Portofoliu de evaluare-curs de formare profesionala pentru

ocupatia de inspector in domeniul SSM

Tema Lucrarii

INSTRUIREA LUCRATORILOR

Numele cursantului,

BORDUSEL COSMIN

Numele formatorului,
Ing. Liviu KRIEB

PLOIESTI
OCTOMBRIE 2020

1
 TEMA

Instruirea lucratorilor angajati în cadrul

S.C. ELDAD IMPEX SRL
Ploieşti

2
 AUTOR : BORDUSEL COSMIN

Cuprins
1. Cap. I Notiuni Introductive
2. Cap. II Instruirea Lucaratorilor
3. Cap. III Studiu de caz
Cap. III.1 Decizie numire lucrator desemnat
Cap. III.2 Decizie privind intrevalul dintre doua insttruiri consecutive
Cap. III.3 Completarea fisei individuale
Cap. III.4 Fisa de expunere la riscuri si de aptitudini
Cap. III.5 Instructiuni proprii
4. Bibliografie

3
 Cap.I

LEGISLAŢIA DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA DIN ROMANIA

1. Caracteristicile etapei actuale

Securitatea si sanatatea in munca reprezinta un drept fundamental al tuturor

participantilor la procesul de munca.
Primele reglementari privind securitatea si sanatatea in munca au aparut cu scopul
de a solutiona unele cazuri particulare de imbolnavire profesionala sau accidente de
munca deosebit de grave si cu frecventa ridicata .
Dupa admiterea Romaniei in U.E. tara noastra a fost obligată sa adopte noi legi in
conformitate cu legile celorlalte tari membre.
In urma analizarii legislatiileor nationale ale tarilor membre ale Uniunii
Europene,s-au desprins următoarele trasaturi specifice :
- in toate aceste tari exista o structura stabila care elaborează si emite legislatia in
domeniul protectiei muncii. Securitatea si sanatatea in munca este considerata, sub aspect
juridic, o problema de stat, care trebuie reglementata la nivel national, prescriptiile de
SSM impunându-se de sus în jos;
- toate statele dispun de organisme si instrumente nationale care urmaresc, indruma ,
controleaza si, in unele cazuri, chiar coordoneaza aplicarea masurilor de SSM .
Toate legislatiile definesc raspunderea patronala pentru realizarea SSM si stabilesc,
in limite variate, drepturi si obligatii ale lucratorilor (muncitorilor).
Legislaţia de securitate si sanatate in munca ( SSM ) este componenta a sistemului
de reglementări prin care se urmareate asigurarea protectiei cetatenilor, respectiv pentru
un segment specific de populatie activa , împotriva riscurilor de accidentare si
imbolnavire profesionala generate de prestarea oricarui proces de muncă.
Ca institutie de drept, securitatea si sanatatea in munca reprezinta un ansamblu de
norme juridice imperative, avand ca obiect reglementarea relatiilor sociale complexe care
o formeaza, in legatura cu organizarea multilaterala, desfasurarea si controlul procesului
de muncă , in scopul asigurarii conditiilor optime, la nivelul stiintei moderne, pentru
apararea vietii si sanatatii tuturor participantilor la acest proces .
Etapa actuala în care se afla Romania are o serie de caracteristici, care impun
anumite cerinte legislatiei de SSM, după cum urmează :
1. Finalizarea descentralizarii economiei si reducerea sistemului de stat, care
implica reglementarea unitara a sectorului de stat si a celui privat.
2. Garantarea si generalizarea proprietatii private, care presupune reflectarea noilor
relatii de muncă (patron - salariat, patron - sindicate etc.) în actele legislative.

4
 3. Reabilitarea si implementarea relatiilor si mecanismelor pietei libere, care
presupune corelarea legislatiei de SSM cu celelalte subsisteme ale sistemului legislativ
national (asigurari sociale, sanatate etc.).
Pentru organizarea si alinierea legislatiei si activitatii practice de securitate si
sanatate în muncă (SSM), la nivelul statelor membre CE s-a adoptat Directiva nr. 89/391
privind introducerea de masuri pentru imbunatatirea rezultatelor în domeniul sanatatii si
securitatii lucratorilor, considerata drept DIRECTIVA CADRU.
Directiva contine principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale,
protectia sub aspectul securitatii muncii, informarea, consultarea, precum si liniile
generale de indrumare pentru implementarea principiilor afirmate. Dintre schimbarile
fundamentale pe care le solicita Directiva Cadru in legatura cu obligatiile patronului,
poate ca cea mai importanta este formularea cerintei de a adapta munca la om .
De asemenea, patronul trebuie sa se asigure ca toti muncitorii sunt apti, in cazul
unui pericol serios si iminent , sa-si asigure protectia proprie si/sau a altor persoane si,
daca nu poate fi contactat conducatorul ierarhic superior, sa actioneze corespunzator, in
functie de mijloacele tehnice disponibile si nivelul cunostintelor, pentru a evita
consecintele unei astfel de situatii .
Patronul va trebui sa se asigure ca subcontractantii si muncitorii apartinand altor
intreprinderi, angajati temporar in unitatea sa, primesc instructiuni cu privire la riscurile
de accidentare si imbolnavire profesionala la care pot fi expuşi. Pe aceeasi linie se inscrie
si cresterea rolului muncitorilor in elaborarea si aplicarea politicilor de prevenire .
Desi nu fixeaza modalitatea de realizare, Directiva Cadru prevede obligatia
patronului de a consulta muncitorii si/sau reprezentantii lor si de a le permite sa participe
la toate discutiile privind problemele legate de securitatea muncii.
Legea pentru ratificarea Acordului European de Asociere precizeaza necesitatea
armonizarii legislatiei prezente ori viitoare a Romaniei cu cea a Comunitatii Europene.
Rezulta deci necesitatea armonizarii legislatiei naţionale de SSM cu legislatia comunitara.
Cerintele prioritare in materie de reglementare periodica, sunt:
- evaluarea nivelului de risc/securitate;
- integrarea securitatii muncii din faza de conceptie si proiectare a echipamentelor
tehnice;
- certificarea echipamentelor de munca si a celor de protectie individuala;
- formarea personalului de specialitate .

2. Principiile juridice ale sistemului

Principiile care stau la baza sistemului legislativ din domeniul securitatii si

sanatatii in munca (SSM) din Romania sunt:

a) SSM reprezinta un drept fundamental al tuturor participantilor la procesul de

munca.
Constitutia Romaniei, afirmand dreptul la protectie sociala, face referire si la
masurile de securitate si igiena a muncii (art. 38 alin.2).
Mai concret, Legea nr. 319/2006 a SSM, la art. 1, stabileste principiile generale
referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii si securitatea
lucratorilor, eliminarea factorilor de risc de accidentare, informarea, consultarea,

5
participarea echilibrata, instruirea lucratorilor si a reprezentantilor lor, precum si directiile
generale pentru implementarea acestor principii.
Pentru realizarea acestui drept, legea - cadru impune obligatii in sarcina
angajatorilor si a angajatilor lor si stabileste organele specializate ale administratiei de
stat care sa urmareasca modul in care unitatile si salariatii aplica si respecta normele de
securitate si sanatate in munca.
Asadar, activitatea de securitate si sanatate in munca nu este lasata numai la
latitudinea agentilor economici, ci, fiind implementata in toate domeniile vietii
economico-sociale, statul asigura si controlul indeplinirii ei.

b) Legătura indisolubilă dintre dreptul la muncă şi SSM

Romania fiind un stat de drept, democratic si social (art. 1 alin. 3 din Constitutie),
dreptul la munca nu numai ca este consacrat ca un drept fundamental cetatenesc, dar el se
afla in stransa corelatie cu dreptul la protectie sociala al angajaţilor, care include si
securitatea si sanatatea in munca si este garantat.
In acest sens, organele administratiei de stat desemnate prin lege au obligatia de a
organiza, coordona şi controla activitatea în domeniu. Pentru asigurarea integrală a
dreptului la munca este necesara garantarea unor asemenea conditii de desfasurare a
procesului de munca incat viata, sanatatea si integritatea corporala a celor care isi exercita
acest drept fundamental sa fie aparate. In caz contrar, insusi dreptul la munca nu s-ar
putea realiza deplin, ar avea caracter formal.

c) Integrarea SSM în procesul de munca

Acesta este un principiu clar exprimat in Legea nr. 319/2006 a SSM, care prevede
atat obligatiile angajatorului, cat si ale lucratorilor pentru realizarea unui mediu sigur si
sanatos de munca.

d) Caracterul preventiv al SSM

Prin esenta sa, securitatea si sanatatea muncii are un caracter preventiv, menirea ei
fiind preintampinare a producerii accidentelor de munca si/sau a imbolnavirilor
profesionale.
Reglementarile legale in domeniu sunt astfel stabilite incat sa apere viata, sanatatea
si integritatea corporala ale celor care participa la procesul de munca.
Teoretic, daca normele de securitate si sanatate a muncii sunt realizate si respectate
intocmai, accidentele si imbolnavirile profesionale pot fi prevenite. In acelasi timp,
diferitele forme ale raspunderii juridice pentru incalcarea normelor de securitate si
sanatate a muncii sunt menite sa contribuie efectiv la realizarea caracterului preventiv al
acesteia. A se vedea astfel impactul reglementarilor referitoare la repararea pagubelor
aduse celor vatamati prin accidente de munca sau imbolnaviri profesionale, care sunt de
natură sa stimuleze realizarea in practica a reglementarilor SSM.

e) Abordarea prevenirii accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale ca

problemă unică.

6
 Tinand seama ca, din punctul de vedere al cauzelor determinante, al spatiului de
manifestare, al subiectilor susceptibili sa le suporte, ca si al masurilor si mijloacelor de
combatere, fenomenele de accidentare si imbolnavire profesionala sunt identice (mai
mult, in numeroase cazuri acelasi factor de risc - cauza - poate conduce, in functie de
conditiile concrete, fie la accident de munca, fie la boala profesionala), legiuitorul a
urmărit tratarea lor ca o problemă unica.
Din acest motiv nu au fost constituite doua sisteme de acte juridice, unul care sa
reglementeze prevenirea accidentelor de munca, iar altul, prevenirea imbolnavirilor
profesionale.

3. Structura sistemului

Sistemul legislativ de SSM din Romania, in functie de subiectul reglementarii,

respectiv de natura problemei legiferate, este structurat în doua categorii:
a) Legislatia de baza care cuprinde acte care legifereaza strict numai activitati în legatura
directa cu masurile de SSM;
b) Legislatia conexa care contine acte care cuprind numai in subsidiar norme juridice
SSM sau norme de drept care, desi in principiu au un obiectiv diferit, specific altor
activitati , contribuie prin aplicarea lor la apararea vietii si sanatatii executantilor, ca de
exemplu:

 dispozitii privind durata timpului de munca , a celui de odihna , intensitatea muncii ,

munca de noapte , orele suplimentare etc.;
 prevederi privind disciplina in munca ;
 dispozitii referitoare la regimul produselor si al substantelor chimice periculoase, al
materialelor explozive etc. ;
 regimul drogurilor si al precursorilor etc. ;
 dispozitii care reglementeaza drepturile angajatilor, ale sindicatelor etc.

3.1. Structura legislaţiei de bază poate fi evidenţiată după mai multe criterii :
a) Nivelul de emitere
În funcţie de organul abilitat să emită acte juridice , se disting :
- acte emise de organul legislativ suprem – Parlamentul ;
- acte emise de Guvern şi / sau structuri componente / subordonate ;

b) Aria de obligativitate
În concordanţă cu acest criteriu se pot deosebi :
- acte obligatorii pentru toate sectoarele de activitate economico-sociala, respectiv, pentru
toate unitatile care-si desfasoara activitatea cu personal incadrat in munca;
- acte obligatorii numai pentru un anumit sector, activitate, categorii de persoane.
c) Problema reglementată
Principalele tipuri de reglementari, in sensul celor mentionate anterior, sunt:
- reglementari privind persoanele care beneficiaza de protectie pe timpul desfasurarii
activitatii;
- reglementari privind persoanele care raspund pentru realizarea masurilor de SSM;

7
- acte referitoare la obligatiile angajatorilor, ale conducerilor acestora, ale serviciilor
interne/externe de SSM , ale lucratorilor desemnati, precum si ale persoanelor incadrate
in munca , beneficiare ale masurilor de SSM;
- reglementari privind accidentele de munca si imbolnavirile profesionale;
- dispozitii privind raspunderea juridica (disciplinara , contraventionala, patrimoniala ,
materiala si penala, dupa caz) pentru incalcarea reglementarilor legale referitoare la
protectia muncii .

Cap. II INSTRUIREA LUCRATORILOR IN DOMENIUL

SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

Instruirea lucrtorilor in domeniul SSM reprezinta un ansamblu de activitati

organizate prin care se urmareste insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor in acest
palier, fiind dispusa prin prevederile art. 20 din Legea nr. 319/2006 a SSM si detaliat in
Capitolul V al Normelor Metodologice de aplicare a actului normativ.
Acest proces este parte a pregatirii profesionale si are ca scop eliminarea sau
micsorarea numarului erorilor umane care decurg din lipsa sau insuficienta cunostintelor
de SSM .
Continutul procesului de instruire este format din totalitatea informatiilor aferente
sferei SSM care, prin asimilare si repetare, conduc la formarea comportamentului normal
in munca, dezvolta deprinderile corecte fata de riscuri si stimuleaza capacitatea de
mobilizare in raport cu acestea .
Pregatirea în domeniul SSM se realizeaza prin forme specifice in invatamantul
tehnic (preuniversitar si universitar), in timp ce instruirea in domeniul SSM se face la
nivelul tuturor angajatorilor . Prin formele de invatamant se urmareste asigurarea unei
pregatiri generale privind SSM a populatiei potential active, in timp ce instruirea in
domeniul SSM asigura pregatirea specifica a populatiei active .
Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca la nivelul
intreprinderii si/sau unitatii se efectueaza in timpul programului de lucru, aceasta
perioada fiind considerata timp de munca.
Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca cuprinde trei
faze:
a) instruirea introductiv generala;
b) instruirea la locul de munca;
c) instruirea periodica

 La instruirea personalului in domeniul securitatii si sanatatii in munca vor fi folosite

mijloace, metode si tehnici de instruire cum ar fi: expunerea, demonstratia, studiul
de caz, vizionari de filme, diapozitive, proiectii, instruire asistata de calculator.

 Fiecare angajator are obligatia sa asigure baza materiala corespunzatoare unei instruiri
adecvate.

8
 Fiecare angajator trebuie sa dispuna de un program de instruire - testare, pe meserii
sau activitati.

 Rezultatul instruirii lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca se

consemnează in mod obligatoriu in fisa individuala de instruire, conform modelului
din anexa nr.11, cu indicarea materialului predat, a duratei si datei instruirii.

 Completarea fisei de instruire se va face cu pix cu pasta sau stilou, imediat dupa
verificarea instruirii.

 Dupa efectuarea instruirii, fisa de instruire se semnează de catre lucratorul instruit si

de catre persoanele care au efectuat si verificat instruirea.

 Fisa de instruire va fi pastrata de catre conducatorul locului de munca si va fi insotita

de o copie a fisei de aptitudini completata de catre medicul de medicina muncii in
urma examenului medical la angajare.
 Pentru persoanele aflate in intreprindere si/sau unitate cu permisiunea angajatorului,
acesta stabileste prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare si
functionare reguli privind instruirea si insotirea acestora in intreprindere si/sau unitate.

 Pentru lucratorii din intreprinderi si/sau unitati din exterior, care desfasoara activitati pe
baza de contract de prestari de servicii in intreprinderea si/sau unitatea unui alt angajator,
angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucratorilor privind activitatile
specifice intreprinderii si/sau unitătii respective, riscurile pentru securitate si ssnstate in
munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderii
si/sau unitatii, in general.

Instruirea prevazuta la ultimele doua alineate se consemneaza in fisa de instruire

colectiva conform modelului din anexa nr.12 la Normele Metodologice de aplicare a
Legii nr. 319/2006.

Fisa de instruire colectiva se intocmeste in doua exemplare, un exemplar se va

pastra de catre angajator/lucrator desemnat/serviciu intern de prevenire si protectie care a
efectuat instruirea si un exemplar se pastreaza de catre angajatorul lucratorilor instruiti
sau, in cazul vizitatorilor, de catre conducatorul grupului.

Reprezentantii autoritatilor competente in ceea ce priveste controlul aplicarii

legislatiei referitoare la securitate si sanatate in munca vor fi însotiti de catre un
reprezentant desemnat al angajatorului, fara a se intocmi fisa de instructaj.

INSTRUIREA INTRODUCTIV GENERALĂ

Se face :
a) la angajarea lucratorilor definiti conform art.5 lit.a) din Legea securitatii si sanatatii in
munca nr.319/2006;
b) lucratorilor detasati de la o intreprindere si/sau unitate la alta;
9
c) lucratorilor delegati de la o intreprindere si/sau unitate la alta;
d) lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar.

Scopul instruirii introductiv generale este de a informa despre activitatile specifice

intreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru securitate si sanatate in munca
precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderii si/sau
unitatii, in general.
Instruirea introductiv generala se face individual sau in grupuri de cel mult 20
persoane de către:
a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii în munca;
b) lucratorul desemnat;
c) un lucrator al serviciului intern de protectie si prevenire;
d) serviciul extern de protectie si prevenire.

Durata instruirii introductiv generale depinde de specificul activitatii si riscurile pentru

securitate si sanatate in munca precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie
la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, in general.
Angajatorul stabileste prin instructiuni proprii durata instruirii introductiv generale.
Aceasta nu va fi mai mică de 8 ore.
Sunt exceptate de la obligatiile de mai sus următoarele persoane:

- cele aflate in intreprindere si/sau unitate cu permisiunea angajatorului;

- lucratorii din intreprinderi si/sau unitati din exterior, care desfasoara
activitati pe baza de contract de prestari de servicii in intreprinderea si/sau
unitatea unui alt angajator;
- reprezentantii autoritatilor competente in ceea ce priveste controlul aplicarii
legislatiei referitoare la securitate si ssnstate in munca
Acestor persoane li se vor prezenta succint activitatile, riscurile si masurile de
prevenire si protectie din intreprindere si/sau unitate.

In cadrul instruirii introductiv generale se vor expune, in principal, urmatoarele

probleme:
 legislatia de securitate si ssnstate in munca;
 consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si
sanatate in munca;
 riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii;
 masuri la nivelul intreprinderii si/sau unitatii privind acordarea primului ajutor,
stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor.

Continutul instruirii introductiv generale trebuie sa fie in conformitate cu tematica

aprobată de catre angajator.
Instruirea introductiv generala se va finaliza cu verificarea insusirii cunostintelor pe
baza de teste.
10
 Rezultatul verificarii va fi consemnat in fisa de instruire.
Nu vor putea fi angajati cei care nu si-au insusit cunostintele prezentate în
instruirea introductiv generala.

INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCA

Se face dupa instruirea introductiv generala si are ca scop prezentarea riscurilor

pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si
protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate.

Instruirea la locul de munca se face tuturor lucratorilor carora li s-a efectuat

instruirea introductiv generala , inclusiv la schimbarea locului de munca in cadrul
intreprinderii si/sau unitatii.

 Instruirea la locul de munca se face de catre conducatorul direct al locului de munca, in

grupe de maximum 20 persoane.

 Fisa de instruire se pastreaza de catre conducatorul locului de muncă.

Durata instruirii la locul de munca depinde de riscurile pentru securitate si sanatate in

munca precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de
munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate.

Durata instruirii la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore si se stabileste prin

instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv impreună cu:
a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii
in munca;
b) lucratorul desemnat;
c) un lucrator al serviciului intern de protectie si prevenire;
d) serviciul extern de protectie si prevenire.

 Instruirea la locul de munca se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre

angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in
munca/ lucratorul desemnat/ serviciul intern de protectie si prevenire/ serviciul
extern de protectie si prevenire si aprobate de catre angajator. Tematicile vor fi
pastrate la persoana ce efectueaza instruirea.

Instruirea la locul de munca va cuprinde:

a) informatii privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului
de munca si/sau postului de lucru;
b) prevederile instructiunilor proprii elaborate pentru locul de munca si/sau postul de
lucru;
c) masuri la nivelul locului de munca si/sau postului de lucru privind acordarea primului
ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor;

11
d) prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind activitati
specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru;
e) in mod obligatoriu demonstratii practice privind activitatea pe care persoana respectiva
o va desfasura si exercitii practice privind utilizarea echipamentului individual de
protectie, a mijloacelor de alarmare, interventie, evacuare si de prim ajutor.
Inceperea efectiva a activitatii la postul de lucru de catre lucratorul instruit se face
numai dupa verificarea cunostintelor de catre seful ierarhic superior celui care a făcut
instruirea si se consemneaza in fisa de instruire individuala.

INSTRUIREA PERIODICĂ

Se face tuturor lucratorilor carora li s-a efectuat instruirea introductiv generala si la

locul de munca si are drept scop reimprospatarea si actualizarea cunostintelor in domeniul
securitatii si sanatatii in munca.

 Instruirea periodica se efectueaza de catre conducatorul locului de munca.

 Intervalul intre doua instruiri periodice va fi stabilit prin instructiuni proprii in

functie de conditiile locului de munca si/sau postului de lucru si nu va fi mai mare
de 6 luni.

 Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul intre doua instruiri periodice va

fi de cel mult 12 luni.

 Verificarea instruirii periodice se face de catre seful ierarhic al celui care

efectueaza instruirea si prin sondaj de catre angajator/ lucratorul desemnat/
serviciul intern de prevenire si protectie/ serviciile externe, care vor semna fisele de
instruire ale lucratorilor, confirmand astfel ca instruirea a fost facuta corespunzător.

 Instruirea periodica se va completa in mod obligatoriu si cu demonstratii practice.

 Instruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul

care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca/ lucratorul
desemnat/ serviciul intern de protectie si prevenire/ serviciul extern de protectie si
prevenire si aprobate de catre angajator. Tematicile care vor fi pastrate la persoana
ce efectueaza instruirea.

INSTRUIREA PERIODICA SUPLIMENTARA

Instruirea periodica se face suplimentar celei programate in urmatoarele cazuri:

a) cand un lucrator a lipsit peste 30 zile lucratoare;
b) cand au aparut modificari ale prevederilor de securitate si sanatate in munca privind
activitati specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru sau ale instructiunilor
proprii, inclusiv datorita evolutiei riscurilor sau aparitiei de noi riscuri in unitate;
c) la reluarea activitatii după accident de munca;
12
d) la executarea unor lucrari speciale;
e) la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului
existent;
f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
g) la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.

Durata reinstruirii nu va fi mai mică de 8 ore si se stabileste in instructiuni proprii de

catre conducatorul locului de munca respectiv impreună cu:
a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii în munca;
b) lucratorul desemnat;
c) un lucrator al serviciului intern de protectie si prevenire;
d) serviciul extern de protectie si prevenire.
Reinstuirea se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul care si-
a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca/ lucratorul desemnat /
serviciul intern de protectie si prevenire / serviciul extern de protectie si prevenire si
aprobate de catre angajator. Tematicile vor fi pastrate la persoana care efectueaza
instruirea.

13
 Cap III Studiu de caz

III.1 Decizie numire lucrator desemnat

S.C. ELDAL IMPEX S.R.L.

Ploiesti – Prahova
Str. Găgeni , nr. 113

DECIZIE
Nr. 125 din 12.08.2020

Având în vedere prevederile Legii nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă,

respectiv ale HG nr. 1425/2006 de aprobare a Normelor Metodologice de aplicare a Legii
securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, administratorul S.C. ELDAL IMPEX
S.R.L. Ploieşti , DIŢU FLOREA

DECIDE :

1. Domnul. Bordusel Cosmin , persoană cu pregătire de nivel mediu în domeniul ssm, se

numeste în funcţia de lucrator desemnat cu securitatea si sanatatea in munca in cadrul
S.C. ELDAL IMPEX S.R.L. , incepand cu data de 12.08.2020

2. Persoana desemnata cu securitatea si sanatatea in munca este obligata sa cunoasca si

sa aplice intocmai prevederile legislatiei in domeniu.

3. Activitatea persoanei desemnate cu securitatea si sanatatea in munca va fi coordonata

si indrumata din partea conducerii de dl. GHEORGHE ION in calitate de Director
General care raspunde de luarea masurilor pentru aplicarea prevederilor legislatiei in
domeniu.

Administrator

DIŢU FLOREA
14
 III.2 Decizie privind intervalul dintre doua instruiri periodice consecutive

S.C. ELDAL IMPEX S.R.L.

Ploiesti– Prahova
Str. Găgeni , nr. 113

DECIZIE
Nr. 126 din 12.08.20

Având în vedere prevederile Legii nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă,

respectiv ale HG nr. 1425/2006 de aprobare a Normelor Metodologice de aplicare a Legii
securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, administratorul S.C. ELDAL IMPEX
S.R.L. Ploieşti , DIŢU FLOREA

DECIDE :

1. Efectuarea instruirii periodice pentru personalul muncitor va avea loc lunar, intervalul
dintre două instruiri consecutive nu va depaşi 30 zile calendaristice.

2. Efectuarea instruirii periodice pentru personalul TESA va avea loc semestrial.

3. Prezenta decizie va fi adusa la cunostinta intregului personal al societatii de catre

compartimentul resurse umane.

Administrator

DIŢU FLOREA

15
 III.3 COMPLETREA FISEI DE INSTRUIRE INDIVIDUALĂ
Anexa nr.11
la normele metodologice

INTREPRINDEREA / UNITATEA S.C. ELDAL IMPEX S.R.L.

FIŞA DE INSTRUIRE INDIVIDUALĂ

privind securitatea şi sănătatea în munca

NUMELE ŞI PRENUMELE : TUDOR STEFAN

LEGITIMATIA, MARCA : 132
GRUPA SANGUINA : A2
DOMICILIUL : Ploiesti, str. Izvoare Nr. 2

Data şi locul naşterii: 16.04.1975, Ploiesti

Calificarea : INSTALATOR Funcţia : muncitor necalificat
Locul de munca : santier
Autorizaţii (ISCIR, s.a.) : DA
Traseul de deplasare la/de la serviciu : Sediu societate - Ploiesti, str. Izvoare Nr. 2
( aprox 30 min )

Instruirea la angajare

1) Instruirea introductiv generală, a fost efectuată la data 18.08.2020 timp de 4 ore,

de către BORDUSEL COSMIN având funcţia de Lucrator desemnat SSM
Conţinutul instruirii : Legea nr. 319/2006; HG. Nr. 1425/2006; HG specifice , Riscuri de
accidentare si imbolnavire profesionala specifice SC ELDAL IMPEX SRL; Masuri
de acordarea primului ajutor .ROI,HG 971/2006,
_____________________________________________________________________________

Semnatura celui Semnatura celui care a Semnatura celui care a

instruit efectuat instruirea verificat însuşirea cunoştinţelor
Semnatura Semnatura Semnatura
Tudor Stefan Bordusel Cosmin Bordusel Cosmin

2) Instruirea la locul de munca, a fost efectuată la data 18.08.2020

loc de munca/post de lucru muncitor necalificat timp de 4 ore, de către IONESCU MIHAI
având funcţia de maistru
Conţinutul instruirii : Riscuri de accidentare si imbolnavire la locul de munca; Instructiuni
proprii de SSM pentru activitatiel specifice meseriei de muncitor necalificat; Masuri de prim
ajutor la locul de munca; OUG 195/2002, privind circulatia pe drumurile publice.

Semnatura celui Semnatura celui care a Semnatura celui care a

instruit efectuat instruirea verificat însuşirea cunoştinţelor
Semnatura Semnatura Semnatura
16
 Tudor Stefan Panaite Sergiu Panaite Sergiu /administrator

3) Admis la lucru
Numele şi prenumele :
Funcţia (şef secţie, atelier, şantier etc.) : STOICA ION- Sef sectie
Data şi semnatura : 18.02.2018,
Semnatura

Instruirea periodică

Semnatura celui
Data
Care a
ins- Dura- Care a
Ocupatia Materialul predat verifi-
tru- ta (h) efectuat
Instruit cat
irii instru-
instru-
irea
irea
HG 1091 / 2006 art. 8; HG Semnat Semnat Semnat
1051 / 2006 art.5. Tudor Ionescu Bordusel
IPSSM nr. 2- pentru Stefan Mihai Cosmin
12. exploatarea si intretinerea
2.15 Muncitor
09. drumurilor si podurilor
necalificat
2020 IPSSM nr. 8 - Masuri de
prim ajutor în cazul
accidentarilor care produc
hemoragii

17
SC ELDAL IMPEX SRL Ploiesti
APROBAT
ADMINISTRATOR ,
DITU FLOREA

NR. 2

INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE A MUNCII PENTRU

EXPLOATAREA ŞI ÎNTREŢINEREA DRUMURILOR ŞI PODURILOR

1. SCOP:
Prezentele instructiuni au ca scop stabilirea pentru activităţile de exploatare şi întreţinere drumuri şi
poduri măsurile de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale specifice acestor activităţi
si ca prin respectarea măsurilor de prevenire cuprinse să se asigure desfăşurarea în condiţii de securitate
a activităţilor de exploatare şi întreţinere drumuri şi poduri.
Acest document raspunde prevederile legislatiei romanesti in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
2. DOMENIUL DE APLICARE:
Prezentele instructiuni sunt aplicabile tuturor locurilor de munca unde riscurile nu pot fi evitate sau
limitate suficient prin mijloacele de protectie colectiva ori prin masurile, metodele sau procedurile de
organizare a muncii, fiind necesara utilizarea echipamentului individual de protectie.
3. TERMENI, DEFINITII:
- lucrator = persoana angajata de angajator, potrivit legii, inclusiv studentii, elevii, in perioada efectuarii
stagiului de practica, precum si ucenicii si alti participanti la procesul de munca;
- echipamente de munca = orice masina, aparat, unealta sau insalatie folosita in munca;
- loc de munca = locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile intreprinderii si/sau
unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau unitatii la care lucratorul are acces in cadrul
desfasurarii activitatii;
- prevenire = ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etapele procesului de munca,
in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale.

4. DOCUMENTE DE REFERINTA:
- Legea nr. 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca;
- H.G. nr. 1425/2006 normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi
sănătăţii în muncă nr. 319/2006.
- H.G. nr. 115/2006 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor
individuale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata;
- H.G. nr 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori
a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca.

5. ÎNCADRAREA ŞI REPARTIZAREA SALARIAŢILOR LA LOCUL DE MUNCĂ

5.1 Încadrarea şi repartizarea salariaţilor la locul de muncă se vor efectua în conformitate cu pregatirea si
calificarea fiecaruia.
5.2 Procesele de muncă vor fi conduse şi supravegheate de către salariaţi care posedă pregătirea tehnică
corespunzătoare, numiţi prin decizia conducerii.
18
5.3 Pentru activităţi complexe (utilizarea maşinii de frezat asfalt, a maşinii de marcat drumuri, a
utilajului denumit "inspector poduri" etc.) sunt admişi numai salariaţii care posedă calificarea necesară,
care corespund din punctul de vedere al aptitudinilor psihice şi fizice şi care au împlinit vârsta de 18 ani.

6. INSTRUIREA SALARIAŢILOR
6.1 Organizarea şi desfăşurarea activităţilor de instruire în domeniul protecţiei muncii a salariaţilor
participanţi la activităţile de exploatare şi întreţinere drumuri şi poduri se vor efectua în conformitate cu
prevederile din Deciziile de organizare interna precum si conform tematicilor de instruire aprobate de
angajator.
6.2 Activităţile de exploatare şi întreţinere drumuri şi poduri vor fi executate numai de către salariaţi care
au fost instruiţi în domeniul protecţiei muncii şi care deţin calificarea şi/sau autorizarea necesară
realizării sacinilor de muncă.
6.3 La instruirea în domeniul protecţiei muncii a salariaţilor care desfăşoară activităţi de exploatare şi
întreţinere drumuri şi poduri se va ţine seama şi de posibilitatea apariţiei unor condiţii meteorologice
nefavorabile (ceaţă, viscol, furtună etc.).
6.4 Salariaţii care execută sarcini de muncă nespecifice activităţilor de exploatare şi întreţinere drumuri
şi poduri trebuie să fie instruiţi în domeniul activităţii pe care o desfăşoară şi după caz, autorizaţi.

7. DOTAREA SALARIAŢILOR CU ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE PROTECŢIE

(EIP)
7.1 Acordarea şi utilizarea echipamentului individual de protecţie se vor face conform prevederilor
legale in vigoare şi din Normativul de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie,
aprobat de angajator.
7.2 Conducătorii locurilor de muncă nu vor permite desfăşurarea nici unei activităţi înainte de a verifica
dotarea salariaţilor cu echipament individual de protecţie şi de a urmări utilizarea corectă a acestuia.
7.3 Este interzisă utilizarea echipamentelor individuale de protecţie care nu sunt realizate şi certificate în
conformitate cu standardele şi normativele aflate în vigoare.
7.4 Echipamentul individual de protecţie împotriva pericolelor de natură electrică trebuie verificat la
termenele stabilite, fiind interzisă utilizarea celui defect sau neverificat.
7.5 Echipamentul individual de protecţie împotriva pericolelor de cădere de la înălţime trebuie depozitat
şi utilizat în conformitate cu instrucţiunile stabilite de fabricant.
8. Repartizarea sarcinii de muncă
8.1 Coordonatorul sau coordonatorii in materie de securitate şi sănătate în timpul elaborării proiectului
sunt obligaţi să stabilească planul de securitate şi sănătate cu precizarea particularităţilor şi regulilor
aplicabile şantierului ce face obiectul proiectului ţinând cont dacă este necesar şi de activităţile de
exploatare ale şantierului, cu specificarea categoriei lucrărilor si să întocmească un dosar adaptat
particularităţilor şi caracteristicilor specifice lucrării, reluând elementele utile în materie de securitate şi
sănătate de care să se ţină seama la eventualele lucrări ulterioare.
8.2 Coordonatorul sau coordonatorii în materie de securitate şi sănătate în timpul realizării lucrării sunt
obligaţi să coordoneze punerea în aplicare în mod coerent a următoarelor principii:
- întreţinerea şantierului în ordine şi în stare de curăţenie satisfăcătoare;
- alegerea amplasamentului posturilor de lucru, ţinând cont de condiţiile de acces şi de stabilirea căilor şi
a zonelor de deplasare sau de circulaţie;
- condiţiile de transport, manipulare şi montaj a materialelor, subansamblelor şi furniturilor recuperabile
cât şi a uitlajelor, dispozitivelor şi echipamentelor;
- întreţinerea, controlul înainte de începerea serviciului şi controlul periodic al instalaţiilor, dispozitivelor
şi echipamentelor pentru eliminarea sau diminuarea acţiunii factorilor de risc;
- amenajarea şi delimitarea zonelor periculoase de depozitare şi înmagazinare a materialelor;
- condiţiile de ridicare, transport şi folosire a materialelor periculoase utilizate;
- stocarea, decantarea, neutralizarea sau evacuarea deşeurilor şi a materialelor rezultate din procesele
tehnologice sau din utilizarea ulterioară a lucrărilor de construcţii;
- continua adaptare în funcţie de evoluţia şantierului a duratei efective a diferitelor activităţi sau faze ale
lucrării;
19
- urmărirea unei bune cooperări dintre salariaţii şantierului şi persoanele fizice angajate prin convenţii
civile de prestări servicii;
- interacţiunile cu activităţile de exploatare din interior sau din apropierea situării şantierului.
-să adapteze planul de securitate şi sănătate în funcţie de evoluţia lucrărilor şi a eventualelor modificări
intervenite;
-să organizeze între patroni, inclusiv între unităţile care se succed în şantier, cooperarea şi coordonarea
activităţilor privind protecţia salariaţilor şi prevenirea accidentelor şi a riscurilor profesionale privind
sănătatea;
-să coordoneze supravegherea aplicării corecte a metodelor de muncă;
-să stabilească măsurile necesare privind autorizarea persoanelor cu acces în şantier.
8.3 Salariaţii care asigură conducerea activităţilor la locul de muncă (conducătorii locurilor de muncă) au
următoarele obligaţii:
a) să verifice vizual înainte de începerea lucrului existenţa şi starea tehnică a protectorilor şi/sau a
dispozitivelor de protecţie, a AMC-urilor şi să ia măsuri pentru înlăturarea eventualelor deficienţe
constatate;
b) să repartizeze salariaţii din subordine numai la activităţile pentru care aceştia posedă pregătirea
corespunzătoare şi numai după instruirea tehnică şi de protecţia muncii;
c) să nu permită desfăşurarea oricărei activităţi de către salariaţi aflaţi într-o stare psiho-fiziologică
necorespunzătoare;
d)să urmărească pe toată durata timpului de lucru menţinerea în stare corespunzătoare a căilor de acces,
a iluminatului, instalaţiilor de ventilaţie şi condiţiilor de microclimat;
e)să oprească imediat procesul de muncă în cazul apariţiei unor riscuri de accidentare sau de producere a
avariilor;
f)În cazul producerii unui accident de muncă să ia măsuri de acordare a primului ajutor şi să anunţe
responsabilul cu protecţia muncii.
8.4 Salariaţii sunt obligaţi să-şi însuşească, să respecte şi să aplice normele, reglementările şi
instrucţiunile de protecţie a muncii specifice sarcinii de muncă pe care o au de îndeplinit. De asemenea,
pentru desfăşurarea proceselor de muncă în condiţii de securitate salariaţii sunt obligaţi:
a)să verifice înainte de începerea lucrului dacă echipamentele tehnice pe care le va utiliza sunt în stare
tehnică corespunzătoare;
b)să aducă la cunoştiinţa conducătorului locului de muncă defecţiunile constatate;
c)să respecte tehnologia de lucru şi instrucţiunile de securitatea muncii la locul de muncă;
d)să utilizeze în timpul lucrului echipamentul individual de protecţie corespunzător activităţii respective;
e)să nu execute sarcini de muncă din proprie iniţiativă sau din dispoziţia altui conducător al unui loc de
muncă dacă nu este instruit corespunzător;
f)să menţină curăţenia la locul de muncă;
g)să înştiinţeze imediat conducătorul locului de muncă despre producerea unui accident de muncă.

9. ORGANIZAREA DE ŞANTIER ŞI/SAU A LOCURILOR DE MUNCĂ ŞI A

ACTIVITĂŢILOR
9.1 Beneficiarul de lucrare sau dirigintele de şantier este obligat să desemneze:
a) un "coordonator în materie de securitate şi sănătate în timpul elaborării proiectului lucrării"
b) un "coordonator în materie de securitate şi de sănătate în timpul realizării lucrării"
c)inaintea deschiderii şantierului este obligatorie elaborarea planului de securitate şi sănătate de către
beneficiarul de lucrare sau dirigintele de şantier prin delegarea acestei sarcini coordonatorului sau
coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate.
9.2 Activităţile de exploatare şi întreţinere drumuri şi poduri sunt permise numai dacă la locurile de
muncă au fost luate toate măsurile tehnice şi organizatorice pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a
bolilor profesionale.
9.3Zonele periculoase din incinta unităţilor trebuie prevăzute cu indicatoare de avertizare sau interdicţie
iar pe timpul nopţii trebuie iluminate corespunzător.
9.4 Conducătorii autovehiculelor şi utilajelor care circulă în incinta unităţilor trebuie să respecte viteza
de deplasare stabilită, căile de acces şi locurile de parcare.

10. SEMNALIZAREA LUCRĂRILOR DE DRUMURI

20
10.1 Sectoarele de drum pe care se execută lucrări de întreţinere sau reparaţii drumuri şi poduri trebuie
obligatoriu semnalizate.
10.2 În cazul lucrărilor din axul drumului, marcajul longitudinal trebuie prevăzut cu zone de acces
pentru salariaţi numai pe o parte, stabilite de către conducătorul locului de muncă.
10.3 Instalarea semnalizării sectorului de drum se va efectua numai sub supravegherea conducătorului
locului de muncă.
10.4 Descărcarea indicatoarelor şi a materialelor de semnalizare din mijlocul de transport se va face
numai prin spatele sau partea laterală dinspre acostamentul drumului.
10.5 Este interzisă descărcarea indicatoarelor şi a materialelor de semnalizare pe partea carosabilă a
drumului.
10.6 Salariaţii care lucrează pe platforma drumului, pe acostament sau în apropierea acestuia trebuie:
a) să aibă în atenţie circulaţia rutieră ce se desfăşoară în apropierea lor;
b) să cunoască indicatoarele rutiere şi modul de împrejmuire a locului de muncă;
c) să utilizeze echipamentul pentru avertizarea conducătorilor mijloacelor de transport.
10.7 Se interzice staţionarea salariaţilor pe partea carosabilă a drumului, în afara zonelor de lucru
împrejmuite şi semnalizate.
10.8 Circulaţia salariaţilor pe drumurile publice se va face numai pe partea stângă, pe acostament sau în
lipsa acestuia, cât mai aproape de marginea drumului.
10.8 La traversarea drumului salariaţii sunt obligaţi să se asigure faţă de circulaţia rutieră din ambele
sensuri şi să traverseze atunci când nu există nici un pericol.
10.9 În caz de vizibilitate redusă, precum şi atunci când se execută lucrări pe porţiuni de drum care
prezintă pericol de accidentare din cauza circulaţiei, conducătorul locului de muncă este obligat să
posteze piloţi pentru dirijarea circulaţiei.
10.10 Piloţii pentru dirijarea circulaţiei trebuie dotaţi cu mijloace de semnalizare şi echipament de
protecţie corespunzător şi să se posteze astfel încât să poată fi văzuţi de conducătorii autovehiculelor.
10.11 În curbe şi pe sectoare de drum cu vizibilitate redusă piloţii pentru dirijarea circulaţiei trebuie
dotaţi şi cu aparate de comunicaţii portabile.
10.12 La semnalizarea sectoarelor de drum în lucru cu semafoare luminoase se va respecta instrucţia de
semnalizare a lucrărilor de drumuri.
10.13 În cazul defectării instalaţiei de semnalizare cu semafoare luminoase se va comuta automatul pe
lămpile de avertizare sau se va trece la comanda manuală a aparatului.
10.14 În perioda de inactivitate utilajele de întreţinere trebuie parcate pe aceeaşi parte pe care se execută
lucrările şi, pe cât posibil, în exteriorul părţii carosabile. Se interzice staţionarea acestor utilaje în curbe
fără vizibilitate.
10.15 Zonele periculoase din cadrul punctelor de lucru trebuie semnalizate cu indicatoare de avertizare,
independent de semnalizarea pentru reglementarea circulaţiei.

11. ÎNCĂRCAREA, TRANSPORTUL ŞI DESCĂRCAREA BITUMULUI ŞI A

MIXTURILOR ASFALTICE
11.1 Operaţiile de umplere sau golire a cisternei de bitum se vor desfăşura numai sub supravegherea
unui salariat desemnat în acest scop şi numai după ce acesta a verificat montarea corespunzătoare a
conductelor sau jgheaburilor închise şi s-a asigurat că nu există salariaţi în zonele periculoase.
11.2 Conductele prin care circulă bitum fierbinte trebuie izolate termic pe toată suprafaţa de la ieşirea
din rezervor până la vană.
11.3 Salariatul va deschide vana de scurgere numai din poziţie laterală faţă de aceasta.
11.4 Se interzice utilizarea improvizaţiilor la încărcarea sau descărcarea autocisternelor de bitum.
11.5 Este interzis a se face focul sub cisternă sau a se apropia cu foc deschis de aceasta.
11.6 În timpul descărcării bitumului, motorul va fi oprit iar autocisterna va fi asigurată împotriva
deplasării necontrolate.
11.7 Operaţiile de încărcare a mixturilor asfaltice în autobasculante se vor efectua numai cu respectarea
unui cod de semnalizare prestabilit şi însuşit de către toţi salariaţii participanţi.
11.8 La intrarea autobasculantei sub buncărul de mixtură, conducătorul auto trebuie să utilizeze
dispozitivul de avertizare sonoră.

21
11.9 Se interzice acţionarea dispozitivului de golire a buncărului, înainte ca autobasculanta să fie oprită
în poziţie de încărcare.
11.10Se interzice prezenţa salariaţilor în caroseria autobasculantei pe timpul încărcării sau transportului
mixturilor asfaltice.
11.11 Se interzice prezenţa salariaţilor în timpul descărcării mixturilor asfaltice sau a reaşezării benei pe
saşiu, la o distanţă mai mică de 3 m faţă de autobasculantă.
11.12 Este interzisă descărcarea mixturilor asfaltice în timpul deplasării autobasculantei.
11.13 Se interzice deplasarea autobasculantei cu bena ridicată.
11.14 Nivelarea mixturilor asfaltice în benă se va efectua numai de pe platforme special amenajate şi
numai după închiderea dispozitivului de golire al buncărului, autobasculanta fiind oprită.

12. ÎNTREŢINEREA ÎMBRĂCĂMINŢILOR ASFALTICE DIN BETON

SUBSECTIUNEA 1: Decaparea

12.1.1 Se interzice folosirea uneltelor pentru decapare neascuţite sau ale căror cozi prezintă asperităţi,
deformaţii sau crăpături.
12.1.2 În timpul decapării salariaţii trebuie să păstreze o distanţă corespunzătoare între ei pentru a
preveni accidentele prin desprinderea materialului decapat.
12.1.3 Se interzice ieşirea salariaţilor din zona de lucru semnalizată spre partea pe care se desfăşoară
circulaţia.
12.1.4 Se interzice transportul materialelor prin traversarea drumului aflat în circulaţie.
12.1.5 Se interzice lucrul cu ciocanele pneumatice sau hidraulice ale căror furtunuri de alimentare sunt
deteriorate şi/sau nu sunt fixate prin coliere metalice.
12.1.6 Salariatul care lucrează cu ciocanul pneumatic sau hidraulic nu trebuie să îndrepte dalta către
ceilalţi salariaţi.
12.1.7 În timpul pauzelor de lucru se va opri alimentarea cu fluidul de acţionare a ciocanelor pneumatice
sau hidraulice.
12.1.8 Înaintea Începerii lucrului cu maşina de frezat salariatul are obligaţia de a verifica starea tehnică,
şi în mod deosebit:
a) starea protectorilor şi/sau a dispozitivelor de protecţie;
b) funcţionarea sistemelor de comandă, de frânare şi de acţionare hidraulică;
c) funcţionarea corectă a semnalizărilor;
d) fixarea corespunzătoare a conveierului de material;
e) starea curelelor de transmisie.
Orice defecţiune constatată se va aduce imediat la cunoştiinţa conducătorului locului de muncă.
12.1.9 Înainte de pornirea maşinii de frezat se va emite un semnal sonor de avertizare.
12.1.10 Se interzice lucrul cu maşina de frezat dacă dispozitivele de siguranţă nu funcţionează sau
funcţionează defectuos.
12.1.11 Se interzice urcarea sau coborârea salariaţilor în sau din maşina de frezat în timpul deplasării.
12.1.12 Treptele şi balustradele maşinii de frezat trebuie menţinute în stare de curăţenie.
12.1.13 Se interzice accesul salariaţilor care nu au sarcini de muncă în zonele periculoase generate de
funcţionarea maşinii de frezat.
12.1.14 Se interzice transportul salariaţilor sau materialelor pe caroseria maşinii de frezat.

SUBSECTIUNEA 2: Plombarea
12.2.1 Încărcarea şi descărcarea nemecanizată a butoaielor cu material de amorsaj în şi din mijlocul de
transport se vor efectua numai pe plan înclinat, amenajat special.
12.2.2 Materialul de amorsaj se va transporta numai În butoaie cu capace asigurate Împotriva desfacerii.
12.2.3Se interzice utilizarea unor mijloace improvizate pentru efectuarea amorsării.
12.2.4 La descărcarea materialelor prin basculare din autovehicul se interzice staţionarea salariaţilor în
zona unde urmează a se efectua bascularea.

SUBSECTIUNEA 3: Tratamente
12.3.1 Se interzice exploatarea răspânditorului de criblură autopurtat fără ca toţi protectorii să fie montaţi
în poziţie de protecţie.
22
12.3.2 În timpul funcţionării răspânditorului de criblură autopurtat se interzice orice intervenţie pentru
îndepărtarea corpurilor străine.
12.3.3 În timpul manevrei de cuplare a răspânditorului de criblură la autovehiculul de remorcare se
interzice prezenţa salariaţilor în zona de cuplare.
12.3.4 Se interzice orice intervenţie la sistemul hidraulic în timpul funcţionării motorului răspânditorului
de criblură.
12.3.5 Deplasarea răspânditorului de criblură de la un loc de muncă la altul se va efectua numai după
deconectarea prizei de putere de la pompa hidraulică.
12.3.6 Verificarea funcţionării în sarcină sau în gol a răspânditorului de criblură autopurtat se va face
numai din partea laterală, respectiv partea şoferului, interzicându-se prezenţa salariaţilor în spatele
autobasculantei.
12.3.7 În timpul deplasării se interzic intervenţiile la manetele de reglare a curgerii criblurii sau la
clapeta de închidere a dispozitivului răspânditor.
12.3.8 Înainte de pornire conducătorul auto se va asigura de absenţa salariaţilor în zona din faţa
răspânditorului de criblură.
12.3.9 Se interzice deplasarea salariaţilor pe banda de drum stropită cu bitum sau emulsie.
12.3.10 La excutarea lucrărilor de împrăştiere a criblurii se va stabili un cod de semnalizare care va fi
însuşit de către toţi salariaţii participanţi.
12.3.11 Se interzice urcarea salariaţilor în bena distribuitorului de criblură în timpul lucrului sau când
aceasta este ridicată.
12.3.12 Înainte de începerea lucrului cu autodistribuitorul de bitum se vor verifica tuburile flexibile prin
care circulă bitumul fierbinte.
12.3.13 Alimentarea injectoarelor fixe sau mobile ale autodistribuitoarelor de bitum se va face numai cu
carburantul prevăzut în Cartea tehnică a utilajului.
12.3.14 Se interzice folosirea injectorului mobil În apropierea materialelor inflamabile.
12.3.15 Se interzice folosirea injectorului mobil atunci când furtunul de alimentare prezintă scurgeri sau
când acesta nu este racordat corespunzător.
12.3.16 Se interzice lăsarea fără supraveghere a injectoarelor în timpul funcţionării.
12.3.17 Conductele de alimentare cu combustibil trebuie verificate zilnic dacă sunt în stare de
funcţionare (fără scurgeri). Când se constată defecţiuni salariatul are obligaţia de a întrerupe imediat
funcţionarea autodistribuitorului.
12.3.18 Înainte de alimentarea autodistribuitorului cu bitum salariaţii sunt obligaţi să verifice:
a) stingerea flăcărilor de la arzătoare;
b) fixarea corespunzătoare a tubului flexibil;
c) oprirea funcţionării motorului.
12.3.19 Orice intervenţie la defecţiunile apărute în timpul alimentării cu bitum se va face numai după
oprirea curgerii bitumului prin conducta de alimentare.
12.3.20 La executarea stropirii cu bitum se va stabili un cod de semnalizare care va fi însuşit de către toţi
salariaţii participanţi la operaţiune.
12.3.21 Stropirea cu bitum se va efectua numai după ce salariaţii s-au îndepărtat de zona de stropire.
12.3.22 În cazul folosirii lăncii pentru stropirea manuală cu bitum salariaţii sunt obligaţi să respecte
următoarele măsuri:
a) să nu utilizeze tuburi flexibile care prezintă defecţiuni (scurgeri) şi care nu sunt racordate
corespunzător;
b) să manevreze lancea astfel încât să evite stropirea altor salariaţi;
c) să efectueze stropirea numai cu spatele la vânt.
12.3.23 În timpul alimentării cu combustibil a autodistribuitorului este interzis fumatul sau apropierea cu
flăcări deschise.
12.3.24 Autodistribuitoarele trebuie să fie dotate cu materiale pentru stingerea incendiilor în
conformitate cu prevederile Normelor de prevenire şi stingere a incendiilor.

SECTIUNEA 4: Marcarea drumurilor

12.4.1 La prepararea şi utilizarea vopselelor pentru marcaje salariaţii sunt obligaţi să respecte prevederile
corespunzătoare pentru activităţi de vopsire.

23
12.4.2 Se interzice prezenţa salariaţilor în caroseria autovehicului care transportă vopsele, diluanţi sau
combustibili necesari la lucrările de marcaj.
12.4.3 Este interzis lucrul cu maşina de marcaj dacă lampa de avertizare girofar a acesteia nu
funcţionează.
12.4.4 Este interzis lucrul cu maşina de marcaj dacă manometrele şi/sau supapele de siguranţă nu
funcţionează la parametrii stabiliţi.
12.4.5 Se interzice desfacerea capacelor rezervoarelor de vopsea dacă manometrul indică prezenţa
presiunii în rezervor.
12.4.6 Orice intervenţie la maşina de marcaj se va efectua în afara carosabilului şi numai după oprirea
motorului.
12.4. 7 Se interzice efectuarea marcajului cu conuri de cauciuc sau plastic în axul drumului de către
salariaţi mergând pe jos.

SECTIUNEA 5: Tăierea acostamentelor

12.5.1 Deplasarea utilajului de tăiere la şi de la locul de muncă se face numai cu freza-melc ridicată şi
fixată cu dispozitivul de siguranţă.
12.5.2 Înainte de pornirea motorului utilajului de tăiere se va verifica decuplarea prizei de putere.
12.5.3 În timpul funcţionării şnecului se interzice accesul salariaţilor la o distanţă mai mică de 10 m faţă
de acesta.
12.5.4 Intervenţiile pentru reglare şi remedierea defecţiunilor se vor efectua numai cu utilajul de tăiere
staţionat în afara carosabilului şi cu motorul oprit.
12.5.5 În timpul lucrului sunt interzise urcarea sau coborârea salariaţilor pe sau de pe utilajul de tăiere.
12.5.6 Se interzice lucrul cu autogrederele ale căror sisteme de frânare sau direcţie sunt defecte.
12.5.7 Se interzice deplasarea autogrederului fără ca lama acestuia să fie retrasă în gabaritul utilajului.
12.5.8 Se interzice intrarea salariaţilor sub cadrul autogrederului, când lama este ridicată.
12.5.9 Se interzice orice intervenţie pentru îndepărtarea obiectelor (rădăcini, sârme etc.) căzute sub cuţit,
în timpul funcţionării autogrederului.
12.5.10 Este interzisă deplasarea autogredelor prin împingere de către alte utilaje.

SECTIUNEA 6: Decolmatarea şi colmatarea rosturilor, fisurilor şi crăpăturilor

12.6.1 Se interzice folosirea uneltelor şi a sculelor improvizate sau defecte la operaţiile de decolmatare.
12.6.2 Se interzice folosirea dispozitivului de suflat aer comprimat fără apărători de protecţie, precum şi
prezenţa salariaţilor În zona de efect a aerului comprimat.
12.6.3 Uneltele care vin în contact cu materialele cu temperatură ridicată trebuie să aibă mânere
termoizolante.
12.6.4 Prepararea masticului se va efectua numai În afara zonei de drum.
12.6.5 La prepararea mortarului bituminos trebuie respectate măsurile cu privire la topirea bitumului
precum şi măsurile cu privire la utilizarea malaxoarelor manuale sau mecanice din IPSSM pentru
prepararea, transportul, turnarea betoanelor şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi
precomprimat
12.6.6 Turnarea masticului bituminos fierbinte se va face numai pe suprafeţe uscate.
12.6.7Dispozitivul de colmatat trebuie să fie în bună stare, fără fisuri şi cu roata pe care se deplasează în
stare de funcţionare.

SECTIUNEA 7: Refacerea pavajelor

12.7.1 La utilizarea ciocanului pneumatic sau hidraulic pentru spargerea dalelor de beton se vor respecta
măsurile corespunzătoare prevăzute în prezenta instructiune.
12.7.2 Pentru scoaterea pavelelor salariaţii vor utiliza numai răngi bine ascuţite.
12.7.3 La baterea pavelelor cu maiul, salariaţii vor lucra cu faţa spre direcţia din care vine circulaţia
păstrând între ei o distanţă corespunzătoare.
12.7.4 Depozitarea pavelelor se face fără a traversa axa drumului.
prezentele Instrucţiuni proprii de securitate a muncii , elaborate la nivelul societăţii sunt întocmite în
conformitate cu prevederile art. 13 , lit.”e” din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă , nr. 319 / 2006 .

24
 ÎNTOCMIT
BORDUSEL COSMIN

BIBLIOGRAFIE :

 Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319 / 2006 ;

 HG 1425/2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicarea a Legii nr.
319/2006;cu moddificarile ulterioare;
 Suport de curs – SC DRYS INVEST SRL- D PLOIESTI;

25