ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

COLEGIUL TEHNIC „ION D. LĂZĂRESCU” CUGIR
STR. VICTORIEI, NR. 9, 515600
TEL 0258-751524, 0258-751028 FAX: 0258-751028

CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

(CDL)

TEHNOLOGII DE PRELUCRARE ŞI SDV-uri

PENTRU MUCN

CLASA A XI- A
Învățământ profesional

Domeniul de pregătire profesională: MECANICĂ

Calificarea profesională:
OPERATOR PE MAȘINI CU COMANDĂ NUMERICĂ
 2022-2023

Date de identificare a CDL:

Instituția de învățământ: Colegiul Tehnic ”Ion D. Lăzărescu” Cugir

Denumirea operatorului economic/instituției publice partenere: Uzina Mecanică
Cugir
Titlul CDl-ului: TEHNOLOGII DE PRELUCRARE ŞI SDV-uri PENTRU MUCN

Tipul CDL-ului: Aprofundare

Domeniul de pregătire profesională: Mecanică
Calificarea profesională: Operator pe mașini cu comandă numerică
Clasa: XI Școala profesională
Număr ore: 30 de ore /săptămână,
pregătire practică comasată x 10 săptămâni = 300 ore/an

Autorii: Prof.ing. CĂLUGĂR DANIEL

Prof.ing. IVINIȘ MARIANA
Unitatea de învățământ: Colegiul Tehnic “ Ion D. Lăzărescu” Cugir
Ing. Uritescu Claudia
Operatorul economic: Uzina Mecanică Cugir S.A.

2
 1. Notă de prezentare

În învăţământul profesional şi tehnic proiectarea curriculumului se

subsumează principiilor de proiectare ale curriculumului naţional, dar este
determinată de cele două scopuri fundamentale specifice dezvoltării de curriculum în
învăţământul profesional şi tehnic:
1. dobândirea, de către absolvenţi, a competenţelor profesionale necesare
pentru adaptarea în prezent şi mai ales în viitor la cerinţele unei pieţe a muncii aflate
intr-o continuă şi rapidă schimbare;
2. dobândirea, de către absolvenţi, a acelor competenţe cheie transferabile
necesare pentru integrarea socială, dar şi pentru integrarea rapidă şi cu succes pe
piaţa muncii.
Modulul “ Tehnologii de prelucrare şi SDV-uri pentru MUCN” face parte
din pregătirea practică comasata necesară completarii cunostintelor de specialitate
parcurse in trunchiul comun pentru dobândirea calificării profesionale ,, Opretor pe
masini unelte cu comanda numerica”, clasa a XI-a, învățământ profesional de 3 ani,
şi are alocat un număr de 300 ore/an, din care :
 instruire practică comasata 300 ore
Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.
Modulul “ Tehnologii de prelucrare şi SDV-uri pentru MUCN” vizează
dobândirea de competenţe specifice operarii pe Masini unelte cu comanda numerica
datorita folosirii pe scara larga a acestor tipuri de utilaje in toate sectiile de prelucrari
mecanice.
S-au avut in vedere urmatoarele considerente:
 formarea unei personalităţi adaptabile la schimbarea de tip
novator;
 formarea competenţelor profesionale stabilite de standardele de
pregătire profesională;
 formarea competenţelor polifuncţionale prin care se asigură
capacitatea de a interveni în activităţi conexe cu activitatea de
bază ţinând cont de dezvoltarea automatizării şi robotizării;
 dezvoltarea spiritului ştiinţific de cercetare, amplificarea capacităţilor
creative;
 formarea unei gândiri deschise aplicând principiul desing-ului;
 iniţierea în limbaje tehnice specifice;
 implementarea modalităţilor de realizarea a calităţii şi fiabilităţii
produselor;
 crearea abilităţilor pentru realizarea produselor de calitate competitive
cu preţ rezonabil;
 luarea în considerare a factorilor de risc şi a riscurilor;
 înţelegerea raportului dintre tehnologie, mediu şi cultivarea unui
comportament ecologic.

PRECIZĂRI PRIVIND APLICAREA CDL

Curriculum in dezvoltare locală se aplică la clasa a - XI -a Școala Profesională

3
are alocat un număr de 30 de ore /saptamana, pregătire practică comasata x
10 saptamani = 300 ore/an

Modulul de Curriculum în Dezvoltare Locală pentru clasa a - XI -a Scoala

Profsionala, se adreseaza elevilor care vor dobândi calificări din domeniul de
pregătire. Prin parcurgerea acestui modul se urmăreşte dobândirea competenţelor
descrise în Standardele de Pregătire Profesională, documente care stau la baza
Sistemului Naţional de Calificări Profesionale.
Modulul poate fi parcurs independent de alte module de instruire, oferind
elevilor cunoştinţe şi abilităţi practice privind organizarea locului de muncă specific
domeniului de pregătire, cu respectarea normelor de igienă şi securitate a muncii.
Fiind o structură elastică, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului
educativ, noi mijloace sau resurse didactice;
Strategiile didactice pe care cadrele didactice le vor aplica vor oferi elevilor
posibilitatea de a se implica activ în procesul de instruire, de a dobândi cunoştinţe şi
deprinderi pe care să le poată folosi, fie pentru a accede la nivele superioare de
calificare, fie pentru a se integra eficient la locul de muncă.

Scopul curriculumului în dezvoltare locală poate fi sintetizat în

următoarele:
 lărgirea domeniului ocupaţional, dar şi adâncirea competenţelor cheie:
comunicarea, lucrul în echipă, asumarea responsabilităţilor;
 dobândirea cunoştintelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii
pornind de la formarea profesională într-o calificare;
 promovarea valorilor democratice în curriculum, care să le permită viitorilor
absolvenţi să devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise.
Activităţile practice trebuie organizate şi desfăşurate astfel încât să aibă un
caracter activ şi centrat pe elev. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în
vedere:
Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:
- gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
- fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la
niveluri diferite;
- fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de
abilităţi;
Diferenţierea deprinderilor elevilor, prin:
- formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;
- utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător.

Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul în şcoală a tuturor

copiilor, acceptând faptul că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere
utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi
care prezintă deficienţe integrabile, adaptându-le la specificul condiţiilor de
învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate, pregătirea de
fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare, utilizarea
instrumentelor ajutătoare de instruire practică, aducerea de laude chiar şi pentru
cele mai mic progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori

4
2. Lista unităților de rezultate ale învățării din SPP vizate

 Prelucrări prin aşchiere pe MUCN

2.1. Caracterizează operaţiile de prelucrare prin aşchiere pe maşini unelte
convenţionale
2.2. Efectuează operaţii de prelucrare prin aşchiere pe maşini unelte cu comandă
numerică
2.3. Stabileşte parametrii regimului de aşchiere
2.4. Alege sculele aşchietoare

 SDV-uri specifice MUCN

2.5. Aprovizionează locul de muncă cu SDV-uri necesare
2.6. Identifică tipuri de scule, dispozitive şi verificatoare specifice maşinilor
unelte cu comandă numerică
2.7. Utilizează scule, dispozitive şi verificatoare specifice maşinilor unelte cu
comandă numerică
 3. Tabel de corelare între rezultatele învățării și conținuturile învățării

Rezultate ale învăţării suplimentare/Rezultate ale învăţării propuse spre

Situaţii de
aprofundare/extindere Conţinuturile învăţării
învăţare
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini
1. Operaţiile de prelucrare * Utilizeaza terminologia - Utilizarea terminologiei de 1.1. Terminologie de specialitate:
prin aşchiere pe maşini de specialitate ; specialitate; corespunzătoare tipului de MUCN
unelte convenţionale * Identifică elementele - Descrierea elementelor şi prelucrărilor suprafeţelor de rotaţie
participante în procesul departicipante în procesul de interioare şi exterioare;
aşchiere. aşchiere 1.2.Elemente participante în procesul de
aşchiere: scule, piese, dispozitive.

* Determină elementele - Calcularea parametrilor 2.1. Elemente caracteristice: regim de

caracteristice ale regimului
2. Operaţii de prelucrare de aşchiere;
prin aşchiere pe maşini * Aplică comenzile de
unelte cu comandă punere în funcţiune a
numerică maşinii;
* Determină originea
coordonatelor;
* Realizează operaţii de
prelucrare pentru profile
simple.
regimului de aşchiere; aşchiere, normă de timp; Interpretarea
- Executarea comenzilor de 2.2. Comenzi de punere în funcţiune:desenului de
punere în funcţiune a maşinii; conform prescripţiilor tehnice; execuție/fișei
- Stabilirea originii 2.3. Originea coordonatelor: axeletehnologice în
coordonatelor; maşinii, zero maşină, zero piesă; vederea executării
- Efectuarea operaţiilor de 2.4. Operaţii de prelucrare: strunjire,piesei prin operații de
strunjire, frezare, alezare, frezare, alezare, filetare,burghiere. prelucrări mecanice
filetare, burghiere.

* Acţionează magazinul de - Alegerea sculelor specifice 1.1. Identificarea sculei: pe locaşul

3. Scule, dispozitive şi
verificatoare specifice
maşinilor unelte cu
comandă numerică
scule ; MUCN; magazinului de scule, pe coada Utilizarea
* Schimbă scule din - Alegerea dispozitivelor sculei, prin numărarea impulsurilor corespunzătoare a
magazin; specifice MUCN; traductorului, prin citirea codului portsculei SDV-urilor/utilajelor în
* Identifică tipuri de scule, - Alegerea verificatoarelor 1.2. Scule: cuţite de strunjit, freze, cuţite de vederea executării
dispozitive şi verificatoarespecifice MUCN; rabotat, cuţite de mortezat, piesei prin operații
utilizate la strunjirea, -Utilizarea magazinul de pietre abrazive de prelucrări
frezarea şi rectificarea pescule ; 1.3. Dispozitive: dispozitive de prereglare,mecanice.
MUCN, conform cu normeleIntocmirea necesarului de dispozitive de prindere,dispozitive de fixare Verificarea
tehnologice specificeSDV– 1.4. Verificatoare: riglă gradată, ruletă, dimensiunilor
operaţiilor de executat. uri pe baza structurii lucrărilor şubler, micrometru, cale plan-paralele, reperului prelucrat în
* Stabileşte necesarul de şi a programului de lucru; comparator, calibre, verificatoare conformitate cu
SDV-uri; - Aprovizionarea locului de universale indicațiile din fișa
* Procură şi recepţionează muncă cu SDV-uri de la 1.5. Acţionarea magazinului de scule: prin tehnologică
SDV-uri; magaziile de distribuţie; selectarea sensului de rotaţie al magazinului
* Transportă, manipulează - Utilizarea corespunzătoare prin acţionarea dispozitivului specific de
şi depozitează SDV-uri; a SDV-urilor cu respectarea acţionare;
* Prereglează şi montează normelor de protecţia muncii 1.6. Schimbarea sculelor: rapidă şi
sculele necesare prelucrăriişi de PSI; selectivă, utilizând dispozitivele specifice;
in portscule; - Utilizarea corespunzătoare 1.7. Necesarul de SDV-uri: specifice fiecărui
* Incarcă portsculele în a dispozitivelor în raport cu loc de muncă şi operaţiei planificate pe baza
magazia maşinii unelte; scula şi originea sistemului de structurii lucrărilor şi a programului de lucru;
* Montează dispozitivele coordonate 1.8. Procurarea SDV-urilor: de la magaziile
pentru fixarea pieselor şi de distribuţie, conform rogramelor de lucru;
semifabricatelor în raport cu 1.9 Recepţia SDV-urilor: verificare,
scula şi originea sistemului consemnare în fişa de control, înregistrare în
de coordonate. gestiune;
1.10. Transportarea, manipularea şi
depozitarea SDV-urilor: cu respectarea
normelor de protecţia muncii şi de PSI;
1.11. Prereglarea sculelor: plaja de reglare
specifică fiecărei scule;
1.12. Incărcarea portsculelor: introducerea
portsculelor în magazia descule a maşinii
unelte in ordinea şi la numărul înscris în fişa
de programare;
1.13. Dispozitive pentru prinderea şi
centrarea semifabricatelor: universalul cu
trei bacuri, platoul cu fălci independente,
platoul cu colţar, vârfuri, vârfuri şi susţinere
cu lunetă, dornuri.
Conţinutul formării
Pentru dobândirea rezultatelor învăţării se vor parcurge următoarele teme şi subteme:

Tema 1. Prelucrări prin aşchiere pe maşini unelte cu comanda numerica

1. Terminologie de specialitate: corespunzătoare tipului de MUCN şi prelucrărilor
suprafeţelor de rotaţie interioare şi exterioare;
2. Elemente participante în procesul de aşchiere: scule, piese, dispozitive.

Tema 2. Prelucrări executate pe MUCN

1. Elemente caracteristice: regim de aşchiere, normă de timp;
2. Comenzi de punere în funcţiune: conform prescripţiilor tehnice;
3. Originea coordonatelor: axele maşinii, zero maşină, zero piesă;
4. Operaţii de prelucrare: strunjire, frezare, alezare, filetare, burghiere.

Tema 3. SDV şi accesorii specifice MUCN

1. Identificarea sculei: pe locaşul magazinului de scule, pe coada sculei, prin
numărarea impulsurilor traductorului, prin citirea codului portsculei
2. Scule: cuţite de strunjit, freze, cuţite de rabotat, cuţite de mortezat, pietre abrazive
3. Dispozitive: dispozitive de prereglare, dispozitive de prindere, dispozitive de fixare
4. Verificatoare: riglă gradată, ruletă, şubler, micrometru, cale plan-paralele,
comparator, calibre, verificatoare universale
5. Acţionarea magazinului de scule: prin selectarea sensului de rotaţie al magazinului
prin acţionarea dispozitivului specific de acţionare;
6. Schimbarea sculelor: rapidă şi selectivă, utilizând dispozitivele specifice;
7. Necesarul de SDV-uri: specifice fiecărui loc de muncă şi operaţiei planificate pe
baza structurii lucrărilor şi a programului de lucru;
8. Procurarea SDV-urilor: de la magaziile de distribuţie, conform programelor de lucru;
9. Recepţia SDV-urilor: verificare, consemnare în fişa de control, înregistrare în
gestiune;
10. Transportarea, manipularea şi depozitarea SDV-urilor: cu respectarea normelor de
protecţia muncii şi de PSI;
11. Prereglarea sculelor: plaja de reglare specifică fiecărei scule;
12. Incărcarea portsculelor: introducerea portsculelor în magazia de scule a maşinii
unelte in ordinea şi la numărul înscris în fişa de programare;
13. Dispozitive pentru prinderea şi centrarea semifabricatelor: universalul cu trei bacuri,
platoul cu fălci independente, platoul cu colţar, vârfuri, vârfuri şi susţinere cu lunetă,
dornuri, dispozitive speciale.

4. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

o Exerciţii de documentare.
o Navigare pe Internet în scopul documentării.
o Vizionări de materiale video (casete video, CD-uri), folii şi diapozitive.
o Studiu de caz privind schemele cinematice ale maşinilor
o Activitati practice la agenţii economici
o Discuţii de grup/dirijate cu raportarea ideilor privind descrierea construcţiei
generale a maşinilor
o Analiza principiului de funcţionare al maşinilor
o Explicaţii oferite elevului.
5. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului,, Tehnologii de prelucrare şi SDV-uri pentru

MUCN ” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de
particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice
care indruma stagiul de pregatire practica, în funcţie de dificultatea temelor, de
nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea
materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a
cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul ,, Tehnologii de prelucrare şi SDV-uri pentru MUCN ” poate încorpora, în
orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se
recomandă a se desfăşura la agentul economic..
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi
de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare
ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi
operatorii ale elevilor, pe exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, pe
transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al
elevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie,
exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual,
tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de
grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu
obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă
deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea
modulului, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Activitati practice la agentul economic;
 Exerciţii de documentare;
 Navigare pe Internet în scopul documentării;
 Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
 Discuţii.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi
demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării.

6. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care

cadrul didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea
urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse.
Evaluarea poate fi :
În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării.
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului
şi de metoda de evaluare – probe orale, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un
program stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă
de timp.
5
  Va fi realizată de către cadrul didactic pe baza unor probe care se referă
explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale
acestora.

Finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul
procesului de instruire practica şi care informează asupra îndeplinirii
criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
Fişe de observaţie;
Lucrare practica;
Fişe de autoevaluare;
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea
corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea
tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi
abordat individual sau de către un grup de elevi.
 Studiul de caz, care constă în rtealizarea practica si descrierea unui produs.

În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip

sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea
ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O
competenţă se va evalua o singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice.

7. Bibliografie

 Standard de pregătire profesională –nivel 2, calificarea: Operator la maşini cu

comandă numerică – Ministerul Educaţiei şi Cercetării, OMEdC nr.1847 din
29.08.2007, CNDIPT/2007
 Auxiliar curricular pentru clasa a X-a, Şcoala de arte şi meserii, calificarea:
Lucrător prelucrări la rece - Ministerul Educaţiei şi Cercetării, CNDIPT 2005
 Evaluarea curentă şi examenele, Ghid pentru profesori, Ed. ProGnosis,
Bucureşti, 2001
 N. Jurcău, Pedagogie , Institutul Politehnic Cluj - Napoca, 1992
 M. Voicu, V.Gheorghe, A.Priboescu, Utilajul şi tehnologia prelucrărilor prin
aşchiere, Ed. Didactică şi Pedagocică, Bucureşti 1992.
 Gh. Boangiu, Maşini-unelte şi agregate, Ed. Didactică şi Pedagocică, Bucureşti
1978
 Gh.Secară, Proiectarea sculelor aşchietoare,Ed. Didactică şi Pedagocică,
Bucureşti 1979
 M. Ganea, Maşini unelte şi sisteme flexibile, Ed. Univ. Oradea, 2001
 M. Ganea, Tehnologia prelucrării suprafeţeţor curbe spaţiale, Ed. Univ.Oradea,
2000.
 M. Ganea, Sisteme flexibile, roboţi şi linii flexibile, Ed. Univ. Oradea, 2000
 E. Pamintaş Optimizarea proceselor de aşchiere, Editura " Politehnica ", 2005