Sunteți pe pagina 1din 19

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN OLT

COLEGIUL TEHNIC ,,ALEXE MARIN” SLATINA


Str. CIREAŞOV NR.10 – Tel. 0249 / 436210
E - mail – gscm3slatina@yahoo.com

CURRICULUM
pentru
clasa a IX-a învățământ profesional cu durata de 3 ani

STAGIILE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ


pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 3

Filiera: TEHNOLOGICĂ
Profil: TEHNIC
Domeniul de pregătire profesională: mecanică
Calificarea profesională: Lăcătuș mecanic prestări servicii

2018

1
TITLUL CDL-ului:
Măsurarea și verificarea pieselor finite executate la S .C. ALTUR S.A. Slatina
TIPUL CDL-ului: extindere
CLASA a IX-a învățământ profesional cu durata de 3 ani
NR. DE ORE: 150/an

AUTORII:
VOICA Maria Sidonia Profesor inginer, grad didactic I,
Colegiul Tehnic ”Alexe Marin” Slatina
DIACONU Valeria Profesor inginer, grad didactic I,
Colegiul Tehnic ”Alexe Marin” Slatina
SIMION Gheorghița Profesor instruire practică,, grad didactic I,
Colegiul Tehnic ”Alexe Marin” Slatina
OBRETIN Rodica Inginer, S. C. ALTUR S. A. Slatina

ASISTENŢĂ:
RACHINA Vera Georgeta Inspector şcolar pentru învăţământul profesional şi
tehnic, Inspectoratul Şcolar Judeţean Olt

2018

2
Notă de prezentare

Modulul ”Măsurarea și verificarea pieselor finite executate la S. C. ALTUR S. A.


Slatina”, componentă a ofertei educaționale (curricular) pentru calificarea profesională
”Lăcătuș mecanic prestări servicii” din domeniul de pregătire profesională Mecanică,
face parte din cultura de specialitate și pregătire practică - stagii de pregătire practică -
curriculum în dezvoltare locală aferente clasei a IX-a, învățământ profesional cu durata
de 3 ani.
Modulul ”Măsurarea și verificarea pieselor finite executate la S. C. ALTUR S. A.
Slatina” are alocat un număr de 150 ore/an, conform planului de învățământ repartizare
în 5 săptămâni a 6 ore/zi și a fost elaborat în parteneriat cu S. C. Altur S. A. Slatina.
Modulul ”Măsurarea și verificarea pieselor finite executate la S. C. ALTUR S. A.
Slatina” este centrat pe rezultate ale învățării propuse de partenerul de practică și
vizează dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare angajării pe piața
muncii în una din ocupațiile specificate în SPP-urile corespunzătoare calificărilor
profesionale de nivel 3, din domeniul de pregătire profesională Mecanică, sau
continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior.
Stagiul de practică constituie una din formele de pregătire a elevilor școlilor
profesionale, astfel încât după absolvire să le permită integrarea într-un timp relativ
scurt şi cu rezultate bune pe piața muncii. Stagiul de practică este o parte integrantă a
procesului de învățământ şi pune în comun concepte teoretice cu situații reale de
muncă. Practica are ca scop principal dezvoltarea şi perfecționarea priceperilor şi
deprinderilor practice formate în şcoală. Elevii au oportunitatea de a câștiga experiență
practică, încredere şi de a avea o viziune din interior a viitoarei cariere. În vederea
organizării şi desfăşurării stagiului de practică, agentul economic desemnează tutori
profesionali cu experienţă în munca practică şi cu o conduită exemplară, pentru
monitorizarea activităţilor elevilor. Stagiul de practică asigură formarea şi consolidarea
competenţelor specializate ale viitorului absolvent.

3
Structură modul ”Măsurarea și verificarea pieselor finite executate la S. C. ALTUR S. A. Slatina”
Corelarea dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățării
URÎ: Unitate de rezultate ale învățării
”Măsurarea și verificarea pieselor finite executate la
Conținuturile învățării
S. C. ALTUR S. A. Slatina”
Rezultate ale învățării (codificate conform SPP)
Cunoștințe Abilități Atitudini
Organizarea locului - Organizarea ergonomică - Respectarea cerințelor Organizarea locului de muncă în atelierul de lăcătușerie
de muncă: cerințe, a locului de muncă ergonomice ale locului de  Mijloace de muncă specifice domeniului/calificării/locului de
metode, măsuri, - Utilizarea vocabularului muncă muncă: materii prime şi auxiliare, echipamente şi utilaje, instalaţii,
materiale de comun și a celui de - Cooperarea cu colegii de SDV-uri.
curățenie specialitate la locul de echipă în scopul îndeplinirii  Cerințe referitoare la organizarea ergonomică a locului de muncă:
muncă sarcinilor de lucru - Poziția de lucru;
- Asumarea rolului care îi - Economia mișcărilor;
revine în îndeplinirea - Factorii de microclimat (ventilație, temperatură, umiditate)
sarcinii de lucru  Materiale de curățenie specifice
 locului de muncă: lavete, detergenți, dezinfectanți, solvenți.
 Metode şi reguli de efectuare a curățeniei in atelierul
auto(manuale, mecanice).
 Măsuri de reducere a efortului: poziția de lucru, succesiunea
mișcărilor, dozarea eforturilor.
 Sarcini de lucru specifice locului de muncă.
Trusa lăcătușului- - Utilizarea vocabularului - Respectarea cerințelor Trusa de scule a lăcatușului
componență comun și a celui de ergonomice ale locului de  Scule şi dispozitive pentru lucrări în domeniul mecanic(trusa de
specialitate la locul de muncă bază şi unelte şi scule speciale):
muncă - Cooperarea cu colegii de  Echipamente de lucru
-Identificarea S.D.V-urilor echipă în scopul îndeplinirii  Operaţii de întreținere şi control a sculelor și echipamentelor:
- Utilizarea SDV-urilor în sarcinilor de lucru - Întreținerea sculelor și echipamentelor;
funcție de operația de - Asumarea rolului care îi - Controlul sculelor și echipamentelor.
lăcătușărie utilizată revine în îndeplinirea
- Întreținerea SDV-urilor sarcinii de lucru.

4
- Respectarea normelor de
întreținere și verificare a
sculelor
- Purtarea permanentă a
echipamentului de protecție;
Documentația - Utilizarea documentației - Cooperarea cu colegii de Utilizarea documentației tehnologice specifice operațiilor de
tehnologică în tehnice pentru executarea echipă în scopul îndeplinirii lăcătușerie
atelierul de operației de lăcătușărie sarcinilor de lucru  Selectectează tipul de documentație tehnică specific operațiilor de
lăcătușerie - Utilizarea vocabularului - Asumarea rolului care îi lăcătușerie
comun și a celui de revine în îndeplinirea  Analizează schița piesei
specialitate la locul de sarcinii de lucru.  Interpretează corect simbolurile
muncă - Respectarea prescripțiilor
- Raportarea rezultatelor din desenul de execuție
activităților desfășurate - Adoptarea unei atitudini
responsabile față de protecția
medului
Mijloace și metode - Utilizarea corectă - Cooperarea cu colegii de Alegerea mijloacelor și metodelor de măsurare
de măsurare. a mijloacelor de măsurare echipă în scopul îndeplinirii  Alege mijlocul de măsurare
Norme de SSM, de - Selectarea mijloacelor de sarcinilor de lucru  Alege metoda de măsurare
protecția mediului și măsurare - Asumarea rolului care îi  Verifică starea de funcționare în conformitate cu prevederile din
PSI. - Corelare mijlocului de revine în îndeplinirea normative
măsurare cu mărimea de sarcinii de lucru.  Respectă prescripțiile referitoare la NTSM și PSI
măsurat -Respectarea normelor la
-Verificarea stării de locul de muncă
funcționare a mijloacelor -Adoptarea unei atitudini
de măsurare responsabile față de protecția
- Efectuarea reglajului medului
inițial al mijloacelor de - Purtarea permanentă a
măsurare echipamentului de protecție;
- Alegerea metodei de
măsurare adecvate
Noțiuni despre - Utilizarea corectă - Cooperarea cu colegii de Realizarea măsurării pieselor finite
executarea echipă în scopul îndeplinirii  Efectuarea măsurării dimensiunilor liniare, unghiulare, a
măsurării: sarcinilor de lucru diametrelor
5
metode de măsurare a SDV-urilor selectate - Asumarea rolului care îi  Respectă metoda de măsurare
și mijloace, mărimi pentru realizarea revine în îndeplinirea  Utilizează mijloacele de măsurare adecvate
fizice, unități de operațiilor tehnologice sarcinii de lucru.
măsură, măsurarea - Corelarea mijlocului de - Respectarea normelor la
dimensiunilor măsurare cu mărimea de locul de muncă
geometrice măsurat - Adoptarea unei atitudini
- Utilizarea vocabularului responsabile față de protecția
comun și a celui de medului
specialitate la locul de - Purtarea permanentă a
muncă echipamentului de protecție;
- Prelucrarea matematică a
măsurătorilor efectuate
Aparate de măsură - Identificarea aparatelor de - Respectarea normelor de Controlul operațiilor efectuate
și control măsură și control întreținere și verificare a  Selectarea metodelor și mijloacelor optime pentru controlul
- Alegerea aparatelor de aparatelor de măsurare operațiilor
măsură și control în funcție - Purtarea permanentă a  Efectuarea controlului
de operația de lăcătușărie echipamentului de protecție;  Respectarea normelor din prescripțiile tehnice
- Utilizarea aparatelor de - Asumarea în cadrul echipei
măsură și control în funcție de responsabilității pentru
de operația de lăcătușărie sarcina de lucru primită
Asumarea rolului care îi
revine în îndeplinirea
sarcinii de lucru.
- Respectarea normelor la
locul de muncă
- Adoptarea unei atitudini
responsabile față de protecția
medului
- Purtarea permanentă a
echipamentului de protecție;

6
Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii
prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice, etc.) necesare dobândirii
rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic):
Pentru realizarea instruirii practice la acest modul sunt necesare următoarele resurse material
minime:
 Trusa lăcătuș
 Echipament de protecție
 Organe de mașini
 Documentație tehnologica, schite, fise tehnologice
 Panoplii şi seturi de piese, subansambluri, produse şi materiale metalice
 Scule şi dispozitive, instrumente de măsurare, verificatoare
 Regulament de ordine interioara;
 Videoproiector
 Calculator
 Manual

Sugestii metodologice.
Cooperarea cu colegii de echipă în scopul îndeplinirii sarcinilor de lucru
Conținuturile programei modulului trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferențiată,
ținând cont de particularitățile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul inițial de pregătire.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activități de învățare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învățare ale fiecărui elev, inclusiv
adaptarea la elevii cu CES. Aceste activități de învățare vizează:
- aplicarea metodelor centrate pe elev, activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale elevilor,
exersarea potențialului psiho-fizic al acestora, transformarea elevului în coparticipant la propria
instruire şi educație;
- îmbinarea şi alternarea sistematică a activităților bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observația proprie, exercițiul personal, instruirea
programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fișe) cu activitățile ce solicită efortul
colectiv (de echipă, de grup);
Modulul are o structură elastică, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi
mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfășura în atelierele de instruire practică,
dotate conform recomandărilor precizate anterior, iar cele de instruire practică în atelierele electric şi
de lăcătușărie.

7
Pentru formarea competențelor vizate de parcurgerea modulului i, în continuare se recomandă
câteva exemple de activități de învățare.
- exerciții practice de identificare şi grupare pe tipuri şi categorii a diverselor subansambluri
indicate;
- exerciții de identificare a materialelor folosite efectiv la construcția componentelor sau/şi
subansamblurilor ori produselor electrotehnice existente în spațiul de lucru ori puse la dispoziție
pentru studiu sau/şi diverse lucrări etc.
- realizarea de lucrări practice pentru fiecare activitate de formare de priceperi şi deprinderi la
care elevii sa lucreze individual sau pe grupe de maxim trei elevi
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea maiștrilor instructori care predau
conținutul modulului, în funcție de dificultatea temelor, de nivelul de cunoștințe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi
de ritmul de asimilare a cunoștințelor de către colectivul instruit.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activități de învățare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învățare ale fiecărui elev. Se
consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare dintre
rezultatele învăţării.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii ale
educaţiei:
- Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor.
- Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
- Elevii au stiluri proprii de învăţare. Ei învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi din experienţe
diferite. Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare.
- Elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a le
asocia cu “cunoştinţele vechi”.
Pentru dobândirea de către elevi a deprinderilor prevăzute, activităţile de învăţare - predare
utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe
activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare.
Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:
 Gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
 Fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite;
 Fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
 Abordarea temelor din perspectiva tuturor stilurilor de învăţare;
 Formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;
Pentru dobândirea rezultatelor învățării, pot fi derulate următoarele activități de învățare:
8
o activități practice
o învățarea prin descoperire dirijată
o studii de caz
o problematizarea
o elaborare de proiecte
o activități bazate pe comunicare și relaționare
o activități de lucru în grup/în echipă
Exemple de metode aplicate în activitățile de instruire practică
METODE CU VALENŢE CREATOARE:
‫ ٭‬Brainstormingul;
‫ ٭‬Metoda ,,ciorchinelui”;
‫ ٭‬Turul galeriei;
‫ ٭‬Metoda Phillips 6/6 sau 6-3-6;
‫ ٭‬Dezbaterea panel;
‫ ٭‬,,Debate”;
‫ ٭‬Jocul de rol.
METODE CU VALENŢE ACTIVIZATOARE:
‫ ٭‬Metoda cadranelor;
‫ ٭‬Ştiu/vreau să ştiu/am învăţat;
‫ ٭‬Mozaicul;
‫ ٭‬Discuţia;
‫ ٭‬Reţeaua de discuţie;
‫ ٭‬Cubul;
‫ ٭‬Organizatorii grafici;
‫ ٭‬Problematizarea;
‫ ٭‬Studiul de caz.

Sugestii privind evaluarea


Selecția metodelor didactice adecvate competențelor care urmează a fi formate oferă o serie de
avantaje, cum ar fi : centrarea procesului de învățare pe elev, pe nevoile şi disponibilitățile sale, în
scopul unei valorificări optime ale acestora, individualizarea învăţării, lărgirea orizontului şi
perspectivelor educaționale, diferențierea sarcinilor şi a timpului alocat ş.a.
Calitatea evaluării căreia îi vor fi supuși elevii pentru a obține calificările reprezintă unul dintre
factorii esențiali care susțin încrederea publică în aceste calificări. Din acest motiv, se impune atât
asigurarea coerenței, caracterului realist şi motivant, rigorii, corectitudinii şi eficienței procesului

9
de evaluare, cât şi deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele naționale definite în cadrul
fiecărei calificări.
Caracteristicile unui sistem de evaluare eficient sunt: validitatea, fidelitatea, aplicabilitatea
practică şi rentabilitatea, credibilitatea, compatibilitatea cu învățarea eficientă şi flexibilitatea.
Evaluarea trebuie să fie un proces continuu şi sumativ.
O competență se evaluează o singură dată, iar elevii trebuie evaluați numai în ceea ce privește
dobândirea competențelor specificate în tabelele de corelare a competențelor şi conținuturilor. În
cazul unei evaluări, este esențială transmiterea unui feedback clar şi constructiv. Acesta trebuie să
includă discuții cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces, identificarea unei noi ocazii
pentru reevaluare, precum şi sprijinul suplimentar de care elevul are nevoie. Reevaluarea trebuie să
utilizeze acelaşi instrument (fișa de observație), chiar dacă locul de desfășurare a evaluării se poate
modifica. Planificarea evaluării competențelor trebuie să evite suprapuneri cu perioadele de evaluare
de la celelalte module.
Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea, toate metodele de evaluare
încadrându-se în una sau mai multe din aceste categorii.
Observarea înseamnă urmărirea elevului în timp ce efectuează o activitate reală sau simulată.
Evaluarea produsului înseamnă verificarea vizuală a unui lucru realizat sau produs de elev, după
ce activitatea acestuia s-a încheiat.
Chestionarea înseamnă punerea de întrebări elevului, la care acesta poate răspunde fie verbal, fie
în scris. Întrebările pot să fie legate de activitățile descrise în conținuturile unităţii ( pentru a verifica
dacă elevul înţelege de ce au fost efectuate activitățile ), sau pot să testeze capacitatea elevului de a
lucra în alte contexte precizate.
Ca instrumente de evaluare la acest modul se recomandă:
- Probe orale, prin care candidatul demonstrează că este capabil să identifice simbolurile
specifice realizării desenelor tehnice şi să explice regulile de reprezentare şi cotare a desenelor
tehnice;
- Probe orale (tip discuție liberă, conversație) prin care elevul demonstrează că este capabil să
identifice propriile sarcini, să formuleze întrebări şi să explice relația dintre sarcinile proprii şi
sarcinile celorlalți membri;
- Probe practice, prin care candidatul demonstrează că este capabil să utilizeze sculele,
dispozitivele şi materialele necesare pentru realizarea de lucrări corespunzătoare unui proces
tehnologic dat conform fișelor de lucru;
- Probe orale şi practice, prin care candidatul demonstrează că este capabil să realizeze etapele
procesului tehnologic de execuţie a instalaţiei de iluminat şi forţă, să verifice instalația electrică de
iluminat şi să respecte NTSM şi PSI;
10
- Probe practice prin care elevul demonstrează că este capabil să întrețină curățenia la locul de
muncă.
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul va
măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină măsura în care elevii au
atins rezultatele învăţării stabilite în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea rezultatelor învăţării poate fi:
a. Continuă: instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul temei, de
modalitatea de evaluare – probe orale, scrise, practice – de stilurile de învăţare ale elevilor.
Planificarea evaluării trebuie să se deruleze după un program stabilit, evitându-se aglomerarea mai
multor evaluări în aceeaşi perioadă de timp; va fi realizată de către profesor pe baza unor probe care
se referă explicit la cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile specificate în standardul de pregătire
profesională.
b. Finală: realizată printr-o probă cu caracter integrator la sfârşitul procesului de predare/
învăţare, pe baza criteriilor și indicatorilor de realizare și ponderea acestora, precizați în standardul
de pregătire profesională al calificării şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Sugerăm următoarele instrumente de evaluare continuă:
- fişe de observaţie;
- fişe de lucru;
- fişe de documentare;
- fişe de autoevaluare/ interevaluare;
- proiectul;
- activităţi practice;
- lucrări de laborator/ practice.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
- proiectul,
- studiul de caz,
- portofoliul,
Se recomandă, ca pe măsura parcurgerii modulului, să se utilizeze atât evaluarea de tip formativ,
cât și evaluarea de tip sumativ, pentru verificarea atingerii rezultatelor învăţării, în conformitate cu
criteriile și indicatorii de realizare prevăzuți în Standardul de pregătire profesională.

11
Criterii și indicatori de realizare a unității de rezultate ale învățării și ponderea acestora

Nr. Criterii de realizare și Indicatorii de realizare și ponderea acestora


crt. ponderea acestora
1. Primirea și 35% Organizarea ergonomocă a locului de muncî și 50%
planificarea sarcinii studierea documentației tehnice
de lucru Alegerea S.D.V.-urilor necesare măsurării și 50%
verificării piesei finite
2. Realizarea sarcinii 50% Realizarea operațiilor de pregătire a măsurării 30%
de lucru Măsurarea piesei finite 30%
Verificarea măsurării piesei finite 20%
Respectarea normelor cu privire la protectia muncii
și protecția mediului 20%
3. Prezentarea și 15% Descrierea metodei de măsurare, a SDV-urilor 60%
promovarea sarcinii folosite
realizate Utilizarea terminologiei de specialitate în descrierea 40%
măsurării pieselor finite, a controlului efectuat

12
ANEXE
FIŞĂ DE LUCRU
Disciplina: CDL:
Măsurarea și verificarea pieselor finite executate la S .C. ALTUR S.A. Slatina
Clasa a IX-a învățământ profesional cu durata de 3 ani:
Numele elevului .................................................................................
Anul şcolar: ............................

ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA


Completează, în tabelul următor, regulile care trebuie respectate la locul de muncă.
Reguli care trebuie respectate la
Zi de lucru
locul de muncă

Înainte de începerea lucrului

În timpul lucrului

La terminarea lucrului

13
Rezolvare

Zi de lucru Reguli care trebuie respectate la


locul de muncă
Înainte de  verificarea utilajului şi pregătirea în vederea executării sarcinii;
începerea  verificarea poziţiei corpului în timpul lucrului;
lucrului  cunoaşterea temeinică a operaţiei sau lucrării, ce urmează a fi efectuată;
 amplasarea tuturor obiectelor necesare în zona de muncă. Piesele şi
sculele folosite mai des se aşază mai aproape de muncitor, iar cele folosite
mai rar mai departe;
În timpul  menţinerea ordinii şi curăţeniei la locul de muncă;
lucrului  supravegherea bunei funcţionări a utilajului şi menţinerea în stare de
funcţio-nare;
 semnalizarea la timp, a deficienţelor apărute;
 respectarea măsurilor de tehnica securităţii muncii (MTSM) şi regulilor
de prevenire şi stingere a incendiilor (PSI), indicate la lucrările respective;
La  curăţarea sculelor şi instrumentelor şi aşezarea lor în sertarele bancului
terminarea de lăcătuşărie;
lucrului  curăţarea şi ştergerea utilajelor;
 predarea pieselor prelucrate şefului de echipă;
 curăţarea întregii suprafeţe a locului muncă.

14
Descrierea activităților realizate
Numărul săptămânii ________ de la ________ pînă la _________ 20_

15
Maistrul instruire în producție/responsabil de practică:
________________________________ (Numele, prenumele)
Maistrul-instructor:
________________________________ (Numele, prenumele)

16
Evaluarea locului de practică de către elev
1. În ce măsură consideraţi că stagiul practic v-a fost util? (bifaţi)
a) în mare măsură
b) în mică măsură
c) prea puţin.
2. Indicaţi ce v-a plăcut din:
Activităţile desfăşurate Atitudinea colectivului Altele

3. Indicaţi ce nu v-a plăcut din:


Activităţile desfăşurate Atitudinea colectivului Altele

4. Consideraţi că acest loc de practică poate fi recomandat şi altor colegi? (bifaţi)


a) da
b) nu
Argumentaţi:______________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
5. Aţi vrea să fiţi angajat la unitatea economică respectivă? (bifaţi)
a) da
b) nu
Argumentaţi:______________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
6. Vă rugăm să adăugaţi orice comentariu pe care îl consideraţi necesar să-l comunicaţi în legătură
cu stagiul de practică:__________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

Semnătura elevului:____________________________

17
CDL
”Măsurarea și verificarea pieselor finite executate la S .C. ALTUR S.A. Slatina”

Jurnalul de practică care poate să cuprindă:


 Fișa de identificare a elevului

Numele și prenumele elevului:


Telefon:
e-mail:

Unitatea de învățământ - organizator


de practică:
Clasa:

Calificarea profesională:

Perioada derulării stagiului:

Programul zilnic:

Instituția-partener de practică:
Cadru didactic îndrumător:
Tutore:

18
Bibliografie:
1. Rachina V., Dobrică N. Suport de curs ”Elaborarea CDL în colaborare cu agenții economici”,
C.C.D. Olt, 2016;
2. Cerghit, I., Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, E.D.P., Bucureşti, 1983;
3. Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed.Polirom, Iaşi, 1998;
4. Cucoş, C., Pedagogie, Ed. Polirom, Iaşi, 1996;
5. Ionescu, M., Radu, I., Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995;
6. Jinga, I., Negreţ, I., Învăţarea eficientă, EDITIS, Bucureşti, 1994;
7. Joiţa, E., Eficienţa instruirii, EDP, Bucureşti, 1998;
8. Popovici, M., îndrumări metodice pentru disciplina mecanică, E.D.P.,Bucureşti, 1993;
9. Stoica, M., Pedagogie şcolară, Ed. Universitaria, Craiova, 1995;
10. Vlăsceanu, L, Metodologia cercetării pedagogice, E.D.P., Bucureşti, 1982;
*** Curriculum Naţional, Planuri - cadru pentru învăţământul preuniversitar, M.E.C., Editura
Corint, Bucureşti, 2001;
*** Ghid de evaluare şi examinare, S.N.E.E., Ed.Prognosis, Bucureşti, 2001;
*** Ghid metologic pentru aplicarea programelor şcolare, Tehnologii, Liceu tehnologic, profil
Tehnic, M.E.C., C.N.C., Bucureşti, 2002;
https://edu.ro
www.tvet.ro
http://www.alegetidrumul.ro
Anexa_nr_3 SPP_nivel_3/SPP_niv3 Mecanica.zip

19