Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs perfecţionare
Formator
Cursant:
TEMA
ÎNTOCMIREA DOCUMENTAŢIEI PENTRU CURS DE
CALIFICARE/perfecţionare/iniţiere:.....................................................
..,
NIVEL:
DOMENIUL :
Grupa COR:
Cod COR :
CAPITOLUL 1
NOŢIUNI INTRODUCTI
EXEMPLU
INTRODUCERE
Inspectorul în domeniul SSM are cod COR 325723 ( engl. Health and safety at work
inspector) şi conform standardului ocupaţional desfăşoară următoarele activităţi specifice
ocupaţiei:
CAPITOLUL 2
PROGRAMA CURSULUI
PROGRAMA CURSULUI
PROGRAMA CURSULUI
PLANIFICAREA CURSULUI
MODUL-
MODUL1. PREVEDERI LEGALE ÎN DOMENIUL SSM (Practici şi reglementări europene în domeniul SSM, Sistemul legislativ în
România în domeniul SSM)
● Operativitate în transmiterea/primirea
informaţiilor
II.Sistemul legislativ în TEORIE: legislaţie
● Capacitatea de a asimila noile cunoştinţe în
România în domeniul - prezentare PowerPoint
SSM -Expunerea - computer domeniu
- Dezbatere - videoproiector ● Uşurinţa de operare cu termenii de
1. Acte normative care - Conversaţia - flipchart
specialitate
reglementează PRACTICA
activitatea de SSM în -Lucrări ● Capacitatea de a aplica prevederile legle în
România practice domeniu
2. Prevederi ale actelor
● Operativitate în transmiterea/primirea
normative prin care s- - Studii de caz
au transpus directivele - Fişe de lucru informaţiilor
europene - Chestionare
3. Cerinţe legale
privitoare la SSM
4. Verificarea
respectării legislaţiei
EXEMPLUL2
Modulul I: Noţiuni introductive (organizarea unei societăţi cu respectarea cerinţelor de mediu, comunicare la locul de muncă; norme mediu;
asigurarea calităţii activităţii de management al deşeurilor, lucrul în echipă)
2 Identificare 2.1 Planificarea activitatii - Expunerea - documente 2.1.Cerinţele de calitate sunt identificate în funcţie de
a cerinţelor proprii la locul de munca; - Explicaţia specifice domeniul de activitate, de tipul de deşeuri generate şi
de calitate. 2.3. Principiile de protecţie a - Conversaţia - suport curs de standardele aplicabile în domeniu.
mediului; -Demonstraţia - prezentare
2.4. Metode de analiză şi - Exerciţii PowerPoint 2.2.Propunerea măsurilor de îmbunătăţire a
evaluare a ciclului de viaţă al sistemului de management al calităţii se face în
unui produs/serviciu; cadrul analizelor efectuate de management, conform
2.5. Metode de evaluare şi procedurilor aplicabile, conform procedurilor
control a deşeurilor; aplicabile.
2.6. Programe de gestiune a
deşeurilor la nivel local,
regional, naţional sau
european;
2.7. Cele mai bune tehnologii
disponibile la momentul
evaluării pentru valorificarea
deşeurilor
2.8.Sistemul de ierarhizare a
deşeurilor
3 Asigurarea 3.1 Noţiuni de bază privind - Expunerea - legislaţie 3.1. Facilitarea circuitului informaţiilor utilizând
calităţii managementul calităţii; - Explicaţia -documente corect terminologia de specialitate, aplicând cu
activităţii 3.2. Tehnici de audit; - Conversaţia specifice responsabilitate principiile de protecţie a mediului,
de 3.3. Terminologie de -Demonstraţia - suport curs metodele de analiză şi evaluare a ciclului de viaţă al
manageme specialitate; - Studiul de caz -prezentare unui produs/ serviciu, cele mai bune tehnologii
nt al 3.4. Principiile PowerPoint disponibile la momentul evaluării pentru valorificarea
deşeurilor managementului calităţii; deşeurilor.
3.5. Metode de evaluare şi 3.2.Cunoasterea legislaţiei, a comportamentului în
control a managementului situaţii de urgenţă şi pt. protecţia mediului
calităţii; (gestionarea resurselor şi a deşeurilor).
3.6. Programe de
îmbunătăţire a
managementului calităţii
CAPITOLUL 4
EVALUARE
● Observare directă
● Simulare
● Întrebări orale
● Proiect
1. EVALUAREA CONTINUĂ
2. EVALUAREA FINALĂ
SUPORT CURS
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
EXEMPLU
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
TEST DE EVALUARE
NUMELE CURSANTULUI……………………………………………………………………….
DATA……………………………………………………………….............
........................................................,
…………………………………….,
.........................................................,
..........................................................și
(3x5p= 15 puncte)
3. Principiile pe baza cărora se face coordonarea sunt următoarele:
●
Autogunoieră cu încărcător frontal (3x5p= 15 puncte)
BAREM DE NOTARE
Total punctaj=10p din oficiu+25p subiectul 1+15p subiectul2+35p subiectul 3+15p subiectul
4=100p=nota 10
ANEXA 3
EXEMPLU
Precolectarea deșeurilor se referă la adunarea lor în diferite recipiente: coșuri de gunoi, pubele
(pentru deșeurile menajere) și containere (pentru deșeurile stradale și cele produse de agenții
economici). Pentru a permite reciclarea, colectarea deșeurilor care conțin materiale refolosibile se
face separat în recipiente de culori diferite. Culorile recipientelor disponibile sunt: galbenă, roșie,
verde, albastră, maro și negru antracit. Culorile recomandate pentru recipientele destinate diferitelor
tipuri de deșeuri sunt: roșu (portocaliu) - materiale plastice, galben - metale, verde - biodegradabile,
albastru - hârtie, carton și sticlă, maro - electrice și electronice, negru - nereciclabile, însă acestea nu
sunt respectate întotdeauna. Pe recipente există etichete care precizează exact ce fel de deșeuri se pot
pune în recipientul respectiv
Pentru metale
Autogunoieră tipică
Depozite
Incinerare
Incinerarea este o metodă de eliminare a deșeurilor prin arderea lor. Este una din metodele de
tratare termică a deșeurilor. În urma incinerării se obțin căldură, gaze, abur și cenușă.
Incinerarea poate fi practicată în instalații mici, individuale, sau la scară industrială. Pot fi
incinerate atât deșeurile solide, cât și cele lichide sau gazoase. Metoda este preferată în locurile unde
nu se dispune de teren pentru rampe, de exemplu în Japonia, și la eliminarea anumitor deșeuri
periculoase, cum sunt cele biologice provenite din activități medicale, însă la nivel industrial este
controversată, din cauza poluanților gazoși, în special dioxine (dibenzodioxine policlorinate —
PCDD și benzofurani policlorinați — PCDF) produși prin ardere.
Instalațiile de incinerare sunt cuptoare prevăzute cu focare cu grătar cu împingere directă sau
răsturnată, cuptoare rotative, cuptoare verticale, focare cu ardere în strat fluidizat, sau cu ardere în
suspensie Ele pot trata (arde) deșeuri cu putere calorifică mică, de doar 10 MJ/kg.
În ultima perioadă se discută despre coincinerarea deșeurilor. În acest caz deșeurile sunt arse în
focarele marilor cazane energetice sau în cuptoarele de ciment, în amestec cu combustibilul uzual al
acestora. Ponderea deșeurilor în amestecul combustibil este de cca. 10 %. Termenul de
„coincinerare” se aplică în cazul în care arderea amestecului combustibil care conține și deșeuri nu
deturnează instalația de ardere de la utilizarea sa obișnuită. Dacă într-o asemenea instalație scopul
principal devine incinerarea deșeurilor, procesul va fi considerat incinerare, nu coincinerare, iar
condițiile de autorizare a funcționării în acest caz vor fi mai stricte, adică cele pentru incineratoare.
Metode de recuperare
Prin recuperare se înțelege extragerea din deșeuri a resurselor care pot fi refolosite.
Recuperarea poate fi făcută prin reciclare, reutilizare, regenerare sau orice alt proces de extragere a
materiilor prime auxiliare. Poate fi recuperată atât partea materială, cât și cea energetică. Materialele
pot fi refolosite pentru a produce noi bunuri, iar energia poate fi convertită în energie electrică. Ca și
în cazul eliminării, recuperarea trebuie făcută fără a periclita sănătatea oamenilor și fără utilizarea
unor procese sau metode care pot fi dăunătoare pentru mediu.
Proprietăți ale deșeurilor care fac ca acestea să fie periculoase
Simb
Proprietate
ol
„Explozive”: substanțe și preparate care pot exploda sub efectul unei scântei sau care sunt
H1
mai sensibile la șocuri sau frecare decât dinitrobenzenul.
„Oxidante”: substanțe și preparate care produc reacții puternic exoterme în contact cu alte
H2
substanțe, mai ales cu substanțe inflamabile.
„Foarte inflamabile”:
● substanțe și preparate care în contact cu apa sau cu aerul umed, produc gaze foarte
inflamabile în cantități periculoase.
„Inflamabile”: substanțe lichide și preparate care au punctul de aprindere egal sau mai
H3-B
mare de 21 °C și mai mic sau egal cu 55 °C.
„Iritante”: substanțe și preparate necorozive care, prin contact imediat, prelungit sau
H4
repetat cu pielea sau mucoasele, pot cauza inflamații.
„Nocive”: substanțe și preparate care, dacă sunt inhalate sau ingerate sau dacă penetrează
H5
pielea, pot constitui riscuri limitate pentru sănătate.
„Toxice”: substanțe și preparate (inclusiv substanțe și preparate foarte toxice) care, dacă
H6 sunt inhalate sau ingerate sau dacă penetrează pielea, pot produce vătămări serioase, acute
sau cronice pentru sănătate și pot fi chiar letale.
„Cancerigene”: substanțe și preparate care, dacă sunt inhalate sau ingerate sau dacă
H7
penetrează pielea, pot induce cancerul sau creșterea incidenței lui.
H8 „Corosive”: substanțe și preparate care pot distruge țesuturile vii la contactul cu acestea.
„Teratogene”: substanțe și preparate care, dacă sunt inhalate sau ingerate sau dacă
H10 penetrează pielea, pot induce malformații congenitale neereditare sau creșterea incidenței
acestora.
„Mutagene”: substanțe și preparate care, dacă sunt inhalate sau ingerate sau dacă
H11
penetrează pielea, pot produce defecte genetice ereditare sau creșterea incidenței acestora.
Substanțe și preparate care produc gaze toxice sau foarte toxice în contact cu apa, aerul sau
H12
un acid.
Substanțe și preparate capabile prin orice mijloace, după depozitare, să producă altă
H13
substanță (de exemplu, levigat), care posedă oricare din caracteristicile prezentate mai sus.
„Ecotoxice”: substanțe și preparate care prezintă sau pot prezenta riscuri imediate sau
H14
întârziate pentru unul sau mai multe sectoare ale mediului înconjurător.
În februarie 2008, dintre cele 29 directive, 21 erau complet transpuse în legislația românească,
3 erau transpuse parțial, iar 5 încă nu erau transpuse. În total un număr de 116 acte legislative
transpuneau aceste directive: legi, hotărâri de guvern, ordonanțe de urgență ale guvernului și ordine
emise de Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile (MMDD, fost Ministerul Mediului și
Gospodăririi Apelor – MMGA, fost Ministerul Apelor și Protecției Mediului – MAPM), Ministerul
Economiei și Finanțelor (MEF, fost Ministerul Economiei și Comerțului – MEC) și Ministerul
Transporturilor (MT, fost Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor – MTCT). [4] Actual
această transpunere este completă.
Legislaţie România
● Ordonanta de urgenta nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată şi modificată prin
Legea 265/2006 (cu modificările şi completările ulterioare)
● Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor
Concluzii :
Gestionarea sau managementul deșeurilor, se referă la educația privind colectarea,
transportul, tratarea, reciclarea și depozitarea deșeurilor. Materialele rezultate din activități umane
au efect negativ lor asupra sănătății oamenilor, a mediului sau aspectului unui habitat. Gestionarea
deșeurilor are ca scop și economisirea unor resurse naturale prin reutilizarea părților recuperabile şi
reducerea efectelor negative ale acestora, ele necesitând metode de tratare specifice.
Aceste metode, precum şi legislaţia aferentă lor trebuie cunoscute şi aplicate în folosul
întregii omeniri.