Portofoliu de evaluare - curs de formare profesională pentru

ocupația de inspector în domeniul SSM

Tema Lucrării

PLANUL DE SĂNĂTATE ȘI SECURITATE

ÎN MUNCĂ
ÎN CONFORMITATE CU HG 300/2006

Numele cursantului:
Victor Gabriel NEAGU

Numele formatorului,
Ing. Liviu KRIEB

PLOIEȘTI
IULIE 2021

1
CUPRINS
1.INTRODUCERE...........................................................................................................3
2. REGLEMENTĂRI NAȚIONALE...............................................................................4
3. CERINȚELE MINIME DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE PENTRU
ȘANTIERELE TEMPORARE SAU MOBILE................................................................7
3.1. COORDONATORI ÎN MATERIE DE SECURITATE ȘI
SĂNĂTATE.........................................................................................................9
3.2. PLANUL DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE –
GENERALITĂȚI.................................................................................................9
3.3. PLANUL DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE - SISTEMATIZARE
CONDUCTE ZONA TUZLA - PODIŞOR........................................................10

2
 1. INTRODUCERE

Prin HG nr. 300/ 02.03.2006, publicată în MO nr. 252/ 21.03.2006 au fost

transpuse în legislația națională a României, prevederile Directivei nr. 92/ 57/ CEE
privind cerințele minime de securitate și sănătate pe șantierele temporare și mobile,
publicată în jurnalul oficial al comunităților europene (JOCE) nr. l 245/ 1992. Aceste
prevederi legislative au intrat în vigoare la data de 01.01.2007.
Se consideră șantier temporar sau mobil, orice șantier în care se desfășoară
lucrări de construcții sau de inginerie civilă (anexa 1 la HG nr. 300/ 2006) fiind
menționate lucrări de construcții, amenajări sau instalații, renovări, reparații,
modernizări, reabilitări, extinderi, etc.
Sunt considerate lucrări care implică riscuri specifice pentru securitatea și
sănătatea lucrătorilor (anexa 2 la hg nr. 300/ 2006), lucrările care expun angajații la
riscul alunecărilor de teren, căderii de la înălțime, substanțelor chimice periculoase,
datorate lucrului în apropierea liniilor de înaltă tensiune, lucrului cu aer comprimat,
explozibili, etc. 
Beneficiarii și/ sau managerii de proiect au obligația să desemneze prin decizie
internă un coordonator în materie de securitate și sănătate în muncă pe durata elaborării
proiectului și/ sau pe durata realizării lucrării.
Prin ordinul MMSSF nr. 242/ 23.03.2007 s-a aprobat regulamentul privind
formarea specifică de coordonator în materie de securitate și sănătate pe durata
elaborării proiectului și/ sau a realizării lucrării pentru șantiere temporare ori mobile.
Regulamentul stabilește condițiile de participare la programele de formare a
coordonatorilor, prin parcurgerea unui curs cu caracter teoretic și aplicativ, organizat de
către furnizori de formare autorizați de către MMSSF și MEC.
Se stabilesc specializările pe care trebuie sa le aibă persoanele care pot îndeplini
funcția de coordonator de securitate și sănătate în muncă, nivelul de studii, obligația ca
aceștia să fi urmat anterior un curs de pregătire în domeniul securității și sănătății în
muncă, la nivel de bază (pentru persoane cu studii medii), respectiv nivel de bază
superior (pentru persoanele cu studii superioare).

3
 Coordonatorii care au absolvit cursuri de formare de nivel de bază pot desfășura
activitatea pentru elaborarea proiectelor și/ sau pe șantiere aferente acestora, cu maxim
500 mp suprafața construită desfășurată. Dacă persoana are doar studii medii
(tehnician), acesta poate fi angajat drept coordonator de securitate și sănătate în muncă,
numai pe parcursul realizării lucrării.
Coordonatorii care au absolvit cursuri de formare de nivel superior pot
desfășura activitatea pentru oricare proiecte și/ sau pe șantierele aferente.
Până la data de 01.09.2007 funcția de coordonator putea fi ocupată de orice
persoană fizică sau juridică, care îndeplinește condițiile prevăzute de normele
metodologice de aplicare a legii securității și sănătății în muncă, aprobate prin HG
nr.1425/ 2006, art. 47 -51, corespunzatoare nivelului mediu sau superior de pregătire și
cu experientță în activitatea de construcții. 
Prin HG nr. 601/ 13.06.2007 publicată în MO nr. 470/ 12.07.2007, la punctul iii
s-au adus modificări și completări la HG nr. 300/ 2006, instituindu-se obligativitatea ca
încă din faza de concepție, studiu și elaborare proiect, managerul de proiect,
proiectantul și beneficiarul să ia în considerare principiile de prevenire în materie de
securitate și sănătate prevazute de Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/ 2006
art. 7 al.(3) lit.a-i

2. REGLEMENTĂRI NAȚIONALE

În România există legislație de Securitate și sănătate în muncă specifică

sectorului CONSTRUCȚII, fiind acoperit de legislația naționala generală și specifică
de Securitate și Sănătate în Muncă. Legislația națională în domeniul securității și
sănătății în muncă transpune Directivele Uniunii Europene.
Sistemul legislativ național cuprinde:
 Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006
 Normele metodologice de aplicare a Legii securității și sănătății în muncă nr.
319/2006, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1425/2006 cu modificările
ulterioare (HG nr. 955/2010)
 Hotărâri de Guvern referitoare la cerințele minime de Securitate și sănătate în
muncă pentru riscuri specifice.

4
 Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 stabilește cadrul
organizatoric general al securității și sănătății în muncă în România, reiterează
principiile generale de prevenire din Directiva cadru 89/391/CEE, stabilește obligațiile
anagjatorilor privind protecția lucrătorilor, drepturile și obligațiile lucrătorilor,
stimulente și sancțiuni în domeniu. De asemenea, prin lege, se stabilesc instituțiile
implicate în sistemul de Securitate și sănătate în muncă și atribuțiile acestora.
Normele metodologice de aplicare a Legii securității și sănătății în muncă
nr. 319/2006, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1425/2006 cu modificările
ulterioare (HG nr. 955/2010), explicitează modul de aplicare a legii la nivelul
agenților economici. De asemenea, Normele metodologice precizează în detaliu
obligațiile angajatorilor privind activitatea de prevenire și protective la nivelul unităților
economico-sociale.
Cerințele minime de securitate și sănătate în muncă pentru riscuri specific sunt
stabilite, pe plan național, prin următoarele Hotărâri de Guvern aplicabile sectorului
CONSTRUCȚII:

Nr. Hotarare de Guvern Directiva

Crt.
1. HG 300/2006 privind cerintele minime de securitate si 92/57/CEE
sanatate pentru santierele temporare sau mobile
2. HG 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si 89/655/CEE
sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a 95/63/CE
echipamnetelor de munca 2001/45/CE
2009/104/CE
3. HG 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si 89/654/CEE
sanatate pentru locul de munca
4. HG 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si 89/656/CEE
sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor
individuale de protective la locul de munca
5. HG 493/2006 privind cerintele minime de securitate si 2003/10/CE
sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile
generate de zgomot
6. HG 1876 privind cerintele minime de securitate si sanatate 2002/44/CE
referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de
vibratii
7. HG 1028 privind cerintele minime pentru imbunatatirea 1999/92/CE
securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot sa fie
expusi unui potential risc datorat atmosferelor explosive
8. HG 1136 privind cerintele minime de securitate si sanatate 2004/40/CE
referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de

5
 expunerea la campuri electromagnetice
9. HG 510/2010 privind cerintele minime de securitate si 2006/25/CE
sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri
generate de campuri electromagnetice
10. HG 1051 privind cerintele minime de securitate si sanatate 90/269/CEE
pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri
pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare
11. HG 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea 92/58/CEE
de Securitate si/sau de sanatate la locul de munca
12. HG 1218/2006 privind cerintele minime de securitate si 98/24/CE
sanatate pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva 2000/39/CE
riscurilor legate de expunerea la agenti chimici in munca 91/322/CEE
2006/15/CE
13. HG 1092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva 2000/54/CE
riscurilor legate de expunerea lor la agenti biologici in
munca
14. HG 1875/2005 privind protectia securitatii si sanatatii 83/477/CEE
lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest 91/382/CEE
98/24/CE
2003/18/CE
2009/148/CE
15. HG 1028/2006 privind cerintele minime de securitate si 90/270/CEE
sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu
ecran de vizualizare
16. HG 1093/2006 privind cerintele minime de securitate si 2004/37/CE
sanatate pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor
legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni in
munca

Pentru echipamentele de muncă utilizate în sectorul construcții trebuie să se

garanteze îndeplinirea, încă din faza de proiectare și fabricație, cerințele esențiale de
securitate și sănătate prevazute de legislația europeană și națională.
În România există legislație națională specifică privind asigurarea, înainte de
introducerea pe piață, a cerintelor privind proiectarea, fabricarea, utilizarea, reglarea și
intreținerea echipamentelor de muncă.
Legislația prevede cerintețele esentiale de securitate și sănătate care trebuie să
fie îndeplinite de ecghipamnetele de muncă în scopul eliminării oricarui risc pe toata
durata de viață previzibilă a acestora, inclusiv în fazele de transport, montare,
demontare, dezmembrare și casare
Cerințele minime de securitate și sănătate în muncă pentru riscuri specifice
trebuie să fie luate în considerare la proiectarea și fabricarea echipamentelor de muncă.

6
 Înainte să fie puse în funcțiune la locurile de muncă, echipamenetele de muncă
utilizate pe șantierele de construcții, trebuie să ateste îndeplinirea următoarelor
reglementări legislative și tehnice:

Nr. Hotarare de Guvern Directiva

Crt
1. HG 1029/2008 privind conditiile introducerii pe piata a 2006/42/CE
masinilor
2. HG 457/R1/2003 privind asigurarea securitatii utilizatorilor 2006/95/CE
de echipamnete electrice de joasa tensiune
3. HG 982/2007 privind compatibilitatea electromagnetica 2004/108?CE
4. HG 1756/2007 privind limitarea nivelului emisiilor de 2000/14/CE
zgomot in mediu produs de echipamente destinate utilizarii 2005/88/CE
in exteriorul cladirilor
5. HG 752/2005 privind stabilirea cerintelor esentiale de 93/15/CEE
Securitate ale explozivilor de uz civil si a conditiilor pentru 2004/57/CE
introducerea lor pe piata 284/388/CE
Acte normative complementare
1. HG 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si 89/655?CEE
sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a 95/63/CE
echipamentelor de munca 2001/45/CE
2009/104/CE
2. HG 115/2004 privind stabilirea cerintelor esentiale de 89/686/CEE
securitate ale echipamentelor individuale de proectie si a 93/68/CEE
conditiilor pentru introducerea lor pe piata 93/95/CEE
96/98/CEE
3. HG 622/R1/2004 privind stabilirea con ditiilor pentru 89/106/CEE
introducerea pe piata a produselor din constructii 93/68/CEE
4. Legea nr 245/2004 privind securitatea generala a produselor 2001/95/CE

3. CERINȚELE MINIME DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE

PENTRU ȘANTIERELE TEMPORARE SAU MOBILE

HG 300/2006 transpune Directiva 92/57/CEE privind cerințele minime de

Securitate și sănătate în muncă pentru șantierele temporare sau mobile și se aplică
tuturor locurilor de muncă din șantierele de construcții în vederea prevenirii
accidentelor de muncă și bolilor profesionale. HG 300/2006 se aplică la toate tipurile
posibile de șantiere așa cum sunt ele definite la art. 4 pct.a).

7
 Respectarea prevederilor HG 300/2006 nu constituie o derogare de la obligația
angajatorilor de a respecta alte prevederi stabilite de legislația în vigoare privind
securitatea și sănătatea în muncă. În acest sens, toate companiile care intervin pe
șantiere trebuie să organizeze activitatea de prevenire și protecție conform prevederilor
Legii 319/2006 și să desfășoare activitățile de prevenire și protecție prevăzute în HG
1425/2006, cu modificările și completările ulterioare.
“Art. 4. - În înțelesul prezentei hotărâri, termenii și expresiile de mai jos se
definesc după cum urmează:
a) șantier temporar sau mobil, denumit în continuare șantier, - orice șantier în care se
desfășoară lucrări de construcții sau de inginerie civilă, a căror listă neexhaustivă este
prevazută în anexa nr. 1;
b) beneficiar (investitor) - orice persoana fizică sau juridică pentru care se execută
lucrarea și care asigură fondurile necesare realizării acesteia;
c) manager de proiect - orice persoană fizică sau juridică, autorizată în condițiile legii și
desemnată de către beneficiar, însărcinată cu organizarea, planificarea, programarea și
controlul realizării lucrărilor pe șantier, fiind responsabilă de realizarea proiectului în
condițiile de calitate, costuri și termene stabilite;
d) proiectantul lucrării - orice persoană fizică sau juridică competentă care, la comanda
beneficiarului, elaborează documentația de proiectare;
e) șef de șantier - persoana fizică desemnată de către antreprenor să conducă realizarea
lucrărilor pe șantier și să urmarească realizarea acestora conform proiectului;
f) antreprenor (constructor, contractant, ofertant) - orice persoană fizică sau juridică
competentă care execută lucrări de construcții-montaj, în baza unui proiect, la comanda
beneficiarului;
g) subantreprenor (subcontractant) - orice persoană fizică sau juridică care își asumă
contractual față de antreprenor, sarcina de a executa lucrări de construcții-montaj de
specialitate, prevăzute în proiectul lucrării;
h) lucrător independent - orice persoană fizică autorizată care realizează o activitate
profesională în mod independent și își asumă contractual față de beneficiar, antreprenor
sau subantreprenor, sarcina de a realiza pe șantier lucrări pentru care este autorizat;
i) coordonator în materie de securitate și sănătate pe durata elaborării proiectului
lucrării - orice persoană fizică sau juridică competentă, desemnată de către beneficiar
și/sau de către managerul de proiect pe durata elaborării proiectului, având atribuțiile
prevăzute la art. 54;

8
j) coordonator în materie de securitate și sănătate pe durata realizării lucrării - orice
persoană fizică sau juridică desemnată de către beneficiarul lucrării și/sau de către
managerul de proiect pe durata realizării lucrării, având atribuțiile prevăzute la art. 58.
3.1. Coordonatori în materie de securitate și sănătate

Coordonatorii în materie de securitate și sănătate în etapele de elaborare a

proiectului lucrării se desemnează înainte de începerea activităților de proiectare astfel
încât să își asiste beneficiarii încă de la începutul proiectului.
Acești coordonatori trebuie să își continue participarea până la finalizarea
tuturor activităților pregătitoare pentru începerea construcțiilor (inclusiv pregătirea
planurilor de securitate și sănătate și primele etape ale pregătirii dosarelor de securitate
și sănătate), precum și a lucrărilor de proiectare.
Desemnarea poziției de coordonator în materie de securitate și sănătate pe
durata elaborării proiectului/lucrării este o obligație pe care beneficiarul și/sau
managerul de proiect nu o poate delega sau transfera antreprenorului sau unei terțe
părți, nici chiar printr-un contract.
Coordonatorul în materie de securitate și sănătate pe durata realizării proiectului
are obligația de a lua parte la toate fazele elaborării proiectului intervenind cu aspectele
de securitate și sănătate în muncă ce trebuie incluse încă din faza de proiectare.
Pentru îndeplinirea atribuțiilor coordonatorii în materie de securitate și sănătate
trebuie să solicite managerului de proiect și antreprenorului toată documentația
necesară pentru elaborarea planului de securitate și sănătate cum ar fi: etapele lucrării,
procesul tehnologic, schema de personal, echipamentul de muncă, evaluarea riscurilor,
etc.

3.2. Planul de securitate și sănătate – generalități

“Art. 10. - Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie să asigure ca,
înainte de deschiderea șantierului, să fie stabilit un plan de securitate și sănătate,
conform art. 54 lit. b).

9
 Art. 11. - Planul de securitate și sănătate este un document scris care cuprinde
ansamblul de măsuri ce trebuie luate în vederea prevenirii riscurilor care pot apărea în
timpul desfășurării activităților pe șantier.
Art. 12. - Planul de securitate și sănătate trebuie sa fie redactat încă din faza de
elaborare a proiectului și trebuie ținut la zi pe toată durata efectuării lucrărilor.”
Acest plan va evolua și se va dezvolta pe durata elaborării și desfășurării
proiectului pentru operarea oricăror schimbări ce pot surveni pe parcursul proiectului.
“Art. 17. - Planul de securitate și sănătate trebuie:
a) să precizeze cerințele de securitate și sănătate aplicabile pe șantier;
b) să specifice riscurile care pot apărea;
c) să indice măsurile de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea
riscurilor”
Cerințele de securitate și sănătate aplicabile pe șantier se stabilesc în urma
analizării proceselor tehnologice de execuție care pot afecta securitatea și sănătatea
lucrătorilor și a celorlalți participați la procesul de muncă pe șantier.
Planul de securitate și sănătate trebuie să specifice riscurile de accidentare și
îmbolnăvire profesională existente pe șantier la fiecare post de lucru, riscuri rezultate în
urma evaluării riscurilor dependente de echipamentele de muncă, de mediul de muncă,
de materialele și substanțele utilizate, de procedeele de lucru, de lipsa de instruire a
personalului.
Planul de securitate și sănătate trebuie să indice măsurile de prevenire necesare
pentru eliminarea sau reducerea riscurilor evaluate. Măsurile de prevenire include două
mari categorii: măsuri tehnice referitoare la echipamentele de muncă și mediul de
muncă și măsuri organizatorice referitoare la lucrători și organizarea activității

3.3. PLANUL DE SECURITATE SI SANATATE

SISTEMATIZARE CONDUCTE ZONA TUZLA - PODIŞOR

CUPRINS

1. INTRODUCERE

1.1. Date proiect

10
1.2. Abrevieri și definiții

2. LEGISLAȚIA APLICATĂ

3.ECHIPAMENTUL DE PROTECȚIE

4. ORGANIZAREA DE ȘANTIER

5. IDENTIFICAREA RISCURILOR

5.1. Măsuri specifice de securitate în muncă

6. MĂSURI DE ACORDARE A PRIMULUI AJUTOR ȘI ÎN CAZ DE INCENDIU

1. INTRODUCERE

Scopul acestui Plan este să ofere o strategie de management în domeniul SSM

pentru faza de execuție a proiectului „ Sistematizare conducte zona Tuzla - Podișor“.

Acest plan precizează responsabilitățile, procedurile, acțiunile de supraveghere

și determină prioritățile în acord cu legislația românească.

1.1.Date despre proiect

Compania:Client

Proiect:Denumire proiect

Proiectant general:SC JOVILA CONSTRUCT SRL

Nr.personal de supraveghere lucrări:20

Data începerii lucrărilor: 01.07.2021

1.2. Abrevieri și definiții

11
SSM: securitate și sănătate în muncă;

EIP:echipament individual de protecție;

PSI: paza și stingerea incendiilor.

2. LEGISLAȚIA APLICATĂ

La începutul și pe parcursul desfășurării proiectului se vor studia toate cerințele

legislației romane și europene, vor fi integrate în sistemul de management al SSM.

Toate activitățile de pe șantier vor fi în concordanță cu:

 Legea nr.319/2006 a securității și sănătății în muncă – M.O nr.646/26.07.2006;
 HG 1425/2006- Norma metodologică de aplicare a prevederilor Legii securității și
sănătății în muncă – M. O., Partea I nr. 882 din 30/10/2006;
 Hotarârea Guvernului nr. 355 din 11/04/2007 privind supravegherea sănătății
lucrătorilor, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 332 din 17/05/2007,
modificată prin - Hotărârea Guvernului nr. 37 din 16/01/2008, publicată în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 45 din 21/01/2008);
 Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, aprobat prin Ordinul
Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului nr. 9/N/15.03.1993;
 Normativului cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de
protecţie, aprobat prin Ordinul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale nr.
225/1995- Monitorul Oficial nr. 189/ 21.08.1995;
 Legea nr.307/2006 privind apararea împotriva incendiilor – M.O
nr.633/21.07.2006;
 Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 163 din 28/02/2007 pentru
aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor, publicat în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 216 din 29/03/2007;
 Normativul de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente acestora, Indicativ C 300 aprobat cu Ordinul
Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului nr. 20/N/1994;

12
 Ordinul nr.712/23.06.2005 pentru aprobarea Dispozițiilor generale privind
instruirea salariaților în domeniul situațiilor de urgență – M.O nr.599/12.07.2005;
 Ordin nr. 786 din 02/09/2005 privind modificarea și completarea Ordinului
ministrului administrației și internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozițiilor
generale privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor de urgență, publicat în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 844 din 19/09/2005;
 Hotărârea nr.1146/30.08.2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate
pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă – M.O
nr.815/03.10.2006;
 Hotărârea nr.1048/09.08.2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate
pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul
de muncă – M.O nr.722/23.08.2006;
 Hotărâre nr.971/26.07/2006 privind cerințele minime pentru semnalizarea de
securitate și/sau de sănătate la locul de muncă – M.O nr.683/09.08.2006;
 Hotărâre nr.1218/06.09.2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate și
sănătate în muncă pentru asigurarea protecției lucrătorilor împotriva riscurilor
legate de prezența agenților chimici – M.O nr.845/13.10.2006;
 Hotararea nr.1136/30.08.2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate
referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice
– M.O nr.769/11.09.2006;
 Hotărâre nr.1091/16.08.2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate
pentru locul de muncă – M.O nr.739/30.08.2006;
 Hotărâre nr.1092/16.08.2006 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor
legate de expunerea la agenți biologici în muncă – M.O nr.762/07.09.2006;
 Hotărâre nr.1093/16.08.2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate și
sănătate pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la
agenți cancerigieni sau mutageni la locul de muncă – M.O nr.757/06.09.2006;
 Hotărârea nr.300/02.03.2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate
pentru șantierele temporare sau mobile – M.O nr.252/21.03.2006, completată și
modificată de: Hotărârea nr. 601 din 13/06/2007 pentru modificarea şi completarea
unor acte normative din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, publicată în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 470 din 12/07/2007;

13
 Ordin nr.94/07.02.2006 pentru aprobarea Listei standardelor române care adoptă
standardele armonizate referitoare la echipamente individuale de protecție – M.O
nr.169/22.02.2006;
 Ordonanța de urgență nr. 99/2000 din 29/06/2000, privind măsurile ce pot fi
aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecția persoanelor încadrate
în muncă;
 Hotărâre nr. 1.876 din 22 decembrie 2005, privind cerinţele minime de securitate şi
sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibrații.

3. ECHIPAMENTUL DE PROTECȚIE

Personalul va fi instruit în ce privește utilizarea adecvată a echipamentului de

protecție. El va primi EIP necesar desfășurării în condiții de SSM a lucrului.

Selectarea EIP va fi conform standardelor UE și va viza:

 Protecția ăntregului corp;
 Protecția capului;
 Protecția picioarelor;
 Protecția ochilor;
 Protecția pielii;
 Protecția mâinilor;
 Protecția auzului;
 Protecție respiratorie.

Conform cerintelor Client pentru acest proiect, referitoare la

Echipamentul individual de protecție, acesta trebuie să fie compus din:
 Cască de protecție
 Îmbrăcăminte de protecție;
 Încălțăminte de siguranță;
 Ochelari de protecție.

14
 Bocancii de protecție trebuie să fie de tip bocanci cu bombeu de siguranță, cu
talpă rezistentă la benzină, antistatic, rezistent la acid și cel puțin 60 min rezistenți la
apă.

Casca de protecție va fi în conformitate cu EN 397 și va avea culoarea albă

pentru ingineri.

În toate zonele de lucru din șantier trebuie purtate haine de lucru cu mânecă
lungă. Materialul de fabricație va fi NOMEX. Fără jachetă lucrul este permis numai
dacă este purtată o cămașă de lucru cu mâneci lungi, din NOMEX comfort.

Ochelarii de protecție trebuie să fie utilizați în toate zonele de lucru din șantierul
Podișor.

4. ORGANIZAREA DE SANTIER

Restricțiile impuse personalului sunt:

 Să părăsească zona delimitată;
 Se devieze de la căile de circulație indicate și să efectueze operații speciale în
instalațiile Companiei fără a avea autorizație;
 Mașinile personalului și mijloacele de transport vor primi un permis de acces
eliberat de Companie, specificând ruta pe care să se deplaseze;

 Drumul de acces cu mașina în șantierul Tuzla - Podișor se va face pe la poarta

principală;

 Punctul de întâlnire în caz de urgențî va fi la poarta principală.

 În interiorul șantierului Tuzla - Podișor limita de viteză admisă pentru mașini,

este de 10 km/h, și la intrarea pe șantier și pe teritoriul șantierului.

 Este interzisă intrarea vizitatorilor în incinta șantierului fără acordul șefului de

șantier sau al responsabilului SSM.

 Vizitatorii care au permis de intrare pe șantier vor purta obligatoriu EIP.

5. IDENTIFICAREA RISCURILOR

15
 Principalele riscuri sunt:
 Nefolosirea EIP si a altor mijloace de protectie acordate angajatilor
 Nerespectarea instructiunilor proprii de ssm, in special pentru locul de munca
 Folosirea unui echipament tehnic neadecvat din p.d.v ssm
 Folosirea echipamentelor de lucru fara componente de masurare, semnalizare si
protectie sau care nu sunt in conditii corespunzatoare ssm
 Nerespectarea instructiunilor de exploatare a utilajului si a echipamentului de lucru
si a tehnologiei de lucru
 Deplasarea pe teritoriul beneficiarului pe alte cai de circulatie decat cele indicate
 Necunoasterea cailor de evacuare de urgenta la sediul societatii sau pe teritoriul
beneficiarului
 Introducerea tigarilor si a altor materiale ce prezinta pericol de explozie,
nerespectarea locurilor destinate special pentru fumat, pe teritoriul beneficiarului
 Ciocnirea cu alte vehicule de pe teritoriul beneficiarului

 Pentru lucrul la inaltime,riscurile identificate sunt:

 cãdere de la înãlţime
 cãdere de obiecte de la înãlţime

5.1. Măsuri specifice de securitate în muncă

Principalele măsuri de prevenire a factorilor de risc care trebuie luate sunt:

 Toate operațiunile se vor face sub conducerea directă a responsabilului lucrării.
 Se vor face instructaje cu muncitorii, astfel că fiecare să-și cunoască locul și
obligațiile cei revin în timpul lucrării.
 Pentru stingerea incendiilor de natură electrică se vor utiliza numai stingătoarele cu
praf și bioxid de carbon și cele cu zăpada carbonică.

16
 Se vor face instructaje periodice de securitate și sănătate în muncă, pentru
personalul ce asigura supravegherea lucrărilor;
 Respectarea strictă a prevederilor legale care reglementează circulația pe drumurile
publice;
 Nu se va fuma decât în locurile special amenajate;

În cazul lucrului la înălțime, principalele măsuri de SSM sunt:

 Dotarea cu echipament individual de protecţie (ex:casca de protecție, centura de
siguranță) în conformitate cu condiţiile concrete ale locului de muncă, astfel încât
să fie asigurată securitatea executantului;
 Utilizarea mijloacelor de protecţie colectivă şi individuală, corespunzătoare
riscurilor locului de muncă şi a lucrărilor executate.
 Toate persoanele care lucrează la înalţime trebuie sã primeascã din partea unui
medic de medicina muncii avizul «APT PENTRU LUCRU LA ÎNĂLŢIME»

6. MĂSURI DE ACORDARE A PRIMULUI AJUTOR ȘI ÎN CAZ DE

INCENDIU

Angajatorul trebuie să se asigure că acordarea primului ajutor se poate face în

orice moment.

Numãrul de Urgenţa este 112.

Nici o persoanã rãnitã nu va fi transportatã cu maşini particulare, numai

persoanele abilitate pot face acest lucru.

Orice accident va fi anunţat imediat cãtre :

 serviciul de urgenţã – punct de prim ajutor, 112;
 şeful direct.

Şeful direct va anunţa imediat coordonatorul pe linie de securitate şi sãnãtate în

muncã al unitãţii respective. Acesta va anunţa imediat:
 conducerea unitãţii respective;
 managerul de proiect;

17
  coordonatorul pe linie de securitate şi sãnãtate în muncã la nivelul lucrãrii.

BIBLIOGRAFIE

1. LEGEA 319/2006 - LEGEA SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN MUNCĂ;

2. H.G. 1425/2006 NORMELE METODOLOGICE DE APLICARE A

PREVEDERILOR LEGII 319/2006;

3. H.G. 955/2010 PENTRU MODIFICAREA ȘI COMPLETAREA H.G. 1425/2006

4. H.G 300/2006 PRIVIND CERINȚELE MINIME DE SECURITATE ȘI

SĂNĂTATE PENTRU ȘANTIERELE TEMPORARE SAU MOBILE;

5. CURS DE FORMARE PROFESIONALĂ PENTRU OCUPATIA DE

INSPECTOR DE SPECIALITATE ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂȚII ȘI SECURITĂȚII
ÎN MUNCĂ, 80 DE ORE : SC DRYS INVEST SRL- D PLOIESTI .

18