Curriculum in dezvoltare locală

Clasa a XIII-a seral

Învăţământ liceal
An şcolar: 2024-2025
FILIERA TEHNOLOGICĂ
Domeniul de pregătire de bază: MECANICĂ
TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A PIESELOR MECANICE

TIPUL CDL: Aprofundare/Extindere

Rezultate ale învățării suplimentare care răspund nevoilor operatorului economic

Calificarea profesională : TEHNICIAN PRELUCRĂRI MECANICE

Autori:
prof. ing. Manea Romică – LICEUL TEHNOLOGIC DE MECATRONICĂ ȘI AUTOMATIZĂRI IAȘI

1
 CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

Modulul III: „TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A PIESELOR MECANICE”

Notǎ de prezentare

Modulul „TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A PIESELOR MECANICE”

componentă a ofertei educaționale (curriculare) pentru calificarea profesională Tehnician
prelucrări mecanice din domeniul de pregătire profesională Mecanică, face parte din cultura de
specialitate şi pregătirea practică săptămânală aferentă clasei a XIII-a seral, ciclul superior al
liceului, filiera tehnologică. Modulul are alocat un numărul de 116 ore/an, fiind repartizate astfel :
4 ore/ săptămână x 29 săptămâni =116 ore / an școlar
Modulul „TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A PIESELOR MECANICE” este
centrat pe rezultate ale învăţării şi vizează dobândirea de cunoştințe, abilități şi atitudini
specifice calificării profesionale Tehnician prelucrări mecanice în perspectiva folosirii tuturor
achiziţiilor în practicarea acestei calificări, implicit în perspectiva angajării pe piaţa muncii în
una din ocupaţiile specificate în SPP-ul corespunzător calificării sau în continuarea pregătirii
într-o calificare de nivel superior.
Rolul acestui modul este dobândirea, de către absolvenți, a rezultatelor învățării necesare
pentru adaptarea în prezent şi mai ales în viitor la cerințele unei piețe a muncii aflate într-o continuă
şi rapidă schimbare, de dezvoltare a competențelor specifice domeniului de activitate şi
specializării, care să satisfacă nevoile operatorului economic, în scopul inserției pe piața muncii.
Situațiile de învățare: răspund nevoilor de formare identificate împreună cu operatorul
economic/instituția publică parteneră a unității de învățământ.

2
2. Tabelul de corelare dintre rezultatele învățării şi conținuturile învățării

Conținuturile învățării Situații de învățare

URÎ 12: Asigurarea
prelucrărilor mecanice pe mașini
unelte convenționale
Rezultate ale învățării(codificate
conform SPP) propuse spre
aprofundare/extindere
Cunostinț Abilități Atitudini
e
12.1.1. 12.2.1. 12.3.1. Tema 1: Noțiuni generale ale prelucrării -alegerea
12.2.2. 12.3.2. prin așchiere parametrilor
12.3.3. 1.1.Procesul de așchiere: definire, mișcări regimului de aşchiere
12.2.4.
necesare la generarea suprafețelor.
12.3.4. pentru o situaţie dată,
1.2.Scule așchietoare.
12.3.5. -cunoaşterea
1.3.Regimuri de așchiere.
12.3.6. noţiunilor de normare
1.4.Noțiuni de normare tehnică.
12.3.7. tehnică
1.5.Noțiuni generale privind calitatea și
12.3.8. precizia suprafețelor prelucrate.
12.3.9. Tema 2: Documentația tehnică și
12.1.2. 12.2.6. 12.3.10. -cunoaşterea
tehnologică folosită în procesul de
12.2.7. 12.3.11. principalelor operaţii
prelucrare prin așchiere
12.3.12. 2.1.Noțiuni generale, desenul piesei, fișa de prelucrare prin
tehnologică, planul de operații. aşchiere
12.1.3. 12.2.8. Tema 3: Operații de prelucrare prin
12.1.4. 12.2.9. așchiere
12.1.5. 12.2.10. 3.1.Strunjire, frezare, rabotare, mortezare,
găurire, filetare, lărgire, adâncire, alezare,
12.1.6. 12.2.11.
rectificare (generalități, mașini-unelte,
12.1.7. 12.2.12. SDV-uri folosite, prelucrări executate pe
12.2.13. -identificarea
mașini-unelte, controlul suprafețelor operaţiilor de finisare
12.2.14. prelucrate, NTSM și PSI specifice
12.2.15. operațiilor de prelucrare prin așchiere).
12.2.16. Tema 4: Prelucrări de finisare
4.1.Răzuirea, rodarea, lepuirea, șlefuirea,
lustruirea, honuirea, vibronetezirea
(generalități, SDV-uri și utilaje folosite,
-completarea
tehnologia de execuție, regimul de lucru, documentaţiei
norma tehnică de timp, controlul folosită în procesul
operațiilor de finisare, NTSM și PSI de prelucrare prin
specifice operațiilor de finisare). aşchiere
12.1.8. 12.2.17. Tema 5: Protecția mediuliui
12.2.18. 5.1. Norme privind protecția mediului în
cazul prelucrărilor mecanice pe mașini
unelte convenționale

3. Lista minimă de resurse materiale

-Panouri demonstrative, standuri
- Echipamente: calculator, videoproiector.
- Manuale, auxiliare curriculare, suport de curs, fise de lucru, fise de documentare, fise ajutatoate,
planse didactice, reviste de specialitate, documentatie tehnica(desene de executie, fise tehnologice,
carti tehnice, dictionare de termeni tehnici, normative specifice, , standarde tehnice, standarde de
calitate) etc.
3
- Soft-uri educaționale, filme, prezentări PPTetc.

4. Sugestii metodologice
Parcurgerea conţinuturilor modulului şi adecvarea strategiilor didactice utilizate au drept
scop formarea competenţelor tehnice speciale aferente calificărilor de nivel 4.
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme,în
funcție de:
 Dificultatea temelor;
 Nivelul de cunoștințe anterioare ale grupului instruit;
 Complexitatea și varietatea materialului didactic utilizat;
 Ritmul de asimilare a cunoștințelor și de formare a deprinderilor proprii grupului
instruit.
Pentru atingerea rezultatelor învățării stabilite, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite
conținuturi, de a le eșalona în timp, de a utiliza activități variate de învățare, cu accentuare pe cele
cu caracter aplicativ, centrate pe elev. Complexitatea criteriilor de performanță și a condițiilor de
aplicabilitate pentru abilitățile cheie crește, astfel încât să asigure o integrare mai rapidă a
absolvenților pe piața muncii sau să le permită să continue pregătirea la nivel superior. Pentru
aplicarea curriculum-ului, procesul de predare- învățare trebuie să fie focalizat pe obținerea
rezultatelor învățării(cunoștințe, abilități, atitudini), necesare calificării ,,tehnician mecatronist,,.
Pentru eficientizarea procesului de predare – învățare , profesorul trebuie să-și proiecteze
din timp activitatea didactică prin elaborarea de fișe de lucru, fișe de documentare, fișe de
observație, pregătirea materialelor, instrumentar, aparatură, echipamente necesare și spațiul de
lucru.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii:
 Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor.
 Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
 Elevii au stiluri proprii de învăţare. Ei învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi din
experienţe diferite.
 Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare.
 Elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a le
asocia cu “cunoştinţele vechi”.
Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev.
În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi modalităţi de lucru:

 Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:

 gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
 fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite;
 fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
 prezentarea temelor în mai multe moduri (raport, discuţie sau grafic);
 Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin:
 abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);
 utilizarea verificării de către un coleg, a verificării prin îndrumător;

 Diferenţierea răspunsului, prin:

 utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective.
 Utilizarea unor metode cu activitatea didactică centrată pe elev cum sunt: studiul de caz,
brainstormingul, jocul de rol, descoperirea, problematizarea,etc.
Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor, acceptând
faptul că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru
4
dezvoltarea competenţelor. Pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile, metodele se vor
adapta la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate,
pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare, utilizarea instrumentelor
ajutătoare de învăţare, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea
împreună a paşilor următori).
Profesorul poate opta pentru folosirea activităților de învățare recomandate prin programă în
vederea realizării conținuturilor, sau își poate alege alte activități adecvate condițiilor concrete din
clasă.

5. Sugestii privind evaluarea

Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe
care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP – uri.
Obiectivele evaluării se vor stabili funcție de ansamblul cunoștințelor și deprinderilor practice,
pe care urmărim să le dezvoltăm prin strategia didactică aleasă și bineînțeles vor fi în concordanță
cu situațiile de învățare.
Evaluarea formativă este esențială pentru procesul de predare – învățare eficient. Elevii și
profesorii trebuie să știe ce progrese se fac pentru atingerea situațiilor de învățare.
Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori și instituții educaționale despre
realizările unui elev, în ceea ce privește cunoștințele, atitudinile și abilitățile după criterii definite.
Ca metode de evaluare se recomandă:
 Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea
conceptelor, capacităților, atitudinilor față de o sarcină dată.
 Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele
educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare.
 Lucrări practice.
 Investigația.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
 Fișe de observație
 Fișe de lucru
 Chestionarul
 Miniproiect - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, a materialelor şi a instrumentelor, acurateţea reprezentărilor tehnice, modul de
organizare a ideilor şi a materialelor într-un proiect.
 Portofoliu- ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de
înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.
Evaluarea se poate face și prin teste cu itemi obiectivi, semiobiectivi și subiectivi.

5
 TEST DE EVALUARE

Notă: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul efectiv de lucru este de 45
minute.
1. Precizaţi determinarea elementelor cuţitului de strung, notate pe desenul de mai jos:
1 punct;

2. Completaţi în spaţiile de mai jos cinci tipuri de maşini de prelucrare prin aşchiere: 1 punct;

a……………………………………………………………………….

b………………………………………………………………………….

c…………………………………………………………………………..

d……………………………………………………………………….

e…………………………………………………………………………….

3. Identificaţi elementele constructive necesare pentru fixarea pietrei de rectificat (operaţia de rectificare) din figura
următoare: 1 punct;

4. Identificaţi elementele constructive ale maşinii de rabotat transversale (şepingul) din figura următoare:
1 punct;

6
5. În figura următoare este reprezentat un dispozitiv pentru fixarea pieselor între vârfuri, la operaţia de strunjire.
Precizaţi elementele constructive şi modul de lucru.

2 puncte;

6. Realizaţi un eseu (între 0,5-1 pagină), care să cuprindă măsuri generale de tehnica securităţii muncii la prelucrarea
pieselor pe strung, freză, maşină de rabotat şi de rectificat (minim 2 măsuri pentru fiecare operaţie, specificaţi
măsurile comune pentru operaţiile enunţate). Se punctează şi modul de exprimare, aşezarea în pagină, capacitatea de
sinteză etc.)

3 puncte;

Barem de corectare

1. 1 punct;

A - partea activă a sculei

B - partea de prindere

1 - vârful cuţitului

2 - faţa de aşezare principală

3 - tăişul principal al cuţitului – în sensul

aşchierii

4 - faţa de degajare, pe care alunecă aşchiile

2. 1 punct;

a. Maşini de găurit
b. Maşini de rabotat, mortezat şi broşat
c. Strung
d. Maşini de alezat şi frezat
e. Maşini de rectificat
f. Maşini de filetat, etc
3. 1 punct;

pentru montarea pietrei abrazive pe capătul arborelui 6 se folosesc flanşele 2, care o strâng prin
intermediul garniturilor de pânză cauciucată 4. Între piatra abrazivă şi arbore se găseşte o bucşă de
plumb 5. Discul 1 se strânge cu piuliţa 3.

4. 1 punct;

1. batiu (în interiorul lui se află cutia de viteze, pompa de ulei şi mecanismele de acţionare), 2. sania
verticală (traversa), 3. masa şepingului, 4. portcuţit rabatabil, 5. sania, 6. berbecul (capul mobil).

7
5. 2 puncte;

Fixarea pieselor între vârfuri – 1, flanşa de antrenare, 2, inima de antrenare, 3, maneta de strângere a
pinolei (pinola- axul păpuşii mobile de strung, în care se fixează un vârf de susţinere a uneia dintre capetele
piesei care se prelucrează). 4, roata de strângere a pinolei.

Piesa centrată, cu găuri de centrare,se fixează între vârfurile strungului în aşa fel, încât piesa să se rotească
cu mâna, opunând o mică rezistenţă.

6. 3 puncte;

Pe lângă regulile generale de la prelucrarea prin aşchiere, la prelucrarea pe strung trebuie respectate
norme specifice ca:

-- la constatarea oricărei defecţiuni în timpul funcţionării strungului se va opri imediat utilajul şi vor fi
anunţaţi maistrul, mecanicul de întreţinere etc. ; (OBS. Regulă valabilă pentru toate utilajele enumerate);

- aşchiile de pe strung trebuie îndepărtate numai când strungul este oprit, folosindu-se dispozitive adecvate
(cârlige, perii etc.);

Reguli specifice la frezare:

- pe maşinile de frezat se vor executa numai acele prelucrări pentru care au fost destinate maşinile;

- se va controla starea de uzură a frezelor;

- piesele se fixează şi se desprind numai când maşina nu funcţionează (regulă comună pentru toate
utilajele);

La rabotare pe lângă măsurile generale măsuri specifice sunt:

- toate manevrele legate de reglarea maşinii se fac cu motorul oprit sau decuplat;

- lungimea cursei berbecului şi a poziţiei acestuia se reglează numai cu maşina în stare de repaus;

Norme specifice la rectificare sunt:

- pietrele abrazive trebuie ferite de lovituri şi trepidaţii pentru a nu se produce fisurarea acestora;

- pietrele abrazive sunt închise într-o carcasă, fiind lăsată liberă o porţiune în zona unde are loc prelucrarea.
Acest lucru este necesar pentru a se evita producerea accidentelor în cazul spargerii discurilor.

8
6. Bibliografie

M. Voicu – „Utilajul şi tehnologia prelucrărilor prin aşchiere”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1984.
Ioan Cerghit –”Metode de învațamânt”, Editura Polirom,, Iasi, 2006.

Oprea Crenguta- Strategii didactice interactive, Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti, 2009.

MENCS: Standard de pregatire profesionala–nivel 4, calificarea: Tehnician prelucrări mecanice –

Anexa nr. 4 la OMENCS nr. 4121/13.06.2016.