COLEGIUL TEHNIC MIRCEA CRISTEA BRASOV

CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

Pentru nivelul de pregătire
LICEU TEHNOLOGIC – ciclul inferior – clasa a IX-a
Domeniul de pregătire profesională: MECANICĂ

Modulul:

REZOLVAREA DE PROBLEME
LA LOCUL DE MUNCĂ

Clasa a - IX -a

2023- 2024

1
Date de identificare a CDL:

Instituția de învățământ: COLEGIUL TEHNIC MIRCEA CRISTEA

Denumirea operatorului economic: SC RAMOSS COM SRL
Titlul CDL-ului: REZOLVAREA DE PROBLEME LA LOCUL DE MUNCĂ
Tipul CDL-ului: extindere
Profilul: TEHNIC /Domeniul de pregătire profesională: MECANICĂ
Calificarea profesională: TEHNICIAN MECATRONIST
Clasa: a IX-a
Număr de ore: 90 ore/an
Autorii:
- Colegiul Tehnic Mircea Cristea: prof. Costea Gabriela, prof. Giurescu Monica
- SC Ramoss Com SRL: ing. Cremene Teodor

2
1. Notă de prezentare
Modulul de curriculum în dezvoltare locală „Rezolvarea de probleme la locul de muncă”
pentru clasa a IX-a, învățământ liceal, se adresează elevilor care vor dobândi calificări din
domeniul de pregătire profesională: Mecanică, calificarea: Tehnician mecatronist.
Conform Anexei nr. 1 la OMENCS nr. 4457 din 05.07.2016, CDL-ul are alocat un număr
de 90 de ore /an de pregătire practică comasată, din care 30 de ore laborator tehnologic și 60 de
ore instruire practică.
Prin parcurgerea acestui modul se urmăreşte extinderea competenţelor descrise în
Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea profesională: Tehnician mecatronist,
conform Anexei nr. 4 la OMENCS nr. 4121 din 13.06.2016, document care stă la baza Sistemului
Naţional de Calificări Profesionale.
Curriculumul în dezvoltare locală „Rezolvarea de probleme la locul de muncă” oferă
următoarele beneficii:
 stimularea cooperării între instituţiile care se ocupă cu formarea profesională: şcoală –
agenţi economici;
 dezvoltarea aptitudinilor şi competenţelor favorabile integrării profesionale;
 crearea unei forţe de muncă bine calificate, competitive;
 percepţia angajatorilor cu privire la nevoile de formare;
 promovarea valorilor democratice care să le permită viitorilor absolvenţi să devină cetăţeni
responsabili ai unei societăţi deschise.
Curriculum a fost elaborat urmărindu-se:
- pregătirea graduală de la simplu la complex, ţinându-se seama de particularităţile de vârstă
ale elevilor,
- adaptarea nivelului de cunoştinţe, competenţe şi abilităţi dobândite anterior;
- completarea anumitor conţinuturi prevăzute la modulele din curriculum--ul diferențiat;
- realizarea de activităţi variate de învăţare, cu caracter preponderent aplicativ.
Stabilirea situațiilor de învățare va avea în vedere corelarea lor cu domeniul de pregătire
generală în care se pregătesc elevii, rezolvarea sarcinilor de lucru se va face fie prin aplicaţii
individuale, fie prin activităţi în grup, favorizând lucrul în echipă şi responsabilitatea pentru
sarcina primită.

3
 În conformitate cu Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea: Tehnician
mecatronist, nivel 4, conform Anexei nr.4 la OMENCS nr. 4121/ 13.06.2016, au fost propuse
următoarele rezultate ale învățării:
Lista unităților de rezultate ale învățării:
1.Realizarea schiței piesei mecanice în vederea executării ei
2. Realizarea pieselor prin operații de lăcătușerie generală

Tabel de corelare a unităților de rezultate ale învățării (URÎ) cu unități de competență/

competențe specifice ocupațiilor care pot fi practicate

URÎ Competențe profesionale din Standarde Ocupaționale

Calificarea din IPT (SO) și competențe propuse de angajatori
“ Tehnician prelucrări pe mașini cu
comandă numerică”
1.Realizarea schiței piesei mecanice Întocmirea documentelor specifice
în vederea executării ei
Interpretarea datelor din documentația tehnică

Utilizarea documentației tehnice specifice: desene de

execuție, specificații tehnice, fișe tehnologice

Planificarea activității proprii și organizarea locului de

muncă

2. Realizarea pieselor prin operații de Organizarea locului de muncă

lăcătușerie generală
Alegerea materialelor și semifabricatelor necesare
executării pieselor
Asigurarea curățeniei la locul de muncă

Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă

4
 2.Tabel de corelare dintre rezultatele învățării și conținuturile învățării

Rezultate ale învățării suplimentare Conţinuturile învățării Situații de învățare

Cunoștințe Abilități Atitudini

1.1.1.Mijloace de 1.2.1.Identificarea 1.3.1.Preocuparea 1. Organizarea activității la -Activitate de brainstorming

muncă întâlnite la mijloacelor de muncă pentru documentare în locul de muncă pentru recunoașterea și
locul de muncă de la locul de muncă ceea ce privește 1.1 Descrierea şi identificarea descrierea mijloacelor de
mijloace de muncă, mijloacelor de muncă: muncă existente la locul de
documentație tehnică - materii prime şi auxiliare, muncă
specifică locului de - echipamente şi utilaje, -Exerciții de identificare a
muncă instalaţii, SDV-uri sculelor din trusa lăcătuşului
1.2 Ordonarea activităţii la -Exerciții de identificare a
1.2.1.Documentația 1.2.2. Configurarea 1.3.2. Respectarea locul de muncă: operaţiilor pregătitoare
tehnică specifică unui plan de lucru în etapelor/operațiilor - alcătuieşte un plan de lucru efectuate în cazul realizării
locului de muncă vederea realizării unui conform documentației respectând succesiunea unei piese prin presare la rece
produs tehnice operaţiilor de lucru (îndreptare, tăiere, debavurare,
1.3 Menţinerea curăţeniei la curăţare, spălare, degresare)
1.3.1.Materiale și 1.2.3. Realizarea 1.3.3. Adoptarea unei locul de muncă: -Discuții legate de materialele
metode de realizare a curățeniei la locul de atitudini responsabile - cu materiale de curăţenie de curăţare utilizate pentru
curățeniei la locul de muncă față de curățenia la locul specifice locului de muncă îndepărtarea uleiului de pe
muncă de muncă (lavete, detergenţi, suprafaţa unei piese presate
dezinfectanţi, solvenţi ) - Vizionări de materiale video/
- prin metode manuale, filme didactice, etc.legate de

5
 mecanice. măsurile de sănătateatea și
securitatea muncii în cazul
activităţii practice
2.1.1. Principii 2.1.2. Identificarea 2.1.3.Respectarea 2. Principii ergonomice în -Exerciții de recunoaștere a
ergonomice: factorilor de principiilor ergonomice organizarea locului de factorilor de microclimat la
microclimatul, microclimat la locul de bază la amenajarea muncă locul de muncă
economia mişcărilor, de muncă locului de muncă 2.1 Ergonomia condițiilor- -Exerciții de documentare
poziţia de lucru Cerințele mediului de muncă legate de cerințele ergonomice
2.2.1.Cerințe 2.2.2.Precizarea la amenajarea locului de
ergonomice(măsuri cerințelor ergonomice 2.2 Cerințe egonomice la muncă şi importanţa acestora
2.2.3.Respectarea
corporale, spațiu de la locul de muncă amenajarea locului de muncă pentru sănătate
cerințelor ergonomice la
vizual,forțele locul de muncă -Activitate de brainstorming
corpului,etc) 2.3 Principiile ergonomice pentru identificarea factorilor
2.3.1. Măsuri de 2.3.2. Aplicarea referitoare la economia de de risc proprii microclimatului,
reducere a efortului: principiilor mișcări care pot aparea în timpul
poziţia de lucru, ergonomice în timpul operaţiilor de lăcătuşerie
succesiunea lucrului - Vizionări de filme didactice
mişcărilor, dozarea legate de măsurile de reducere
eforturilor. a efortului în timpul lucrului
3.1.1 Componența și 3.2.1. Utilizarea 3.3.1. Respectarea 3. Instrucţiuni de lucru -Exerciții de citire și
rolul documentației documentației tehnice instrucțiunilor de lucru pentru îndeplinirea interpretare a instrucțiunilor de
tehnice (cartea tehnică, sarcinilor lucru
3.1.2.Desene de instrucțiuni de lucru, 3.1 Instrucţiuni de lucru : fişe - Citește desenul
6
execuție fișe tehnologice de 3.3.2.Respectarea de lucru, regulamente, schiţe semifabricatului, desenul de
execuție a pieselor) prescripțiilor din simple, explicaţii execuţie şi fişa tehnologică a
3.1.3. Fișe 3.2.2. Interpretarea desenele de execuție la unei piese şi apoi execută
tehnologice documentației tehnice realizarea pieselor 3.2 Desene de execuție ale piesa.
specifice pieselor simple
3.2.3. Citirea
condițiilor impuse de 3.3 Fișe tehnologice pentru
documentația tehnică operații de lăcătușerie
4.1.1. Rezolvare de 4.2.1.Identificarea 4.3.1. Manifestarea 4. Rezolvarea de probleme -Corelează desenul de execuţie
probleme legate de problemelor simple preocupării de rezolvare 4.1 Concepte de bază a unei piese cu fişa tehnologică
documente simple a problemelor specifice disciplinei aferentă şi evaluează necesarul
4.2 Caracteristicile situațiilor de SDV -uri
4.1.2.Rezolvare de 4.2.2.Alegerea soluției 4.3.2 Respectarea problemă -Stabilește operaţiile
probleme legate de optime de rezolvare a etapelor de rezolvare a 4.3 Etapele rezolvării de pregătitoare la un semifabricat
operaţii de lăcătuşerie problemei în funcție problemelor probleme din tablă deformat în mijloc
de alternativele de 4.4 Alternative de rezolvare a - Realizează asamblări filetate
4.1.3.Rezolvare de rezolvare problemelor – alegerea selectînd, pentru două table (de
probleme legate de soluției optime grasime 3mm fiecare),
realizarea unor 4.2.3.Stabilirea 4.5 Planul de rezolvare a şuruburi, şaibe şi piuliţe
asamblări etapelor de rezolvare a problemei într-un context corespunzătoare ca lungime şi
demontabile simple problemei determinat diametrul găurilor
4.1.4. . Rezolvare de - Pe grupe de elevi li se vor
4.3.3.Asumarea în
probleme legate de repartiza seturi de piese pe care

7
lucrul în echipă
5.1.1.Planul de 5.2.1. Alcătuieşte un
desfășurare a unei plan de rezolvare a
activități unei probleme simple
5.1.2.Surse de 5.2.2.Aplică un plan
documentare legate de rezolvare a
de stabilirea problemei în contextul
obiectivelor, determinat: ordinea de
repartizarea timpului realizare, timp de
pe activități, etc. rezolvare, colaborare
cu alți parteneri.
cadrul echipei a trebuie să le denumească, să le
responsabilității coteze, completând însemnările
rezolvării sarcinii respective în fişe de lucru.
primite -Echipele vor face prezentarea
rezultatelor in faţa clasei şi vor
4.3.4.Colaborarea cu aprecia rezultatele comparative
membrii echipei în în funcţie de timpul de
scopul îndeplinirii realizare a sarcinii de lucru,
sarcinilor de la locul de modul de abordare şi
muncă repartizarea eficientă a
sarcinilor în cadul grupei
5.3.1.Preocupare pentru 5. Activități practice - -Activitate practică ce constă
documentare în ceea ce Alcătuirea unui plan de în depistarea dintr-un lot de
privește organizarea rezolvare a unei probleme piese a celor care nu
unei activități practice 5.1 Organizarea unei activităţi indeplinesc conditiile
practice individuale şi pe dimensionale inscrise in
5.3.2. Respectarea grupe: desenul de executie
modului de organizare a - plan de desfasurare - Activitate practică de
unei activități practice - operaţii de lucru realizare a unei asamblari
individuale sau pe grupe - desfășurarea activităţilor demontabile cu şurub si piuliţă
5.3.3.Colaborarea cu practice (stabilirea ordinii efectuării
membrii echipei în 5.2 Stabilire obiective operaţiilor de asamblare,
cadrul unei activități 5.3 Documentare
8
 practice 5.4 Identificare resurse
( timp, loc , mijloace )
5.1.3. Resurse 5.5 Repartizarea timpului pe
identificate pentru activități / obiective –scheme
desfășurarea unei orare
activități 5.6 Bilanțul zilnic al
realizărilor propuse
6.1.1. Tipuri de 6.2.1. Analizarea 6.3.1.Asumarea 6.Evaluarea rezultatelor
rezultate rezultatelor obținute răspunderii pentru 6.1 Tipuri de rezultate:
rezultatele obținute - planificate, obţinute, reieşite compara între ele rezultatele
6.2.2. Compararea prin compararea rezultatelor obţinute şi le vor compara cu
rezultatelor obținute planificate şi obţinute.
cu rezultatele corecte 6.2 Acceptarea sau
respingerea rezultatelor în
situaţii simple care presupun
acelaşi tip de rezolvare:
- satisfacţia sau insatisfacţia
rezultatelor obţinute.
6.3 Concluzii
alegerea SDV-urile necesare)
- Activitate practică pe grupe:
selectarea dintr-un set de 5
piese identice (bucşe, arbori
drepţi în trept , etc), a celor
care corespund cu condiţiile
din desenul de execuţie şi
consemnarea rezultatelor
- Grupele organizate pentru
activitatea anterioară vor
un tabel de rezultate corecte
(satisfacţia sau insatisfacţia
rezultatelor obţinute).
9
 Listă minimă de resurse materiale necesare dobândirii rezultatelor învățării:
- mașini și utilaje pentru prelucrarea la rece a materialelor
- perii de sârmă, hârtie abrazivă pentru curăţarea manuală a semifabricatelor;
- trusa lăcătuşului
- SDV-uri pentru operaţia de îndreptare, trasare, pilire, debitare, îndoire
- semifabricate: table, platbande, bare, profile, ţevi, sârme;
- diferite piese: arbori, alezaje, suruburi, piulite, flanșe, bucșe
- materiale: metalice feroase (oţeluri, fonte), aliaje ale cuprului, aliaje ale aluminiului;
- mijloace de măsurat şi verificat: lungimi, unghiuri, suprafeţe;
- utilaje: maşini de găurit, polizoare
- documentație tehnică: desene de execuție, fișe tehnologice, planuri de operații
- materiale de curăţenie specifice locului de muncă (lavete, detergenţi, dezinfectanţi,
solvenţi)

3. Sugestii metodologice
Pentru atingerea competențelor din modulul „Rezolvarea de probleme la locul de muncă”
se vor aplica strategii de învăţare cu caracter practic-aplicativ, cum ar fi:
 munca în echipă;
 demonstraţie cu participare;
 modelare în urma unor instrucţiuni.
Parcurgerea conţinuturilor se va realiza în integralitatea lor. Pentru atingerea competenţelor
specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi, de a le
eşalona în timp, de a utiliza activităţi variate de învăţare, cu accentuare pe cele cu caracter
aplicativ, centrate pe elev.
Curriculum în dezvoltare locală trebuie utilizat împreună cu Standardul de Pregătire
Profesională şi cu curriculumul elaborat pentru cultura de specialitate şi pregătire practică
săptămânală, pentru a corela în permanenţă criteriile de performanţă ale competenţelor agregate în
module cu conţinuturile incluse, rezultate din condiţiile de aplicabilitate ale criteriilor de
performanţă respective.
Profesorii pot folosi informaţii relevante despre stilul de învăţare al elevilor (auditiv,
vizual, practic) şi al tipului de inteligenţă al acestora, în scopul asigurării unei game variate de
10
activităţi la lecţii, care să garanteze asimilarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor, indiferent
de stilul de învăţare caracteristic.
Selecţia metodelor didactice adecvate competenţelor care urmează a fi formate va urmări:
centrarea procesului de învăţare pe elev, pe nevoile şi disponibilităţile sale, în scopul valorificării
optime ale acestora, individualizarea învăţării, lărgirea orizontului şi perspectivelor educaţionale,
diferenţierea sarcinilor şi a timpului alocat.
În context, lucrul în grup, jocul de rol, simularea, practica în atelier/la locul de muncă,
discuţiile de grup, prezentările video, multimedia şi electronice, temele şi proiectele integrate,
vizitele ş.a. contribuie la învăţarea eficientă, prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare, negociere,
luarea deciziilor, asumarea responsabilităţii, sprijin reciproc, precum şi a spiritului de echipă,
competiţional şi creativităţii elevilor.
Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină
conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor
dorite. Rămâne la latitudinea cadrelor didactice repartizarea orelor necesare fiecărei teme în
funcţie de dificultatea acesteia.
În acest cadru, activităţile de învăţare/instruire practică utilizate de cadrele didactrice vor
avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile preactice, de
execuţie. Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de
parcurgerea modulului, recomandăm ca, în acest proces, să se utilizeze metode cât mai diverse,
care să stimuleze atenţia, interesul, participarea nemijlocită şi spiritul creativ al elevilor, cum ar fi:
 metodele bazate pe acţiune : efectuarea de lucrări de atelier, jocul de rol sau simularea;
 metodele explorative (vizite de documentare, excursii tematice, studii de caz,
problematizarea, observarea independentă);
 metodele expozitive (explicaţia, descrierea, exemplificarea) ş.a.

Se recomandă efectuarea următorelor tipuri de activităţi, pentru cele trei competenţe:

1. Identifică probleme simple

- Cum ar fi dacă… ?
- În locul celuilalt
- Axul temporal
2. Alcătuieşte şi aplică un plan de rezolvare a unei probleme simple
11
 - În locul celuilalt
- Axul temporal
3. Verifică rezultatele obţinute în urma aplicării planului de rezolvare a unei probleme
simple
- Analiza SWOT
- Axul temporal

4. Sugestii privind evaluarea

Calitatea evaluării elevilor reprezintă unul dintre factorii esenţiali care susţin încrederea
publică în calificările dobândite. Din acest motiv, se impune asigurarea rigorii, corectitudinii şi
eficienţei procesului de evaluare, cât şi deplina aliniere a sarcinilor impuse în standardele naţionale
definite în cadrul fiecărei calificări.
Evaluarea trebuie să fie un proces continuu şi sumativ, referindu-se în mod explicit la
criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelată cu tipul probelor de
evaluare specificate în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare competenţă şi vizând
exclusiv probele de evaluare solicitate în aceste standarde.

O competenţă se evaluează o singură dată, iar elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce
priveşte dobândirea competenţelor specificate. In cazul nereuşitei, elevul are dreptul la reevaluare,
precum şi la sprijin suplimentar pentru dobândirea competenţei respective.
În parcurgerea modulului, elevii exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă
cheie şi din unităţile de competenţă tehnică generale, necesare atingerii competenţelor modulului,
urmând ca acestea să fie evaluate în cadrul modulelor care le includ. Demonstrarea altor abilităţi,
în afara celor din competenţele specificate, este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.
Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe
care se referă explicit la criteriilor de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate, iar ca metode
de evaluare se recomandă:
- Observarea sistematică a comportamentului elevilor, permite evaluarea conceptelor,
capacităţilor, atitudinilor faţă de o sarcină dată.
- Investigaţia.

12
 - Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi
standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de
învăţare.
- Metoda exerciţiilor practice
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
- Fişe de observaţie
- Fişe de lucru
- Proba de lucru
- Interviul
- Chestionarul
- Fişe de autoevaluare
- Miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare
a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de
organizare a ideilor şi materialelor într-un raport
- Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate
de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.

5. Bibliografie

1. Lichiardopol G., Balaş-Ionescu L.- ELEMENTE DE TEHNOLOGIE GENERALA,

Editura Corint, 2004
2. Lichiardopol G., Pişleagă F., Mustaţă I. - MANUAL PENTRU PREGĂTIRE
PRACTICĂ DOMENIUL MECANICĂ, clasa a IX-a, Editura Aramis, 2004
3. Ţone A., Rădulescu Ctin. - MANUAL PENTRU CULTURA DE SPECIALITATE,
Editura Aramis, 2004
4. Leonte C., Jilăveanu C. - MĂSURĂRI TEHNICE, clasa a X-a, Editura LVS Crepuscul,
2005
5. Anexa 1 la OMEN 3914/18.05.2017, referitor la aprobarea Reperelor metodologice
privind proiectarea curricumului în dezvoltarea locală (CDL) pentru clasele a IX-a și a X-
a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică și învăţământului profesional
6. Anexa nr. 3 la OMENCS nr. 4457 din 05.07.2016 , Curriculum pentru Clasa a IX-a,
învățământ liceal, filiera tehnologică, Domeniul de pregătire profesională: Mecanică
7. Anexa la OMECI nr. 3411/16.03.2009 cu privire la aprobarea Planurilor-cadru de
13
 învăţământ pentru clasele a IX-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică-învățământ
de zi
8. Anexa nr. 4 la OMENCS nr. 4121 din 13.06.2016, Standard de Pregătire Profesională –
Calificarea profesională: Tehnician prelucrări pe mașini cu comandă numerică

14