CUPRINS

INTRODUCERE....................................................................................................................2

CAPITOLUL 1. RESPONSABILITATEA SOCIAL-CORPORATISTĂ – ABORDĂRI

TEORETICE..........................................................................................................................3

1.1. CONCEPTUL DE RESPONSABILITATE SOCIAL CORPORATISTĂ.....................3

1.2.PRINCIPALELE INITIATIVE INTERNATIONALE PRIVIND

RESPONSABILITATEA SOCIAL-CORPORATISTĂ........................................................8
1.3. PRINCIPALELE ENTITĂȚI CARE PROMOVEAZĂ RESPONSABILITATEA
SOCIAL-CORPORATISTĂ................................................................................................12

CAPITOLUL 2. RESPONSABILITATEA SOCIAL-CORPORATISTĂ PE DIFERITE

COMPONENTE ALE PIEȚELOR FINANCIARE.............................................................14

2.1. RESPONSABILITATEA SOCIAL-CORPORATISTĂ PE PIAȚA BANCARĂ........14

2.2.RESPONSABILITATEA SOCIAL-CORPORATISTĂ PE PIAȚA

ASIGURĂRILOR................................................................................................................18

2.3. RESPONSABILITATEA SOCIAL-CORPORATISTĂ PE PIAȚA DE CAPITAL....20

CAPITOLUL 3. PROGRAMELE DE RESPONSABILITATE SOCIALĂ ALE

RAIFFAISEN BANK ROMÂNIA......................................................................................25

3.1. SCURT ISTORIC AL SOCIETĂȚII............................................................................25

3.2. POLITICILE DE RESPONSABILITATE SOCIALĂ CORPORATIVĂ ALE

BĂNCII................................................................................................................................26

3.3. PROGRAMELE DE RESPONSABILITATE SOCIALĂ CORPORATIVĂ ALE

BĂNCII................................................................................................................................29
CONCLUZII........................................................................................................................37
BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................40

1
 INTRODUCERE

Lucrarea de licență prezentată are ca temă de studiu ”Responsabilitatea socială

corporativă pe piețe financiare”.
Mi-am ales această temă deoarece abordează un fenomen complex dezbătut în
ultimii ani, atât la nivel de cercetare, cât și la nivelul unor organisme, cum sunt Uniunea
Europeană și ONU.
Structurată pe trei capitole, lucrarea tratează, pe rând, aspecte teoretice privind
responsabilitatea socială corporativă, inițiativele internaționale întreprinse în acest sens,
precum și entitățile care desfășoară activități de responsabilitate socială corporativă pe
diverse componente ale pieței financiare.
Capitolul 1 intitulat ”Responsabilitatea social-corporatistă – abordări teoretice”
prezintă, așa cum reiese din titlu, aspecte generale despre noțiunea de responsabilitate
socială corporativă, precum și câteva entități internaționale care promovează poltici de
responsabilitate socială.
Capitolul 2 denumit ” Responsabilitatea social-corporatistă pe diferite componente
ale piețelor financiare” tratează, așa cum reiese din titlul capitolului, rolul mediului de
afaceri în ceea ce privește politica de mediu și politicile de responsabilitate socială pe
piața de capital, piața bancară si pe piața asigurărilor.
Capitolul 3 denumit ”Programele de responsabilitate socială ale Raiffeisen Bank
România” prezintă, sub forma unui studiu de caz strategiile dezvoltate în ultimii ani de
Raiffeisen Bank România cu privire la activitățile de responsabilitate socială corporativă.
Lucrarea se încheie cu concluziile trase asupra temei și, în special asupra studiului
de caz realizat. Pentru realizarea acestei lucrări am folosit ca bază informativă mai multe
surse bibliografice autohtone, cât și lucrări cunsocute la nivel mondial, precum și surse
secundare cum ar fi: date statistice și materiale elaborate de către Raiffeisen Bank
România.
Finalizând această lucrare îmi doresc să demonstrez nivelul de cunoştinţe şi abilităţi
pe care le-am dobândit în decursul celor trei ani de facultate. Consider că aceste cunoştinţe
mă vor ajuta în activităţile viitoare pe care le voi realiza în acest domeniu.

2
 CAPITOLUL 1
RESPONSABILITATEA SOCIALĂ CORPORATISTĂ – ABORDĂRI
TEORETICE

Responsabilitatea socială corporativă a devenit o preocupare importantă a

managementului unui număr din ce in ce mai mare de companii, cu atât mai mult cu cât
auditarea socială reprezintă unul dintre indicatorii importanţi de evaluare în sfera
economică.

1.1. Conceptul de responsabilitate socială corporatistă

Responsabilitatea Socială Corporativă poate fi privită ca pe un concept prin care se

urmăresc preocupările sociale și de mediu ale companiilor, care desfășoară activități
comerciale într-o anumită locație. Această noțiune a fost adusă și implementată de
companiile multinaţionale, care au dorit să promoveze strategiile ţării de origine în toate
ţările în care şi-au extins activităţile.
De cele mai multe ori acţiunile de responsabilitate socială corporativă ale
companiilor nu au atras atenția cetățenilor sau a presei, fiind considerate doar niște simple
metode sau forme de publicitate sau de reclamă. Însă, responsabilitate socială corporativă
nu înseamnă doar acţiuni filantropice sau realizarea de donaţii, acest concept trebuie
abordat pe larg. Responsabilitatea socială corporativă are două componente majore: o
componentă internă, care pune accent pe responsabilitatea socială voluntară a companiei
faţă de proprii angajaţi, acțiune care urmărește beneficiile și confortul angajațiilor și, o
componentă externă, care vizează relația cu comunitatea în care compania își desfășoară
activitatea.
Definiția elaborată de Organizația pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică
(OCDE), referitoare la responsabilitatea socială corporativă pune accentul pe relația
companie-societate: „multitudinea acţiunilor întreprinse de companii pentru a-şi consolida
relaţiile cu societăţile în care activează”. (OCDE, 2007)

3
 Pe aceeași linie și organizaţia americană Business for Social Responsibility (BSR)
aduce argumente în favoarea dezvoltării unor relații de bun augur între companii și
societate, afirmându-se că responsabilitatea socială a unei companii susține „îndeplinirea
sau depăşirea, în mod constant, a aşteptărilor de natură etică, legală şi comercială pe care
societatea le are de la aceasta”. (BSR, 2012)
Ideea centrală a responsabilității sociale corporative este aceea că se pot dezvolta
strategii prin care companiile pot deveni profitabile din punct de vedere economic, dar în
același timp pot acționa responsabil față de mediul social şi pot oferi o atenție sporită a
aspectelor ecologice.
Responsabilitatea socială corporativă este percepută, în linii mari ca obligaţie sau
datorie morală a companiilor faţă de anumite grupuri de interese şi, de asemenea este
privită drept o iniţiativă asumată în mod voluntar de către companii, în scopul îndeplinirii
unor obiective sociale şi economice.
Se poate considera că responsabilitatea socială corporativă este un angajament
asumat în mod voluntar de corporații cu privire la obligațiile care le revin acestora din
relația companie – societate.
Pe aceeaşi linie de gândire, în literatura de management se afirmă că
responsabilitatea socială corporativă este o obligaţie asumată în mod liber de o corporație,
pe lângă obligaţiile legale ce îî revin sau îi sunt impuse de restricţiile economice, în scopul
realizării unor obiective pe termen lung care sunt în beneficiul societăţii.
Responsabilitatea socială corporativă implică faptul că o companie nu se poate
bucura de prosperitate economică fără a lua în considerare entitățile afectate de acțiunile
sale. (D’Amato, Henderson și Florence, 2012)
Unii autori ridică  întrebarea dacă  în societatea occidentală responsabilitatea
socială corporativă este o imagine instituțională  sau un substitut instituțional (Apostolakou
& Jackson, 2010).
Responsabilitatea socială corporativă poate fi privită ca responsabilitate a
companiilor, ca organizații sociale, de la microîntreprinderi până la multinaționale, față de
toate părțile implicate în activitatea lor. Responsabilitatea socială corporativă reprezintă o
procedură aplicată de corporații în operațiile interactive cu societatea, având la bază şi
strategii de implicare în comunitate şi parteneriate încheiate cu anumite grupuri sociale.

4
 Dezvoltarea societății capitaliste postbelice a dus la apariția acestui fenomen de
responsabilitatea socială  corporativă. Atât corporaţiile, cât şi mass media acceptă faptul că
în relaţiile dintre companii şi comunitate responsabilitatea socială este reciproc
avantajoasă. Un parteneriat avantajos între companii și societate poate genera profit pentru
companii, iar pentru comunități poate însemna sprijin și dezvoltare locală. Implicarea în
viaţa comunităţii a devenit necesară pentru orice companie care doreşte să îşi asigure nu
doar succesul comercial, ci şi respectul societăţii în cadrul căreia şi pentru care operează.
Dintr-o perspectivă de marketing, responsabilitatea socială corporativă şi-a dovedit
capacitatea de a genera numeroase beneficii pentru companii, implementarea şi
comunicarea unor politici și acțiuni specifice în acest sens având potențialul de a
îmbunătăți satisfacția și loialitatea, atât în rândul clienților, cât și al angajaților. (Peloza şi
Shang, 2011)
Este arhicunoscută remarca lui Millton Friedman precum că principala şi singura
responsabilitate a afacerii e aceea de a mări profitul este astăzi regândită de către investitori
şi acţionari, care realizează că profitabilitatea e bazată şi pe responsabilitate socială
corporativă (Brunk, 2010).
Acest punct de vedere expune faptul că activităţile de responsabilitate socială
corporativă au impact atât asupra angajaţilor, echipei de management, acţionarilor, cât şi
asupra furnizorilor, clienţilor, concurenţei, organismelor statului, presei, ONG-urilor,
sindicatelor și societatății civile. Altfel spus, întreprinderile îşi integrează strategiile sociale
și de mediu în propriile operaţiuni economice şi interacţionează cu principalii actori din
domeniul lor de interes în mod voluntar.
Prin urmare, responsabilitatea socială corporativă reprezintă o modalitate de
îmbunătăţire a nivelului calitativ şi sustenabil al societăţii. Unii specialişti afirmă faptul că
fiecare companie sau organizație trebuie să dezvolte propria abordare a responsabilităţii
sociale, în timp ce alţii recunosc avantajele survenite pe fondul unei globalizări accentuate
în facilitarea comparabilităţii şi transparenţei practicilor de responsabilitate socială. În
funcție de domeniul de activitate al autorităților care au putere de decizie, responsabilitatea
socială corporativă este definită în termeni proprii.
World Business Council for Soustainable Development descrie responsabilitatea
socială corporativă ca fiind contribuţia corporației sau organizației la dezvoltarea

5
economică a societății pe criterii durabile, fiind fondată pe respectarea reglementărilor şi a
legislaţiei, altfel spus, „angajamentul mediilor de afaceri de a contribui la dezvoltarea
economică durabilă conlucrând cu angajaţii, familiile lor, comunitatea locală şi societatea
în ansamblul său pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii acestora”. (He,H. & Li, Y.,2011)
Sub toate aspectele ce țin de etica întreprinderilor, conştiinţa socială corporatistă,
durabilitate, acțiuni filantropice, afaceri comunitare, responsabilitatea socială corporativă
se referă, în mod clar, la contribuţia pe care orice companie trebuie să o aducă la
dezvoltarea societăţii moderne.
Comisia Europeană oferă o definiție prin prisma acțiunilor de mediu pe care trebuie
să le pună în practică orice companie, astfel defineşte responsabilitatea socială corporativă
ca fiind un fenomen prin care companiile decid în mod voluntar să contribuie la o societate
mai bună şi un mediu mai curat. Conform acestei definiţii pentru a fi responsabilă social o
companie trebuie să integreze în acţiunile şi în strategiile sale problemele sociale şi de
mediu legate de interacţiunile în care se implică. (Wood și Santana, 2011)
Astfel, sunt observabile trăsăturile definitorii ale unui program de responsabilitate
corporativă. Pe de o parte, responsabilitatea socială corporativă are caracter voluntar,
implicând responsabilităţi morale asumate de companii, deasupra celor impuse prin legei,
iar pe de altă parte, aceasta presupune crearea de relaţii pe termen lung şi egal profitabile,
cu piaţa şi cu mediul social, deci nu se rezumă la acte de filantropie sau donaţii.
Iniţiativele privind responsabilitatea socială sunt create cu scopul rezolvării
problemelor acute cu care se confruntă societatea, ceea ce îndeamnă companiile să
dezvolte strategii care să îndeplinească obiective multiple: economice, de mediu şi sociale.
În societatea europeană conceptul de responsabilitate socială corporativă este
asimilat sau echivalat cu termeni diferiți: (Grigore si Grigore, 2013)
 Responsabilitatea Corporatistă – înseamnă pe larg sustenabilitate antreprenorială;
 Sustenabilitate Corporatistă - ceea ce presupune adaptarea produselor și serviciilor unei
companii la așteptările societății prin adăugarea de valoare economică, socială și de
mediu;
 Guvernanța Corporatistă - care se concentrează pe managmentul afacerilor și pe
instituțiile de conducere a unei întreprinderi;

6
 Corporate Citizenship - presupune angajamentul civic al companiilor și focusarea mai
atentă asupra dimensiunilor externe ale companiei;
 Antreprenoriat responsabil - care recunoaşte rolul întreprinderilor în vederea realizării
dezvoltării durabile și faptul că societățile pot gestiona aceste operațiuni pentru a spori
creşterea economică şi a competitivităţii în acelaşi timp, pe bază de voluntariat, a
protecţiei mediului şi a promovării responsabilității sociale.

Figura1. Impactul responsabilităţii sociale corporative asupra societăţii

sursa: Grigore si Grigore, A timeline approach of corporate social responsibility in the

European Union, Revista Economica, 2013

În altă ordine de idei responsabilitatea socială corporativă este definită de Wood și

Santana în lucrarea „Business Ethics-Text and workbook” ca „setul de obligatii ale
companiilor fata de stakeholderi si societate”. (Wood și Santana, 2011)
Din punct de vedere practic, termenul de responsabilitate socială corporativă este
asociat conceptului „triple-bottom-line“, care presupune prosperitatea economică,
respectarea mediului, respectarea şi ameliorarea coeziunii sociale. Practic, dezvoltarea
firmei este reprezentată prin punerea în evidenţă a următoarelor obiective: unul economic
(crearea de bogăţie pentru toţi, pe baza modalităţilor de producţie şi de consum durabil),

7
altul ecologic (conservarea şi gestiunea resurselor) şi al treilea, social (echitatea şi
participarea tuturor grupurilor sociale), aşa cu se poate observa şi în figura 1.
În concluzie responsabilitatea socială a corporațiilor se bazează pe o relaţie pozitivă
cu societatea şi mediul, pe fondul maximizării beneficiilor şi minimizării riscurilor
operaţiunilor, practicilor şi produselor companiei.

1.2 Principalele inițiative internaționale privind responsabilitatea socială corporatistă

Multe dintre inițiativele care privesc responsabilitatea socială corporativă sunt

realizate pentru a întâmpina o nevoie acută într-o societate. Prin diverse strategii, o
organizație sau corporație își propune atingerea unor obiective economice, sociale și de
mediu. Organizațiile caritabile pot obține diverse beneficii dacă reușesc să fie incluse în
programele de responsabilitate socială ale unei companii, dacă se identifică cu diferitele
inițiative ale companiei sau dezvoltă parteneriate corporative. (Wood și Santana, 2011)
La modul general, tipuri de inițiative privind responsabilitatea socială corporativă,
pot fi considerate următoarele:
 politicile și practicile sociale la locul de muncă;
 donațiile de fonduri;
 schimbul de abilități între angajați și voluntariat;
 donațiile de echipamente și know-how;
 marketingul unei cauze, susținerea și campania promoționala a acesteia;
 programele de sponsorizare;
 programele de pregătire comunitare;
 programele de etică și maleabilitate;
 inițiativele privind protecția mediului;
 eforturile privind sporirea diversității.
Acțiunile și activitățile de responsabilitate socială generează o serie de avantaje
pentru organizațiile caritabile, printre care se enumeră:
 recunoașterea la scară largă a organizației caritabile și a scopului acesteia;

8
 îmbunătățirea relațiilor comunitare;
 un cumul de contribuții pe termen lung cu fonduri din partea corporațiilor;
 beneficierea de venituri și expertiză din partea companiilor;
 beneficierea de ajutor, în special primirea de donații sau împrumuturi de echipamente,
oferirea de facilități sau training;
 posibilitatea dezvoltării unui parteneriat pe termen lung între organizația caritabilă și
companie.
Multe companii promovează politici de responsabilitate socială cu scopul de a-și
atrage un anumit tip de clientelă sau pentru a-și mări profitul și credibilitatea în
comunitate, acționând mai mult pentru benficiul propriu decât pentru a ajuta comunitatea.
Astfel de acțiuni pot distruge reputația organizațiilor caritabile care se asociază cu
companii care acționează superficial în domeniul responsabilității sociale.
Indicatorii responsabilităţii sociale trebuie să aibă la bază valori sociale
fundamentale şi să ia ca punct de pornire instrumentele asupra cărora s-a ajuns la un
consens internaţional, cum sunt standardele fundamentale ale Organizaţiei Internaţionale a
Muncii, Ghidul OCDE pentru întreprinderile multinaţionale şi standardul ISO 26000
privind responsabilitatea socială corporativă.
În ultimele două decenii s-a observat un interes crescut faţă de impactul
standardelor etice ale firmelor în domeniul social şi de mediu, implementarea acestora a
determinat multe companii, în special cele din sectorul bunurilor de larg consum, să adopte
coduri de etică cu o aplicabilitate variată (Stohl, et al., 2014).
Implementarea unor norme de conduită, pentru promovarea protecţiei
consumatorului, a drepturilor omului, a condiţiilor de muncă şi a protecţiei mediului, au
devenit instrumente ale politicilor de responsabilitate socială, instrumente care sunt
complementare legislaţiei europene şi acordurilor de negociere colectivă, neputând fi
înlocuite.
Aceste norme și coduri sunt implementate, monitorizate şi verificate eficient, prin
aplicarea următoarelor principii: (Apostolakou A. & Gregory J., 2010)
 să se constituie pe baza Convenţiilor fundamentale ale Organizaţiei Internaţionale a
Muncii şi ale Ghidului OCDE pentru întreprinderile multinaţionale şi în acord cu alte

9
 instrumente relevante, precum Iniţiativa Globală a Organizaţiei Naţiunilor Unite
(United Nations Global Compact);
 să includă mecanisme adecvate pentru evaluarea şi verificarea implementării lor,
precum şi un sistem de asigurare a conformităţii;
 să îi implice în elaborarea, implementarea şi în monitorizarea lor pe partenerii sociali,
în special pe cei din ţările în curs de dezvoltare;
 să disemineze experienţa bunelor practici ale întreprinderilor europene.
Întreprinderile multinaţionale pot contribui la asigurarea funcţionării comerţului
global într-un mod sustenabil, prin promovarea responsabilităţii sociale corporative pe
baza unor standarde acceptate la nivel internațional. Ghidul Organizaţiei pentru Cooperare
şi Dezvoltare Economică (OCDE) pentru întreprinderi multinaţionale, coroborat cu
standardul ISO 26000 privind responsabilitatea socială corporativă, reprezintă setul de
reguli cel mai cuprinzător, care guvernează activităţile acestor societăţi.
Deşi nu este un act normativ, care să genereze obligații, el este susţinut de ţările
care sunt membre ale OCDE, ţări din care provin cele mai multe întreprinderi
multinaţionale. Conform acestuia, întreprinderile multinaţionale ar trebui să contribuie la
progresul economic, social şi de mediu, în scopul angajării pe linia unei dezvoltări
durabile, cu respectarea drepturile tuturor părţilor implicate, în conformitate cu obligaţiile
şi angajamentele luate de guvernul ţării gazdă. (Stohl, et al., 2014)
Mai exact, în domeniul social, Ghidul recomandă întreprinderilor multinaţionale
racordarea la Convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii, declarând că întreprinderile
s-ar cuveni: (Hung şi Tseng, 2010).
 să respecte dreptul angajaţilor de a fi reprezentaţi de sindicate, angajându-se în
negocieri constructive cu liderii sindicali;
 să contribuie în fapt la abolirea muncii copiilor;
 să participe la eliminarea tuturor formelor de muncă forţată;
 să nu facă discriminări împotriva angajaţilor săi, atât în momentul angajării, cât şi în
privinţa sarcinilor şi responsabilităţilor în muncă;
 să pună la dispoziţia angajaţilor informaţii care să ofere o „imagine fidelă” a
performanţelor corporative.

10
 În actuala economie bazată pe cunoaştere, cea mai mare importanţă o are formarea
şi pregătirea continuă a angajaților și, în general, a tuturor cetăţenilor. Rezultatele unei
bune informări pot preîntâmpina luarea unor decizii incorecte la nivel de întreprindere,
care să aducă atingere unor drepturi ale angajațiilor sau care să aibă un impact negativ
asupra comunității.
Câteva exemple de inițiative de responsabilitate socială ale unor comapanii
cunoscute la nivel internațional sunt redate mai jos.
Compania TOMS prin campania ”One for one shoes” a oferit peste 60 milioane de
perechi de pantofi copiilor săraci. De asemenea, prin intermediul organizației TOMS
Eyewear a redat vederea la peste 400000 de persoane.
Un alt producător de încălțăminte, JUNTOS, prin campania sa ”Un rucsac
educațional și rechizite școlare pentru fiecare pereche de încălțăminte vândută”, oferă
copiilor din Ecuador un rucsac plin cu rechizite șscolare la fiecare pereche de încălțăminte
vândută. ( Mandhachitara, R. & Poolthong, Y, 2011)
Compania VERIZON prin campania ”Verizon Innovative Learning” oferă copiilor
nevoiași, pe timpul pandemiei, propriile dispozitive tehnologice pentru a-i ajuta cu
învățământul la distanță.
Pe aceiași linie a acționat și compania CAPITAL ONE, care prin intermediul
programului Coders summer, oferă studențiilor cu venituri mici și moderate posibilitatea
devoltării unor aptitudini ăn domeniul inteligenței artificiale. De asemenea, a ajutat peste
2500 de familii să se conecteze gratuit la internet, cu scopul de a-i ajuta pe copii să
participe la lecțiile școlare virtuale.
LOGITECH, compania canadiană care oferă software juridic a lansat un portal pro-
bono în parteneriat cu Asociația Americană a Avocațiilor pentru a oferi suport juridic
persoanelor cu probleme cauzate de pandemia de Covid-19, punându-le la dispoziție
acestora inclusiv locuințe.
Întreprinderile multinaţionale au resursele necesare pentru a contribui la asigurarea
funcţionării comerţului global într-un mod care susțină dezvoltarea durabilă, punând în
practică politici și strategii de promovare a responsabilităţii sociale corporative în
concordanță cu standarde acceptate la nivel internațional.

11
1.3. Principalele entități care promovează responsabilitatea socială corporatistă

Pe măsură ce aşteptările faţă de responsabilitatea socială devin tot mai clare,

entităţile economice resimt nevoia unei convergenţe a conceptelor, instrumentelor şi
practicilor în domeniu. Întreprinderile multinaţionale joacă un rol esenţial în susţinerea
unui comportament corporativ responsabil din punct de vedere social, în cadrul pieţei
globale a muncii. Efectul comerţului internaţional asupra standardelor fundamentale ale
muncii depinde de politicile locale din ţările în curs de dezvoltare.
Printre entitățile care promovează responsabilitatea socială corporatistă se regăsesc:
 organizații interguvernamentale: (Pérez, A., M.G. & del Bosque, I.R, 2016)
 Comisia pentru cooperare în domeniul mediului extern – Canada, Mexic și
SUA colaborează pentru protejarea mediului din America de Nord prin acordul
NAAEC din 1994
 Organizația Internațională a Muncii (OIM) – din 1919, OIM reunește guverne,
angajatori și angajați din 187 de state membre ONU, pentru a stabili standarde
de muncă, elaborează politici și programe care promovează munca decentă;
 Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD);
 Convenția cadru a ONU privind schimbările climatice (UNDCCC);
 Pactul Global al Națiunilor Unite (UNGC) – este o inițiativă ONU. care
mobilizează o mișscare globală cu privire la dezvoltarea durabilă;
 asociații și organizații non-profit: (Peloza şi Shang, 2011)
 Alianța pentru cercetare și sustenabilitatea corporațiilor (ARCS) este un
parteneriat între instituțiile academice creat pentru a oferi date și a facilita
cercetarea privind durabilitatea corporativă și mediul înconjurător;
 Aspen Institute – este un program de afaceri care se concentrează pe oferirea de
suport mediului de afaceri în luarea deciziilor cu impact asupra unei lumi
curate;
 Boston College Center for Corporate Citizenship – este o șscoală de
management care se concentrează pe suportul oferit organizațiilor în alinierea

12
 obiectivelor de afaceri la standardele internaționale în materie de
responsabilitate socială;
 Business for Social Responsibility (BSR) este o organizație globală non-profit,
care lucrează cu peste 250 de companii și oferă consultanță privind
sustenabilitatea, dezvoltă strategii de dezvoltare durabilă și colaborare
intersectorială;
 Business and Human Rights Resource Center – este o organizație non-profit
care urmărește politica în domeniul drepturilor omului;
 CSR Europe – este cea mai importantă rețea europeană de afaceri;
 Fair Trade Certified – reprezintă o rețea diversă de producători, companii,
avocați și organizații din 45 de țări, care dezvoltă standarde de sustenabilitate și
programe de administrare a mediului;
 IBLF Global – este un ONG independent care acționează pentru creșterea
economică durabilă în întreaga lume;
 Institute of Business Ethics – Institutul de etică în afaceri este o organizație
caritabilă din Marea Britanie care promovează standarde înalte de
comportament în afaceri, bazate pe valori etice;
 Institutul Internațional pentru Dezvoltare Durabilă (IISD) – este un grup de
reflecție care publică cercetări obiective, independente în materie de dezvoltare
durabilă;
 World Business Council for Soustainable Development (WBCSD) – Consiliul
Mondial al Afacerilor pentru Dezvoltare Durabilă este o organizație condusă de
CEO din peste 200 companii internaționale, care lucrează împreună pentru
accelerarea inițiativelor de sustenabilitate. Organizația se concentrează pe
responsabilitatea socială, schimbările climatice, energia verde și dezvoltarea
ecosistemelor;
 Institutul Mondial de Resurse (WRI) – este o organizație globală, care
înglobează experți din peste 50 de țări cu obiective ce vizează problemele de
mediu, dezvoltarea durabilă, clima, alimentația, transporturi;
Toate aceste organizații și asociații oferă un cadru pentru bune practici și standarde
de guvernanță corporativă.

13
 CAPITOLUL 2
RESPONSABILITATEA SOCIAL CORPORATISTĂ PE DIFERITE
COMPONENTE ALE PIEȚELOR FINANCIARE

În ultima vreme, rolul mediului de faceri în ceea ce privește politica de mediu și

politicile de responsabilitate socială, a devenit tot mai important. Termeni, precum
sustenabiltate, responsabilitate socială corporativă sunt larg utilizați de entitățile care
activează pe piețele financiare. Dezvoltarea conceptului de mediu de afaceri social
responsabil se reflectă pe piața de capital prin ceea ce înseamnă o investiție durabilă.

2.1. Responsabilitatea social corporatistă pe piața bancară

O componentă importantă a sistemului economic este reprezentată de instituțiile

financiare, care au un rol important prin prisma funcției lor de atragere de resurse
financiare din economie și redistribuirea acestora către întreprinderile care caută resurse
financiare pentru finanțare noi proiecte sau proiecte în dezvoltare. Aceste instituții
financiare sunt capabile să catalizeze introducerea de reguli privind dezvoltarea durabilă.
Similar cu alte companii bancare și instituțiile financiare au o anumită conduită în
relațiile cu comunitatea locală, forța de muncă și mediul înconjurător, iar relațiile lor pot fi
utilizate ca instrumente cheie în impunerea principiilor de durabilitate pentru clienții care
împrumută bani pentru dezvoltarea afacerilor.
Una dintre instituțiile financiare cunoscute la nivel internațional este Banca
Mondială, care vizează nu numai finanțarea proiectelor de investiții, ci și introducerea
principiilor legate de protecția mediului sau a sănătății și securității populației. Această
instituție a dezvoltat mai multe ghiduri de mediu, sănătate și siguranță numite Ghiduri
EHS. Aceste seturi de reguli și politici furnizează măsurile realizabile cu tehnologiile și
nivelurile de performanță existente în domenii precum: mediul, sănătatea și siguranța,
sănătatea și siguranța comunităților, construirea și amenajarea comunităților. Pe lângă

14
acestea, există politici sectoriale aplicabile pentru următoarele sectoare: agricultură,
silvicultură, industrie, industria chimică, industria de petrol și gaze, infrastructură, industrie
de prelucrare, energie și minerit.
O activitate importantă în acest domeniu o desfășoară International Finance
Corporation (IFC), care face parte din grupul Băncii Mondiale. Activitatea IFC nu implică
doar finanțarea economică a entităților din țările în curs de dezvoltare, ci și implementarea
politicilor menite să protejeze mediul și politicile care privesc respectarea drepturilor
omului. Implicarea IFC a început în 1989 cu dezvoltarea procedurii privind evaluarea
proiectelor în ceea ce privește impactul asupra mediului, procedură denumită Politica de
Siguranță, care se bazează pe politicile de mediu dezvoltate de Banca Mondială.
IFC a lansat conceptul de finanțare durabilă prin finanțarea responsabilă a
proiectelor de investiții. IFC afirmă că toate instituțiile financiare trebuie să acționeze
responsabil față de mediul social în care își desfășoară activitatea.
Neaglijarea aspectelor ce țin de riscurile de mediu pot aduce grave deteriorări
reputației și performanțelor financiare ale băncilor. Cele mai frecvente riscuri, care pot
influența activitatea clienților, sunt cele care privesc poluarea mediului, sănătatea și
securitatea la locul de muncă, impactul asupra comnunității și amenințările la adresa
biodiversității și a patrimoniului cultural.
Ghidurile de mediu, sănătate și siguranță emise de Grupului Băncii Mondiale se
concentrează pe aspectele ce țin de: mediu, sănătatea și securitatea la locul de muncă,
sănătatea și siguranța comunitară, construcții și dezafectare.
Clienții băncilor provin din diverse sectoare de activitate, motiv pentru care băncile
sunt concepute pentru a evidenția domeniile în care riscurile de mediu, sociale și etice au
probabilitate de manifestare mai ridicată. Au fost elaborate astfel, seturi de reguli pentru
următoarele sectoare industriale: silvicultură, agroindustrie și producția de alimente,
industria chimică, de petrol și gaze, infrastructură, producția generală, mineritul și
producția de energie electrică. Pe lângă evaluarea performanței financiare, băncile
evaluează riscurile sociale, de mediu și etice pentru companiile din aceste sectoare.
Evaluarea implică analiza următoarelor elemente: sistemul de guvernanță corporativă,
sistemul de gestionare a riscurilor, politica de responsabilitate socială a întreprinderilor,

15
metodele de consultare a părților interesate, istoricul problemelor de mediu sau sociale cu
care s-a confruntat compania.
Eforturile Băncii Mondiale și ale IFC pentru promovarea bunelor practici în
domeniul social și protecția mediului au creat premisele pentru realizarea unui set de
principii pentru gestionarea riscului de credit legat de determinarea, evaluarea și
gestionarea socială și riscurile de mediu asupra proiectelor proprii finanțate de bănci, și
anume Principiile Ecuatorului (PE). Acestea au fost lansate în 2003 și au fost adoptate de
zece instituții bancare majore. În 2006, aceste principii au fost revizuite pentru a reflecta
noile tendințe în domeniul social și protectia mediului, având la bază standardele de
performanță ale IFC. După revizuirea din 2006, s-a convenit ca principiile să fie aplicabile
proiectelor de peste 10 milioane de dolari în loc de 50 de milioane de dolari așa cum era
prevăzut înainte și să includă și extinderea și modernizarea proiectelor. În vara anului
2011, a început un nou proces de revizuire a principiilor; procesul se află în prezent în
etapa consultării publice a părților interesate. (Matei M., Voica M.C., 2013)
PE este considerat un punct de referință în industria bancară, datorită faptului că
înglobează 76 de bănci și 2 asociați. Aceste principii sunt: (Sima V, Gheorghe I. G., 2011)
 Principiul 1: Revizuirea și clasificarea - implică evaluarea și clasificarea proiectului de
investiții într-una dintre cele trei categorii ale CFI (categoria A, B și C) asupra
impactului și riscurilor, ținând cont de criteriile de mediu și de domeniul social.
 Principiul 2: Evaluarea socială și de mediu - identificarea riscurilor care implică
aspecte sociale și de mediu ale proiectului și măsuri relevante de atenuare și gestionare
a acestor riscuri.
 Principiul 3: Standarde sociale și de mediu aplicabile - în cazul proiectelor de investiții
în țări care nu sunt membre OCDE și în țările membre OCDE care nu sunt incluse în
categoria ”țări cu venit ridicat”, se aplică standardele IFC de performanță și politicile
sectoriale ale Băncii Mondiale;
 Principiul 4: Planul de acțiune și managementul sistemului de gestionare - pentru
proiectele incluse în categoriile A și B situate în țări care nu sunt membre OCDE și țări
membre OCDE clasificate ca ”țări cu venituri scăzute”, se va elabora un plan de
acțiune, care să conțină acțiuni necesare pentru implementarea măsurilor de atenuare a

16
 riscurilor și măsuri de monitorizare necesare pentru gestionarea impactului și riscurilor
identificate în procesul de evaluare.
 Principiul 5: Consultare și dezvăluire - pentru proiectele incluse în categoriile A și B
situate în țări care nu fac parte din OCDE și în țările membre OCDE clasificate ca ” țări
cu venituri scăzute”, autoritățile publice și debitorul ar trebui să consulte un expert
pentru a evalua modul în care sunt afectate comunitățile, se va informa opinia publică
și se va urmări dacă proiectul ia în considerare interesele comunităților afectate.
 Principiul 6: Mecanismul de plângere - pentru proiectele incluse în categoriile A și B
situate în țări care nu sunt membre OCDE și țări membre OCDE, clasificate ca ” țări cu
venituri scăzute” pentru perioada de realizare și funcționare a investiției, debitorul va
măsura impactul și riscurile proiectului, va stabili un mecanism de gestionare a
nemulțumirilor / daunelor ca parte a sistemului de management.
 Principiul 7: Revizuire independentă - pentru proiectele incluse în categoriile A și B,
un expert independent pe probleme sociale și de mediu va evalua planul de acțiune și
documentația aferentă proiectului pentru a sprijini instituția bancară pentru a verifica
conformitatea cu Principiile Ecuatorului.
 Principiul 8: Convenții - pentru proiectele de tip A și B, debitorul își va asuma
obligația să respecte toate legile și reglementările țării gazdă în ceea ce privește
problemele sociale și de mediu, să realizeze planul de acțiune pe durata construcției și
exploatării investiției, să furnizeze rapoarte periodice solicitate de instituția bancară sau
de autoritățile publice;
 Principiul 9: Monitorizare și raportare independentă - pentru proiectele de tip A și B,
debitorul va apela la serviciile unui expert social și / sau de mediu sau va acoperi
informațiile transmise instituției bancare creditoare.
 Principiul 10: Raportarea EPFI - Întreprinderea instituției bancare, cel puțin o dată pe
an, va prezenta un raport public privind etapele de implementare a principiilor
ecuatorului și experiența acumulată în acest domeniu, luând în considerare regulile
specifice de confidențialitate pentru sectorul bancar.
Ca urmare a acestor principii, instituțiile financiare își rezervă dreptul de a impune
anumite condiții de finanțare investitorilor, astfel încât aceștia să aibă ca obiective
îndeplinirea principiilor și criteriilor de dezvoltare durabilă. Ca urmare a acestei strategii, a

17
apărut conceptul de finanțare durabilă care este definit de IFC ca „activitatea de finanțare
care ia în considerare atât aspectele financiare, cât și aspectele sociale sau protecția
mediului în politicile de gestionare a riscurilor”.( Draft Of Updated Equator Principles (Ep
III), 2012)
În consecință, evaluarea unui proiect înaintat băncii va fi realizată prin identificarea
riscurilor sociale, de mediu sau a eticii în afaceri. Băncile sunt astfel ajutate să identifice și
să prevină posibile riscuri de mediu, etice sau sociale, care, printr-o simplă evaluare
financiară, nu ar putea fi evidențiate. Domeniile în care aceste riscuri sunt mai susceptibile
să apară sunt: mineritul și metalurgia, industria petrolului și gazelor; industria lemnului și a
hârtiei sau în domeniul construirii de centrale hidroelectrice.

2.2. Responsabilitatea social corporatistă pe piața asigurărilor

În timp ce conceptul de durabilitate primește o atenție tot mai mare din partea
investitorilor, firmelor, autorităților de reglementare și cercetătorilor, se știe puțin despre
rolul său în industria asigurărilor.
Ca instituții de investiții și organisme de absorbție a riscurilor provenite de la
întreprinderi și persoane fizice, asigurătorii adoptă un model de funcționare care este mai
înclinat să vizeze obiective pe termen lung; practic, companiile de asigurări ar trebui să fie
printre firmele care beneficiază cel mai mult de pe urma investițiilor durabile.
Concentrându-ne asupra companiilor de asigurări americane, se constatată că
sustenabilitatea refelectată de Scorurile de mediu, sociale și de guvernanță (ESG)
îmbunătățesc stabilitatea asigurătorilor, această relație fiind readată prin dimensiunea
acțiunilor sociale și de mediu, factorul de guvernare neavând impact.
În general, majoritatea cercetărilor vizează impactul practicilor de responsabilitate
socială corporativă asupra performanței antreprenoriale. Cu toate acestea, cele mai multe
cercetări vizează sectorul nefinanciar, abia recent s-au efectuat cercetări care vizează
practicile de responsabilitate socială corporativă ale sectorului bancar. Foarte puține lucrări
examinează impactul politicilor de responsabilitate socială corporativă în sectorul

18
asigurărilor. Lipsa cercetărilor academice în acest domeniu este regretabilă. Modelul de
afaceri al asiguratorilor, privit din ambele perspective, atât din punct de vedere al
riscurilor, cât și în ceea ce privește investiția, ar trebui să reflecte o legătură puternică între
politicile de responsabilitate socială corporativă și practicile de mediu, sociale și de
guvernanță (ESG). (Mărăcine M.S., 2013)
Altfel spus, pe de o parte, în timp ce pun în comun riscurile, asigurătorii
redistribuie resursele obținute prin prime către asigurații care suferă pierderi de venit sau
de avere, acest aspect reflectând dimensiunea socială a problematicii, iar pe de altă parte,
inversarea ciclului lor de funcționare și durata acestuia permit utilizarea acestor resurse
pentru a finanța un volum mare de investiții atât pe piețele financiare, cât și pe piețele
reale. Prin urmare, sustenabilitatea investiției ar trebui cuprinsă atât în dimensiunea de
mediu, cât și dimensiunea socială. În sfârșit, în calitate de intermediari financiari,
asigurătorii sunt supuși unui control aprofundat din partea piețelor și a autorităților de
supraveghere cu privire la procesele lor de luare a deciziilor, aceasta reflectând
dimensiunea de guvernanță. Prin urmare, asigurătorii ar trebui să fie printre cei care
beneficiază cel mai mult de pe urma investițiilor durabile.
Cu siguranță, companiile de asigurări trebuie să își îmbunătățească politica de
raportare a implicării sociale și pentru a obține succesul pe termen lung, trebuie să
integreze ideea de investiție durabilă în strategia lor de afaceri, asigurând un echilibru între
obiectivele economice, sociale și de mediu.
Inițiativa de a publica rapoarte anuale, cu referire directă la aspectul economic și
financiar, poate fi o abordare valorizată pentru a asigura metode transparente și corecte de
raportare, care ar trebui practicate de companiile de asigurări și în domeniul social.
Raportarea legată de implicarea socială este observată, în special de companiile
multinaționale, în timp ce companiile de asigurări nu realizează, încă, importanța
contribuției la dezvoltarea durabilă. Într-un mediu din ce în ce mai competitiv, firmele
trebuie să adapteze practicile de responsabilitate socială corporativă la nevoile și tendințele
specifice mediului în care își desfășoară activitatea.
Prin urmare, se consideră necesar ca societățile de asigurări să devină mai flexibile
și să încerce să raporteze practicile de responsabilitate socială utilizate, în mod voluntar,
informând părțile interesate, pe de o parte, și, de asemenea, contribuind la consolidarea

19
imaginii companiei, pe de altă parte. Respectarea standardelor de responsabilitate socială
va permite companiilor de asigurări să își demonstreze angajamentul față de problemele
specifice comunității într-un mod clar, evident.

2.3. Responsabilitatea social corporatistă pe piața de capital

Protecția mediului a devenit acum o parte esențială a strategiilor de responsabilitate

socială corporativă ale companiilor. În deciziile lor de investiții, participanții la piața de
capital se adaptează la criterii ecologice și la noile instrumente financiare ”verzi”. Se pune
problema dacă aceste măsuri sunt generatoare de profit.
Principala modalitate de a participa la ideea CSR pe piața de capital este
cumpărarea de instrumente financiare sustenabile. Gama de instrumente SRI este mai
restrânsă decât în cazul practicilor CSR.
Se atrage atenția asupra importanței în creștere a rolului privind protecția mediului
pe care piața de capital și serviciile bancare ecologice le oferă în acest moment. Deși
băncile nu oferă toate instrumentele SRI verzi, acestea sunt instituții cheie, care trebuie
luate în considerare atunci când se efectuează o cercetare privind impactul pieței de capital
asupra protecției mediului. Mai mult, în multe cazuri băncile sunt proprietari sau
coproprietari de actori financiari precum case de brokeraj, instituții consultative, companii
de asigurări, fonduri de pensii și investiții, care oferă produse de mediu pe piața de capital
(Dziawgo, 2013).
Cele mai populare instrumente verzi sunt acțiunile. Cel mai cunoscut emitent de
instrumente verzi sunt companiile din așa-numitele branșe ecologice care oferă surse de
energie regenerabilă și hrană ecologică. Sunt, de asemenea, entități care mențin standardele
de mediu la un nivel ridicat, ca de exemplu băncile.
Pentru o parte a societății, instrumentele ecologice care corespund unor segmente
particulare ale piețelor de capital financiar sunt obligațiunile, titlurile de participare la
fondurile de investiții, titlurile de participare la fondurile ETF, indicii de pe piața bursieră
și piață bancară, produsele structurate de pe piața de capital produse (vezi figura 1)

20
 Sectorul financiar contemporan oferă numeroase modalități de a strânge de fonduri
în vederea respectarii directivelor ecologice. Instrumente verzi referitoare la anumite
segmente ale pieței financiare sunt prezentate în Figura 1.

Figura 1. Instrumente verzi pe piața de capital

instrumente verzi corespunzătoare

unor segmente particulare ale
pieței financiare

piața bursieră și piața

piața de capital
bancară

produse
acțiuni
structurate

obligațiuni
consiliere

titluri de participare la
fondurile de investiții

titluri de participare la
fondurile ETF

indicii de durabilitate ai
pieței bursiere

sursa: Dziawgo, 2013

Un alt instrument SRI este un fond de investiții sociale Acesta este un tip specific
de fond care nu se concentrează numai pe obținerea de profit, ci ia în considerare și
aspectele de mediu. Cei care administrează fondul aplică principiile de protecție a
mediului. De exemplu, fondurile de investiții verzi poloneze sunt PZU Energia Medycyna

21
Ekologia (Energy Medicine Ecology) și PKO Technologii i Innowacji Globalny (of
Technologies and Innovations Global) (Laskowska, 2017).
De fapt, indicii de durabilitate nu sunt instrumente prin care te poți îmbogăți direct,
ci numai în cazul creării unui fond ETF pentru index. Cu toate acestea, trebuie subliniat
faptul că acestea sunt un ajutor în alegerea companiilor care îndeplinesc cerințele de mediu
și, de asemenea monitorizează eficacitatea investițiilor (Laskowska, 2017).
Piața financiară ecologică oferă, de asemenea, oportunități pentru investiții în
produse structurate. Raiffeisen Bank oferă un produs interesant pentru investitorii, care
urmează stilul de viață ecologic. Este o investiție sub forma unei polițe de asigurare pe
viață cu un fond de asigurare de capital numit EKO Trio. Profitul dint-un produs structurat
depinde de pachetul de acțiuni, alcătuit de trei companii aparținând ramurii eco-alimentare.
În literatura de specialitate există trei ipoteze legate de viabilitatea portofoliului
responsabil din punct de vedere eco-etic, pe fondul investițiilor tradiționale. Acestea se
referă la rata de rentabilitate ajustată la risc, după cum urmează (Janik, 2014):
 investițiile responsabile din punct de vedere social plătesc prețul sub forma unor
rezultate mai slabe ale investițiilor, în comparație cu investițiile de portofoliu
tradiționale;
 viabilitatea investițiilor eco-etice este mai mare decât a investițiilor convenționale;
 lipsa proporționalității între ratele de returnare a produselor responsabile din punct de
vedere ecologic și altele.
Un investitor responsabil dorește să obțină rate de rentabilitate în conformitate cu
ultimele variante. Într-o situație diferită, activitatea de investiții care include standardele
eco-etice, ar influența negativ portofoliul participantului la piață, ceea ce, în consecință, ar
scădea numărul acestor investitori (Laskowska, 2017).
Pe scurt, se poate afirma că strategiile de protecția mediului în luarea deciziilor de
investiție pot fi rentabile. Profiturile financiare, precum și cele nefinanciare (în principal
reputația) poate fi atinsă atât de investitor, cât și de emitent. În orice caz, privind dintr-o
perspectivă mai profundă, ușor idealistă, că prin ecologie, fiecare membru al societății
„câștigă”, se poate considera că un mediu mai puțin exploatat - aerul, apa, solul - reprezintă
un beneficiu social.

22
 Dezvăluirea strategiilor privind responsabilitatea socială corporativă oferă
informații despre activitățile firmei, publicului interesat. Aceste informații se referă la
societate, inclusiv la scăderea efectelor asupra mediului, îmbunătățirea gestionării
mediului, respectarea reglementărilor de mediu și încercarea de protecție a personalului
(Hassan și colab., 2010).
Studiile anterioare despre dezvăluirea responsabilității sociale corporative s-au
concentrat pe două subiecte: natura și dimensiunea divulgării; factorii determinanți ai
informațiilor.
Companiile dezvăluie informațiile de responsabilitate socială pentru două motive:
 să arate că entitatea a îndeplinit așteptările sociale și, ca rezultat, asigurând accesul
continuu la surse precum capitalul și sprijinul clienților;
 furnizarea de informații suplimentare pentru a permite participanților la piață să
evalueaze poziția companiei din diferite puncte de vedere (Wailers and Marquees,
2013).
Dezvăluirea programelor de responsabilitate socială corporativă îi face pe
investitori să evalueze corect riscul social sau politic al unei companii (Haung și colab.,
2013). Se susține că o calitate mai ridicată a informațiilor provoacă asimetrie
informațională pe piața de capital și duce la reducerea costurilor de capital și la creșterea
monedei (Bhattacharya și colab., 2015).
Divulgarea pe scară largă a informațiilor câștigă încrederea investitorilor cu privire
la diferitele aspecte ale performanței sau funcționării companiei și duce la scăderea
costurilor informaționale ale investitorilor (Cormeir și colab., 2016).
Calitatea ridicată a divulgării strategiilor de responsabilitate socială influențează
asimetria informațiilor pe piață în două moduri. În primul rând, dezvăluirea de înaltă
calitate reduce căutarea informațiilor prin reducerea intereselor așteptate în obținerea de
informații confidențiale. Pe de altă parte, o mai bună dezvăluire crește valoarea relativă a
schimbului de către investitorii necunoscuți.
Este de așteptat să existe o relația între responsabilitatea socială corporativă și
structura capitalului. Lipsa comunicării corecte și în timp util duce la creșterea costurilor și
a riscului etic ca elemente de asimetrie a informațiilor și crește costul schimbului.

23
Creșterea costului de schimb duce la scăderea prețului acțiunilor și la ieșirea unor
investitori de pe piață.
Teoriile despre responsabilitatea socială corporativă includ: teoria legitimității,
teoria grupurilor de beneficiari și teoria politicii economice, care indică faptul că toți
managerii sunt dispuși să dezvăluie informațiile sociale ale organizației pentru motive
precum câștigarea legitimității sau pentru a pune presiune pe grupurilede beneficiari, dar în
teoria politicilor economice se crede în stabilirea unor reglementări și standarde. În teoria
grupurilor de beneficiari există o etică și puncte de vedere manageriale. Această atitudine
pune accentul pe responsabilitatea organizațiilor.
După cum se poate observa, din punctul de vedere al beneficiarilor, deoarece
responsabilitatea socială a întreprinderilor poate crea o părere mai bună despre manageri,
este de așteptat că managerii acelor companii care utilizează metode de gestionare a
veniturilor să aibă o responsabilitate socială ridicată și viceversa.
Introducerea responsabilităților sociale nu numai că îmbunătățește satisfacția
acționarilor, dar are și un efect pozitiv pentru companie. Pe de altă parte, dezvăluirea
informațiilor despre responsabilitatea socială creează o imagine pozitivă a companiei în
ochii beneficiarilor. Pe de altă parte, se susține că managerii pot folosi responsabilitățile
sociale ca instrument de prevenire a monopolului pe piața de capital și, astfel satisfac
nevoile beneficiarilor.
Responsabilitatea socială corporativă este un instrument organizațional care
determină utilizarea eficientă a surselor organizației și are un efect pozitiv asupra
performanței financiare. A avea relații bune cu beneficiarii îmbunătățește performanța
financiară. Efectul pozitiv al responsabilității sociale asupra performanței financiare este
considerat din diferite puncte de vedere: în primul rând, unii manageri, în special cei nou
învestiți caută creșterea reputației, influențează negativ performanța utilizând politici pe
termen scurt și nu acordă atenție la responsabilitățile sociale. În al doilea rând, gestionarea
relației dintre un grup larg de beneficiari cu obiective diferite dăunează performanței
financiare prin utilizarea mai multor surse
Se susține că managerii companiilor cu o valoare de piață mică publică mai multe
informații în raportul lor anual pentru a îndeplini cerințele de informare ale acționarilor.

24
 CAPITOLUL 3
PROGRAMELE DE RESPONSABILITATE SOCIALĂ ALE
RAIFFEISEN BANK ROMÂNIA

Procesul de raportare a impactului economic, social și de mediu al Raiffeisen Bank

urmărește metodologia standardelor Global Reporting Initiative (GRI) și răspunde
cerințelor Ordinului Băncii Naționale a Romaniei nr. 7/2016 și Ordinului Ministerului
Finantelor Publice 3.456/2018. Informațiile privind investițiile comunitare au fost raportate
în conformitate cu metodologia London Benchmarking Group (LBG).

3.1. Scurt istoric al societății

Istoria Raiffeisen Bank în România începe în 1994, când Grupul Bancar Austriac
Raiffeisen a deschis o reprezentanță în București. În anul 1998, aceasta a fost transformată
în subisidiara Raiffeisenbank România, oferind servicii și produse pentru companii.
Raiffeisen Bank România a rezultat din fuziunea, încheiata în iunie 2002, a celor
două entități deținute la acel moment de Grupul Raiffeisen în Romania: Raiffeisenbank
România si Banca Agricola Raiffeisen S.A., care fusese înființată în 2001, dupa preluarea
băncii de stat Banca Agricola de către grupul austriac.
Raiffeisen Bank Romînia are peste 20 de ani de activitate pe piața bancară din
România și peste 2,2 milioane de clienți, persoane fizice și juridice. Banca are peste 4.900
de angajați, 330 de agenții în toata țara, 720 de ATM-uri, 393 de mașini multifuncționale
(MFM-uri) și o rețea de peste 24.500 de POS-uri.
Misiunea Raiffeisen Bank România este să fie pilonul principal al pactului de
prosperitate pentru România, ancorat în consensul dintre societatea civilă și societatea
economică. Raiffeisen Bank România are ca obiectiv dezvoltarea de comunități sustenabile
și prospere.
Viziunea băncii este transpusă în servicii de calitate, Raiffeisen Bank România
dorește să devină ecosistemul financiar preferat din România, o bancă unde clienții,

25
angajații și partenerii de afaceri își împartășesc unii altora experiența și mobilizează resurse
pentru a crea valoare pentru întreaga societate.
Raiffeisen Bank este singura bancă din România care a câștigat 4 mari premii din
partea presei financiare internaționale: Euromoney: Best Bank in Romania, Global Finance
Award: Best Bank in Romania, The Banker: Local Bank of the Year, EMEA Finance: Cea
mai buna bancă straină din Romania.

3.2. Politicile de responsabilitate socială corporativă ale băncii

Politica de Gestionare a Riscurilor de Mediu și Sociale

Încă din 2014, în cadrul Băncii există Politica de Gestionare a Riscurilor de Mediu
și Sociale, care oferă cadrul pe baza căruia este dezvoltat Sistemul de Management Social
și de Mediu. Acesta include criterii care se aplică activității interne, precum gestionarea
aspectelor privind resursele umane, practicile de achiziții cu impact negativ minim, dar și
criterii aplicabile în procesul de evaluare a finanțării (prin credite sau investiții) clienților
persoane juridice.
Principalele obiective ale acestei politici sunt:
 finanțarea proiectelor sustenabile și sănătoase din perspectiva impactului ecologic și
social;
 minimizarea riscul de mediu și social atât pentru bancă, cât și pentru partenerii noștri
(clienți și/ sau furnizori);
 respectarea cerințelor și standardelor naționale și internaționale privind riscurile de
mediu și sociale.
Politica a fost elaborată având în vedere legislația națională în vigoare care
guvernează practicile de mediu și sociale, alte acte juridice și tratate internaționale ale
statului român privind protecția mediului și a muncii, precum și Manualul de conformitate
al Raiffeisen Group. Înainte de a structura orice tranzacție de finanțare, potențialii clienți,
dar și clienții existenți în portofoliul Băncii sunt verificați conform Listei de excluderi, care
face parte din politica de creditare. În plus, în etapa de screening, nivelul riscului de mediu

26
și social este clasificat pe baza listei naționale și internaționale de clasificare a riscurilor de
mediu și sociale și activitățile, proiectele sau acțiunile în funcție de sector, sunt verificate
pentru a se asigura conformitatea cu prevederile legislative naționale de mediu
(documente, permise și licențe relevante).
Există, astfel trei categorii de risc, după cum urmează:
 Risc scăzut: activități, proiecte sau acțiuni ale căror impacturi de mediu sau sociale sunt
de așteptat să fie neglijabile, pentru care nu este necesară o evaluare socială și de mediu
suplimentară.
 Categorie risc mediu: activități, proiecte sau acțiuni în sectoare în care este posibil ca
impacturile potențiale asupra mediului să poată fi identificate cu ușurință și, dacă este
necesar, pot fi prescrise măsuri standard preventive și/sau de remediere în cadrul
capacităților financiare și tehnice/manageriale ale clientului.
 Categorie de risc ridicat: activități, proiecte sau acțiuni în sectoare în care pot exista
impacturi semnificative, negative și/sau pe termen lung de mediu sau sociale, a căror
amploare este dificil de determinat în etapa de aplicare pentru împrumut.
Banca verifică anual împrumuturile din portofoliu, evaluând inclusiv riscurile de
mediu și sociale și conformarea cu legislația internațională. De asemenea, este monitorizat
și modul în care clientul implementează planul de conformare cu măsurile de
atenuare/corecție a riscurilor, dacă este cazul.

Finanțări pentru proiecte imobiliare verzi:

Portofoliul Băncii în domeniul finanțărilor energiei regenerabile cuprinde în
prezent o centrală electrică de cogenerare a biomasei. În ceea ce privește proiectele
imobiliare sustenabile, Raiffeisen Bank are în derulare finanțări pentru 12 clădiri certificate
(sau pre-certificate) BREEAM/LEED și 6 clădiri cu grad EPC A*. Din totalul finanțărilor
pentru proiecte imobiliare sustenabile, 4 au fost acordate în 2020. În ceea ce privește
finanțările pentru proiecte cu un impact social crescut, banca desfășoară în prezent două
programe pentru susținerea antreprenoriatului sustenabil, antreprenoriatului social și a
companiilor start-up (EaSI și factory by Raiffeisen Bank).
De la începutul anului 2020 Raiffeisen Bank a adăugat în ofertă produse de
investiții, fiind primul fond din România ce încorporează în decizia investițională factori

27
de mediu, sociali și de guvernanță corporativă (ESG), Raiffeisen Global Equity, fond
denominat în euro, administrat de Raiffeisen Asset Management. Fondul are obiectivul de
a oferi investitorilor individuali acces la potențialul de creștere al piețelor globale de
acțiuni dar și al celei locale, în condiții de administrare profesionistă a investițiilor și
riscurilor. Acesta s-a bucurat de un interes ridicat din partea investitorilor.
Așa cum era de așteptat, anul 2020 a fost marcat de măsurile luate de Raiffeisen
Bank pentru a proteja angajații, clienții și partenerii companiei de efectele pandemiei
COVID-19, accelerând în același timp eforturile pentru inovație și digitalizare. Raiffeisen
Bank s-a implicat în problemele comunității și a contribuit la ameliorarea efectelor
pandemiei, prin oferirea de soluții clienților aflați în dificultate, dar și prin susținerea
sistemului medical și a societății civile.
Principalele rezultate înregistrate de Raiffeisen Bank în 2020 pe cei patru piloni
urmăriți de companie, și anume, sunt: (www.raiffeisen.ro/despre-noi/media/comunicate-
de-presa/2021/raiffeisen-bank-publica-raportul-de-sustenabilitate-pentru-2020)
 Angajamentul pentru banking responsabil:
 valoarea economică distribuită în societate a fost de 419 milioane de euro (mai
mare cu 17% față de anul 2019);
 Raiffeisen Bank are peste 2 milioane de clienți persoane fizice, peste 99.000 IMM-
uri si peste 5300 de clienți din zona corporate;
 1 din 2 credite imobiliare acordate de Raiffeisen Bank în 2020 a fost pentru
achiziția de imobile cu performanță energetică ridicată;
 31% din portofoliul de obligațiuni verzi al RBI se află în România;
 112 antreprenori au beneficiat de finanțare prin intermediul Factory by Raiffeisen
Bank și 37 de tineri fermieri au participat la programul Masterclass of Business
Agriculture.
 Angajamentul Raiffeisen Bank pentru echipă:
 în Raiffeisen Bank lucrează 4965 de persoane, dintre care 75% sunt femei;
 56.4% dintre pozițiile de management sunt ocupate de femei;
 40% dintre colegi au lucrat de acasă în perioada pandemiei;
 9 din 10 colegi se simt mândri să lucreze pentru Raiffeisen Bank;
 81% susțin că Banca demonstrează grija pentru echipă.

28
 Angajamentul Raiffeisen Bank pentru comunitate:
 în 2020, Raiffeisen Bank a donat 1.6 milioane de lei către spitale, servicii de
ambulanță și inspectorate de urgență;
 valoarea totală a investițiilor în comunitate a fost de 8.29 milioane de lei, cu 14%
mai mari decât în anul 2019;
 Peste 370.000 de persoane au fost beneficiari ai proiectelor comunitare sprijinite de
Raiffeisen Bank;
 30% din bugetul investițiilor în comunitate a fost investit în proiecte de educație,
iar 28% pentru sănătate.
 Angajamentul Raiffeisen Bank pentru protecția mediului înconjurator:
 41,6%  din totalul energiei electrice consumate în 2020 provine din surse
regenerabile;
 au fost reciclate 83 de tone de deșeuri periculoase (corpuri de iluminat, baterii,
DEE-uri)

3.3. Programele de responsabilitate socială corporativă ale băncii

Arta și cultura
Investițiile în arta și cultura românească reprezintă una din direcțiile strategice de
implicare comunitară ale Raiffeisen Bank.
În calitate de sponsor principal, Raiffeisen Bank susține Festivalul Internațional
George Enescu, cel mai mare eveniment cultural organizat de România, care promovează
creația și valorile singurului compozitor român intrat în patrimoniul mondial. Festivalul
aduce în prim-plan câteva dintre primele orchestre ale lumii, 2500 de artiști străini, 500 de
artiști români. 
Raiffeisen Bank susține, de asemenea Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu
din 2008. Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu reprezintă probabil cel mai complex
festival anual din România, fiind recunoscut internațional ca cel de-al treilea festival de
artele spectacolului din Europa ca amploare și dimensiune, după Festivalul Internațional de
la Edinburgh și Festivalul de la Avignon.

29
 Un alt proiect din categoria arta și cultura românească este Gala Premiilor Uniter,
pe care Raiffeisen Bank o susține de 10 ani. Este o colaborare care s-a consolidat în timp și
care este recunoscută în mediul teatral. Printre obiectivele Galei Premiilor Uniter sunt
stimularea competitivității în interiorul breslei teatrale, promovarea creației teatrale
românești contemporane și contribuția la dezvoltarea regională. 
Raiffeisen Bank susține în calitate de sponsor principal, Festivalul International de
Muzica de Camera SoNoRo, care are loc în București, Cluj-Napoca și Iași. În 2014, aflat la
a noua ediție, Festivalul SoNoRo și-a propus să fie un liant muzical între unele dintre cele
mai faimoase poduri ale lumii - Pont Neuf din Paris, Westminster Bridge din Londra,
Podul Alexander Nevski din St. Petersburg, Brooklyn Bridge din New York sau Podul
Radetzky din Viena. Programul a fost conceput în mod tradițional ca un puzzle muzical și
a acoperit un repertoriu vast: Mozart, Mendelssohn-Bartholdy, Brahms, Elgar, Debussy,
César Franck, John Cage, Monteverdi, Gesualdo, Roby Lakatos, Olivier Messiaen,
Sostakovici, Schubert. (raiffeisen-bank, raportul-de-sustenabilitate-pentru-2016)
În cadrul arta și cultura românească, Raiffeisen Bank susține Festivalul de Teatru
independent Undercloud, inițiat de Compania de Teatru D’AYA. Anul trecut a avut loc
prima ediție internațională și a fost primul an în care festivalul s-a transformat în bursa de
spectacole. Festivalul aduce în fața publicului 32 de spectacole, producții ale teatrelor
independente din București și spectacole independente reprezentative din Anglia,
spectacolul „Blind Hamlet” prezentat în Festivalul de la Edinburgh, spectacolul „A
l’ombre de core” prezentat în Festivalul de la Avignon, și Ungaria, spectacolul
„Asteptându-l pe Godot”.
Raiffeisen Bank sprijină cultura în Romania implicandu-se în proiecte artistice
capabile să schimbe mentalități, să lase urme în conștiințele oamenilor și să rămână în
memoria lor. Excelenta colaborare între Raiffeisen Bank și Teatrul Act, prin Raiffeisen Art
Proiect - o inițiativa culturală lansată în 2002 - a fost încununată de două producții teatrale
extraordinare: „Absolut!” cu Marcel Iureș în regia lui Alexandru Dabija, după Ivan
Turbincă al lui Ion Creangă și „Pâi despre ce vorbim noi aici, domnule.. ”, de Cătălin
Ștefănescu în regia lui Alexandru Dabija, cu George Mihăiță și Marcel Iureș, după
Moromeții lui Marin Preda.

30
Educație financiară
Nevoia de educație financiară timpurie a devenit evidetă în ultimii ani într-un
context economic internațional marcat de o înțelegere redusă a serviciilor financiare. La
nivel european, directivele Comisiei Europene recomandă introducerea educației financiare
în școli de la cele mai mici vârste, pentru a educa și responsabiliza viitorii consumatori.
Raiffeisen Bank pentru al patrulea an consecutiv, sprijină tinerii de liceu (15-19
ani) pentru un viitor financiar independent prin programul „ABCdar bancar”, derulat în
parteneriat cu Junior Achievement. Obiectivele programului sunt pregătirea elevilor de
liceu pentru o viață independentă financiar, prin facilitarea înțelegerii unor concepte și
mecanisme financiar-bancare și diversificarea experițentelor de educație financiară prin 4
competiții de tip one day event, Innovation&Creativity Challenge. În 2014, beneficiari
direcți au fost peste 1500 de elevi și 45 de profesori. Prin implicarea angajaților Raiffeisen
Bank ca voluntari la activitățile la clasă, elevii au avut acces la o experiență de învățare
unică, care i-a ajutat să facă primii pași către un comportament chibzuit și utilizarea
responsabilă a resurselor financiare ale familiei. (raiffeisen-bank, raportul-de-
sustenabilitate-pentru-2016)
Junior Achievement și Raiffeisen Bank au demarat în 2012 un proiect pilot de
susținere a educației financiare la vârste mici. În funcție de anul de studiu, elevii parcurg
unul dintre modulele: „Noi înșine” pentru clasele 0-I, „Familia mea” pentru clasele I-II,
sau „Comunitatea noastra” pentru clasele II-III. Consultanți voluntari dintre angajații
băncii le explică celor mici de unde vin banii și ce înseamnă un comportament financiar
responsabil. Acest program furnizează conținut de educație financiară pentru ora de
Curriculum sau Dezvoltare personală, pentru clasele 0-II. În 2014, 2.280 de elevi, cu vârste
cuprinse între 6 și 9 ani au participat la modulele “Noi înșine” și “Familia mea” și 83 de
învățători. Până în 2016, Raiffeisen Bank a susținut încă un program de educație financiară
al Junior Achievement, „Orașul nostru”, care va fi destinat elevilor de clasele III-IV,
acoperind astfel complet nevoile de educație financiară din ciclul primar.
De asemenea, Raiffeisen Bank în parteneriat cu Teach for România recrutează
tineri români valoroși,pe care îi pregătește ca învățători sau profesori model și îi sprijină
pentru a deveni factori de transformare în educație. Programul iși propune să ofere opțiuni
de viață prin educație de calitate pentru fiecare copil din România. Din 2014, Raiffeisen

31
Bank a susținut recrutarea, selecția și pregătirea a 4 tineri pentru a intra în sistemul formal
de învățămant timp de 2 ani, urmând să aibă peste 2700 de beneficiari direcți. Teach for
România oferă o experiență diferită de predare/învățare, care s-a dovedit că valorifică mai
bine potențialul învățătorilor și profesorilor, dar și pe cel al copiilor.

Ecologie urbană
Responsabilitatea față de mediu reprezintă una dintre preocupările prioritare și
permanente ale Raiffeisen Bank. Banca a implementat o politică de risc social și de mediu
prin care se conformează cerințelor și standardelor naționale și internaționale cu privire la
riscurile sociale și de mediu, reduce riscul social și de mediu atât pentru organizație, cât și
pentru partenerii ei (clienți sau furnizori) și finanțează proiecte sustenabile pe termen lung,
care nu prezintă riscuri din punct de vedere social și de mediu. Reducerea impactului
activității băncii asupra mediului înconjurator se realizează atât intern, prin politici
responsabile, cât și extern, prin implicare în comunitate.
„i’Velo” este cel mai important proiect de bike-sharing din România. Lansat în
2010 de Asociația Green Revolution și Raiffeisen Bank, proiectul are ca misiune
introducerea bicicletei în mediul urban, atât pentru recreere, cât și ca mijloc de transport
alternativ, sănătos, cu impact minim asupra mediului. i’Velo a înregistrat aproape
1.000.000 de utilizatori și a contribuit la reducerea emisiilor de CO2 din atmosferă cu
aproximativ 1500 de tone. Cele 11 centre i’Velo au 1000 de biciclete și se găsesc în șapte
orașe: București, Brașov, Constanța, Iași, Sibiu, Alba Iulia și Oradea. (raiffeisen-bank,
raportul-de-sustenabilitate-pentru-2018)
„Student O’Bike” este primul proiect de bike-sharing gratuit destinat centrelor
universitare din România. Asociația Green Revolution și Raiffeisen Bank au deschis
centrele Student O'bike în 2010, în șapte centre universitare: Academia de Studii
Economice din București și Universitățile Politehnică din Bucuresti, de Vest din
Timișoara, Petrol și Gaze din Ploiești, Transilvania din Brașov, Medicină și Farmacie din
Cluj-Napoca, Tehnică din Iași.
De asemenea, Raiffeisen Bank a inițiat împreună cu Green Revolution, în 2010, un
proiect de bike-sharing gratuit, destinat centrelor de afaceri, cu scopul de a promova
bicicleta ca mijloc de transport alternativ în rândul angajaților. Primul centru dedicat

32
programului „Biciclete cu cravată” a fost deschis în București, la sediul central al
Raiffeisen Bank, unde au fost puse la dispoziția angajaților bicicletele, rastele și
mentenanța acestora.
Au fost organizate activități menite să promoveze bicicleta - cicloturism, școala pe
bicicletă - care au generat transformări: angajații au înțeles beneficiile pe care bicicleta le
aduce și au conștientizat nevoia unei infrastructuri pentru a folosi bicicleta în condiții de
siguranță de trafic, unii și-au achiziționat propria bicicletă, alții au învățat, în sfârșit, să
meargă pe bicicletă. Numărul beneficiarilor direcți a fost, anul trecut, 1200. Alte 100.000
de persoane cunosc proiectul și iau în calcul folosirea bicicletei pentru a ajunge la serviciu,
dar și utilizarea ei în timpul orelor de program.

Sportul ca stil de viață sănătos

Raiffeisen Bank susține sportul de masă ca stil de viață sănătos și echilibrat prin
mai multe programe.
Raiffeisen Bank este sponsor principal al Maratonului International Bucuresti (MIB) din
2008. Bucharest International Maraton este primul maraton din România acreditat și
recunoscut la nivel internațional, înscris în lista oficială a maratoanelor lumii și afiliat
AIMS (Asociatia Internațională a Maratoanelor Stradale). Maratonul a reușit să adune la
start peste 8.000 de alergători, sportivi de preformanță sau amatori, pasionați de depășirea
propriilor limite.
Raiffeisen Bank susține din 2009 proiectul Sport Arena Streetball, unul dintre cele
mai mari turnee 3x3 din Europa din punct de vedere al numărului de jucători și spectatori
și unul dintre cele mai bine organizate din lume. Sport Arena Streetball a avut 4000 de
beneficiari direcți. Peste 10.000 de persoane interesate de sport și de un stil de viață
sănătos sunt interesate de baschetul 3x3. An de an, sportivii s-au clasat mai bine în
clasamentul general al competiției, devenind Campioni Europeni la baschet 3x3.
(raiffeisen-bank, raportul-de-sustenabilitate-pentru-2020)
 De asemenea, Raiffeisen derulează an de an programul Primul meu Maraton -
Raiffeisen Runners, împreună cu asociația People for Sport România, un program de
pregătire pentru angajații Raiffeisen. Antrenarea grupului de angajați ai Raiffeisen Bank
pentru primul lor maraton sau primul lor semimaraton durează patru luni. Angajații

33
Raiffeisen au luat contact cu antrenamentele de alergare, mulți chiar au finalizat proba de
maraton sau semimaraton și continuă să alerge.
Raiffeisen sprijină organizarea concursului anual de vâslit în ambarcațiuni de lemn
la care participă echipaje de pescari din localitățile Deltei, Competiția pescărească Ivan
Patzaichin. Proiectul urmărește promovarea, la nivel național și internațional, a sporturilor
cu vâsle, în rândul locuitorilor Deltei, zonă cu tradiție în creșterea campionilor pentru
canotaj și caiac-canoe, promovarea meșteșugului tradițional de confecționare de bărci din
lemn cu vâsle, popularizarea folosirii bărcii din lemn cu vâsle ca mijloc de deplasare
specific turismului din zona Deltei și a valorilor culturale locale.

Asistența socială
Investițiile pe termen lung în comunitate sunt singurele care pot aduce rezultate și
care pot îmbunătăți vizibil viețile celor aflați în dificultate. Prin implicarea angajaților și a
resurselor financiare, de timp și de abilități specifice au fost susținute proiecte de educație,
sănătate și integrare socio-economică pentru cei mai defavorizați.
De 11 ani, Raiffeisen derulează o campanie de strângere de fonduri, în care
donațiile angajaților sunt dublate de bancă. Angajații băncii s-au implicat în acțiuni de
voluntariat participând în procesul de selecție, evaluare și monitorizare a proiectelor care
au primit finanțare, organizarea evenimentelor caritabile și în programele de Tutorat și
Mentorat. De altfel, angajații Raiffeisen Bank reprezintă cel mai mare grup de voluntari ai
UnitedWay, aproximativ un sfert din cei 900 voluntari implicați. (raiffeisen-bank, raportul-
de-sustenabilitate-pentru-2016)
Programele de educație timpurie sunt importante pentru a rupe cercul sărăciei
familiilor nevoiașe în care traiesc peste 120.000 de copii de vârstă preșcolară din România.
1500 de copii din 25 de comunități rurale erau înscriși în proiectul „Fiecare copil în
grădiniță” cu o prezență zilnică la gradiniță de 81%. Proiectul propune, pe termen scurt, să
crească numărul copiilor înscriși și prezenți zilnic în gradiniță și să determine folosirea mai
eficientă a resurselor publice, iar pe termen lung să schimbe mentalitățile și modelele de
comportament pro-educație.
Centrul Comunității este un proiect al Fundatiei Principesa Margareta, sprijinit de
Raiffeisen Bank, în sprijinul copiilor și vârstnicilor din cinci orașe. Fundația Principesa

34
Margareta a României și Raiffeisen Bank aduc împreună copiii și vârstnicii în centre after-
school intergeneraționale printr-un efort al întregii comunități. Obiectivele proiectului sunt
prevenirea abandonului școlar și a pericolului de a ajunge „copii ai străzii”, integrarea
socio-educaționala, stimularea solidarității și a interacțiunii între generații, includerea
voluntarilor vârstnici în organizarea activităților, ce are ca efect ameliorarea vieții acestora
și prevenirea izolării, stimularea solidarității și a interacțiunii între generații, stimularea
implicării voluntarilor și a comunității în vederea rezolvării unor probleme concrete.
Un alt proiect Fundatiei Principesa Margareta, sprijinit de Raiffeisen Bank, este
proiectul "O meserie, o șansă în viitor", care este destinat tinerilor care și-au petrecut viața
în case de copii, pe stradă sau în familii destrămate și sărace și au dificultăți serioase la
integrarea în societate și într-un mediu profesional. 
De asemenea, "Niciodată singur" este un proiect al Fundației Principesa Margareta,
sprijinit de Raiffeisen Bank, destinat îmbunătățirii calității vieții persoanelor vârstnice
afectate de singurătate. Proiectul își propune să promoveze voluntariatul în rândul
persoanelor de toate vârstele în beneficiul vârstnicilor, să sensibilizeze angajații Raiffeisen
Bank la problematica vârstnicilor și să-i încurajeze să se implice în program și să
interacționeze. (raiffeisen-bank, raportul-de-sustenabilitate-pentru-2017)
Raiffeisen Bank susține Habitat for Humanity oferind sprijin în activitățile de
renovare și construcție de case pentru familii care locuiesc în condiții sărăcăcioase și
improprii creșterii copiilor. Susținerea Raiffeisen a atras sprijinul altor companii și al
autorităților locale.
Raiffeisen Bank investește în instruirea, întreținerea și activitatea unui câine golden
retriever, care va servi drept ghid pentru persoanele cu deficiențe de vedere și auz sprijinite
de Fundația Light into Europe. Câinele pe nume Hamish va fi finanțat de Raiffeisen Bank
pe o perioadă de 9 ani, care cuprinde toată durata programului de dresaj, dar și anii în care
va ajuta o persoană nevăzătoare. Obiectivele proiectului sunt să dezvolte servicii integrate
în comunitate pentru copiii și tinerii afectați de lipsa vederii sau a auzului din București și
din țară, să crească gradul de informare și conștientizare a comunității față de drepturile
fundamentale ale persoanelor cu dizabilități, să îmbunătățească accesul la educație a
copiilor surzi sau nevăzători și a calității vieții a acestor copii și a familiilor lor.

35
 Raiffeisen Bank susține platforma de debit direct pentru donații, donație.ro,
realizată de Asociația pentru Relații Comunitare, cu scopul ca cel puțin 10 organizații
neguvernamentale să folosească în mod constant donațiile prin debit direct ca metodă de
atragere de fonduri. Proiectul a presupus training și consultanță pentru organizații, inclusiv
cu traineri cu experiență din afara țării pentru 20 de organizații din România, prezentări ale
metodei de atragere de fonduri prin debit direct către 30 de organizații din România,
debitarea lunară a conturilor donatorilor, rapoarte, deconturi și plăți către organizații. Peste
5.000 de clienți ai băncilor din România donează lunar, prin debit direct, către organizațiile
care folosesc această metodă de atragere de fonduri, donația medie lunară fiind de peste 18
lei. (raiffeisen-bank, raportul-de-sustenabilitate-pentru-2019)
În anul 2020 Banca a diversificat portofoliul de investiții comunitare cu
sponsorizări ce au vizat în special spitale, dar și alte instituții ce oferă servicii medicale –
servicii județene de ambulanță ori centre de vârstnici, în contextul COVID-19. Pe scurt,
inițiativele Raiffeisen Bank dedicate prevenirii extinderii pandemiei COVID-19 au
însemnat:
 susținerea sistemului medical din România prin prin sponsorizări de 1.589.967 de lei
către spitale județene și municipale și servicii de ambulanță care aveau nevoie urgentă
de fonduri pentru materiale de protecție a personalului medical;
 donații de materiale de protecție în valoare de peste 100.000 lei pentru 15 cămine de
bătrâni din țară;
 donații de calculatoare pentru copii din comunități vulnerabile, care nu puteau face
lecții la distanță;
 În cazul unora din proiectele noastre de educație, redirecționarea fondurilor către
achiziția de tablete pentru elevi din medii defavorizate;
 Lansarea opțiunii de donație în aplicația de mobil Raiffeisen Smart Mobile, prin care
clienții băncii au putut dona pentru a susține trei organizații non-guvernamentale
implicate în lupta împotriva COVID-19: Asociația pentru Relații Comunitare, Fundația
Regina Maria și Fundația pentru SMURD
Responsabilitatea socială nu este altceva decât un comportament al organizaţiilor
care au înţeles că nu trebuie doar să se abţină de la a face rău, ci trebuie sa si acţioneze în
favoarea comunităţilor din care fac parte. Prin urmare, responsabilitatea socială corporativă

36
este un atu pe care multe companii îl deţin, fapt care le transformă în organisme economice
mai puternice chiar decât unele state ale lumii

Concluzii

Cercetătorii, sindicatele şi organizaţiile societăţii civile au subliniat de multe ori că

iniţiativele voluntare nu sunt suficiente pentru a proteja facilităţile acordate salariaţilor şi
drepturile cetăţenilor. Prin urmare, se așteptă să existe o relație semnificativă între
responsabilitatea socială și valoarea de piață.
Activitatea instituțiilor financiare și economice are o dimensiune socială și
ecologică incontestabilă, prin urmare, atunci când se iau decizii de investiții, se recomandă
să se ia în considerare și factorii de mediu.
Toţi actorii de pe piaţa muncii pledează pentru crearea unui cadru reglementar, care
să stabilească standarde minime şi care să asigure un mod de acţiune uniform. Comisia
Europeană stimulează parteneriatele cu instituțiile, dar și cu ONG-urile, în identificarea
problemelor și lucrul împreună cu companiile pentru găsirea și aplicarea unor soluții.
Politicile de responsabilitatea socială corporativă se pot aplica în toate
întreprinderile, nu numai în rândul corporațiilor mari, așa cum s-ar putea crede uneori.
Chiar și companiile sau întreprinderile mici și mijlocii pot să pună în aplicare
principii și practici de responsabilitatea socială corporativă, de aceea este recomandat să se
treacă peste orice fel de bariere în crearea relațiilor cu acestea.
Între dezvoltarea durabilă a societății și responsabilitatea socială a companiilor
există o strânsă legătură. Practic cele două concepte se susțin și se alimentează reciproc.
Prin realizarea rapoartelor de responsabilitate socială corporativă firmele pot
determina creșterea încrederii consumatorilor, asigurându-se astfel un avantaj concurențial.
Responsabilitatea socială corporativă în România este în continuă creștere există o
implicare mai mare în acest domeniu al companiilor multinaționale, dar și a companiilor
locale, de asemenea. Comunicarea este pilonul de bază în relațiile umane, dar și în
organizații. O companie trebuie să-și țină mereu la curent publicul cu toate realizările sale.

37
 Inițiativele de responsabilitate socială corporativă private sunt diverse în ceea ce
privește obiectivele, originea, domeniile acoperite și mecanismul de implementare.
Guvernele au remarcat rolul vital al sectorului de afaceri în procesul de globalizare
și eforturile de promovare a dezvoltării durabile. Deciziile de afaceri au impact direct
asupra tuturor nivelurilor societății: economic, social și de mediu.
Raiffeisen Bank România este interesată să investească în dezvoltarea societății și a
comunității în care este prezentă. Din acest punct de vedere, instituția planifică activități
prin care să mărească impactul pozitiv în societate.
Banca va consolida cultura organizațională în jurul responsabilității sociale, va
deveni și mai atractivă în procesul de recrutare a specialiștilor talentați și pasionați, își va
încuraja angajații să își folosească eficient abilitățile, participând și la acțiuni de
voluntariat.
Totodată, Banca susține protecția drepturilor omului stipulate în Convenția
Europeană a Drepturilor Omului, precum și în Declarația Universală a Drepturilor Omului
și își propune să nu se angajeze în afaceri ce nu respectă aceste principii.
Raiffeisen Bank România este în curs de dezvoltare și implementare a
instrumentelor care să permită identificarea, măsurarea și managementul riscului social și
de mediu. De asemenea, Raiffeisen Bank România susține și contribuie la atingerea celor
17 Obiective de Dezvoltare Durabilă, lansate de Organizația Națiunilor Unite și adoptate
de către toate statele membre (inclusiv România) încă din 2015.
Acest set de obiective reprezintă un cadru menit să ghideze către formarea unei
societăți sustenabile. Pentru a sublinia contribuția Băncii către atingerea acestor obiective,
în Indexul de conținut GRI, fiecare indicator este corelat cu țintele corespunzătoare.
Raiffeisen Bank a continuat și în 2020 maparea portofoliului de finanțări acordate
proiectelor care corespund criteriilor ESG, în pregătirea strategiei de finanțare sustenabilă.
Banca a acordat în 2020 finanțări pentru 4 noi proiecte imobiliare „verzi”, iar astfel, la
final de 2020, ponderea acestui tip de proiecte în totalul creditelor acordate clienților
corporate (exprimate ca expuneri brute), a fost de 12,9%. Totodată, la nivelul persoanelor
fizice, 47% din creditele imobiliare acordate de Bancă în 2020 au finanțat achiziția de
imobile cu performanță energetică ridicată (clasa energetică A).

38
 În 2020, Raiffeisen Bank a continuat programul de educație financiară Money
Bistro, lansând al doilea sezon online. De asemenea, a continuat pentru al zecelea an
consecutiv programul Educație financiară în școlile din România implementat alături de
Junior Achievement, program ce a avut ca beneficiari 27.000 de elevi și 1.000 de profesori,
în anul școlar 2020-2021.
Pentru programele de antreprenoriat dedicate clienților IMM și corporate din
portofoliul Băncii, am introdus componente de educație financiară: Cereal Expert,
Catalizator (programe deja existente) și ne-am alăturat ca parteneri în Masterclass in
Business of Agriculture (MBAg), program de formare executivă în business dedicat
fermierilor români.
În cursul anului 2020, banca a introdus o politică de diversitate actualizată și o
procedură împotriva discriminării și hărțuirii la locul de muncă. A introdus în capitolul de
cursuri obligatorii pe care angajații Raiffeisen Bank trebuie să le urmeze, cursul Codul de
conduită între colegi și a lansat, în a doua jumătate a anului 2020, un curs pe tema
diversității în Banking University. De asemenea, banca a extins programul Work From
Home la nivelul rețelei și al Centrului Operațional Brașov. În 2020, 40% dintre angajații
Raiffeisen Bank au lucrat de acasă, pentru a fi protejați în contextul COVID-19.
S-au continuat programele de training și recrutare de noi talente din rândul
studenților și proaspeților absolvenți prin intermediul programelor: Banker2Be - 14 tineri
au fost pregătiți pe o durată de 3 luni și angajați la finalul perioadei de training, Raiffeisen
Siebel CRM Academy – prin care 7 tineri viitori specialiști în tehnologii enterprise și-au
început cariera în cadrul Diviziei IT Management Trainee, iar 19 tineri au luat parte la
programele din cadrul Băncii Raiffeisen BeTech Academy

39
Bibliografie

1. Apostolakou Androniki& Jackson Gregory, “Corporate Social Responsibility in Western

Europe: An Institutional Mirror or Substitute?” University of Bath School of Management,
Working Paper Series, 2010
2. Brunk, K. H. – ”Exploring origins of ethical company/brand perceptions — A consumer
perspective of corporate ethics”, în Journal of Business Research, Vol.63, Nr.3, p.255-262,
2010
3. D’Amato, Henderson și Florence – ”Corporate Social Responsibility and Sustainable
Business: A Guide to Leadership Tasks and Functions. Center for Creative Leadership,
United States, 2012
4. Dziawgo L –”Greening financial market. Eco-evolution of financial market”, PWE
Warsaw, 2013
5. Hair Jr, J. F., Hult, G. T. M., Ringle, C. & Sarstedt, M – ”A Primer on Partial Least
Squares Structural Equation Modeling”, Pearson Prentice Hall, New Jersey, 2013
6. He,H. & Li, Y. – ”CSR and Service Brand: The Mediating Effect of Brand Identification
and Moderating Effect of Service Quality. Journal of Business Ethics”, Vol. 100, Nr. 4:
673-688. Hunt, 2011
7. Hung, S.W. şi Tseng, S.C. – ”Corporate Social Responsibility and Employee-Company
Identification”. Journal of Business Ethics, 95(4), pp.543-556, 2010
8 Janik, A.; Ryszko, A.; Szafraniec, M. Greenhouse gases and circular economy issues in
sustainability reports from the energy sector in the European Union. Energies 2020, 13,
5993
9. Laskowska Anna – ” Green corporate social responsibility on the capital market - can
eco-responsibility be profitable?, June 2018, Nicolaus Copernicus University, Journal of
Positive Management, 2016
10. Lund A. & Lund M. – ”Sustainable Marketing, Equity and Economic Growth: A
ResourceAdvantage”, Economic Freedom Approach. Journal of the Academy of
Marketing Science, Vol. 39, Nr. 1: 7-20, 2015

40
11. Mărăcine M.S. –” STRATEGIC ANALYSIS OF THE COMPETITIVE
ENVIRONMENT ON THE ROMANIAN INSURANCE MARKET” Faculty of
Management Marketing in Economic Affairs, Pitesti, 2013
12. Matei M., Voica M.C.- ”Social Responsibility in the Financial and Banking Sector”.
Economic Insights-Trends & Challenges, 2013
13. Mandhachitara, R. & Poolthong, Y. – ”A Model of Customer Loyalty and Corporate
Social Responsibility”. Journal of Services Marketing, Vol. 25, Nr. 2: 122-133, 2011
14. Peloza şi Shang – ” How can corporate social responsibility activities create value for
stakeholders? A systematic review. Journal of the Academy of Marketing Science, 39(1),
117–135”, 2011
15. Pérez, A. & del Bosque, I. R -”How Can Corporate Social Responsibility Activities
Create Value for Stakeholders?” A Systematic Review. Journal of the Academy of
Marketing Science, Vol. 39, Nr. 1: 117-135, 2013.
16. Pérez, A., de los Salmones, M.G. & del Bosque, I.R. – ”Measuring CSR Image: Three
Studies To Develop and To Validate a Reliable Measurement Tool”. Journal of Business ,
2016
17. Sima V, Gheorghe I. G. – ”Social Responsibilty and SME’s in Romania”, Buletinul
UPG, Vol. LXIII, No. 1/2011, Seria Ştiinţe Economice.
18. Wailers and Marquees – ” Corporate Social Responsibility”. Journal of Services
Marketing, 2013
19. Wood D.J și Santana Adele – ”Business Ethics-Text and workbook” , 2011
20. http://www.revista22.ro/transparenta-si-credibilitate-in-practicile-deresponsabilitate-
social-3546.html Grigore, G. si Grigore, Ghe., (2013),
21. Draft Of Updated Equator Principles (Ep III) 2012 available at
http://www.equatorprinciples.com/resources/EPIII_PACKAGE.pdf
22. https://www.raiffeisen.ro/despre-noi/media/comunicate-de-presa/2021/raiffeisen-bank-
publica-raportul-de-sustenabilitate-pentru-2020/
23. https://www.raiffeisen.ro/despre-noi/media/comunicate-de-presa/2021/raiffeisen-bank-
publica-raportul-de-sustenabilitate-pentru-2019/
24. https://www.raiffeisen.ro/despre-noi/media/comunicate-de-presa/2021/raiffeisen-bank-
publica-raportul-de-sustenabilitate-pentru-2018/

41
25. https://www.raiffeisen.ro/despre-noi/media/comunicate-de-presa/2021/raiffeisen-bank-
publica-raportul-de-sustenabilitate-pentru-2017/
26. https://www.raiffeisen.ro/despre-noi/media/comunicate-de-presa/2021/raiffeisen-bank-
publica-raportul-de-sustenabilitate-pentru-2016/

42