
Remontaţi dispozitivul de pretensionare a curelei de

distribuţie (Mot. 1501) pe pinionul arborelui cu came
Aplicaţi o pretensionare, pe secţiunea curelei de
distribuţie, cu ajutorul unei chei dinamometrice
"cuplu slab" reglată la cuplul de 1 daN.m
Demontaţi dispozitivul (Mot.1501).
Montaţi dispozitivul întinzător de

curea de distribuţie (Mot. 1135-01)
Întindeţi cureaua de distribuţie,
rotind galetul întinzător cu ajutorul
dispozitivului (Mot. 1135-01) în sens
invers acelor de ceasornic.
Reglaţi tensiunea curelei cu ajutorul
dispozitivului (Mot.1505) sau (Mot.
1715) la valoarea de 165 Hz ±10, Verificaţi cu ajutorul dispozitivului (Mot. 1505)
(consultaţi NT 3786A, Ansamblu sau (Mot. 1715), ca tensiunea curelei de
motor şi parte inferioară motor, distribuţie să fie de 165 Hz ± 10.
10A, Aparat de control tensiune
curele: Utilizare). Dacă valoarea tensiunii este în afara toleranţei,
reajustaţi-o reluând procedura de tensionare de
Strângeţi la cuplu piuliţa de fixare a la început.Strângeţi la cuplu şi la unghi şurubul
galetului întinzător (5 daN.m). de fixare a fuliei arborelui cotit (3 daN.m +
80° ± 5), blocând volantul motor cu ajutorul unei
Efectuaţi două rotaţii ale arborelui şurubelniţe.
cotit în sens orar. Aplicaţi un strat de LOCTITE
FRENETANCH, pe
68 din 93
Efectuaţi calajul motorului la Punctul şuruburile de fixare a carterului de distribuţie
Mort Superior cu ajutorul superior.
dispozitivului (Mot. 1489).
Elev:
Clasa:
Perioada:
Modul:
Comentarii:
Deprinderi practice: .......................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
Comportament:
......................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
Sfaturi:
69 din 93
..........................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
Data Tutore
BIBLIOGRAFIE

Bucureşti, 2008
STERIAN SAMOILĂ, GHEORGHE TOCAIUC, - Instalaţii şi echipamente auto,

GABRIEL CORDONESCU Tehnologia meseriei electrician auto
Editura Didactică şi pedagogică R.A. Bucureşti,1994
70 din 93
Modulul III: Exploatarea instalaţiilor electrice ale mijloacelor de transport
Pe parcursul modulului (Exploatarea instalaţiilor electrice ale mijloacelor de transport ), veţi dobândi
următoarele competenţe propuse de Standardele de Pregătire Profesională al calificării Mecanic auto:
Competenţe

1. Identifică componentele instalaţiilor electrice de
pe mijlocul de transport
2. Defineşte rolul funcţional al componentelor

electrice şi electronice în cadrul instalaţiei.
Exploatarea instalaţiilor electrice

ale mijloacelor de transport 3. Selectează aparatele de măsură şi control în
funcţie de tipul aplicaţiei.
4. Efectuează operaţiile de măsurare specificate în

documentaţia tehnică
5. Aplică prescripţiile privind exploatarea

instalaţiilor electrice de pe mijlocul de transport
71 din 93
Obiective
competenţă
1 Identifică componentele 1. Să enumere componentele electrice din
instalaţiilor electrice de pe construcţia unui mijloc de transport.
mijlocul de transport 2. Să precizeze legăturile funcţionale ale
componentele electrice din construcţia unui
mijloc de transport.
3. Să localizeze in scheme şi pe mijlocul de
transport componentele electrice, folosind
4. Să precizeze rolul funcţional al
componentelor în cadrul instalaţiilor electrice.
2. Defineşte rolul funcţional al
5. Să descrie modul de funcţionare a
componentelor electrice şi
componentelor electrice şi a instalaţiei în
electronice în cadrul instalaţiei.
ansamblu.
Exploatarea 3. Selectează aparatele de 6. Să identifice mijloacele şi metodele de

instalaţiilor măsură şi control în funcţie de măsurare pentru mărimile fizice folosite în
electrice ale tipul aplicaţiei tehnică.
mijloacelor de 7. Să selecteze mijloacele şi metodele de
transport măsurare în funcţie de tipul aplicaţiei.
8. Să compare metodele şi mijloacele de
măsurare, din punct de vedere calitativ.
4. Efectuează operaţiile de 9. Să execute operaţiile de măsurare în

măsurare specificate în conformitate cu documentaţia tehnică.
documentaţia tehnică 10. Să analizeze rezultatele obţinute în urma
efectuării operaţiilor de măsurare.
11. Să respecte prescripţiile privind utilizarea
mijloacelor de măsurare specifice.
72 din 93
5. Aplică prescripţiile privind 12. Să identifice prescripţiile privind
exploatarea instalaţiilor exploatarea instalaţiilor electrice pe baza
electrice de pe mijlocul de documentaţiei tehnice.
transport 13. Să utilizeze instalaţiile electrice în
conformitate cu prescripţiile prevăzute în
documentaţia tehnică.
14. Să sesizeze situaţiile de funcţionare
anormală a instalaţiei electrice de pe mijlocul de
transport.
15 Să intervină în vederea realizării unor
intervenţii.
Instruirea voastră în stagiul de pregătire practică vizează formarea competenţelor ce se dezvoltă în cadrul
modulului – Exploatarea instalaţiilor electrice ale mijloacelor de transport, conform Standardului de
pregătire profesională. O cale eficientă de atingere a acestui deziderat este folosirea instrumentelor de
lucru propuse în acest caiet de practică.
Competenţa Obiectivul Instrumente de lucru

1. Identifică componentele 1,2,3 Fişa de documentare 8
instalaţiilor electrice de pe Fişa de lucru 8
mijlocul de transport.
2. Defineşte rolul funcţional al 4,5 Fişa de documentare 9
componentelor electrice şi Fişa de lucru 9
electronice în cadrul instalaţie.
3. Selectează aparatele de 6,7,8 Fişa de documentare 10
măsură şi control în funcţie de Fişa de lucru 10
tipul aplicaţiei
4. Efectuează operaţiile de 9,10,11 Fişa de documentare 11
măsurare specificate în Fişa de lucru 11
5. Aplică prescripţiile privind 12,13,14,15 Fişa de documentare 12

exploatarea instalaţiilor Fişa de lucru 12
electrice de pe mijlocul de
transport
73 din 93
Elev:
Clasa: a XI- a
Perioada: S 1
Modul III: Exploatarea instalaţiilor electrice ale mijloacelor de transport
Teme:
Sarcini de lucru:
desfăşurat?
74 din 93
3.Care au fost activităţile/ aspectele care ţi-au plăcut? Motivează.
75 din 93
Elev:
Clasa: a XI- a
Perioada: S 2
Modul III: Exploatarea instalaţiilor electrice ale mijloacelor de transport
Teme:
Sarcini de lucru:
desfăşurat?
76 din 93
3.Care au fost activităţile/ aspectele care ţi-au plăcut? Motivează.
77 din 93
Fişa de lucru 8

Exploatarea instalaţiilor electrice ale Identifică componentele instalaţiilor electrice
mijloacelor de transport de pe mijlocul de transport
 Enumerarea componentelor electrice din construcţia unui mijloc de transport;

 Precizarea legăturilor funcţionale ale componentelor electrice.
Exerciţiul Nr. 1.
Identificaţi elementele componente din schema de principiu a echipamentului electric al unui

automobil (notate cu cifre de la 1 la 25), prezentată în figura de mai jos:
Exerciţiul Nr. 2.
Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii:
a) Echipamentul electric al automobilelor este construit pentru tensiunea de 220V.

b) În funcţie de destinaţie, dispozitivele care servesc pentru producerea şi utilizarea energiei electrice,
împreună cu cablurile de conexiune, alcătuiesc echipamentul electric al automobilului.
78 din 93
c) La majoritatea automobilelor, masa are polaritatea negativă.
d) Legătura dintre sursele de energie şi diverşii consumatori electrici ai automobilului se realizează
printr-un sistem trifazat de conductoare.
e) Ştergătoarele de parbriz, ventilatoarele, aparatul de radio şi brichetele electrice reprezintă aparatele
electrice auxiliare ale unui automobil.
Fişa de lucru 9

Exploatarea instalaţiilor electrice ale Defineşte rolul funcţional al componentelor
mijloacelor de transport electrice şi electronice în cadrul instalaţiei
 Precizarea rolului funcţional al componentelor în cadrul instalaţiei electrice;

 Descrierea modului de funcţionare a componentelor electrice şi a instalaţiei în ansamblu.
Exerciţiul Nr. 1.
Identificaţi părţile componente ale alternatorului (notate cu cifre de la 1 la 15), prezentate în

schema de mai jos:
Exerciţiul Nr. 2.
Scrieţi informaţia corectă care completează spaţiile libere:
79 din 93
a) Deoarece alternatorul produce c.a. pentru alimentarea instalaţiei electrice, transformarea acestuia in c.c.
se realizează prin intermediul unui …….(1)………
b) Menţinerea constantă a tensiunii la bornele alternatorului, în regimuri de turaţie sau de sarcină
variabilă, este asigurată de un …….(2)…….
c) Demarorul este un motor de …….(3)……. care serveşte la antrenarea la pornire a arborelui cotit.
Fişa de lucru 10

Exploatarea instalaţiilor electrice ale Selectează aparatele de măsură şi control în
mijloacelor de transport funcţie de tipul aplicaţiei
 Identificarea mijloacelor şi metodelor de măsurare pentru mărimile fizice folosite în tehnică;

 Selectarea mijloacelor şi a metodelor de măsurare;
 Compararea metodelor şi a mijloacelor de măsurare din punct de vedere calitativ.
Exerciţiul Nr. 1.
Enumeraţi 6 dintre cele mai importante aparate de măsură şi control montate pe un autovehicul.
Exerciţiul Nr. 2.
Identificaţi elementele componente (notate cu cifre de la 1 la 6) ale vitezometrului cu inducţie

prezentat în figura de mai jos:
80 din 93
Exerciţiul Nr. 3
În coloana A sunt indicate 4 dintre aparatele de măsură şi control utilizate pe un automobil iar în
coloana B sunt indicate mărimile fizice pe care acestea le măsoară. Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare
cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B:
A B
1 Vitezometru a Numărul de rotaţii pe minut ale arborelui cotit
2 Turometru b Temperatura apei de răcire
3 Manometru c Controlul şi măsurarea presiunii uleiului în sistemul de ungere
4 Termometru d Viteza de deplasare a automobilului
e Măsurarea intensităţii curentului de încărcare a bateriei
Fişa de lucru 11

Exploatarea instalaţiilor electrice ale Efectuează operaţiile de măsurare specificate
mijloacelor de transport în documentaţia tehnică
 Executarea operaţiilor de măsurare în conformitate cu documentaţia tehnică;

 Analiza rezultatelor obţinute;
 Respectarea prescripţiilor privind utilizarea mijloacelor de măsurare.
Exerciţiul Nr. 1.
Identificaţi părţile componente (notate cu cifre de la 1 la 9) ale indicatorului temperaturii apei de

răcire, reprezentat în figura de mai jos;
81 din 93
Exerciţiul Nr. 2.
Explicaţi principiul de funcţionare al indicatorului cu bimetal a temperaturii apei de răcire.
Fişa de lucru 12

Exploatarea instalaţiilor electrice ale Aplică prescripţiile privind exploatarea
mijloacelor de transport instalaţiei electrice de pe mijlocul de transport
 Sesizarea situaţiilor de funcţionare anormală a instalaţiei.
Exerciţiul Nr. 1.
Enumeraţi defectele ce pot apărea la generatorul de c.a.
Exerciţiul Nr. 2.
Scrieţi informaţia corectă care completează spaţiile libere:
82 din 93
a) Tensiunea scăzută la bornele bateriei de acumulatori poate fi provocată de un consumator electric care
a rămas …….(1)……… în circuit sau de faptul că bornele sunt foarte …….(2) ……. sau …….(3) ……..
b) În cazul în care concentraţia electrolitului creşte prea frecvent, elementele bateriei de acumulatori
trebuie completate cu …….(4)……. …….(5)…….
PROIECT
Realizaţi un proiect cu o temă la alegere legată de exploatarea instalaţiilor electrice ale mijloacelor
de transport învăţate în săptămânile de practică alocate modulului III .


83 din 93
-culegeţi date şi informaţii referitoare la componentele electrice, la care se referă tema aleasă.
-descrieţi rolul funcţional al componentelor electrice,aparatele de măsură şi control
utilizate,operaţiile de măsurare efectuate,prescripţiile privind exploatarea instalaţiilor şi a componentelor
electrice, inspirându-vă şi din caietul de practică şi publicaţiile de specialitate.
-argumentul ( date referitoare la rolul şi importanţa componentelor şi a instalaţiei electrice , în
funcţionarea automobilului);
-cuprins;
-date referitoare la tema propusă pe capitole şi subcapitole;
-planşe cu instalaţii electrice ;
-diagrame;
-tabele cu parametrii de stare şi de funcţionare;
-recomandările voastre privind exploatarea instalaţiilor electrice ale mijloacelor de transport;
-bibiliografie.
-fişele de lucru;
-proiectul.
specialiltate.
84 din 93
Foarte important

În timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu maistrul instructor vă vor
evalua în permanenţă, pe baza unei fişe de observaţie/evaluare.
Vor fi evaluate :
- nivelul de dobândire a competenţelor de a selecta aparatele şi mijloacele folosite în exploatarea
instalaţiilor electrice ale mijloacelor de transport;
-abilităţile de utilizare a mijloacelor,instrumentelor şi aparatelor folosite în exploatarea instalaţiilor
electrice ale mijloacelor de transport;
- formarea competenţelor de a exploatar instalaţiile electrice ale mijloacelor de transport;
-comportamentul şi modalitatea voastră de integrare în activitatea atelierului (disciplină,
punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al
atelierului).
85 din 93
observaţie/evaluare, a unei probe orale/interviu.
Proba orală va consta în întrebările care vă vor fi adresate, verificându-se următoarele:
- recunoaşterea componentelor instalaţiei electrice;
- efectuarea unor măsurători cu ajutorul unor instrumente şi aparate electrice ;
- reguli ce se impun în timpul acestor operaţii;
- citirea unor scheme electrice;
- efectuarea probelor de funcţionare a instalaţiilor electrice;
ANEXE

Exploatarea instalaţiilor electrice ale Identifică componentele instalaţiilor electrice
mijloacelor de transport de pe mijlocul de transport
Componenţa echipamentului electric
Aparatele şi dispozitivele care servesc la producerea şi utilizarea energiei electrice, împreună cu

cablurile de conexiune, alcătuiesc, în ansamblu, echipamentul electric al autovehiculului.
În funcţie de destinaţie, aparatele echipamentului electric se împart în:
 surse de energie electrică;
 consumatori de energie electrică.
Echipamentul electric al automobilelor este construit pentru tensiunile de 6, 12 sau 24 V.
86 din 93
Legătura dintre sursele de energie şi diverşii consumatori se realizează printr-un singur conductor
(instalaţie „monofilară”), circuitul electric închizându-se prin masa metalică a caroseriei automobilului,
care joacă rolul celui de-al doilea conductor. În ultimul timp, s-a generalizat legarea masei la borna
negativă a surselor de energie electrică de la bord.
Schema de principiu a instalaţiei ce grupează echipamentul electric al unui automobil este
reprezentată în figura de mai jos:
Schema de principiu a instalaţiei electrice a unui automobil
1- generator trifazat (alternator); 2- excitaţie generator; 3- releu regulator; 4- ampermetru; 5- baterie de

acumulatori; 6- motor electric de pornire (demaror); 7- brichetă electrică; 8- siguranţă; 9- claxon; 10-
cheie de contact; 11- bobină de inducţie; 12- ruptor; 13- distribuitor; 14- bujii; 15- lampă; 16- manometru;
17- termometru; 18- indicator nivel combustibil; 19- ventilator aer condiţionat; 20- întreruptor
semnalizare direcţie mers; 21- lămpi faruri; 22- întreruptor faruri (fază lungă / fază scurtă); 23- lămpi de
gabarit (poziţii); 24- lămpi spate (stopuri); 25 - siguranţă automată.
Dintre aparatele electrice auxiliare ale unui automobil fac parte: ştergătoarele de parbriz,
ventilatoarele, aparatul de radio şi brichetele electrice.

Exploatarea instalaţiilor electrice ale Defineşte rolul funcţional al componentelor
mijloacelor de transport electrice şi electronice în cadrul instalaţiei
GENERATORUL DE CURENT ALTERNATIV (ALTERNATORUL)
Alternatorul generează curent alternativ trifazat. Pentru alimentarea instalaţiei de c.c., curentul
este redresat de o punte redresoare cu diode. Datorită faptului că puntea redresoare permite circulaţia
curentului numai într-un singur sens, construcţia generatorului este simplificată (releul de curent invers
devine inutil împreună cu releul limitator de curent) şi este mărită de asemenea şi siguranţa în funcţionare.
Funcţionarea alternatorului la turaţii şi sarcini variabile este asigurată de un singur releu regulator de
tensiune.
În figura de mai jos sunt reprezentate părţile componente ale alternatorului:
87 din 93
Părţile componente ale alternatorului
1,7- capace; 2,12 – rulmenţi; 3- arbore motor; 4- înfăşurare de excitaţie; 5 – inele colectoare; 6 – stator; 8
– perii colectoare; 9 – suport perii; 10- bloc redresor; 11- radiator; 13- piese polare; 14 – ventilator; 15 –
fulie antrenare.
Pe lângă alternator (generator de curent alternativ), instalaţia electrică cuprinde şi un demaror

(motor de curent continuu) care este destinat rotirii arborelui cotit al motorului termic al autovehiculului
în vederea pornirii acestuia. În această situaţie, alimentarea demarorului se face de la bateria de
acumulatori, tensiunea alternatorului fiind nulă în acest caz.

Exploatarea instalaţiilor electrice ale Selectează aparatele de măsură şi control în
mijloacelor de transport funcţie de tipul aplicaţiei
Aparate de măsură şi control
Cele mai importante aparate de măsură şi control montate pe automobil sunt:
 Vitezometrul (indică viteza de deplasare a automobilului);

 Turometrul (indică numărul de rotaţii pe minut ale arborelui cotit al motorului termic);
 Ampermetrul (indică intensitatea curentului de încărcare / descărcare a bateriei de
acumulatori);
 Termometrul (indică temperatura apei de răcire);
88 din 93
 Manometrul (efectuează controlul şi măsurarea presiunii în sistemul de ungere al motorului
termic;
 Litrometrul (indică nivelul combustibilului din rezervor)
Vitezometrul cu inducţie
În figura de mai jos sunt reprezentate elementele componente ale unui vitezometru cu inducţie:
Vitezometru cu inducţie
1 – arbore flexibil; 2 – magnet permanent; 3 – disc de aluminiu; 4 – arc spiral; 5 – ac indicator; 6 – scară
indicatoare.

Exploatarea instalaţiilor electrice ale Efectuează operaţiile de măsurare specificate
mijloacelor de transport în documentaţia tehnică
Aparate de măsură şi control
Indicatorul temperaturii apei de răcire (termometrul)
În figura de mai jos este reprezentată schema de principiu a indicatorului cu bimetal a temperaturii
apei de răcire :
89 din 93
Indicator cu bimetal a temperaturii apei de răcire
1 – baterie de acumulatori; 2 – întrerupător; 3 – receptor; 4 – lama receptorului; 5 – bobină cu sârmă din

constantan; 6 – tub etanş; 7, 7′ – contacte; 8 – lamelă bimetalică; 9 – ac indicator.
Indicatorul de temperatură este alcătuit dintr-un traductor de temperatură montat în chiulasa

motorului termic şi un aparat indicator montat pe tabloul de bord.
Traductorul converteşte valorile temperaturii din sistemul de răcire al motorului în semnale
electrice transmise aparatului receptor, mărimea semnalului electric fiind direct proporţională cu
temperatura apei.
Receptorul afişează valorile temperaturii în funcţie de modificările semnalului electric primit de la
traductor. Ambele aparate sunt legate în serie şi se conectează în circuit prin cheia de contact.
La temperaturi mici, pentru deschiderea contactelor 7, 7′, curentul circulă un timp mai îndelungat,
timp necesar încălzirii lamelei bimetalice 8 care se va curba corespunzător. În această situaţie, lama 4 a
receptorului 3 se curbează mult şi va arăta deci o temperatură de valoare scăzută. Prin mărirea
temperaturii apei de răcire, contactele 7, 7′ vor fi închise o perioadă mai scurtă de timp iar lama aparatului
de măsură va avea o curbură mai redusă şi deci acul indicator 9 va arăta astfel o temperatură mai ridicată.

Exploatarea instalaţiilor electrice ale Aplică prescripţiile privind exploatarea
mijloacelor de transport instalaţiei electrice de pe mijlocul de transport
Defectele în exploatare ale echipamentului electric
Defectele în exploatare ale alternatorului (generatorul de c.a.)
90 din 93
În general, la generatorul de c.a. pot apărea în exploatare următoarele defecte:
 debitarea unei tensiuni reduse sau neglijabile, provocate de întreruperea circuitului de excitaţie,
oxidarea inelelor colectoare, dezaxarea rotorului ca urmare a uzurii excesive a rulmenţilor,
scurtcircuitarea înfăşurărilor statorului (prin frecarea rotorului), griparea periilor în portperii,
deformarea sau ruperea curelei de antrenare, desprinderea bornelor sau conexiunilor, străpungerea
diodelor, dereglarea releului de tensiune;
 zgomote anormale, datorate ungerii insuficiente sau uzurii rulmenţilor, frecării rotorului în stator
prin dezaxarea rotorului sau uzurii rulmenţilor;
 becul indicator nu se stinge la turarea motorului termic, datorită defecţiunilor la alternator
(desprinderea sau ruperea legăturii la masă, bobinaje defecte, perii gripate), curea de antrenare
ruptă;
 debitarea de curent prea mare, datorată îndeosebi dereglării releului de tensiune, sau defectării
punţii redresoare.
Defectele în exploatare ale bateriei de acumulatori
În general, la bateria de acumulatori pot apărea în exploatare următoarele defecte:
 tensiune la borne foarte scăzută, datorită faptului că un consumator electric a rămas conectat sau
bornele bateriei sunt foarte oxidate sau desprinse;
 tensiune la borne permanent scăzută, datorită stării necorespunzătoare a unuia sau a mai multor
elemente (masa activă căzută din plăcile pozitive), a conjunctorului - disjunctor defect sau reglat
la o tensiune prea mare, a regulatorului de tensiune sau a limitatorului de curent defecte sau greşit
reglate şi a densităţii prea scăzute a electrolitului.
 concentraţia electrolitului creşte prea des (completări frecvente cu apă distilată) datorată
supraîncărcării bateriei de acumulatori sau a reglării greşite a regulatorului de tensiune.

Elev:
Clasa:
Perioada:
91 din 93
Modul:
Comentarii:
Deprinderi practice: ...........................................................................................................
..............................................................................................................
..............................................................................................................
..............................................................................................................
..............................................................................................................
Comportament:
..............................................................................................................
..............................................................................................................
..............................................................................................................
..............................................................................................................
Sfaturi:
..........................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................
.............................................
...............................................................................................................
Data Tutore
BIBLIOGRAFIE
92 din 93
Bucureşti, 2008
ELENA ANDRONESCU, MARIANA FRĂŢILĂ , - Instalaţii şi echipamente auto,

ALEX ŞTEFLEA Editura Didactică şi pedagogică R.A. Bucureşti,1994
93 din 93

Caiet Instruire Practica Mecanic Auto

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet Instruire Practica Mecanic Auto

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FUNDAŢIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR COOPERATIST

„SPIRU HARET” AL COOPERAŢIEI MEŞTEŞUGĂREŞTI

GRUPUL ŞCOLAR DE ARTE ŞI MESERII „SPIRU HARET” AL COOPERAŢIEI

Informaţii şi recomandări generale

Modulul I- Diagnosticarea automobilului pag. 8

Modulul II – Intretinerea si repararea automobilului: pag. 41

Modulul III – Exploatarea instalatiilor electrice ale mijlocului de transport pag. 69

La agentul economic respectiv Regia Autonomă de Transport în Comun Constanţa(R.A.T.C.) , la

diagnosticare a automobilului şi de service auto aplicate autovehiculelor în general şi autoturismelor în

special. În atelierul auto(spaţiul de diagnosticare) accesul, recepţia şi aşteptarea clienţilor trebuie

organizate astfel încât să nu existe suprapuneri de fluxuri.

Desfăşurarea activităţilor trebuie să fie bine organizată, în spaţii igienice şi cu un microclimat

şi al vaporilor formaţi în incintă.

Garderoba şi grupurile social-sanitare pentru personalul muncitor, elevii practicanţi şi clienţi,

trebuie să fie într-o stare igienică corespunzătoare.

apropiate de locurile de practică.

Curăţenia şi ordinea trebuie să domine în întreaga locaţie.

1. Prezentaţi activităţile atelierului (laboratorului de diagnosticare a automobilului) pe care acesta le

 Lucrări de depistare a simptomelor de funcţionare defectuoasă/ nefuncţionare a :

 Lucrări de depistare a cauzelor posibile provocate de funcţionarea defectuoasă sau

 Studiul documentaţiei tehnice folosite la depistarea şi localizarea unor defecte ale

 Lucrări şi operaţii realizate la diagnosticarea automobilului (control, verificare, măsurare,

3. Dotările atelierului (laboratorului de diagnosticare a automobilului) sunt importante pentru

Numele tutorelui: .........................................

Tutorele vostru are rolul de a:

- realiza un instructaj referitor la normele de sănătate şi securitate în muncă;

- vă solicita completarea Fişei individuale de instructaj privind protecţia muncii;

- participa la evaluarea voastră, alături de maistrul instructor.

Modulul I: DIAGNOSTICAREA AUTOMOBILULUI

Pe parcursul modulului (Diagnosticarea automobilului ), veţi dobândi următoarele competenţe

Unitatea de competenţă Competenţe

1. Specifică defectele posibile ale

2. Precizează parametri de stare şi parametri

3. Alege metode şi mijloace folosite la

4. Utilizează tehnici şi tehnologii de control

Unitatea de Competenţe Obiective

2. Precizează parametri 4. Să enumere parametrii de stare şi parametrii de

4.Utilizează tehnici şi 10.Să respecte prescripţiile privind utilizarea mijloacelor de

Instruirea voastră în stagiul de pregătire practică vizează formarea competenţelor ce se dezvoltă în

Competenţa Obiectivele Instrumente de lucru

3. Alege metode şi mijloace 7,8,9 - fişa de documentare 3

ÎNVĂŢAŢI DIN EXPERIENŢA PROFESIONIŞTILOR!

DOBÂNDIŢI PROPRIA VOASTRĂ EXPERIENŢĂ!

Ajutor pentru completarea jurnalului:

 „Perioada”- săptămâna stagiului de practică pentru care completaţi jurnalul;

Jurnalul de practică al elevului

Completează următoarele informaţii în jurnalul de practică:

2. Ce lucruri noi ai învăţat să faci în ceea ce priveşte diagnosticarea automobilului?

4. Ce aspecte ale activităţii la agentul economic nu ţi-au plăcut? Motivează.

Completează următoarele informaţii în jurnalul de practică:

2. Ce lucruri noi ai învăţat să faci în ceea ce priveşte diagnosticarea automobilului?

4. Ce aspecte ale activităţii la agentul economic nu ţi-au plăcut? Motivează.

Completează următoarele informaţii în jurnalul de practică:

2. Ce lucruri noi ai învăţat să faci în ceea ce priveşte diagnosticarea automobilului?

4. Ce aspecte ale activităţii la agentul economic nu ţi-au plăcut? Motivează.

Diagnosticarea funcţionării motorului

Unitatea de competenţă Competenţa

Completaţi spaţiile punctate astfel încât afirmaţiile să fie corecte:

Incercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:

a. simptom (efect) a. fisurarea sau spargerea chiulasei;

II Diametre paliere arbore cu came (mm) Măsuraţi diametrul exterior al

Diagnosticarea functionarii motorului

Unitatea de competentă Competenta