C.R.F.P.

A-BRASOV

LUCRARE ABSOLVIRE

CURS

INSPECTOR ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII

ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

PROBA PRACTICĂ

TEMA: ORGANIZAREA ACTIVITATII S.S.M.

LA S.C. ANDIPAN S.R.L. BRASOV ( 1 - 49 ANGAJATI)

Coordinatori lucrare:

Pitu Gheorghe

Petrea Sorin

Nume si Prenume:

Bogeanu Laura

Delcea Ioan

Pintilie Oana

Brasov

2013
 OPIS DOCUMENTE

Nr.
DENUMIREA DOCUMENTULUI Pg.
crt.

1. Decizia nr.101,de numire a lucrătorului desemnat, cu responsabilităţi în

domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

2. Decizie nr.102 ,de numire a responsabilului cu acordarea primului ajutor în caz

de accident

3. Decizie nr.103,de numire ,privind starea de pericol

4. Obligatiile angajatorului

5. Obligatiile angajatului

6. Regulament de organizare si desfasurare a activitatii SSM

7. Tematica Instruirii Introductiv Generale/la locul de munca / periodic

8. Regulament de desfasurare a instructajului introductiv general

9. Instructiuni proprii pentru stabilirea intervalelor de instruire,duratelor

instructajelor

10. Plan anual al cheltuielilor specifice activitatii de SSM

11. Normativ intern pentru acordarea de materiale igienico-sanitare

12. Evaluarea de riscuri specifice si imbolnaviri profesionale pt.locul de munca:

13. Plan de masuri urmare a evaluarii locului de munca,interpretarea rezultatelor

14. Măsuri de prim ajutor în caz de accident

15. Accidente de munca-extras din Legea nr.319/2006

16. Barem conţinut trusă sanitară

17. Protocol SSM

 Istoricul firmei SC ANDIPAN SRL

S.C.ANDIPAN SRL a fost înfiinţata in anul 1999,dar inceputul acestei afaceri ,dateaza inca din anul
1906, fiind transmisa timp de 3 generatii.

Societatea a fost infiitata in anul 1999 in baza legii nr. 131/1990 cu un capital de 200 RON capital
subscris si varsat de unicul asociat al firmei. Societaea este inregistrata la Registrul Comertului sub nr.
J/12/1199/1999 avand codul fiscal R 12241401.

Obiectul de activitate al firmei SC ANDIPAN SRL , conform actului constitutiv:

 Obiectul de activitate este : “fabricarea produselor de panificatie si patiserie” cod CAEN
1581
 Adresa sediul social: strada Independentei, nr.56 A.
 Societatea are 47 de angajati
 Lucrul se efecteaza in 3 schimburi /5 zile /saptamana.

Descrierea serviciilor oferite:

Brutaria ofera produse de panificatie de cea mai buna calitate, imbinand traditia de peste 100 de ani in
acest domeniu, cu noua tehnologie. Distributia produselor se realizeaza cu masinile din dotarea firmei, iar
comercializarea produselor in magazinul situat in cartierul Tractorul.

Piaţa:

Activitatea societăţii se încadrează în sfera alimentaţiei publice, produsul finit realizat – painea si
produse de patiserie – fiind un bun de subzistenta, se adreseaza intregii populatii a judetului Brasov.
Fidelizarea clientilor s-a realizat prin calitatea produselor, dar si prin promptitudinea livrarii acestora
catre clienti
Cele mai mari riscuri pentru unitatile de morarit si panificatie il reprezinta cerintele exigente de alinire
la standardele UE, dar si timpul scurt de efectuare al lucrarilor de modernizare in acest sens.
Ca urmare a controalelor organelor abilitate, un procent de 30 % din unitatile de profil au fost inchise
datorita nerespectarii prevederilor legale, ceea ce aduce societatii SC ANDIPAN SRL un plus de clienti.
Descrierea produselor oferite:
Obiectivul unităţii este de a satisface pe deplin exigenţele clienţilor, având în vedere că painea
reprezinta un bun de subzistenta, preocuparea firmei este de a oferi in acest sens produse sanatoase,
fabricate dupa retete traditionale, si evitarea folosirii amelioratorilor.

Brutaria a reuşit să atragă şi să satisfacă pretenţiile unor noi clienţi prin calitatea acestora si prin
varietatea produselor de patiserie. Actuala structura a ofertei poate fi urmărită în tabelul următor:

TIP Nr. aprox. de sortimente Pondere în CA totală

Paine 4 100%

Servicii oferite:

Sunt două feluri de deservire a consumatorilor:

- vanzarea produselor la magazinul firmei

- prin livrarea la domiciliu sau la sediul firmelor – client prin preluarea telefonica a comenzilor.

Localizarea punctului de vanzare si a brutariei

Brutaria Andipan este situata in cartierul Tractorul, dispunand de un vad comercial bun, fiind
amplasata in apropierea sediilor unor firme importante din Brasov intersectand in acelasi timp traseele
muncitorilor si a elevilor catre locul de munca si a scolii aflate in apropiere. Adresa punctului de vanzare
cat si a sectiei de productie, este pe Str. Independentei nr 56 A, cartierul Tractorul, amplasamentul
beneficiază si de vecinătatea unui loc intens circulat.

Amplasamentul viitorului punct de vanzare va fi situat pe strada Lunga , aproape de o cantina

studenteasca .
 ORGANIGRAMA S.C. ANDIPAN S.R.L
ADMINISTRATOR

LUCRATOR DESEMNAT
IN DOMENIUL SSM

DEPARTAMENT DEPARTAMENT DEPARTAMENT

PRODUCTIE APROVIZIONARE FINANCIAR / CONTABIL
DESFACERE

RESPONSABIL
COORDONATOR ELECTRO VANZATOR SOFER
APROVIZIONARE
LOC DE MUNCA
SEF PRODUCTIEMECANIC DESFACERE ECONOMIST
INTRETINERE

LUCRATORI

Intocmit , Aprobat,
Popescu Ion Popescu Alexandru
 SC ANDIPAN SRL BRASOV
Str.Independentei nr.56A
J 12?/1199/1999 ,CUI RO 12241401.

Decizie nr.101 din 01.12.2007

În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.
319/2006 şi a prevederilor art.14 lit.b)din HG 1425/2006, modificată şi completată cu HG 955/2010 –
Norme metodologice de aplicare a prevederilor legii, dl.Popescu Alexandru, administrator al S.C.
ANDIPAN SRL BRASOV, în baza prerogativelor prevăzute în statutul societăţii:

DECIDE:

Art. 1. D-l Iliescu Vasile se numeste ca LUCRATOR DESEMNAT in domeniu SSM ,

Art. 2 Sarcinile şi atribuţiile de LUCRATOR DESEMNAT care se ocupă de activităţile de

Prevenire şi Protecţie sunt prezentate în Anexa nr.1, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
Art.3 Pentru aducerea la indeplinire a prezentei decizii,se imputerniceste Serviciul R.U.R.M. din
cadrul societatii.

Administrator,

Popescu Alexandru
 SC ANDIPAN SRL –BRASOV

Str.Independentei nr.56A

J 12?/1199/1999 ,CUI RO 12241401

APROBAT ,

ADMINISTRATOR , Popescu Alexandru

Fisa de Post

1. POSTUL: LUCRATOR DESEMNAT - Sanatate si Securitate in Munca -

2. RELATII DE MUNCA

Ierarhic este subordonat Administratorului;are in subordine supravegherea personalului de executie si

cu sarcini privind, indrumare a activitatii de sanatate si securitate in munca;

Functionale(?) - intretine relatii functionale in probleme specifice domeniului sau de activitate cu

compartimen 17317d31retele de specialitate si cadrele angajate cu contracte de colaborare;

De colaborare (?)- intretine relatii de colaborare cu reprezentanti ai organelor de avizare si control, in

probleme specifice domeniului de activitate;

De reprezentare(?) - reprezinta unitatea (institutia) in exterior, in limitele delegarii atribuite.

3. SARCINI, ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI SPECIFICE, LUCRARI CU CARACTER

PERMANENT

Se preocupa de controlul asigurarii sanatatii si securitatii in munca la nivelul unitatii, avand in acest
scop urmatoarele atributii:

 intocmeste, in colaborare cu sefii locurilor de munca, necesarul anual de echipamente de

protectie a muncii, de materiale igienico-sanitare, precum si necesarul de materiale privind
protectia muncii.
 Intocmeste programul de masuri si necesarul de fonduri pentru protectia muncii; urmareste lunar
si trimestrial modul de realizare a programului si de utilizare a fondurilor.
 stabileste de comun accord cu Directorul General, locurile de munca cu pericol grav si iminent si
tine evidenta nominala a acestora;
 informeaza conducerea asupra abaterilor constatate si a masurilor luate.
 asigura efectuarea instructajului introductiv general pentru noii angajati.
 organizeaza si participa la verificarea cunostintelor de protectie a muncii si asigura generalizarea
dispozitivelor de protectie omologate;
 face propuneri de elaborare sau de completare a instructiunilor de protectie a muncii si le supune
aprobarii conducatorului societatii.
 urmareste aprovizionarea cu documente legale si utilizarea corespunzatoare a materialelor
tehnice si a echipamentelor de prevenire si/sau avertizare a starilor de pericol;
 tine evidenta accidentelor de munca si analizeaza impreuna cu persoanele abilitate cauzele si
imprejurarile producerii de accidente sau imbolnaviri profesionale;
 constata si propune sanctionarea disciplinara a abaterilor de la normele de ordine interioara, de la
regulile stabilite de societate privind aplicarea unitara si corecta a prevederilor legislatiei de
sanatate si securitate in munca;
  se preocupa in permanenta de cunoasterea legislatiei in domeniul sanatatii si securitatii in munca,
de perfectionarea pregatirii profesionale;
 asigura securitatea datelor si pastreaza secretul de serviciu in relatii cu persoanele straine de
societate;
 participa la organizarea arhivarii documentelor din raza sa de activitate, preocupandu-se de
pastrarea si conservarea acestora pana la predarea lor definitiva la depozitele de arhiva.

4. LUCRARI CU CARACTER ALEATOR

Participa la cercetarea cauzelor accidentelor de munca, la intocmirea dosarului privind constatarile si

propune masuri de imbunatatire a conditiilor de munca, de inlaturare a cauzelor accidentelor de munca si
de sanctionare a celor vinovati.

5. LIMITE DE COMPETENTA

RASPUNDERI

Raspunde, alaturi de Directorul General(? n-am vazut fct in Org! In fata cui raspunde?raspunde de
modul in care s-a facut instruirea????vezi HG/lege 319!), de modul in care se efectueaza instructajul
privind protectia muncii, anterior definitivarii formelor de incadrare a noilor angajati, iar, alaturi de sefii
locurilor de munca, raspunde de completarea la zi a fiselor de protectia muncii si de respectarea
instructiunilor specifice activitatii companiei. Raspunde de realizarea in termen lucrarilor aferente
activitatilor specifice domeniului sau de activitate si de incadrarea lor in reglementarile legale.

AVIZARI

Semneaza in calitate de emitent toate documentele intocmite de el si utilizate in interiorul societatii.

PROPUNERI

Propune masuri de organizare si perfectionare a activitatilor de securitate si sanatate in munca si/sau a

unor activitati conexe. Propune masuri corective pentru remedierea si, respectiv, imbunatatirea
conditiilor de munca.

SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA/ SITUATII DE URGENTA

-          aplica si respecta legislatia din domeniul Sanatatii si Securitatii in Munca in vigoare, - art. 22 si
art. 23 Legea 319/2006 - lucrarile sunt executate cu atentie, astfel incat sa se evite eventualele
accidente ;

-          aparatele si echipamentele sunt exploatate in conditii de siguranta respectand intocmai

regulamentele de exploatare si instructiunilor specifice locului de munca

-          legislatia si normele de aplicare sunt insusite si aplicate cu strictete, conform cerintelor de la locul
de munca

-          cunoaste si respecta planul de evacuare in caz de accident, situatii de urgenta

-          accidentele sunt semnalate cu promptitudine prin contactarea personalului de serviciu abilitat.

-          aplica procedurile de urgenta si evacuare, respectand procedurile specifice

-          participa la toate instructajele de protectia muncii si situatii de urgenta.

Întocmit, Verificat,

Inspector Resurse Umane Administrator

Nume,prenume: Popescu Ion Nume,prenume: Popescu Alexandru

Semnatura: Popescu Semnatura: Popescu

Data, 01.12.2007 Data, 01.12.2007

Am luat la cunostiinta,

Nume/Prenume Iliescu Vasile

Semnatura: Iliescu

Data, 01.12.2007

Nota! Întocmit azi 01.12.2007, în 2 exemplare, unu pentru angajat si unu pentru angajator.

Aceasta fisa de post ,actualizata in data de 01.12.2007,o înlocuieste pe cea din data de 10.01.2005.
 SC ANDIPAN SRL –BRASOV

Str.Independentei nr.56A

J 12?/1199/1999 ,CUI RO 12241401

DECIZIA NR.102/01.12.2007
În conformitate cu prevederile art. 10 alin. (1) lit. a) şi b), alin. (2) şi (3) din Legea securităţii
şi sănătăţii în muncă nr. 319 din 14.07.2006 şi a prevederilor art. 102, art. 103 şi 104 din HG
1425/2006, modificată şi completată cu HG 955/2010 – Norme metodologice de aplicare a
prevederilor legii, dl.Popescu Alexandru administrator al S.C.ANDIPAN SRL BRASOV, în baza
prerogativelor prevăzute în statutul societăţii:

DECIDE:

Art.1 Incepand cu data de 02.12.2007 ,activitatea de acordare a prim-ajutorului in caz de necesitate , va

fi asigurata de urmatorii lucratori:
A. D-nii: Antal Kalman si Chipciu Danut,pentru spatiile administative;
B. D-nii: Ghivan Gabriel si Marcu Gheorghe,pentru Depozit si Atelier de productie.

Art.2 Pentru aducerea la indeplinire in conditiile legale mai sus amintite, se imputerni-ceste
Serv.R.U.R.M.

Administrator,

Popescu Alexandru
 ATRIBUŢIILE

LUCRĂTORULUI DESEMNAT

CARE SE OCUPĂ DE ACTIVITĂŢILE DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE

 identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor pentru fiecare componentă a sistemului de

muncă, respectiv executant, sarcină de muncă, mijloace de muncă/echipamente de muncă şi
mediul de muncă pe locuri de muncă/posturi de lucru;
 elaborarea şi actualizarea planului de prevenire şi protecţie;
 elaborarea de instrucţiuni proprii pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de
securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale
unităţii/întreprinderii, precum şi ale locurilor de muncă/posturilor de lucru împreună cu
serviciile de specialitate din întreprindere;
 propunerea atribuţiilor şi răspunderilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, ce revin
lucrătorilor, corespunzător funcţiilor exercitate, care se consemnează în fişa postului, cu
aprobarea angajatorului;
 verificarea cunoaşterii şi aplicării de către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de
prevenire şi protecţie, precum şi a atribuţiilor şi responsabilităţilor ce le revin în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă, stabilite prin fişa postului;
 întocmirea unui necesar de documentaţii cu caracter tehnic de informare şi instruire a
lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă în colaborare cu serviciile de specialitate
din unitate;
 elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea periodicităţii adecvate pentru
fiecare loc de muncă, asigurarea informării şi instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă şi verificarea cunoaşterii şi aplicării de către lucrători a informaţiilor primite;
 elaborarea programului de instruire-testare la nivelul cabinetului ;
 asigurarea întocmirii planului de acţiune în caz de pericol grav şi iminent, conform
prevederilor legale şi asigurarea ca toţi lucrătorii să fie instruiţi pentru aplicarea lui;
 stabilirea zonelor care necesită semnalizare de securitate şi sănătate în muncă, stabilirea tipului
de semnalizare necesar şi amplasarea conform prevederilor a cerinţelor minime pentru
semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă;
 evidenţa meseriilor şi a profesiilor prevăzute de legislaţia specifică, pentru care este necesară
autorizarea exercitării lor;
 evidenţa posturilor de lucru care necesită examene medicale suplimentare;
 evidenţa posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina
muncii, necesită testarea aptitudinilor şi/sau control psihologic periodic;
 monitorizarea funcţionării sistemelor şi dispozitivelor de protecţie, a aparaturii de măsură şi
control, precum şi a instalaţiilor de ventilare sau a altor instalaţii pentru controlul noxelor în
mediul de muncă;
 verificarea stării de funcţionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de urgenţă,
precum şi a sistemelor de siguranţă;
 informarea angajatorului, în scris, asupra deficienţelor constatate în timpul controalelor
efectuate la locul de muncă şi propunerea de măsuri de prevenire şi protecţie;
 evidenţa echipamentelor de muncă şi urmărirea ca verificările periodice şi, dacă este cazul,
încercările periodice ale echipamentelor de muncă să fie efectuate de persoane competente,
conform prevederilor din Hotărârea Guvernului nr. 1.146/2006 privind cerinţele minime de
securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;
  identificarea echipamentelor individuale de protecţie necesare pentru posturile de lucru din
întreprindere şi întocmirea necesarului de dotare a lucrătorilor cu echipament individual de
protecţie, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerinţele minime de
securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de
protecţie la locul de muncă;
 urmărirea întreţinerii, manipulării şi depozitării adecvate a echipamentelor individuale de
protecţie şi a înlocuirii lor la termenele stabilite, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de
Hotărârea Guvernului nr. 1.048/2006;
 participarea la cercetarea evenimentelor conform competenţelor ;
 întocmirea evidenţelor evenimentelor conform competenţelor ;
 elaborarea rapoartelor privind accidentele de muncă suferite de lucrătorii din întreprindere şi/sau
unitate, în conformitate cu prevederile legii;
 urmărirea realizării măsurilor dispuse de către inspectorii de muncă, cu prilejul vizitelor de
control şi al cercetării evenimentelor;
 colaborarea cu serviciile externe de prevenire şi protecţie, medicul de medicina muncii, în
vederea coordonării măsurilor de prevenire şi protecţie;
 colaborarea cu serviciile externe ai/ale altor angajatori, în situaţia în care mai mulţi angajatori îşi
desfăşoară activitatea în acelaşi loc de muncă;
 urmărirea actualizării planului de avertizare, a planului de protecţie şi prevenire şi a planului de
evacuare;
 propunerea de sancţiuni şi stimulente pentru lucrători, pe criteriul îndeplinirii atribuţiilor în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
 propunerea de clauze privind securitatea şi sănătatea în muncă la încheierea contractelor de
prestări de servicii cu alţi angajatori, inclusiv la cele încheiate cu angajatori străini;
 Avizează documentele întocmite privind securitatea şi sănătatea în muncă în cadrul
societăţii.
 Certifică legalitatea, necesitatea, oportunitatea, economicitatea, realitatea documentelor primare
cu caracter financiar - contabil din cadrul Serviciului SSM.
 Organizează instruiri în cadrul cabinetului privind „securitatea şi sănătatea în muncă” şi
raportează asupra activităţii desfăşurate şefului ierarhic .
 Certifică necesitatea şi face propuneri de actualizare la toate instrucţiunile, procedurile şi datele
de referinţă conform reglementărilor în vigoare privind implementarea securităţii şi sănătăţii în
muncă.
 Ia măsurile preliminare necesare pentru instruirea personalului din subordine privind
reglementările noi apărute în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
 Emite dispoziţii de serviciu cu viza şefului ierarhic.
 Efectuează instruirea „introductiv-generală” a personalului nou angajat în cadrul societăţii , a
altor persoane ce execută lucrări pe bază de contract temporar în cadrul societăţii , a lucrătorilor
sau personalului delegat de la alte societăţi şi semnează pentru conformitate în „fişa individuală
de instructaj şi/sau procese verbale”; instruire care cuprinde:
   a) legislaţia de securitate şi sănătate în muncă;

   b) consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de

securitate şi sănătate în muncă;

   c) riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice unităţii;

   d) măsuri la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii privind acordarea primului

ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor.

  Verifică ori de câte ori consideră necesar veridicitatea , necesitatea, oportunitatea,
economicitatea, legalitatea instruirilor care se efectuează la locurile de muncă , a mediului şi
microclimatului de lucru .
 Face propuneri de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă , a echipamentului de lucru adecvat
conform reglementărilor în vigoare.
 În caz de pericol grav şi iminent de accidentare va lua următoarele măsuri de securitate:
- dispune oprirea echipamentului de muncă şi/sau activităţii - dispune

evacuarea personalului din zona periculoasă.

- anunţarea conducătorilor ierarhici

- Anunţarea serviciilor specializate .

 Urmăreşte modul de realizare a măsurilor dispuse cu ocazia diferitelor controale pe linie de

securitatea şi sănătatea în muncă în cadrul societăţii.
 Cercetarea după caz a „evenimentelor şi accidentelor” produse şi întocmeşte dosar de cercetare
conform reglementărilor în vigoare.
 Prezintă documente şi dă relaţii solicitate, funcţie de competenţa profesională, inspectorilor de
muncă în timpul controalelor sau al efectuării cercetării de „evenimente”
 Să-şi însuşească permanent noile reglementări în domeniul de activitate ,şi să instruiască
personalul implicat.
 Să participe la cursuri specifice organizate de instruire pe domeniul său de activitate.
 Vizează toate documentele postului .
 Respectă toate îndatoririle ca angajat rezultate din ROF, ROI, CCM şi documentele specifice
calităţii.
 Execută şi alte activităţi dispuse de şeful ierarhic superior în limita competenţei atribuite .

Luat la cunoştinţă ,
Iliescu Vasile
 SC ANDIPAN SRL –BRASOV

Str.Independentei nr.56A

J 12?/1199/1999 ,CUI RO 12241401

DECIZIA 102/01.12.2007

În conformitate cu prevederile art. 10 alin. (1) lit. a) şi b), alin. (2) şi (3) din Legea securităţii
şi sănătăţii în muncă nr. 319 din 14.07.2006 şi a prevederilor art. 102, art. 103 şi 104 din HG
1425/2006, modificată şi completată cu HG 955/2010 – Norme metodologice de aplicare a
prevederilor legii, dl.Popescu Alexandru administrator al S.C.ANDIPAN SRL BRASOV, în baza
prerogativelor prevăzute în statutul societăţii:

DECIDE:

Art.1 Incepand cu data de 02.12.2007 ,activitatea de acordare a prim-ajutorului in caz de necesitate , va

fi asigurata de urmatorii lucratori:
C. D-nii: Antal Kalman si Chipciu Danut,pentru spatiile administative;
A. D-nii: Ghivan Gabriel , Clinciu Vladimir , Marcu Gheorghe,pentru Depozit si Atelier de
productie.

Art.2 Pentru aducerea la indeplinire in conditiile legale mai sus amintite, se imputerniceste
Serv.R.U.R.M.

Administrator,

Popescu Alexandru
 SC ANDIPAN SRL –BRASOV

Str.Independentei nr.56A

J 12?/1199/1999 ,CUI RO 12241401

DECIZIA NR.103/01.12.2010

În conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006, Cap. VI, Secţiunea 1, Art. 103, în vederea
realizării măsurilor prevăzute a se lua la constatarea stării de pericol grav şi iminent de accidentare,
conform Art.102 , dl.Popescu Alexandru administrator al S.C. ANDIPAN SRL BRASOV, în baza
prerogativelor prevăzute în statutul societăţii:

DECIDE:
Art.1. Pentru oprirea echipamentului de munca şi/sau activităţii din cadrul societatii
se desemnează următorii lucrători:
Lukacs Csaba-pentru corpul Administrativ
Folvaiter Michael-pentru Depozit si Atelier de productie.
Art. 2. Pentru evacuarea personalului din zona periculoasă se desemnează următorii lucrători:
B. Axinte Dorian
C. Clinciu Vladimir
D. Raotes Victor
Art. 3. Pentru contactarea serviciilor specializate se desemnează următorii lucrători:
A Lupsa Calistrat
B Lukacs Csaba
C Gheorghe Ion
Art.4 Pentru anunţarea conducătorilor ierarhici se desemnează următorii lucrători:
A Lupsa Calistrat
B Lukacs Csaba
C Gheorghe Ion
Art.5 Pentru eliminarea cauzelor care au condus la apariţia stării de pericol grav şi iminent se
desemnează următorii lucrători:
A.Lukacs Csaba-pentru corpul Administrativ
B Folvaiter Michael-pentru Depozit si Atelier de productie.
Art. 6. Pentru instruirea lucrătorilor desemnaţi la art.1- 5 se va ocupa Lucrătorul desemnat .

Art.7 Pentru aducerea la indeplinire a prezentei decizii se imputerniceste Serv.R.U.R.M.

Administrator,

Popescu Alexandru
SC ANDIPAN SRL-BRASOV

APROBAT

ADMINISTRATOR ,

Popescu Alexandru

FISĂ de POST

?aferenta contractului de munca nr. 1111 din data de 20.02.2000

(FISA DE POST NU TREBUIE SA CONTINA REGLEMENTARI SSM?UNDE SUNT ACESTEA?)

Denumire post: Brutar

Codul COR: 751201

Locul desfasurarii muncii: Brutaria SC ANDIPAN SRL-Brasov

Departament: Servicii

Subordonare: Administrator

Supervizare:

Supervizeaza activitatea personalului din subordine si a celui responsabil de curatenie.

·  Relatii functionale: cu angajatii departamentelor servicii, aprovizionare, curatenie.

·  Scopul postului: titularul postului are rolul de a realiza produsele de patiserie/brutarie comandate.
Munca unui brutar consta în producerea diferitelor produse de panificatie.

Activitati principale:

· prepararea produselor de patiserie în conformitate cu retetele stabilite si cu normele igienico-sanitare;

· verificarea calitatii si prospetimii ingredientelor utilizate;

· asigurarea depozitarii corespunzatoare a produselor si ingredientelor;

· îndepartarea de la comercializare a produselor neconforme si expirate;

· îndeplinirea altor sarcini atribuite de catre superiorul ierarhic, în concordanta cu obiectivele curente ale
unitatii.

Sarcini si îndatoriri specifice:

· adaptarea produselor realizate la cerintele si nevoile clientilor

· raportarea tuturor cerintelor si reclamatiilor clientilor superiorului ierarhic

Responsabilitati ale postului:

· asigurarea respectarii retetelor si a normelor igienico-sanitare

· asigurarea ordinii si curateniei în patiserie/brutarie

Autoritatea postului:

· este autorizat sa realizeze produsele de patiserie/brutarie care au fost comandate

Specificatiile postului:

· diploma de calificare în domeniu;

· analize medicale la zi;

· atitudine pozitiva si concilianta în relatiile cu clientii si colegii;

· bune abilitati de comunicare;

· seriozitate, creativitate, competenta.

Deplasari :·nu

Relatiile cu alte departamente:

· descrise în Regulamentul de organizare si functionare si Regulamentul de ordine interioara;

Conditii de munca: - obisnuite;

- program normal de lucru, în schimburi.

Salarizare: Salariul brut lunar este de 1000 lei noi, la care se adauga sporurile negociate.

Facilitati: 1 masa in fiecare zi de munca preparata si servita in regie proprie

Sanctiunile aplicate pentru nerespectarea sarcinilor de serviciu conform rigorilor prevazute în fisa de
post sunt descrise pe larg în Regulamentul intern (ROI).

Întocmit, Verificat,

Inspector Resurse Umane Administrator

Nume,prenume: Popescu Ion Nume,prenume: Popescu Alexandru

Semnatura: Popescu Semnatura: Popescu

Data, 01.12.2007 Data, 01.12.2007

Am luat la cunostiinta,
Nume/Prenume Ionescu Paul

Semnatura: Ionescu

Data, 01.12.2007

Nota! Întocmit azi 01.12.2007, în 2 exemplare, unu pentru angajat si unu pentru angajator.

Aceasta fisa de post ,actualizata in data de 01.12.2007,o înlocuieste pe cea din data de 10.01.2005.
 OBLIGAŢIILE ANGAJATORILOR

Extras din LEGEA 319/14.07.2006

Legea securităţii şi sănătăţii în muncă

Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectele

legate de muncă.
În cazul în care un angajator apelează la servicii externe, acesta nu este exonerat de
responsabilităţile sale în acest domeniu.
Obligaţiile lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu aduc atingere
principiului responsabilităţii angajatorului.
În cadrul responsabilităţilor sale, angajatorul are obligaţia să ia măsurile necesare pentru:
 asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor;
 prevenirea riscurilor profesionale;
 informarea şi instruirea lucrătorilor;
 asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi sănătăţii în muncă.
Angajatorul are obligaţia să urmărească adaptarea acestor măsuri ţinând seama de modificarea
condiţiilor şi pentru îmbunătăţirea situaţiilor existente.
Angajatorul are obligaţia să implementeze măsurile prevăzute pe linie de securitate şi sănătate
în muncă pe baza următoarelor principii generale de prevenire:
 evitarea riscurilor;
 evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
 combaterea riscurilor la sursă;
 adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea posturilor de muncă,
alegerea echipamentelor de muncă, a metodelor de muncă şi de producţie, în vederea
reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat şi a diminuării efectelor
acestora asupra sănătăţii;
 adaptarea la progresul tehnic;
 înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puţin
periculos;
 dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă tehnologiile, organizarea
muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor din mediul de muncă;
 adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor de protecţie colectivă faţă de măsurile de protecţie
individuală;
 furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.
Fără a aduce atingere altor prevederi ale Legii securităţii şi sănătăţii în muncă, ţinând seama de
natura activităţilor din întreprindere şi/sau unitate, angajatorul are obligaţia:
  să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea
echipamentelor de muncă, a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea
locurilor de muncă;
 ca, ulterior evaluării riscurilor, şi dacă este necesar, măsurile de prevenire, precum şi
metodele de lucru şi de producţie aplicate de către angajator să asigure îmbunătăţirea
nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi să fie integrate în ansamblul
activităţilor întreprinderii şi/sau unităţii respective şi la toate nivelurile ierarhice;
 să ia în considerare capacităţile lucrătorului în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în
muncă, atunci când îi încredinţează sarcini;
 să asigure ca planificarea şi introducerea de noi tehnologii să facă obiectul consultărilor cu
lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora în ceea ce priveşte consecinţele asupra securităţii şi
sănătăţii lucrătorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de condiţiile şi mediul de
muncă;
 să ia măsurile corespunzătoare pentru ca, în zonele cu risc ridicat şi specific, accesul să fie
permis numai lucrătorilor care au primit şi şi-au însuşit instrucţiunile adecvate.
Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci când în acelaşi loc de muncă îşi
desfăşoară activitatea lucrători din mai multe întreprinderi şi/sau unităţi, angajatorii acestora au
următoarele obligaţii:
 să coopereze în vederea implementării prevederilor privind securitatea, sănătatea şi igiena
în muncă, luând în considerare natura activităţilor;
 să îşi coordoneze acţiunile în vederea protecţiei lucrătorilor şi prevenirii riscurilor
profesionale, luând în considerare natura activităţilor;
 să se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
 să informeze lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora despre riscurile profesionale.
Măsurile privind securitatea, sănătatea şi igiena în muncă nu trebuie să comporte în nici o
situaţie obligaţii financiare pentru lucrători.
Obligaţiile angajatorului privind primul ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor
Angajatorul are următoarele obligaţii:
 să ia măsurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea
lucrătorilor, adaptate naturii activităţilor şi mărimii întreprinderii şi/sau unităţii, ţinând
seama de alte persoane prezente;
 să stabilească legăturile necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în ceea ce priveşte
primul ajutor, serviciul medical de urgenţă, salvare şi pompieri.
Pentru aplicarea prevederilor aliniatului precedent angajatorul trebuie să desemneze lucrătorii
care aplică măsurile de prim ajutor, de stingere a incendiilor şi de evacuare a lucrătorilor.
Numărul acestor lucrători, instruirea lor şi echipamentul pus la dispoziţia acestora trebuie să fie
adecvate mărimii şi/sau riscurilor specifice întreprinderii şi/sau unităţii.
Obligaţiile angajatorului în caz de pericol grav şi iminent
Angajatorul are următoarele obligaţii:
 să informeze, cât mai curând posibil, toţi lucrătorii care sunt sau pot fi expuşi unui pericol
grav şi iminent despre riscurile implicate de acest pericol, precum şi despre măsurile luate
ori care trebuie să fie luate pentru protecţia lor;
 să ia măsuri şi să furnizeze instrucţiuni pentru a da lucrătorilor posibilitatea să oprească
lucrul şi/sau să părăsească imediat locul de muncă şi să se îndrepte spre o zonă sigură, în
caz de pericol grav şi iminent;
  să nu impună lucrătorilor reluarea lucrului în situaţia în care încă există un pericol grav şi
iminent, în afara cazurilor excepţionale şi pentru motive justificate.
Lucrătorii care, în cazul unui pericol grav şi iminent, părăsesc locul de muncă şi/sau o zonă
periculoasă nu trebuie să fie prejudiciaţi şi trebuie să fie protejaţi împotriva oricăror consecinţe negative
şi nejustificate pentru aceştia.
Angajatorul trebuie să se asigure că, în cazul unui pericol grav şi iminent pentru propria
securitate sau a altor persoane, atunci când şeful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat, toţi
lucrătorii sunt apţi să aplice măsurile corespunzătoare, în conformitate cu cunoştinţele lor şi cu
mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita consecinţele unui astfel de pericol.
Lucrătorii nu trebuie să fie prejudiciaţi pentru cazurile prevăzute la ultimele două aliniate, cu
excepţia situaţiilor în care aceştia acţionează imprudent sau dau dovadă de neglijenţă gravă.
Alte obligaţii ale angajatorilor pe linie de securitate şi sănătate în muncă
Angajatorul are următoarele obligaţii:
 să realizeze şi să fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea în
muncă, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;
 să decidă asupra măsurilor de protecţie care trebuie luate şi, după caz, asupra
echipamentului de protecţie care trebuie utilizat;
 să ţină evidenţa accidentelor de muncă ce au ca urmare o incapacitate de muncă mai mare
de 3 zile de lucru, a accidentelor uşoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase,
precum şi a accidentelor de muncă, aşa cum sunt definite de lege;
 să elaboreze pentru autorităţile competente şi în conformitate cu reglementările legale
rapoarte privind accidentele de muncă suferite de lucrătorii săi.
Prin ordin al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, în funcţie de natura activităţilor
şi de mărimea întreprinderilor, se vor stabili obligaţiile ce revin diferitelor categorii de întreprinderi cu
privire la întocmirea documentelor prevăzute la aliniatul precedent.
În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea
accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorii au următoarele obligaţii:
 să adopte, din faza de cercetare, proiectare şi execuţie a construcţiilor, a echipamentelor de
muncă, precum şi de elaborare a tehnologiilor de fabricaţie, soluţii conforme prevederilor
legale în vigoare privind securitatea şi sănătatea în muncă, prin a căror aplicare să fie
eliminate sau diminuate riscurile de accidentare şi de îmbolnăvire profesională a
lucrătorilor;
 să întocmească un plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice, sanitare,
organizatorice şi de altă natură, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care să îl aplice
corespunzător condiţiilor de muncă specifice unităţii;
 să obţină autorizaţia de funcţionare din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă,
înainte de începerea oricărei activităţi, conform prevederilor legale;
 să stabilească pentru lucrători, prin fişa postului, atribuţiile şi răspunderile ce le revin în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, corespunzător funcţiilor exercitate;
 să elaboreze instrucţiuni proprii, în spiritul prezentei legi, pentru completarea şi/sau
aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de particularităţile
activităţilor şi ale locurilor de muncă aflate în responsabilitatea lor;
 să asigure şi să controleze cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii a măsurilor
prevăzute în planul de prevenire şi de protecţie stabilit, precum şi a prevederilor legale în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, prin lucrătorii desemnaţi, prin propria competenţă
sau prin servicii externe;
  să ia măsuri pentru asigurarea de materiale necesare informării şi instruirii lucrătorilor, cum
ar fi afişe, pliante, filme şi diafilme cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă;
 să asigure informarea fiecărei persoane, anterior angajării în muncă, asupra riscurilor la care
aceasta este expusă la locul de muncă, precum şi asupra măsurilor de prevenire şi de
protecţie necesare;
 să ia măsuri pentru autorizarea exercitării meseriilor şi a profesiilor prevăzute de legislaţia
specifică;
 să angajeze numai persoane care, în urma examenului medical şi, după caz, a testării
psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o execute şi să
asigure controlul medical periodic şi, după caz, controlul psihologic periodic, ulterior
angajării;
 să ţină evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific şi să ia măsurile corespunzătoare pentru ca
în aceste zone accesul să fie permis numai lucrătorilor care au primit şi şi-au însuşit
instrucţiunile adecvate;
 să asigure funcţionarea permanentă şi corectă a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie, a
aparaturii de măsură şi control, precum şi a instalaţiilor de captare, reţinere şi neutralizare a
substanţelor nocive degajate în desfăşurarea proceselor tehnologice;
 să prezinte documentele şi să dea relaţiile solicitate de inspectorii de muncă în timpul
controlului sau al efectuării cercetării evenimentelor;
 să asigure realizarea măsurilor dispuse de inspectorii de muncă cu prilejul vizitelor de
control şi al cercetării evenimentelor;
 să desemneze, la solicitarea inspectorului de muncă, lucrătorii care să participe la efectuarea
controlului sau la cercetarea evenimentelor;
 să nu modifice starea de fapt rezultată din producerea unui accident mortal sau colectiv, în
afară de cazurile în care menţinerea acestei stări ar genera alte accidente ori ar periclita viaţa
accidentaţilor şi a altor persoane;
 să asigure echipamente de muncă fără pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor;
 să asigure echipamente individuale de protecţie;
 să acorde obligatoriu echipament individual de protecţie nou, în cazul degradării sau al
pierderii calităţilor de protecţie.
Alimentaţia de protecţie se acordă în mod obligatoriu şi gratuit de către angajatori persoanelor
care lucrează în condiţii de muncă ce impun acest lucru şi se stabileşte prin contractul colectiv de muncă
şi/sau contractul individual de muncă.
Materialele igienico-sanitare se acordă în mod obligatoriu şi gratuit de către angajatori.
Categoriile de materiale igienico-sanitare, precum şi locurile de muncă ce impun acordarea
acestora se stabilesc prin contractul colectiv de muncă şi/sau contractul individual de muncă.
Obligaţiile angajatorului privind instruirea lucrătorilor
Angajatorul trebuie să asigure condiţii pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire
suficientă şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în special sub formă de informaţii şi
instrucţiuni de lucru, specifice locului de muncă şi postului său:
 la angajare;
 la schimbarea locului de muncă sau la transfer;
  la introducerea unui nou echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului
existent;
 la introducerea oricărei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
 la executarea unor lucrări speciale.
Instruirea prevăzută la aliniatul precedent trebuie să fie:
 adaptată evoluţiei riscurilor sau apariţiei unor noi riscuri;
 periodică şi ori de câte ori este necesar.
Angajatorul se va asigura că lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior, care
desfăşoară activităţi în întreprinderea şi/sau unitatea proprie, au primit instrucţiuni adecvate referitoare
la riscurile legate de securitate şi sănătate în muncă, pe durata desfăşurării activităţilor.
Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
au dreptul la instruire corespunzătoare.
Instruirea lucrătorilor nu poate fi realizată pe cheltuiala lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor
acestora.
Instruirea salariaţilor trebuie să se realizeze in timpul programului de lucru normat.

OBLIGAŢIILE LUCRĂTORILOR

Fiecare lucrator trebuie sa isi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa,
precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât sa nu expuna la pericol de
accidentare sau imbolnavire profesională atât propria persoana, cat şi alte persoane care pot fi
afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de munca.

(1) În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prevăzute lucrătorii au următoarele obligaţii:

a) sa utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport

şi alte mijloace de producţie;

b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, sa îl înapoieze
sau sa îl pună la locul destinat pentru păstrare;

c) sa nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a

dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi
clădirilor, şi sa utilizeze corect aceste dispozitive;

d) sa comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de munca despre care
au motive întemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi
orice deficienta a sistemelor de protecţie;

e) sa aducă la cunostinta conducatorului locului de munca şi/sau angajatorului accidentele suferite de

propria persoana;

f) sa coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cat este necesar, pentru a face
posibila realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de munca şi inspectorii
sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;
 g) sa coopereze, atât timp cat este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a
permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri
pentru securitate şi sănătate, în domeniul sau de activitate;

h) sa isi însuşească şi sa respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca
şi măsurile de aplicare a acestora;

i) sa dea relaţiile solicitate de către inspectorii de munca şi inspectorii sanitari.

j) Să respecte cu stricteţe prevederile regulamentului intern al societăţii

k) Să se prezinte la serviciu în deplină capacitate de muncă, pentru a putea

executa în bune condiţii sarcinile ce le revin;

l) Să respecte cerinţele de securitate a muncii în timpul executării sarcinii de muncă;

m) Să menţină locul de muncă, din punct de vedere al mediului, într-o stare

corespunzătoare cerinţelor de securitate (inclusiv de igienă);

n) Să întrerupă activitatea şi să refuze să o continue, dacă nu sunt respectate cerinţele de

securitate, fără să fie sancţionat pentru aceasta, cu condiţia ca astfel să nu dea naştere unui pericol
iminent de accidentare sau îmbolnăvire profesională şi să-şi anunţe conducătorul direct;

o)Să nu părăsească locul de muncă fără aprobarea conducătorului locului de muncă,

p)Să nu consume în unitate băuturi alcoolice ori să faciliteze săvârşirea acestor fapte;

r)Să nu practice în timpul programului jocuri, şi să nu execute alte acţiuni în afara procesului de
muncă.

TEMATICĂ
INSTRUIRE INTRODUCTIV GENERALĂ

In conformitate cu prevederile Legii nr.319/2006 art. 20 şi a Normelor Metodologice de aplicare a

acesteia, cap. V, secţiunea a 2–a, art. 88-94 Instruirea Introductiv Generală se efectuează:
a) la angajarea lucrătorilor;
b) lucrătorilor detaşaţi de la o întreprindere şi/sau unitate la alta;
c) lucrătorilor delegaţi de la o întreprindere şi/sau unitate la alta;
d) lucrătorilor puşi la dispoziţie de către un agent de muncă temporar;
 Scopul: Informarea asupra activităţilor specifice întreprinderii şi/sau unităţii respective,
riscurilor pentru securitate şi sănătate în muncă precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi
protecţie la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii, în general.

Locul de desfăşurare: la sediul societăţii.

Durata instructajului: 8 ore.

Probleme expuse:

a) legislaţia de securitate şi sănătate în munca;

b) consecinţele posibile ale necunoasterii şi nerespectării legislaţiei de securitate şi sănătate în munca;

c) riscurile de accidentare şi imbolnavire profesională specifice unităţii;

d) Instrucţiuni proprii privind măsurile de acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea
lucrătorilor.

Materialele de instruire:

1. Legea nr.319/2006, art. 20, art. 22, art.23, art. 30, art. 33-35.
2. Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006:
CAPITOLUL I. Dispoziţii generale;

CAPITOLUL V. Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;

- Secţiunea 1 – Dispoziţii generale;

- Secţiunea 2 – Instruirea introductiv generală;

- Secţiunea 3 – Instruirea la locul de muncă;

- Secţiunea 4 – Instruirea periodică;

- Secţiunea 5 – Reinstruirea;

CAPITOLUL VI. Pericol grav şi iminent şi zone cu risc ridicat şi

specific;

- Secţiunea 1 – Pericol grav şi iminent de accidentare;

- Secţiunea 2 – Zone cu risc ridicat şi specific;

CAPITOLUL VII. Comunicarea şi cercetarea evenimentelor,

înregistrarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase, semnalarea, cercetarea,

declararea şi raportarea bolilor profesionale;

- Secţiunea 2 – comunicarea evenimentelor;

- Secţiunea 3 – cercetarea evenimentelor.

3. Lista riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională.

 4. Măsuri privind primul ajutor la locul accidentului, prevenirea şi stingerea incendiilor şi
evacuarea lucrătorilor.
5. O.G. 96 / 2003 – Privind protecţia maternităţii la locul de muncă.
6. Consecinţe posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de securitate şi sănătate în
muncă.
După terminarea efectuării instruirii introductiv generale, personalul instruit este supus verificării
cunoştinţelor de protecţie a muncii pe bază de teste.

Rezultatul testării se va consemna în fişa individuală de instruire.

Nu vor fi angajate persoanele care nu şi-au însuşit cunoştinţele prezentate în instruirea introductiv
generală.

INSTRUCTIUNI PROPRII

DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE A ACTIVITĂŢII DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN

MUNCĂ

1) Instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca are ca scop însuşirea cunoştinţelor şi

formarea deprinderilor de securitate şi sănătate în munca.

2) Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca la nivelul întreprinderii şi/sau al

unităţii se efectuează în timpul programului de lucru.

3) Perioada în care se desfăşoară instruirea prevăzută la alin. (2) este considerată timp de munca.

4) Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca cuprinde 3 faze:

a) instruirea introductiv-generală;

b) instruirea la locul de munca;

c) instruirea periodică.

INSTRUIREA INTRODUCTIV GENERALĂ

Art.1) Instruirea introductiv-generală se face:

a) la angajarea lucrătorilor ;

b) lucrătorilor detasati de la o întreprindere şi/sau unitate la alta;

c) lucrătorilor delegaţi de la o întreprindere şi/sau unitate la alta;

d) lucrătorului pus la dispoziţie de către un agent de munca temporar.

Art .2) Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activităţile specifice
întreprinderii şi/sau unităţii respective, riscurile pentru securitate şi sănătate în munca, precum şi
măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii, în general.

Art .3) Instruirea introductiv-generală se face de către:

 a) angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca; sau

b) lucrătorul desemnat; sau

c) un lucrator al serviciului intern de prevenire şi protecţie; sau

d) serviciul extern de prevenire şi protecţie.

Instruirea introductiv-generală se face individual sau în grupuri de cel mult 20 de persoane.

Art. 4) Durata acesteia este de 8 (opt) ore şi cuprinde:

a) legislaţia de securitate şi sănătate în munca;

b) consecinţele posibile ale necunoasterii şi nerespectării legislaţiei de securitate şi sănătate în munca;

c) riscurile de accidentare şi imbolnavire profesională specifice unităţii;

d) măsuri la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii privind acordarea primului ajutor, stingerea
incendiilor şi evacuarea lucrătorilor.

Art .5) Instruirea introductiv-generală se va finaliza cu verificarea însuşirii cunoştinţelor pe baza de

teste.

Art .6) Rezultatul verificării va fi consemnat în fişa de instruire.

Art .7) Lucrătorii prevăzuţi la alin.1 lit. a) şi d) nu vor putea fi angajaţi dacă nu şi-au insusit
cunoştinţele prezentate în instruirea introductiv-generală.

Art .8) Sunt exceptate de la prevederile Art. 4, persoanele prevăzute la art. 8 , litera : a,b,c,d,e ;
cărora li se vor prezenta succint activităţile, riscurile şi măsurile de prevenire şi protecţie din
întreprindere şi/sau unitate.

(a) Pentru persoanele aflate în întreprindere şi/sau unitate cu permisiunea angajatorului, angajatorul
stabileşte, prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare şi funcţionare, reguli privind
instruirea şi insotirea acestora în întreprindere şi/sau unitate.

(b) Pentru lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior, care desfăşoară activităţi pe baza de
contract de prestări de servicii în întreprinderea şi/sau unitatea unui alt angajator, angajatorul beneficiar
al serviciilor va asigura instruirea lucrătorilor privind activităţile specifice întreprinderii şi/sau unităţii
respective, riscurile pentru securitate şi sănătate în munca, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire
şi protecţie la nivelul întreprinderilor şi/sau unităţii, în general.

(c) Instruirea prevăzută la litera : (a) şi (b) pct. 8; se consemnează în FIŞA DE INSTRUIRE
COLECTIVĂ, conform modelului prezentat în anexa nr. 12 din HG.1425/2006.

(d) Fişa de instruire colectivă se întocmeşte în doua exemplare, din care un exemplar se va păstra de către
angajator/lucrator desemnat/serviciu intern de prevenire şi protecţie care a efectuat instruirea şi un exemplar se
păstrează de către angajatorul lucrătorilor instruiti sau, în cazul vizitatorilor, de către conducătorul grupului.

(e) Reprezentanţii autorităţilor competente în ceea ce priveşte controlul aplicării legislaţiei referitoare
la securitate şi sănătate în munca vor fi insotiti de către un reprezentant desemnat de către angajator, fără
a se întocmi fişa de instructaj.
 Anexa nr.12

la normele metodologice

Întreprinderea/unitatea SC ANDIPAN SRL -BRASOV______________

FIŞĂ DE INSTRUIRE COLECTIVĂ

privind securitatea şi sănătatea în muncă
întocmită azi 01.12.2000_________
Subsemnatul Iliescu Vasile , având funcţia Lucrator Desemnat în domeniu SSM, am procedat la
instruirea unui număr de 2 persoane de la SC Nova PAN SRL , conform tabelului nominal de pe verso,
în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, pentru vizita (prezenţa) în intreprindere/unitate în zilele
01.12.2008-02.12.2008
În cadrul instruirii s-au prelucrat următoarele materiale:

Prezenta fişă de instructaj se va păstra la departamentul Financiar/Contabil din cadrul societatii.

Verificat, Semnătura celui care a efectuat instruirea,

Popescu Alexandru Iliescu

 verso
Fişă de instruire colectivă

TABEL NOMINAL
cu persoanele participante la instruire

Subsemnaţii am fost instruiţi şi am luat cunoştinţă de materialele

prelucrate şi consemnate în fişa de instruire colectivă privind securitatea şi
sănătatea în muncă şi ne obligăm să le respectăm întocmai.

nr.crt Numele și prenumele Act identitate/grupa sanguina Semnatura

1 Caraman Ion Bv 004466/B3 Caraman
2 Apopei Maria Bv 112233/B3 Apopei

Numele şi prenumele persoanei care a primit un exemplar Caraman Ion

Semnătura, Craman

Notă:
Fişa se completează in 2 exemplare.
 INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCĂ

Art .1

(1) Instruirea la locul de munca se face după instruirea introductiv-generală şi are ca

scop prezentarea riscurilor pentru securitate şi sănătate în munca, precum şi măsurile şi
activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de munca, post de lucru şi/sau
fiecărei funcţii exercitate.

(2) Instruirea la locul de munca se face tuturor lucrătorilor prevăzuţi la art.1, inclusiv la
schimbarea locului de munca în cadrul întreprinderii şi/sau al unităţii.

Art .2

(1) Instruirea la locul de munca se face de către conducătorul direct al locului de munca,
în grupe de maximum 20 de persoane.

(2) Fişa de instruire se păstrează de către conducătorul locului de munca.

Art . 3
Durata instruirii la locul de muncă depinde de complexitatea echipamentului tehnic sau
locului de muncă la care se va lucra şi va fi de 8(opt) ore. Această durată se stabileşte de
conducătorul locului de muncă respectiv împreună cu :
a) angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca;
sau

b) lucrătorul desemnat; sau

c) un lucrator al serviciului intern de prevenire şi protecţie; sau

d) serviciul extern de prevenire şi protecţie.

Art .4
(1) Instruirea la locul de munca se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către
angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în
munca/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de
prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator, care vor fi păstrate la persoana care
efectuează instruirea.

(2) Instruirea la locul de munca va cuprinde:

a) informaţii privind riscurile de accidentare şi imbolnavire profesională specifice locului

de munca şi/sau postului de lucru;

b) prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de munca şi/sau postul de

lucru;

c) măsuri la nivelul locului de munca şi/sau postului de lucru privind acordarea primului
ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor;
d) prevederi ale reglementărilor de securitate şi sănătate în munca privind activităţi
specifice ale locului de munca şi/sau postului de lucru;

e) instruirea la locul de munca va include în mod obligatoriu demonstratii practice privind

activitatea pe care persoana respectiva o va desfasura şi exercitii practice privind
utilizarea echipamentului individual de protecţie, a mijloacelor de alarmare, intervenţie,
evacuare şi de prim ajutor.

Art .5 Începerea efectivă a activităţii la postul de lucru de către lucrătorul instruit se face
numai după verificarea cunoştinţelor de câte şeful ierarhic superior celui care a făcut
instruirea şi se consemnează în fişa de instruire individuală.
 Anexa nr.11
la normele metodologice
ÎNTREPRINDEREA/UNITATEA SC ANDIPAN SRL -BRASOV

FIŞĂ DE INSTRUIRE
INDIVIDUALĂ
privind securitatea şi sănătatea în
muncă
NUMELEŞIPRENUMELE Georgescu Gheorghe
LEGITIMAŢIA, MARCA 42
GRUPA SANGUINĂ B3
DOMICILlUL Strada Independentei,Nr. 76, localitatea Brasov
Data şi locul naşterii 27.10.1960-Brasov
Calificarea Brutar_____________________Funcţia Sef Sectie_______________
Locul de muncă SC ANDIPAN SRL-BRASOV

Traseul de deplasare la/de la serviciu Autobuzul Nr.5

Instruirea la angajare
1) Instruirea introductiv generală, a fost efectuată la data 01.02.2008.
timp de 8 ore, de către Iliescu Vasile,având funcţia de Lucrator Desemnat în
domeniu SSM .
Conţinutul instruirii:

Semnătura celui Semnătura celui care a Semnătura celui care a

instruit efectuat instruirea verificat însuşirea cunoştinţelor

Georgescu Iliescu Popescu Ion

2) Instruirea la locul de muncă, a fost efectuată la data 01.02.2008,
loc de muncă/post de lucru Brutar/SC ANDIPAN SRL ,timp de 8 ore, de către
Iliescu Vasile, având funcţia de Lucrator Desemnat în domeniu SSM .

Conţinutul instruirii

Semnătura celui Semnătura celui care a Semnătura celui care a

instruit efectuat instruirea verificat însuşirea cunoştinţelor

Iliescu Popescu
Ion
3) Admis la lucru
Numele şi prenumele Georgescu Gheorghe
Funcţia Brutar-Sef sectie______________________________________________
Data 01.02.2008
Semnătura Georgescu
 INSTRUIREA PERIODICĂ

Art .6 Instruirea periodică se face tuturor lucrătorilor prevăzuţi la art. 1 şi are drept scop
reimprospatarea şi actualizarea cunoştinţelor în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca.

Art.7 Este efectuată de conducătorul locului de muncă şi are drept scop reîmprospătarea şi
actualizarea cunoştinţelor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
Este efectuată în mod diferenţiat pe categoriile de lucrători, ritmicitatea instruirii fiind
după cum urmează:
- Personalul administrativ cu sarcini de : birou, odată la 6 (şase) luni;

- Personalul direct implicat în activităţile de : distribuţie, producţie , întreţinere,

reparaţii , transport etc . la 3 (trei) luni.
Instruirea periodică se va completa în mod obligatoriu şi cu demonstratii practice.

Art .8 Verificarea instruirii periodice se face de către şeful ierarhic al celui care efectuează
instruirea şi prin sondaj de către angajator/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi
protecţie/serviciile externe de prevenire şi protecţie, care vor semna fişele de instruire ale
lucrătorilor, confirmand astfel ca instruirea a fost facuta corespunzător.
Art .9 Instruirea periodică se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul
care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca/lucrătorul
desemnat/serviciul intern de de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie
şi aprobate de către angajator, care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea.

Art.10 Instruirea periodică se va face suplimentar celei programate, în următoarele cazuri:

a) când un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucrătoare;

b) când au apărut modificări ale prevederilor de securitate şi sănătate în munca privind

activităţi specifice ale locului de munca şi/sau postului de lucru sau ale instrucţiunilor proprii,
inclusiv datorită evoluţiei riscurilor sau apariţiei de noi riscuri în unitate;

c) la reluarea activităţii după accident de munca;

d) la executarea unor lucrări speciale;

e) la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificări ale echipamentului

existent;

f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;

g) la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.

Art.11 Durata reinstruirii nu va fi mai mică de 8 ore şi se stabileşte în instrucţiuni proprii de

către conducătorul locului de munca respectiv, împreună cu:

a) angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca; sau
 b) lucrătorul desemnat; sau

c) un lucrator al serviciului intern de protecţie şi prevenire; sau

d) serviciul extern de protecţie şi prevenire.

Art .12 Instruirea periodică se efectuează pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul
care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca/lucrătorul
desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi
aprobate de către angajator, care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea.

Verso anexa 11

Instruirea periodică

Data Durata(h) Ocupati Materialul predat Semnatura Semnatura Semnatura

instruirii a celui celui care celui care a
instruit a instruit verificat
instruirea
 REGULAMENT DE DESFĂŞURARE

PENTRU

INSTRUIREA INTRODUCTIV GENERALĂ

TEMA: Legislaţia românească în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

SUBIECTE: - LEGEA 319/2006;

- NORMELE METODOLOGICE DE APLICARE A LEGII 319/2006;

- LISTA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE
PROFESIONALĂ SPECIFICE SOCIETĂŢII.
- MĂSURI PRIVIND PRIMUL AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI,
STINGEREA INCENDIILOR ŞI EVACUAREA LUCRĂTORILOR ;
- O.G. 96 / 2003 – PRIVIND PROTECŢIA MATERNITĂŢII LA LOCUL
DE MUNCĂ.
- CONSECINŢE POSIBILE ALE NECUNOAŞTERII ŞI NERESPECTĂRII
LEGISLAŢIEI DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ.
SCOPUL Instruirii Introductiv Generale este de a informa despre activităţile specifice
întreprinderii şi/sau unităţii respective, riscurile pentru securitate şi sănătate în munca, precum şi
măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii, în general.

OBIECTIVE: - Însuşirea cunoştinţelor minime necesare desfăşurării activităţilor de producţie

fără accidente de muncă, sau boli profesionale;

- Formarea priceperilor şi deprinderilor de a folosi echipamentul individual

de protecţie şi echipamentele de muncă în condiţii de securitate;
DURATA: 8 ore;

PARTICIPANŢI:

a) Lucrători nou angajaţi;

b) Lucrători detaşaţi de la o întreprindere şi/sau unitate la alta;
c) Lucrători delegaţi de la o întreprindere şi/sau unitate la alta;
d) Lucrători puşi la dispoziţie de către un agent de muncă temporar;

METODE: expunerea, demonstratia, studiul de caz, diapozitive, proiectii, instruire asistată de

calculator.

LOC DE DESFĂŞURARE: la sediul societăţii.

MATERIALE: - Legea 319/2006; Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006,

casete video, diapozitive , planşe, instrucţiuni proprii şi specifice, echipamente individuale de
protecţie, măsuri de prim ajutor, etc.
 PLAN DE DESFĂŞURARE

Nr.
Probleme de dezbătut Timp Mod de rezolvare
Crt.

LEGEA SECURITĂŢII
ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN
MUNCĂ NR. 319/2006:

- Cap. I. Dispoziţii - se expun aspectele din Legea 319

generale; 5min - se explica problemele ce apar ca neclare;
- Cap. II. Domeniu de 20min - se arata echipamentele de protecţie şi de
aplicare; lucru şi demonstrez modul de folosire a
- Cap. III. Obligaţiile acestora .
angajatorilor;

SECŢIUNEA a 2-a 10min

Servicii de prevenire şi
protecţie;

SECŢIUNEA a 5-a 10min

1
Informarea lucrătorilor;
- vizionare casetă video accidente de muncă
SECŢIUNEA a 6-a şi discuţii pe baza celor vizionate.
15min
Consultarea şi
participarea lucrătorilor;

SECŢIUNEA a 7-a 10min

Instruirea lucrătorilor;
20min
- Cap. IV. Obligaţiile
lucrătorilor;

SECŢIUNEA a 2-a. 20min

Accidente de muncă
10min
SECŢIUNEA a 3-a
Bolile profesionale;
 Norme Metodologice de aplicare a
LEGII nr. 319/2006:

CAPITOLUL I. Dispoziţii generale;

CAPITOLUL V. Instruirea
lucrătorilor în domeniul securităţii şi 10min
sănătăţii în muncă; - expun problemele din Normele
- Secţiunea 1 – Dispoziţii generale; metodologice de aplicare a Legii
319/2006;
- Secţiunea 2 – Instruirea introductiv 60min
generală;

- Secţiunea 3 – Instruirea la locul de - discuţii pe baza celor expuse;

muncă;
2
- Secţiunea 4 – Instruirea periodică;

- Secţiunea 5 – Reinstruirea;

Nr.
Probleme de dezbătut Timp Mod de rezolvare
Crt
 CAPITOLUL VI. Pericol grav şi
iminent şi zone cu risc ridicat şi
specific;

- Secţiunea 1 – Pericol grav şi

3 iminent de accidentare;
- Secţiunea 2 – Zone cu risc ridicat
şi specific;
- expun problemele teoretice ;
- discuţii, întrebări;
35min

15min

CAPITOLUL VII. Comunicarea şi

cercetarea evenimentelor,
înregistrarea şi evidenţa accidentelor
de muncă şi a incidentelor - explic problematica accidentelor de
periculoase, semnalarea, cercetarea, muncă şi a bolilor profesionale;
declararea şi raportarea bolilor
4 profesionale; 120min - vizionare casetă video accidente de
muncă şi discuţii pe baza celor vizionate.
- Secţiunea 2 – comunicarea
evenimentelor; - discuţii;

- Secţiunea 3 – cercetarea
evenimentelor;

Lista riscurilor de accidentare şi - enumăr riscurile;

5 îmbolnăvire profesională specifice 30min.
societăţii - explic modul de apariţie şi de
eliminare/diminuare ;

Primul ajutor la locul accidentului,

stingerea incendiilor şi evacuarea
lucrătorilor: - expun problemele teoretice ;

- reguli generale; - vizionare casetă ;

6 45min.
- transportul răniţilor; - discuţii, întrebări;

- hemoragia, asfixia;

- entorsa, luxaţia, arsura;

 - expun aspectele;
Consecinţe posibile ale necunoaşterii - discuţii;
7 şi nerespectării legislaţiei de 30min.
securitate şi sănătate în muncă. - testare tip grila

- corectare test,notare

O.G. 96 / 2003 – Privind protecţia - expun problemele teoretice ;

8 maternităţii la locul de muncă şi 15min.
normele metodologice de aplicare - discuţii, întrebări;
a acesteia
- testare scrisă tip grilă ;
Testarea cunoştinţelor
9 15min - corectare pe loc ;

- discuţii ;

INSTRUCŢIUNI PROPRII
 privind stabilirea duratei instruirii introductiv generale, a duratei instruirii

la locul de muncă şi a intervalului de timp între două instruiri periodice

consecutive pe linie de prevenire, protecţie, securitate şi sănătate în muncă

Art. 1
În conformitate cu prevederile art. 13, lit. e) din Legea nr. 319/2006 – Legea securităţii şi
sănătăţii în muncă şi a art. 87, alin. (1) şi (2), art. 92, alin. (1) şi (2), art. 96, alin. (1), (2) şi
(3), precum şi a art. 98 şi art. 99 din HG 1425/2006, modificată şi completată cu HG 955/2010
– Norme metodologice de aplicare a legii, administratorul societăţii stabileşte următoarele
durate de timp privind instruirea personalului pe linie de securitate şi sănătate în muncă:
Art. 2

Durata instruirii introductiv generale, ţinând cont de riscurile de accidentare şi îmbolnăvire

profesională specifice unităţii, se stabileşte la 8 ore.

Art. 3

Durata instruirii la locul de muncă, ţinând cont de riscurile de accidentare şi îmbolnăvire

profesională specifice locului de muncă, se stabileşte la 8 ore.

Art. 4

Intervalul de timp între două instruiri periodice consecutive, ţinând cont de condiţiile şi
particularităţile locului de muncă, a funcţiei şi a pregătirii profesionale ale lucrătorilor se
stabileşte astfel:

– lucrători direct productivi şi muncitori necalificaţi – la 30 zile;

– şoferi şi persoane care conduc autovehicule – la 30 zile;
– lucrători indirect productivi (paznic, femeie de serviciu etc.) – la 90 zile;
– lucrători desemnaţi prin decizie scrisă pentru coordonarea activităţilor la locul de
muncă – la 6 luni;
– personalul de conducere, tehnic, economic şi administrativ – la 12 luni.
Art. 5

(1). Lucrătorii care din diferite motive ca: învoiri, absenţe motivate sau nemotivate, concedii
medicale şi de odihnă, lucrători detaşaţi pe o perioadă de maxim 30 zile, delegaţii sau alte
motive, nu participă la instruirea periodică, la intervalele stabilite prin prezentele instrucţiuni
proprii, vor fi instruiţi ulterior la un termen ce nu va depăşi pe cel prevăzut la art. 96, aliniatul

(2) şi (3), din HG 1425/2006, modificată şi completată cu HG 955/2010 – Norme metodologice

de aplicare a prevederilor legii securităţii şi sănătăţii în muncă.

(2) În situaţia menţionată la art. 5, aliniatul (1), ultima instruire periodică efectuată şi
consemnată în fişa de instruire individuală privind securitatea şi sănătatea în muncă este
considerată valabilă pentru perioada prevăzută la art. 96, aliniatul (2) din HG 1425/2006,
modificată şi completată cu HG 955/2010 – Norme metodologice de aplicare a prevederilor
legii securităţii şi sănătăţii în muncă.
Art. 6
(1) Instruirea periodică se va face suplimentar celei programate în următoarele cazuri:
– când un lucrător a lipsit peste 30 de zile lucrătoare;
– când au apărut modificări ale prevederilor de securitate sănătate în muncă privind
activităţi specifice ale locului de muncă şi/sau postului de lucru sau ale
instrucţiunilor proprii, inclusiv datorită evoluţiei riscurilor sau apariţiei de noi
riscuri în unitate;
– la reluarea activităţii după accident de muncă;
– la executarea unor lucrări speciale;
– la introducerea unui echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului
existent;
– la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
– la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.
(2) Durata instruirii periodice prevăzute la art. 6 din prezentele instrucţiuni proprii, a fost
stabilită pentru o durată de 8 ore, în urma consultării cu lucrătorul desemnat din cadrul unităţii
precum şi cu serviciul extern de prevenire şi protecţie.

Administrator ,

SC ANDIPAN SRL BRASOV,

Popescu Alexandru
 Instrucţiuni proprii
pentru fabricarea produselor de morărit şi panificaţie

1. Prevederi generale
1.1. Conţinut
Art. 1
Prezentele instrucţiuni cuprind măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor
profesionale specifice lucrărilor de fabricare a produselor de morărit şi panificaţie.

1.2.Scop

Art. 2
Măsurile de prevenire cuprinse în prezentele instrucţiuni au ca scop diminuarea sau eliminarea
factorilor de risc existenţi în sistemul de muncă, proprii fiecărui element component al acestuia
(executant, sarcină de muncă, mijloace de producţie, mediu de muncă).

1.3. Domeniu de aplicare

Art. 3
Prezentele instrucţiuni se aplică tuturor salariaţilor care desfăşoară activităţi de fabricare a
produselor de morărit şi panificaţie.

1.4. Revizuirea instrucţiunilor

Art. 4
Prezentele instrucţiuni vor fi revizuite periodic şi modificate sau completate ori de câte ori este
necesar, ca urmare a schimbărilor de natură legislativă sau tehnică.

2. Prevederi comune

2.1. Selecţia personalului în vederea încadrării şi repartizării pe locuri de muncă

Art. 5
Angajarea şi repartizarea personalului la locurile de muncă, inclusiv examenele medicale
periodice şi instruirea pe linie de securitate şi sănătate în muncă, se vor face în conformitate cu
prevederile Instrucţiunilor Proprii Generale.
Art. 6
La încadrarea tinerilor pentru a efectua lucrări de morărit şi panificaţie se vor respecta
prevederile cuprinse în Codul muncii.
Art. 7Dotarea şi folosirea echipamentului de protecţie şi a echipamentului de lucru se vor face
conform H.G. nr. 1.048/2006 de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie şi
Instrucţiunilor proprii.

2.2. Exploatarea echipamentelor tehnice

Art. 8
Se interzice exploatarea echipamentelor tehnice necertificate din punctul de vedere al protecţiei
muncii.
Art. 9
Înainte de începerea lucrului operatorul va verifica existenţa şi buna funcţionare a:
 elementelor de comandă (pornire-oprire, schimbarea sensului mişcării şi semnalizare);
 aparatelor de măsură şi control;
 dispozitivelor de protecţie;
 apărătorilor de protecţie.
Art. 10
Înainte de începerea lucrului, electricianul va verifica următoarele:
 existenţa şi integritatea carcaselor contra electrocutării prin atingere directă şi a
sistemelor de închidere a acestora;
 starea de contact între bornele de legare la pământ şi conductorul de protecţie;
 modul de dispunere a cablurilor electrice ce alimentează echipamentul tehnic;
 continuitatea legăturii la centura de împământare.
Art. 11
Se interzice efectuarea de intervenţii la instalaţiile electrice ale echipamentelor tehnice de către
salariaţii care nu sunt autorizaţi în acest scop.
Art. 12
La întreruperea sursei de alimentare cu energie a echipamentelor tehnice, acestea vor fi
deconectate şi asigurate contra pornirii lor accidentale.
Art. 13
Se interzice efectuarea operaţiilor de întreţinere şi reparare a echipamentelor tehnice în timpul
funcţionării acestora.
Art. 14
Se interzice blocarea căilor de circulaţie şi acces la echipamentele tehnice cu diverse materiale,
subansamble, scule, dispozitive de protecţie.

2.3. Protecţia împotriva electrocutării

Art. 15
Pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare se vor respecta prevederile Instrucţiunilor
proprii generale de protecţie a muncii.

3. Activitatea de încărcare, descărcare, transport, manipulare şi depozitare a materiilor

prime şi a produselor finite

Art. 16
Conducerea unităţii economice trebuie să stabilească şi să asigure echipamentul tehnic necesar
executării operaţiilor de încărcare, descărcare, transport şi manipulare a materiilor prime şi
produselor finite.
Art. 17
La locurile de muncă unde salariatul intervine direct pentru manipularea manuală a sarcinilor se
vor lua măsuri organizatorice şi tehnice pentru a preveni eventuale afecţiuni ale spatelui.
Art. 18 Rampele destinate încărcării şi descărcării materiilor prime şi produselor finite
amplasate la o înălţime mai mare de 1,5 m trebuie să fie dotate cu balustrade de protecţie
demontabile, cu înălţimea minimă de 1 m.
Art. 19
Se interzice salariaţilor urcarea sau coborârea pe şi de pe rampele destinate încărcării şi
descărcării sarcinilor, prin alte locuri decât cele prevăzute cu scări.
Art. 20
Este interzisă utilizarea de către salariaţi a improvizaţiilor în locul scărilor, balustradelor şi
podeţelor special destinate efectuării operaţiilor de încărcare, descărcare, transport şi manipulare
a diverselor sarcini.
Art. 21
Se interzice transportul diverselor sarcini dacă salariatul care execută operaţia nu are asigurată
vizibilitatea în direcţia de deplasare.
Art. 22
În timpul încărcării, descărcării, transportului şi manipulării, încărcătura trebuie să prezinte
stabilitate.
Art. 23
Se interzice staţionarea sau circulaţia salariaţilor pe încărcătura mijloacelor de transport în
timpul încărcării, descărcării, transportului şi manipulării acesteia.
Art. 24
Se interzice transportul salariaţilor cu mijloace de transport care nu sunt amenajate în acest scop.
Art. 25
Manevrarea autovehiculelor la rampă pentru efectuarea operaţiilor de încărcare sau descărcare
trebuie dirijată de un salariat numit de conducătorul locului de muncă.
Art. 26
Sunt interzise intervenţiile salariaţilor încărcători-descărcători asupra mijlocului de transport
(conducerea acestuia, pornirea cu manivela, reparaţii sau întreţineri).
Art. 27
Manevrarea obloanelor mijloacelor de transport auto trebuie să se facă în poziţie laterală, sub
supraveghere.
Art. 28
Se interzice folosirea improvizaţiilor la sistemele de blocare a obloanelor şi uşilor mijloacelor de
transport în timpul operaţiilor de încărcare, descărcare şi transport al sarcinilor.

3.1. Exploatarea lopeţii mecanice

Art. 29
Este interzisă punerea în funcţiune a lopeţii mecanice înainte de a se face verificarea stării
tehnice a acesteia şi, în mod special, în cazurile:
 când sistemul de decuplare-cuplare a tobei nu a fost reglat astfel ca la mersul în sarcină
lopata să se oprească la o distanţă de cel puţin 0,3 m de dispozitivul de ghidare al cablului;
 când toate organele mobile nu sunt curăţate şi unse asigurând o funcţionare fără blocare
în special la ghidajele electromagnetului, pârghiile de ghidare, cuplajul tobelor şi rolelor.
Art. 30
Se interzice manipularea lopeţii mecanice de către un singur salariat.

Art. 31
Viteza de deplasare a lopeţii mecanice trebuie să fie de maximum 1 m/s.

3.2. Exploatarea elevatoarelor

Art. 32
Elevatorul va fi exploatat numai de salariaţii instruiţi în acest scop.
Art. 33
Înainte de punerea în funcţiune a elevatorului se va verifica starea tehnică a acestuia şi în mod
special:
 dacă sistemul de avertizare pentru pornire-oprire este în stare de funcţionare;
 dacă lanţul şi rotile dinţate nu prezintă defecţiuni;
 dacă barele orizontale sunt corect fixate pe lanţ;
 dacă podinele de lucru de la cele două zone de capăt au balustrade de protecţie.
Art. 34
În cazul în care la pornirea elevatorului apar deficienţe sau zgomote suspecte, se va opri
funcţionarea lui, luându-se măsuri de remediere.
Este interzisă atât încărcarea elevatorului peste sarcina maximă admisă afişată, cât şi folosirea
lui în alte scopuri.
Art. 35
Se interzice părăsirea elevatorului în timpul funcţionării de către salariaţii care-l deservesc.
Art. 37
Se interzice staţionarea salariaţilor sub elevator şi intervenţiile acestora în timpul funcţionării
lui.
Art. 38
Elevatorul va fi folosit numai la transportul materialelor pentru care a fost destinat.
Art. 39
Preluarea sarcinilor (a sacilor) se va face numai de pe platforma amenajată în acest scop.
Art. 40
Se interzice introducerea mâinilor între partea inferioară a sacilor şi bara orizontală a
elevatorului.
Art. 41
Depanarea elevatorului se va face numai după golirea acestuia.
Art. 42
Când elevatorul deserveşte mai multe niveluri se vor bloca gurile de acces la nivelurile unde nu
se lucrează.

3.3. Exploatarea toboganului

Art. 43
Toboganul va fi folosit numai pentru transportul materialelor, astfel ambalate încât să nu se
deplaseze în exteriorul planului înclinat.
Art. 44
Se interzice urcarea sau coborârea salariaţilor pe jgheabul toboganului.
Art. 45
Se interzice bascularea simultană de la acelaşi nivel sau de la niveluri diferite a doi sau mai
mulţi saci pe jgheabul toboganului.

Art. 46
Se vor asigura sisteme corespunzătoare de semnalizare între gura de încărcare şi descărcare a
toboganului.
Art. 47
În cazul blocării sacilor pe tobogan se va anunţa conducătorul locului de muncă pentru a stabili
procedeul nepericulos de intervenţie.
Art. 48
În zona gurilor de încărcare-descărcare a toboganului se vor asigura măsurile corespunzătoare
de prevenire a accidentelor (capace şi balustrade de protecţie, praguri opritoare etc.).

3.4. Spălarea navetelor

Art. 49
Spălarea navetelor se va face în spaţii special amenajate în acest scop, prevăzute cu instalaţii
corespunzătoare.
Art. 50
În dreptul bazinelor de spălare a navetelor se vor monta grătare de lemn.
Art. 51
Înainte de folosirea instalaţiilor mecanice de spălare a navetelor se va verifica starea tehnică a
acestora şi, în mod deosebit, a apărătorilor de protecţie la organele de maşini în mişcare şi de
prevenire a accidentelor prin electrocutare.
Art. 52
Se interzice deversarea detergenţilor şi a săpunului pe pardoselile din încăperile de spălare a
navetelor.

3.5. Ambalarea produselor finite

3.5.1. Ambalarea în navete, pungi, saci, folie şi cutii

Art. 53
Se interzice:
 folosirea navetelor deteriorate;
 încărcarea cu produse a navetelor peste marginile acestora;
 manevrarea bruscă a stivei de navete;
 manevrarea simultană a două stive de navete;
 manevrarea stivelor de navete mai înalte decât înălţimea cea mai mică a traseului;
 smulgerea navetelor din stivă;
 urcarea salariaţilor pe stivele de navete.
Art. 54
Se interzice lucrul la mese de ambalat care nu prezintă stabilitate şi nu au blaturile geluite şi
netede.
Art. 55
Maşinile de ambalat şi însăcuit se vor verifica din punct de vedere tehnic înainte de pornire şi, în
mod special, în ceea ce priveşte existenta şi funcţionalitatea dispozitivelor de protecţie.

Art. 56
Operaţiile de ambalare vor fi efectuate numai de personal instruit, care să cunoască procedeele
corecte de lucru şi să fie dotat cu scule şi dispozitive de lucru corespunzătoare.
Art. 57
Se interzice fumatul şi lucrul cu flacăra deschisă în încăperile în care se face ambalarea şi
depozitarea.
Art. 58
Depozitarea ambalajelor şi a produselor ambalate se va face în condiţii de stabilitate şi în
locurile destinate acestui scop.
Art. 59
În spatiile de lucru se vor asigura instalaţii corespunzătoare de iluminat şi ventilaţie.

6. Activitatea de pregătire a materiilor prime din sectorul panificaţiei şi produse făinoase

Art. 60
În spatiile de lucru în care se efectuează operaţiile de cernere şi pregătire pentru fabricaţie a
făinii se va asigura funcţionalitatea corespunzătoare a instalaţiilor electrice prevăzute de
proiectantul de specialitate.
Art. 61
Manipularea sacilor în zona stivelor pentru alimentarea cernătorului (ex.: la scoaterea sacilor din
stive) se va face astfel încât să se asigure stabilitatea acestora şi prevenirea accidentelor.
Art. 62
Curăţarea sitei şi magneţilor de impurităţi trebuie să se facă numai după oprirea din funcţiune a
cernătorului şi blocarea împotriva pornirii necomandate.
Art. 63
Pentru eliminarea degajărilor de praf de făină se va asigura funcţionarea la parametrii proiectaţi
a instalaţiilor de ventilaţie şi etanşeitatea tubulaturii.
Art. 64
La partea superioară a timocului de faină se va asigura un sistem ermetic de închidere, iar la
partea inferioară un dispozitiv reglabil de închidere – deschidere.
Art. 65
În timpul funcţionării instalaţiei pentru pregătirea suspensiei de drojdie în emulsionatorul de
drojdie se interzice reglarea agitatorului, amestecarea manuală a suspensiei de drojdie sau
curăţarea pereţilor bazinului.
Art. 66
Se interzice folosirea instalaţiilor de măcinat (la morile de măcinat) care nu sunt prevăzute cu
magneţi de reţinere a corpurilor metalice din materialul care introduce în acestea.
Art. 67
La toate maşinile de măcinat se va asigura stabilitatea acestora în locurile unde sunt amplasate.
Art. 68
Se interzice aşezarea sau presarea cu mâna a materialelor introduse în maşinile de măcinat şi de
prelucrat produse alimentare. Se vor folosi dispozitivele speciale în acest scop.

6.1. Activitatea de pregătire a produselor de panificaţie

Art. 69
Introducerea materiilor prime şi a materialelor in cuvele de pregătire şi preparare a produselor se
va face numai după oprirea din funcţiune a instalaţiilor.
Art. 70
Verificarea consistenţei aluatului se va face numai în zona de ieşire a braţului fărâmătorului din
cuvă.
Art. 71
Punerea în funcţiune a fărâmătorului de aluat se face numai după fixarea sigură a căruciorului
cuvei în batiul malaxorului.
Art. 72
Se interzice folosirea cuvelor defecte sau cu excentricitate mai mare de 0,5%.
Art. 73
Manipularea cuvelor de aluat se va face numai prin împingere, cu excepţia cazurilor când se
extrag din dispozitivul de fixare de la malaxor.
Art. 74
Înainte de folosirea răsturnătorului mecanic de cuve se va verifica starea tehnică a acestuia şi, în
mod special, centrarea cuvei în dispozitivul de prindere al răsturnătorului.
Art. 75
Se interzic circulaţia şi staţionarea în raza de acţiune a răsturnătorului mecanic de cuve.
Art. 76
La încărcarea cuvei nu se va depăşi sarcina maximă admisă la răsturnare prevăzută în cartea
tehnică.
Art. 77
Urcarea salariaţilor pe buncărul de aluat în vederea curăţării cuvei este interzisă.
Art. 78
Nu se vor folosi cuve care nu se fixează corect şi sigur la platforma sau care nu au gabaritul
corespunzător platformei ridicătorului-răsturnător.
Art. 79
La apariţia unor vibraţii în timpul folosirii ridicătorului-răsturnător de cuve acesta se va opri din
funcţiune până la remedierea defecţiunilor.
Art. 80
Punerea în funcţiune a ridicătorului-răsturnător de cuve se face numai după verificarea stării lui
tehnice şi, în mod special, a funcţionalităţii limitatoarelor de cursă, dispozitivului de fixare a
cuvei, mecanismului de ridicare, sistemelor de ghidare a platformei, stării cablurilor de
acţionare, mecanismelor de siguranţa şi blocare etc.
Art. 81
Se interzice folosirea ridicătorului-răsturnător de cuve în alte scopuri decât cele pentru care este
destinat.
Art. 82
În spatiile de lucru în care se face prelucrarea aluatului se vor folosi sisteme corespunzătoare de
iluminat şi ventilaţie.

Art. 83
Maşinile de divizat aluat vor fi asigurate cu dispozitivele corespunzătoare de protecţie în raza de
acţiune a cuţitelor de divizat.
Art. 84
La punerea în funcţiune a maşinii de modelat se va asigura stabilitatea acesteia în zona de
amplasare, funcţionarea corectă a valţurilor dispozitivului de laminare şi a benzilor
transportoare.
Art. 85
Se interzice orice fel de intervenţie la valţurile dispozitivului de laminare în timpul funcţionării
acestora.
Art. 86
Alimentarea maşinii direct la valţurile de laminare este interzisă, acest lucru realizându-se numai
prin pâlnie, bandă sau gură de alimentare.
Art. 87
La terminarea programului de lucru se va curăţa în mod obligatoriu materialul prelucrat la
instalaţiile şi maşinile de divizat şi rotunjit, de rulat şi modelat, asigurându-se măsurile
împotriva pornirii accidentale în timpul acestei operaţii.
Art. 88
La cuptoarele de coacere a aluatului se va asigura funcţionalitatea hotelor de absorţie a aerului
cald.
Art. 89
Curăţarea canalelor de fum, a ţevilor din cuptor şi a cazanelor se va face numai cu sibarul de la
cos deschis şi dacă focul a fost stins cu cel puţin 6 ore înainte.
Art. 90
La operaţiunile de curăţare se vor folosi podine şi platforme regulamentare.
Art. 91
În sala focarelor este interzisă depozitarea oricăror materiale, scule de lucru etc.
Art. 92
Sistemul de iluminat al cuptoarelor va fi asigurat la tensiuni nepericuloase.
Art. 93
Se vor face verificări periodice ale sistemelor de încălzire a cuptoarelor, în scopul depistării şi
eliminării pericolului emanaţiilor de gaze.
Art. 94
Conductele de alimentare a cuptoarelor cu combustibil vor fi vopsite conform standardelor în
vigoare.
Art. 95
Pentru urmărirea funcţionării cuptoarelor în condiţii nepericuloase, se va asigura aparatura de
măsură şi control necesară, verificată la termenele scadente.
Art. 96
Dispozitivele de închidere şi deschidere a combustibilului de pe conductele de alimentare vor fi
prevăzute cu indicatoare fixe care nu se pot şterge şi care să arate printr-o săgeată sensul de
reglare.
Art. 97
Periodic se va verifica atât etanşarea conductelor de gaze în zonele de îmbinare, cât şi
integritatea acestora.
Art. 98
Ţevile din focare vor fi curăţate ori de câte ori de cate ori este nevoie.
Art. 99
La deschiderea uşii camerei de coacere salariatul va sta în zona laterală pentru a evita jetul de
abur.
Art. 100
Pentru accesul şi efectuarea de lucrări la partea superioara a cuptoarelor se vor folosi platforme
şi scări regulamentare.
Art. 101
Orice defecţiune apărută în timpul funcţionării cuptorului va fi remediată de personal calificat şi
instruit în acest sens.
Art. 102
Înainte de punerea în funcţiune a cuptoarelor se va face verificarea tehnică a acestora şi, în mod
deosebit, a funcţionalităţii dispozitivelor de protecţie.
Art. 103
Se interzice intrarea în dospitor. Curăţarea acestuia se va face în zonele de capăt sau prin uşile
de vizitare.
Art. 104
Se interzice stropirea cu apă în interiorul cuptorului în timpul funcţionării acestuia.
Art. 105
Sistemul de uscare a produselor va fi amplasat în încăperi diferite de cele în care se face
frământarea şi modelarea acestora.
Art. 106
Rastelele fixe şi mobile pentru dospirea produselor vor fi menţinute în stare de curăţenie şi
stabilitate, iar înălţimea lor nu va fi mai mare de 1,8 m.
Art. 107
Cuţitul circular tăietor al maşinilor de tăiat pâine va fi prevăzut cu dispozitiv corespunzător de
protecţie.
Art. 108
Se interzice îndepărtarea sau reglarea dispozitivelor de protecţie în timpul funcţionarii maşinii
de tăiat pâine şi aranjarea pâinii pe banda transportoare după ce a ajuns sub placa de presare.
Art. 109
Sursa de căldura din încăperea unde funcţionează uscătorul de pâine va fi amplasată la înălţimea
de 1,8 m faţă de pardoseală.
Art. 110
Curăţarea zonei interioare a uscătorului trebuie să se facă după ce acesta s-a răcit complet, iar
electromotorul de antrenare a agentului de uscare a fost deconectat de la sursa de alimentare.

7. Activitatea de fabricare şi ambalare a produselor din paste făinoase

Art. 111
La exploatarea cernătoarelor, a frământătoarelor pentru paste făinoase şi a instalaţiilor de
preparare a emulsiei de ou se va verifica starea lor tehnică înainte de punerea în funcţiune şi, în
mod special, a dispozitivelor de protecţie.
Art. 112
La utilajele folosite pentru pastele făinoase se va verifica periodic etanşeitatea şi funcţionalitatea
instalaţiilor de ventilaţie la parametri normali.

Art. 113
La apariţia unor defecţiuni în timpul exploatării instalaţiilor, acestea vor fi oprite din funcţiune şi
se va anunţa conducătorul locului de muncă pentru a se lua măsuri corespunzătoare de
remediere.
Art. 114
Se interzice blocarea cu diferite materiale a căilor de circulaţie şi de acces din zonele de lucru
ale instalaţiilor şi utilajelor folosite.
Art. 115
Se va menţine în bună stare de funcţionare iluminatul locurilor de muncă.
Art. 116
Starea de curăţenie a pardoselilor din încăperile de lucru va fi asigurată permanent în timpul
programului de lucru, precum şi la terminarea schimbului.

EVALUAREA RISCURILOR ÎN
PANIFICAŢIE
 INTRODUCERE

Construcţia unui spaţiu european în care România doreşte să se integreze ca membru cu drepturi
depline, a condus la necesitatea armonizării legislaţiei în domeniu.
Legislativul român, prin obligaţiile şi răspunderile stabilite pentru angajatori, îi plasează pe aceştia în postura
de singurii răspunzători de securitatea şi sănătatea salariaţilor lor. Aceasta, deoarece demersurile ce trebuie
întreprinse pentru asigurarea condiţiilor minime de securitate şi sănătate în muncă impuse prin reglementările în
vigoare, necesită pe lângă un efort organizatoric şi un efort financiar susţinut.
Cunoaşterea şi evaluarea exactă a riscurilor profesionale la fiecare loc de muncă este principalul obiectiv al
muncii de prevenire a accidentelor şi bolilor profesionale.Activitatea umană,văzut ca un sistem, include noţiunea
de risc professional.
Funcţie de natura lor, riscurile activităţii umane pot afecta atât personalul direct implicat în cadrul sistemului,
cât şi persoanele neparticipante sau mediul înconjurător. Acest fapt conduce la necesitatea, ca la toate nivelurile
de participare a factorului uman, să se conştientizeze faptul că activitatea umană include pericole potenţiale
(factori de risc) ce se pot transforma în evenimente nedorite, ireversibile.
Riscurile profesionale întâlnite în practica sub formă de factori de risc se pot transforma în accidente de
muncă, îmbolnăviri profesionale sau catastrofe industriale, ca urmare a unei perturbări instantanee a procesului
de muncă datorate unei disfuncţionalităţi a sistemului.
De asemenea,prin expunerea la risc peste limitele de rezistenţă naturală a organismului uman se ajunge
la îmbolnăviri profesionale.
Accidentele de muncă sau îmbolnăvirile profesionale produc puternice traume fizice, psihice şi sociale
afectând viaţa de familie datorită suferinţelor produse. In egală măsură acestea afectează şi agentul economic.

REGLEMENTĂRI NAŢIONALE

Legea 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în

muncă
- Conform art. 7 alin. (1) , angajatorul are obligaţia să ia măsurile necesare pentru : asigurarea securităţii şi
protecţia sănătăţii lucrătorilor; prevenirea riscurilor profesionale; informarea şi instruirea lucrătorilor;asigurarea
cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi sănătăţii în muncă.
- Conform art. 12 lit. h) conducerea persoanei juridice este obligată să asigure informarea fiecărei persoane,
înaintea angajării în muncă, asupra riscurilor la care este expusă la locul de muncă, precum şi asupra măsurilor
de prevenire necesare.
H.G nr. 1425/2006 Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii 319/2006 :
- Conform art. 15 , conducătorul unităţii trebuie să evalueze riscurile pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor,
în vederea stabilirii măsurilor de prevenire, precum şi integrarea acestora în activităţile organizaţiei, la toate
nivelurile relevante.
- Conform art. 56 privind desfăşurarea activităţii lucrătorilor desemnaţi cu răspunderi specifice în domeniul
sănătăţii şi securităţii în muncă.

SCOPUL EVALUĂRII RISCURILOR

La toate locurile de muncă, angajatorul are obligaţia de a asigura starea de securitate şi de a proteja sănătatea
muncitorilor. Evaluarea riscurilor are drept obiectiv să permită angajatorului adoptarea măsurilor de prevenire /
protecţie adecvate, referitoare la:
- prevenirea riscurilor profesionale;
- formarea muncitorilor;
- informarea muncitorilor;
- implementarea unui sistem de management care să permită aplicarea efectivă a măsurilor necesare.
Dacă scopul de bază al evaluării riscurilor constă în prevenirea riscurilor profesionale, realizarea acestui
obiectiv nu este totdeauna posibilă. Atunci când nu este posibilă eliminarea riscurilor, acestea trebuie reduse, iar
riscul rezidual trebuie controlat.
Evaluarea riscurilor trebuie să fie structurată astfel încât să permită muncitorilor şi persoanelor care răspund
de protecţia muncii :
- să identifice pericolele existente şi să evalueze riscurile asociate acestor pericole, în vederea stabilirii măsurilor
destinate protejării sănătăţii şi asigurării securităţii muncitorilor, conform prescripţiilor legale;
- să evalueze riscurile în scopul selectării optime, în cunoştinţă de cauză, a echipamentelor, substanţelor
utilizate, precum şi amenajării şi organizării locurilor de muncă;
- să verifice dacă măsurile adoptate sunt adecvate;
- să stabilească atât priorităţile de acţiune, cât şi oportunitatea de a lua măsuri suplimentare, în urma analizării
concluziilor evaluării riscurilor;

- să confirme angajatorilor, autorităţilor competente, muncitorilor şi / sau reprezentanţilor acestora ca toţi factorii
relevanţi, legaţi de procesul de muncă, au fost luaţi în considerare;

- să vegheze ca măsurile de prevenire / protecţie considerate necesare şi adoptate în baza evaluării riscurilor, să
contribuie efectiv la ameliorarea stării de securitate şi sănătate în muncă.
Evaluarea riscurilor profesionale trebuie verificată când intervine o modificare susceptibilă să afecteze modul
de percepţie a riscurilor, când se introduc materiale sau echipamente noi sau când se schimbă modul de
organizare sau condiţiile de muncă.
Pe parcursul evaluării şi al aplicării măsurilor de securitate, este esenţial să se acorde o atenţie
special imposibilităţii de transfer a riscului, adică soluţiile adoptate să nu creeze probleme noi.

PRINCIPII ALE EVALUĂRII RISCURILOR

Evaluarea riscurilor reprezintă studiul sistematic al tuturor aspectelor procesului de muncă susceptibile
de a genera evenimente nedorite, al mijloacelor de eliminare a pericolelor şi al măsurilor de prevenire /
protecţie aplicabile pentru controlul acestor riscuri.
Evaluarea riscurilor trebuie să fie condusă de conducerea de vârf, care va consulta şi / sau implică direct toţi
factorii afectaţi / interesaţi : angajator, conducere la cel mai înalt nivel, muncitori şi reprezentanţii acestora.
Toate aceste părţi pot fi utile în diferitele stadii ale procesului.

Evaluarea riscurilor comportă următoarele etape:

- identificarea pericolelor;
- identificarea muncitorilor (alte persoane) care pot fi expuşi la aceste pericole;
- estimarea calitativă sau cantitativă a riscurilor;
- examinarea posibilităţilor de eliminare a riscurilor;
- aprecierea necesităţii de a stopa adoptarea altor măsuri vizând prevenirea sau reducerea riscurilor.
Evaluarea trebuie să acopere riscurile profesionale care sunt previzibile în mod raţional. Riscurile care
rezultă din activităţile cotidiene sunt considerate în mod normal ca fiind nesemnificative şi nu necesită o atenţie
deosebită, decât dacă activitatea profesională implică agravarea lor.
Evaluarea riscurilor trebuie să vizeze toate locurile de muncă. Acestea pot fi clasificate astfel: fixe;
evolutive;mobile.
Indiferent de natura locului de muncă,procesul de muncă poate:
- fie să se deruleze după o schemă permanentă, comportându-se ca o linie de producţie
- fie să se modifice sau să evolueze, ca în cazul unui şantier de construcţii.
Între cele două cazuri extreme pot exista numeroase situaţii intermediare, evaluarea riscurilor urmând să
ţină cont de diferitele tipuri de operare.
În ce priveşte locurile de muncă (birouri, ateliere) evaluarea riscurilor va ţine seama de condiţiile uzuale ; nu
va fi reiterata atunci când locurile de muncă sunt comparabile ; va lua în considerare necesitatea unei
evaluări revizuite sau diferite atunci când circumstanţele se schimbă (introducerea de echipamente sau tehnologii
noi).
La locurile de muncă în care circumstanţele şi condiţiile se modifică, evaluarea implica o abordare care
să faciliteze luarea în considerare a acestor schimbări. Riscurile pot fi evaluate de o manieră generală, astfel
încât principiile de eliminare şi control să rămână valabile, chiar dacă locul de muncă se modifică.
Evaluarea riscurilor nu va fi realizată exclusiv de angajator sau de reprezentanţii acestuia. Vor fi asociaţi şi
muncitorii sau reprezentanţii lor, care trebuie consultaţi în timpul procesului de evaluare şi informaţi cu privire la
concluziile obţinute şi măsurile preventive adoptate.
Se va ţine cont de prezenţa la locurile de muncă a muncitorilor altor întreprinderi sau a altor categorii
de personal, aceştia fiind expuşi riscurilor, dar este posibil ca ei să expună unor riscuri personalul permanent.
Angajatorii al căror personal execută lucrări în alte întreprinderi (montaj, întreţinere, service, etc.) trebuie să
vegheze la securitatea şi sănătatea personalului propriu, procedând la o evaluare a riscurilor care să ia în
- analiza riscurilor induse de diferitele sarcini de muncă;
- observarea modului de desfăşurare a proceselor de muncă pentru a se verifica conformitatea procedurilor
aplicate cu cele stabilite şi inexistenţa unor riscuri
suplimentare;
- analiza modurilor de operare, pentru evaluarea expunerii la pericol;
- analiza factorilor externi de influenţa (factorii meteo la lucrări efectuate în exterior);
- analiza factorilor psihologici, sociali şi fizici susceptibili să contribuie la starea de stres la locul de muncă,
precum şi interacţiunea acestora cu factorii organizaţionali şi de mediu;
- analiza dispoziţiilor adoptate pentru asigurarea condiţiilor de securitate, îndeosebi cu referire la existenţa
sistemelor de evaluare a riscurilor datorate tehnologiilor şi materialelor noi şi la actualizarea informaţiilor
privind riscurile.
Pentru anumite probleme complexe de securitate sau legate de evenimente nedorite caracterizate prin
probabilitate de producere mică, dar cu consecinţe grave, se recurge frecvent ca suport al deciziei la abordări
matematice ale evaluării riscurilor fiind vorba de un demers specializat. Selectarea modului de abordare a
procesului de evaluare depinde de următoarele elemente:
- natura locului de muncă (permanent sau temporar);
- tipul de proces (operaţii repetitive, procese variabile / evolutive, lucrări executate în baza unor comenzi);
- particularităţile sarcinii de muncă (sarcini repetitive, ocazionale, de tipul tratamentelor pe loturi de piese sau
sarcini cu risc major);
- complexitatea tehnică a locului de muncă.
 În anumite situaţii, o singură evaluare care acoperă toate riscurile existente într-un sistem, într-un loc de
muncă sau o activitate, poate fi suficientă. Se recomandă adoptarea unor abordări diferite în funcţie de
finalitatea analizei şi de informaţiile de care se dispune în faza analizei preliminare.
În practică, este deseori utilă conceperea procesului de evaluare ca un demers structurat pe etape
succesive,pornind de la punctele particulare cărora le sunt asociate riscurile detectate. Aceste etape pot fi descrise
după cum urmează:
a) evaluarea globală care constă în efectuarea unei distincţii nete între riscurile majore, pentru care măsurile de
securitate sunt cunoscute şi aplicate pe scară largă şi riscurile ce necesită o analiză detaliată ;
b) evaluarea riscurilor care impun o analiză amănunţită ; această etapă poate implica necesitatea recurgerii la
tehnici complexe de analiză, în funcţie de situaţia concretă.
Indiferent de abordarea adoptată, se recomandă consultarea şi implicarea tuturor persoanelor prezente la locul
de muncă, în scopul confirmării faptului că pericolele sunt identificate nu doar în baza principiilor
cunoaşterii pericolelor, ci şi în baza cunoaşterii condiţiilor de muncă şi a configuraţiilor consecinţelor nedorite
care nu au putut fi prevăzute a priori.
Atunci când evaluarea riscurilor profesionale este considerată necesară, modalitatea cea mai rapidă şi
eficientă de a cunoaşte situaţia reală existentă într-un sistem de muncă constă în elaborarea unor chestionare prin
care se urmăreşte obţinerea răspunsurilor de la angajaţii care lucrează efectiv la locurile de muncă analizate.
Executanţii cunosc cel mai bine sarcina de muncă în sine, posibilităţile de îmbunătăţire ale acesteia, din punct
de vedere tehnologic şi sub aspectul securităţii muncii. Este obligatoriu ca angajatorul să impună ca
persoanele însărcinate cu evaluarea riscurilor să consulte personalul angajat şi prestatorii de servicii.
Chiar dacă nu sunt consultaţi, executanţii trebuie să atragă atenţia asupra anumitor categorii de pericole
care, prin natura lor, sunt greu identificabile. Este vorba de probleme care pot fi generate din modul de
organizare a muncii, de metoda de lucru şi implicit de sarcina de muncă.
Evaluarea globală trebuie:
- să recenzeze, dacă este posibil, riscurile ce pot fi eliminate, chiar dacă acest obiectiv este deseori irealizabil, el
trebuie întotdeauna să reprezinte o prioritate;
- să analizeze riscurile care nu necesită acţiuni noi şi, ca urmare, fonduri suplimentare;
- să identifice riscurile în general cunoscute, pentru care măsurile de securitate sunt simplu de identificat şi
disponibile;
- să indice punctele pentru care se impune o evaluare completă, bazată pe tehnici mai complexe.
Dacă evaluarea globala este apreciată ca insuficientă, analiza suplimentară va include cel puţin
următoarele etape :
- identificarea tuturor pericolelor de la locul de muncă;
identificarea tuturor persoanelor ce pot fi expuse
pericolelor, inclusiv a grupelor de muncitori expuse
în mod special;
- eliminarea riscurilor ţinând cont de fiabilitatea măsurilor preventive efectiv aplicate;
- adoptarea deciziilor privind noile măsuri aplicabile în scopul eliminării şi / sau reducerii riscurilor, cu raportare
la codurile de bună practică;
- stabilirea priorităţilor vizând măsurile preventive luate în considerare.

ACŢIUNI ULTERIOARE PROCESULUI DE EVALUARE

Concluziile unei evaluări de riscuri profesionale ar trebui să

determine :
- dacă riscul este controlat în mod adecvat;
- care sunt opţiunile pentru reducerea riscurilor;
- priorităţile de acţiune;
- dacă pot fi adoptate măsuri destinate ameliorării nivelului de protecţie sanitară şi a securităţii muncitorilor;
- ce alte categorii de personal pot fi afectate de riscurile profesionale.
Controlul adecvat al riscurilor : modul în care riscurile identificate sunt controlate în cadrul unui sistem dat
poate fi evaluat prin prisma criteriilor menţionate şi prezentate anterior. Se poate aprecia ca, în cazuri extreme,
nici o recomandare / norma publicate nu este utilizată ca reper al evaluării, situaţie în care, evaluarea trebuie să
se bazeze pe aplicarea principiilor fundamentale de reducere a riscurilor profesionale, în scopul ameliorării
gradului de protecţie al muncitorilor.
Opţiunile pentru reducerea riscurilor : prima opţiune ce va fi analizată constă în eliminarea riscurilor.
Deşi aceasta trebuie avută totdeauna în vedere, din diferite considerente ea nu poate fi întotdeauna pusă în
practică. Pericolul şi riscul care rezultă pot fi asumate ca făcând parte integrantă din procesul de muncă.
Echipamentul tehnic, materialul sau o altă componentă care generează pericolul pot fi înlocuite.
Efectele prezumate ale înlocuirii vor permite adoptarea unei decizii privind oportunitatea acţiunii.
Când este posibila identificarea altor opţiuni (diferite sisteme de protecţie sau echipamente de protecţie pentru
muncitori) gradul de importanţa şi de eficienţă al acestora trebuie, de asemenea, evaluat muncitorii îşi pot
exprima opinia lor referitor la modul în care echipamentele de protecţie sunt dimensionate, dacă induc anumite
nivele de jenă la purtat sau dacă creează anumite riscuri suplimentare.
Priorităţile de acţiune
 Ierarhizarea şi aplicarea priorităţilor de acţiune sunt strâns corelate cu alte aspecte ale managementului
riscurilor. Ameliorarea nivelului de protecţie al muncitorilor : chiar dacă managementul riscurilor se realizează
conform prescripţiilor legale, este posibilă îmbunătăţirea suplimentară a securităţii şi sănătăţii în muncă.
Dacă, deexemplu, expunerea la zgomot este inferioară unei valori limită prestabilită, dar ea poate fi

redusă în continuare prin intermediul unor tehnici cunoscute şi aplicabile, se recomandă adoptarea măsurilor
necesare.
Alte categorii de personal ce pot fi afectate de riscuri identificate : uneori, concluziile unei evaluări a
riscurilor se referă la angajatorii unor întreprinderi prestatoare de servicii, care pot fi afectaţi de condiţiile
deosebite la locul de muncă în care îşi desfăşoară activitatea. Angajatorul trebuie să furnizeze
angajatorului întreprinderii prestatoare de servicii şi personalului acesteia, informaţii referitoare la : riscurile
specifice, măsurile de prevenire/ protecţie adoptate şi de protecţie ce trebuie utilizate.

PREZENTAREA METODEI DE EVALUARE

- identificarea principalilor factori de risc (vizibili şi previzibili), cauzaţi de disfuncţiile procesului de muncă, la
fiecare loc de muncă prin analiza în detaliu a activităţii la fiecare loc de muncă funcţie de cele patru elemente ale
sistemului de muncă;
- stabilirea consecinţelor acţiunii asupra victimei, inclusiv gravitatea lor;
- stabilirea probabilităţii de acţiune a factorilor de risc asupra executantului;
- atribuirea nivelului de risc funcţie de gravitatea şi probabilitatea consecinţelor factorilor de risc;
- cuantificarea şi ierarhizarea riscurilor.
Baza principiului de evaluare a riscurilor constă în luarea în considerare a doi parametri: probabilitatea de
manifestare a riscului (producerii accidentelor) şi gravitatea consecinţei maxime previzibile (principii incluse şi
în standardele europene).Pe plan mondial, ideea unor diagnoze a stării de securitate a muncii în unităţi este destul
de veche, dar nu s-a ajuns la alte instrumente de lucru operaţionale şi generalizabile, acceptându-se unanim
principiul de evaluare a riscurilor pe baza celor doi parametri: frecvenţa producerii accidentelor şi gravitatea
consecinţei maxime previzibile.

Etapele evaluării riscurilor

Evaluarea riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională implică 3 etape:

Etapa 1

Analiza sistematică a activităţilor stabilite în scopul identificării factorilor de risc dependenţi de cele
patru componente ale sistemului de muncă:
- mijloacele de producţie;
- mediul de muncă;
- sarcina de muncă;
- executant.
Mijloacele de producţie - totalitatea mijloacelor de muncă, echipamente tehnice - şi obiectele muncii - materii
prime, materiale, etc., care se utilizează în procesul de muncă.
Mediul de muncă - ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihologice în care unul sau mai mulţi
executanţi îşi realizează sarcina de muncă.
Sarcina de muncă - totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuat prin intermediul mijloacelor de producţie şi în
anumite condiţii de mediu de către executant, pentru desfăşurarea procesului de muncă.
Executant - omul implicat nemijlocit în
executarea unei sarcini de muncă.
Accidentele de muncă sunt evenimente aleatorii care apar la disfuncţia (abaterea de la normal) a celor patru
elemente ale procesului de muncă.
Producerea unui accident de muncă implica interacţiunea a cel puţin două cauze: una obiectivă şi alta subiectivă,
numai astfel putând avea loc impactul între victima şi agentul material care-i afectează organismul.
Analiza s-a făcut prin examinarea minuţioasă a activităţii desfăşurate de societate, ţinându-se seama de situaţia
existentă la data evaluării (dotare tehnică, gradul de încărcare a personalului existent, condiţii de mediu, sarcina
de muncă a personalului).

Etapa 2

Stabilirea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională la activităţile identificate, utilizând scala de

cotare a gravităţii şi probabilităţii de producere a unui accident de muncă sau îmbolnăvire profesională,
grila de evaluare a riscurilor şi scala de încadrare a nivelului de risc.
Scala de cotare a gravităţii consecinţelor se bazează pe criterii medicale de diagnostic clinic, funcţional şi de
evaluare a capacităţii de muncă. Gravitatea consecinţelor impactului asupra executantului se încadrează în şapte
clase de gravitate: neglijabil - consecinţe minore, incapacitate temporară de muncă de 3 până la 45 de zile, 45 -
180 zile, invaliditate gradul III, II, I şi deces. In evaluarea nivelului de risc se ia în considerare gravitatea
 maximă previzibilă.
Scala de probabilitate a producerii consecinţei maxime previzibile este asimilată după standardele
Uniunii Europene.
Clasa de probabilitate este de la 1 (consecinţe extrem de rare) până la 6 (foarte frecvente). În stabilirea
probabilităţii acţiunii riscului se ia în calcul numărul de persoane expuse, numărul de accidente şi îmbolnăviri
profesionale înregistrate într-o perioada determinată precum şi gradul de tehnicitate al locului de muncă

(activitate) evaluat.
Grila de evaluare a riscurilor reuneşte sub forma unei matrice cu 7 linii şi 6 coloane clasele de gravitate
şi probabilitate a producerii consecinţelor maxime previzibile.

Etapa 3

Stabilirea nivelului de risc global pentru fiecare activitate analizată, pe baza formulei de calcul prezentată
mai jos.
Nivelul de risc (Nr.) pe fiecare activitate analizată se calculează ca medie ponderată a nivelurilor de risc
pentru factorii de risc identificaţi.
Formula de calcul al nivelului de risc global este:

18

 riRi
Nr  i 1
18

 ri
i=1
unde:
- Nr: nivelul de risc global pe loc de muncă;
- ri: rangul factorului de risc i;
- Ri: nivelul de risc pentru factorul i;
- n: numărul factorilor de risc identificaţi la locul de muncă respectiv.
Nivelul de securitate ( Ns ) pe loc de muncă se identifică pe "scala de încadrare a nivelurilor de
risc/securitate" constituită pe principiul proporţionalităţii inverse între nivelurile de risc şi securitate.
Spre deosebire de alte metode, metoda utilizată are avantajul identificării tuturor riscurilor de
accidentare existente la locul de muncă, precum şi gravitatea acţiunii acestora asupra organismului, permiţând
ierarhizarea tuturor acţiunilor de prevenire a accidentelor sau îmbolnăvirilor profesionale prin luarea măsurilor de
evitare a fiecărui risc.
Rezultatele evaluărilor sunt cuprinse în fişele de evaluare a locurilor de muncă, documente centralizatoare
a factorilor de risc identificaţi şi cuantificaţi.
Se precizează că scala nivelului de risc este de la 1 la 7, nivelul 7 reprezentând un nivel critic la care
securitatea desfăşurării procesului este minimă. La această limită desfăşurarea procesului de muncă nu mai
poate avea loc,fiind echivalentă cu producerea accidentului/ îmbolnăvirii profesionale.
Se consideră ca risc acceptabil nivelul 3,5; peste această valoare se impun luarea de măsuri tehnice
şi organizatorice pentru reducerea acestuia.
Sunt prezentate în continuare: fişa de evaluare a locului de muncă, pentru activităţile ce implică posibilităţi
de accidentare, pentru care s-a determinat nivelul de risc şi fişa de măsuri propuse, în care, în funcţie de
ierarhizarea factorilor de risc, se propun principalele măsuri de diminuare a riscului de accidentare la locul de
muncă analizat. Indiferent că este vorba de un loc de muncă, un atelier sau o întreprindere, o asemenea
analiză permite ierarhizarea riscurilor în funcţie de dimensiunea lor şi alocarea eficientă a resurselor pentru
măsurile prioritare. Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat
şi cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaţiei dintre doi parametri: gravitatea şi frecvenţa consecinţei
maxime posibile asupra organismului uman.
Se obţin astfel niveluri de risc parţiale pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc global
pentru întregul sistem analizat (loc de muncă).
Nivelul de securitate pentru un loc de muncă este invers proporţional cu nivelul de risc.

3.3. Utilizatori potenţiali

Metoda poate fi utilizată atât în faza de concepţie şi proiectare a locurilor de muncă, cât şi în faza de
exploatare.
Aplicarea ei necesită însă echipe complexe formate din persoane specializate atât în securitatea muncii, cât şi
în tehnologia analizată (evaluatori + tehnologi).
În prima situaţie, metoda constituie un instrument util şi necesar pentru proiectanţi în vederea
integrării principiilor şi măsurilor de securitate a muncii în concepţia şi proiectarea sistemelor de muncă.
În faza de exploatare, metoda este utilă personalului de la compartimentele de protecţia muncii din
întreprinderi pentru îndeplinirea următoarelor atribuţii: analiza pe o bază ştiinţifică a stării de securitate a
muncii la fiecare loc de muncă şi fundamentarea riguroasă a programelor de prevenire.
 Lista de identificare a factorilor de risc este un formular care cuprinde, într-o formă uşor identificabilă
şi comprimată, principalele categorii de factori de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională, grupate după
criteriul elementului generator din cadrul sistemului de muncă (executant, sarcină de muncă, mijloace de
producţie şi mediu de muncă).
 Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman este un
instrument ajutător în aplicarea scalei de cotare a gravităţii consecinţelor. Ea cuprinde categoriile de leziuni şi
vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului uman, localizarea posibilă a consecinţelor în raport cu structura
anatomo- funcţională a organismului şi gravitatea minimă - maximă generică a consecinţei.
 Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc asupra organismului
uman este o grilă de clasificare a consecinţelor în clase de gravitate şi clase de probabilitate a producerii lor.
Partea din grilă referitoare la gravitatea consecinţelor se bazează pe criteriile medicale de diagnostic clinic,
funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii şi
Protecţiei Sociale.
În ceea ce priveşte clasele de probabilitate, în urma
experimentărilor s-a optat în forma finală a metodei pentru
adaptarea standardului Uniunii Europene, astfel încât în
locul intervalelor precizate de acesta s-au luat în
considerare următoarele: - clasa 1 de probabilitate: frecvenţa
evenimentului peste 10 ani;
- clasa 2: frecvenţă de producere - o dată la 5 10 ani;
- clasa 3: o dată la 2 5 ani;
- clasa 4: o dată la 1 2 ani;
- clasa 5: o dată la 1 an  1 lună;
- clasa 6: o dată la mai puţin de o lună.
 Grila de evaluare a riscurilor este de fapt transpunerea sub formă tabelară Liniile din tabel sunt
liniile claselor de gravitate din grafic, iar coloanele - coloanele claselor de probabilitate. Fiecare căsuţă
corespunde câte unui punct din grafic, de coordonatele g,p. Culorile diferite marchează secţiunile obţinute în
grafic prin trasarea
curbelor de nivel.
Cu ajutorul grilei se realizează exprimarea efectivă a riscurilor existente în sistemul analizat, sub forma
cuplului gravitate - frecvenţă de apariţie.
 Fişa de evaluare a locului de muncă este documentul centralizator al tuturor operaţiilor de identificare
şi
evaluare a riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională. Ca urmare, acest formular cuprinde:
- date de identificare a locului de muncă: unitatea, secţia (atelierul), locul de muncă;
- date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, funcţie;
- componentele generice ale sistemului de muncă;
- nominalizarea factorilor de risc identificaţi;
- explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificaţi (descriere, parametri şi
caracteristici funcţionale);
- consecinţa maximă previzibilă a acţiunii factorilor de risc;
- clasa de gravitate şi probabilitate previzionată;
- nivelul de risc.
 Fişa de măsuri propuse este un formular pentru centralizarea măsurilor de prevenire necesare de
aplicat, rezultate din evaluarea locului de muncă sub aspectul securităţii muncii.
ANEXA NR. 1

Firma SC ANDIPAN SRL-BRASOV FISA DE EVALUARE NUMAR DE PERSOANE EXPUSE : 47

A LOCULUI DE MUNCA DURATA EXPUNERII : 8 ore/zi

LOCUL DE MUNCĂ: Brutărie ECHIPA DE EVALUARE: Lucrator desemnat in domeniu SSM

Postul: Activitate de panificaţie

Clasa
Conse- Clasa
Forma concretă de manifestare de Nivel
Componenţa Factorii de risc cinţa de
a factorilor de risc (descriere, proba de
sistemului de identificaţi maximă gravita
parametri) bili- risc
muncă previzibilă te
tate
0 1 2 3 4 5 6
A. MIJLOACE 1. Factori de risc 1. Acţiunea mecanică a organelor de maşini aflate în mişcare: malaxor, cernător , etc. –
DE mecanic lovire, strivire degete, mână. ITM
PRODUCŢIE 1.1. Mişcări 4 2 3
3-45 zile
periculoase
1.2. Suprafeţe, 2. Suprafeţe ascuţite, tăietoare ale uneltelor de lucru: cuţit, gripcă, feliator , etc. – tăiere,
contururi înţepare membre superioare Inv. gr.III 4 2 3
periculoase
2. Factori de risc 3. Electrocutare prin atingere directă sau indirectă: EM electrice, tablouri electrice,
electric instalaţii electrice, etc. aflate sub tensiune. Deces 7 1 3

3. Factori de risc 4. Explozie, incendiu datorat scăpărilor de gaze sau lucrului cu foc deschis, etc. – arsuri,
intoxicaţie cu CO2, asfixiere. Deces 7 1 3
chimic
5. Emisii de gaze toxice rezultate în urma funcţionării continue a cuptorului alimentat cu ITM
4 2 3
gaz – intoxicaţie, etc. 3-45 zile
6. Lucrul cu substanţe chimice pentru curăţat şi dezinfectat – dermatite, alergii de contact ITM
3 3 3
cu substanţe chimice. 3-45 zile
4. Factori de risc 7. Atingerea suprafeţelor supraîncălzite ale cuptorului, sau ale produselor de panificaţie ITM
3 2 2
termic scoase din cuptor – ardere mâini 3-45 zile
B. MEDIUL DE 1. Factori de risc 8. Temperaturi ridicate în interiorul brutăriei în sezonul canicular – afecţiuni ale ITM
MUNCA fizic organismului (insuficienţe cardio respiratorii). 2 3 2
3-45 zile

9. Producerea de calamităţi naturale (cutremure, alunecări de teren, etc.). Deces 7 1 3

C. SARCINA DE 1. Conţinut 10. Dispunerea executării de operaţii care nu intră în sarcinile de serviciu: executarea de
MUNCĂ necorespunzător al reparaţii, intervenţii, reglaje la echipamente de muncă, instalaţie electrică, etc. Deces 7 1 3
sarcinii de muncă

11. Afecţiuni dorso - lombare datorită lucrului în poziţie ortostatică timp îndelungat ITM
3 2 2
3-45 zile
D. EXECUTANT 1. Acţiuni greşite 12. Executarea de intervenţii la echipamente de muncă (operaţie neprevăzută prin sarcina
de muncă) în vederea reparării sau deservirii acestora sau deplasări în alte locuri, fără Deces 7 1 3
atribuţii de serviciu.
13. Cădere de la acelaşi nivel (prin împiedicare, alunecare, dezechilibrare) pe suprafeţe ITM
umede, alunecoase), etc. – entorse, fracturi. 3 3 3
3-45 zile
14. Aşezarea necorespunzătoare a navetelor de pâine – căderea acestora şi lovire corp Neglija-
1 2 1
bile
2. Omisiuni 15. Omiterea respectării măsurilor de prevenire a incendiilor la locul de muncă.
Deces 7 1 3

16. Desfăşurarea activităţii într-o stare psiho-fiziologică necorespunzătoare.

Deces 7 1 3
17. Nerespectarea normelor de igienă personală şi de igienă în muncă – infectare organism. ITM
2 1 2
3-45 zile
18. Nerespectarea Regulamentului de Circulaţie pe Drumurile Publice în timpul deplasării
Deces 7 2 4
la/de la serviciu – accident de circulaţie

18

 riRi 1(11)  4(2  2)  12(3  3)  1(4 141

Nr  i 1
   4,7!!!!
18
30
 ri  4)
i 1 (4x4)+(3x3)+(2x2)+(1x1)
ANEXA NR. 2

FIŞĂ DE MĂSURI PROPUSE PENTRU PREVENIREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ

Nivel MĂSURA PROPUSĂ
Nr.
Locul de muncă / Factor de risc de Competenţe
crt. Nominalizarea măsurii Termene
risc /răspunderi
0 1 2 3 4 5
F18. Nerespectarea Regulamentului MO. Lucrătorii vor respecta Regulamentul de Circulaţie pe Drumurile Publice în timpul deplasării Executant Permanent
1 de Circulaţie pe Drumurile Publice – 4 la/de la serviciu, atât ca şoferi, cât şi ca pietoni.
accident de circulaţie
F1. Acţiunea mecanica a organelor MO. Se interzice orice reparaţie, curăţire a EM în timpul când acesta este în funcţiune. Executant Permanent
de maşini aflate în mişcare: malaxor, MT. Părţile mobile ale EM care pot conduce la accidentări trebuie prevăzute cu dispozitive de Cond. Permanent
etc. – lovire, strivire degete, mana. protecţie. societăţii
MT. Dispozitivele de protecţie ale EM trebuie să fie astfel fixate încât să nu poată fi îndepărtate. Executant Permanent
Îndepărtarea lor este permisă numai în vederea efectuării unor reparaţii şi numai după oprirea
2. 3
autoutilajului, iar la terminarea reparaţiei, acestea vor fi montate la loc.
MT. Se interzice înlăturarea sau anihilarea protectorilor şi a dispozitivelor de protecţie din Executant Permanent
dotarea EM.
MT. Este interzisă deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrară a dispozitivelor de securitate ale Executant Permanent
EM.
F2. Suprafeţe ascuţite, tăietoare ale MO. Instruirea periodică a personalului cu privire la modul de lucru cu echipamentele de muncă Executant Permanent
uneltelor de lucru: cuţit, gripcă, din dotare.
3. 3
feliator, etc. – tăiere, înţepare
membre superioare
4. F3. Electrocutare prin atingere MO. Este interzisă efectuarea oricăror improvizaţii la dispozitivele de alimentare cu energie Executant Permanent
directă sau indirectă: EM electrice, electrică, precum şi folosirea acelora care sunt necorespunzătoare.
tablouri electrice, instalaţii electrice, Cond. Când este
MO. Exploatarea, întreţinerea, reglarea, depanarea, repararea şi prima punere în funcţiune a
etc. aflate sub tensiune. 3 societăţii cazul
echipamentelor electrice trebuie făcută numai de personal calificat, instruit şi autorizat pentru aceste
operaţii la echipamentele respective.
Cond. Anual
MO. Periodic se vor executa măsurători PRAM privind verificarea rezistenţei prizelor de
societăţii
împământare şi a continuităţii conductorilor de protecţie.
5 F4. Explozie, incendiu datorat MT. Remedierea defecţiunilor, neetanşeităţilor la conductele de gaz se va realiza de către o Cond. Periodic
scăpărilor de gaze sau lucrului cu foc persoană special calificată. Societăţii
deschis, etc. – arsuri, intoxicaţie cu Executant Permanent
3 MO. Ventilarea încăperii 10 min. înainte de începerea lucrului.
CO2, asfixiere. Cond. Permanent
MT. Deşeurile, reziduurile şi ambalajele combustibile sau inflamabile se vor depozita la distanţe de societăţii
Executant Permanent
 siguranţă faţă de sursele de foc.
MT. Este interzisă păstrarea substanţelor chimice inflamabile în interiorul brutăriei, cu
excepţia locurilor anume prevăzute, ferite de surse de foc sau de încălzire.
6 F5. Emisii de gaze toxice rezultate MO. Ventilarea spaţiului de producţie cu 10 min. înainte de începerea lucrului. Executant Permanent
. în Cond. Periodic
3 MT. Realizarea verificărilor la instalaţia de gaz.
urma funcţionării continue a societăţii
cuptorului alimentat cu gaz –
7 intoxicaţie.
F6. Lucrul cu substanţe MO. Lucrătorii trebuie instruiţi asupra pericolelor pe care le prezintă activitatea cu substanţele Cond. Periodic
. chimice cu societăţii
pentru curaţat şi dezinfectat – care lucrează asupra propriei sănătăţi şi securităţi, precum şi asupra măsurilor de prevenire
dermatite, alergii de contact cu 3 stabilite şi măsurile de prim ajutor în cazul intoxicării cu substanţe nocive. Executant Permanent
substanţe chimice.
MO. Lucrătorii care lucrează cu substanţe de curăţat sau dezinfectante, vor purta obligatoriu
echipamentul individual de protecţie pe toată durata îndeplinirii sarcinii de muncă, în scopul
pentru care a fost acordat – mănuşi de protecţie rezistente la agenţi chimici.
8 F9. Producerea de calamităţi 3 MO. Angajaţii au obligaţia să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere Executant Permanent în
. naturale a unui perioadele în care
(inundaţii, cutremure, alunecări accident. Cond. există riscul producerii
de MO. Lucrătorii vor fi instruiţi asupra modului de acţiune în timpul producerii unei acestor calamităţi
societăţii
teren, etc.). calamităţi
naturale.
9 F10. Dispunerea executării de MO. Lucrătorul este obligat să refuze întemeiat executarea unei sarcini de serviciu dacă Executant Permanent
. operaţii care nu intră în sarcinile aceasta l-ar
de serviciu: executarea de 3 pune în pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională. Conducerea Permanent
reparaţii, intervenţii, reglaje la societăţii
MO. Se interzice să se impună lucrătorului să execute operaţii care nu intră în sarcinile de
echipamente de muncă, etc.
serviciu,
10. F12. Executarea de intervenţii sau care
MO. contravin întreţinerea,
Exploatarea, normelor dereglarea,
securitatedepanarea,
a muncii. repararea şi punerea în funcţiune a Conducerea Permanent
la echipamente de muncă echipamentelor electrice trebuie făcută numai de personal calificat, instruit şi autorizat societăţii
(operaţie pentru
neprevăzută prin sarcina de muncă) executarea acestor operaţii la echipamentele respective. Executant Permanent
3
în vederea reparării sau deservirii MO. Se interzice orice intervenţie la EM, în vederea exploatării, reglării, reparării, dacă
acestora sau deplasări în alte aceste operaţii nu reprezintă sarcină de serviciu, salariatul trebuind să desfăşoare numai
locuri, fără atribuţii de serviciu. activităţi pentru care este calificat, autorizat şi instruit. Executant Permanent
MO. Accesul persoanelor în zona locurilor de muncă cu pericol temporar sau permanent,
11. F13. Cădere de la acelaşi nivel în afara
MT. sarcinilorşide
Suprafeţele muncă,
căile este interzis.
de circulaţie pentru persoane vor fi nealunecoase, curate, eliberate de Executant Permanent
(prin 2 orice
împiedicare de materiale depozitate obstacol. Executant Permanent
pe căi de acces, alunecare pe MO. Orice urmă de apă, grăsime, etc, va fi ştearsă imediat.
 suprafeţe umede, alunecoase, etc.)

12. F15. Omiterea respectării MT. Se interzice folosirea EM neomologate sau cu defecţiuni sau improvizaţii. Cond. Permanent
măsurilor MO. Pe timpul cât arzătorul este pornit, se va supraveghea să nu se stingă flacăra şi să societăţii
de prevenire a incendiilor la locul producă acumulări de gaze ce pot determina explozii ;MT. Remedierea defecţiunilor, Executant Permanent
3
de neetanşeităţilor, se va Executant
muncă. realiza de către o persoana special calificată Cond. societăţii Permanent
MO. Instruirea lucrătorilor asupra modului de prevenire şi stingere a incendiilor Periodic
13. F16. Desfăşurarea activităţii MO. Se interzice desfăşurarea activităţii de către salariaţi aflaţi într-o stare psiho- Conducerea Permanent
într-o stare psiho-fiziologică fiziologică necorespunzătoare, bolnavi, sub influenţa băuturilor alcoolice, a stresului sau a societăţii
necorespunzătoare. 3 căror stare fizică şi
mentală este necorespunzătoare. Executant Permanent
MO. Este interzis lucrătorilor să introducă sau să consume băuturi alcoolice sau substanţe
14. F7. Atingerea interzise,
MO. Este în incintaa unităţii.
interzis se atinge părţile supraîncălzite ale cuptorului, sau ale produselor de Executant Permanent
suprafeţelor panificaţie
2
supraîncălzite ale cuptorului, sau atunci când sunt scoase din cuptor, etc. Executant Permanent
ale produselor de panificaţie MO. Folosirea obligatorie, pe toată durata îndeplinirii sarcinii de muncă, în scopul pentru care
15. scoase din cuptorridicate
F8. Temperaturi – ardereînmâini a fostVentilarea permanentă a spaţiului de producţie.
MO. Executant Permanent
interiorul 2 MO. Administrare de alimentaţie de protecţie conform prevederilor OUG 99/2000. Conducerea Permanent
brutăriei – afecţiuni ale societăţii
16. organismului
F11. Afecţiuni dorso- MO. Se vor acorda pauze de 10 min. la fiecare oră de lucru, pentru odihna lucrătorilor. Conducerea Permanent
lombare societăţii
2
datorită lucrului în MO. Lucrătorii nu vor ridica singuri greutăţi mari. Sacii cu făină vor fi manipulaţi de două Executant Permanent
poziţie ortostatică timp persoane.
17. îndelungat.
F17. Nerespectarea normelor de MO. Lucrătorul este obligat să utilizeze îmbrăcămintea de lucru din dotare curată, să utilizeze Executant Permanent
igienă personală şi de materialele igienico-sanitare puse la dispoziţie de angajator şi să desfăşoare activitatea
igienă în muncă – infectare 2 astfel încât să evite expunerea propriei persoane la pericole de îmbolnăvire. Conducerea Anual
organism. MO. Angajatorul trebuie să ia măsurile necesare pentru a asigura supravegherea medicală societăţii
adecvată. MO. Lucrătorul trebuie să respecte regulile de igienă corporală şi de igienă în Executant Permanent
18. 14. Aşezarea necorespunzătoare a muncă.
MO. Manipularea cu atenţie a navetelor pline. Executant Permanent
navetelor de pâine – căderea 1 MO. Nu se va aşeza în stivă un număr prea mare de navete pline, pentru evitarea răsturnării Executant Permanent
acestora şi lovire corp acestora.
 CONCLUZII :
Indiferent de metoda de evaluare utilizată angajatorul poate să-şi identifice punctele slabe si punctele tari din
unitate, îşi stabileşte măsuri tehnice, organizatorice si igienico-sanitare pentru evitarea
accidentelor de muncă si a bolilor profesionale.
 PLAN ANUAL AL CHELTUIELILOR
SPECIFICE ACTIVITATII SSM

1. Cheltuieli cu echipamentul individual de lucru RON

 Halate…………………………………………………1500
 Bonete…………………………………………………500
2. Cheltuieli cu echipamentul individual de protective
 Casti antizgomot………………………………………..600
 Masti adecvate……………………………………….....200
 Manusi………………………………………………….200
3. Cheltuieli cu materiale pentru instruire
 Pliante , diapozitive , afise……………………………...700
4. Cheltuieli cu material igienico-sanitare
 Manusi de unica folosinta………………………………200
 Unguent de protective…………………………………..150
 Perie unghii……………………………………………..120
 Sapun…………………………………………………...200
 Lavete sau prosoape…………………………………….200
5. Cheltuieli pentru implementarea masurilor de prevenire si protectie
in domeniul SSM , stabilite in urma evaluarii riscurilor specific...................3000

Intocmit

Aprobat ,

Administrator
 NORMATIV INTERN

DE ACORDARE A MATERIALELOR IGIENICO-SANITARE

În conformitate cu prevederile Legii nr.319/2006, art. 15, lucrătorilor li se vor distribui următoarele
MATERIALE IGIENICO-SANITARE după cum urmează: Acordarea materialelor igienico-sanitare

Nr. Materiale Durata

crt. Categoria de lucrători Igienico-sanitare (buc./lună)

1/3
Săpun 1/12
1
Personal administrativ Prosop

Săpun 1/1
Lavete , prosop 1/6
2 Personal lucrativ
Mănuşi de unică folosinţă --
Perie unghii 1/12
Unguent de protecţie* 1/3
Săpun 1/1
Lavete , prosop 1/6
3
Persoanal tehnic de intretinere Mănuşi de unică folosinţă --
Perie unghii 1/12
Unguent de protecţie 1/3
Săpun 1/1
Lavete , prosop. 1/6
Mănuşi de unică folosinţă --
4
Conducatori auto Perie unghii 1/12
Unguent de protecţie 1/3

NOTĂ: se vor acorda numai unguente de protecţie certificate de Unitatea de Certificare din
cadrul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, având aviz de fabricare şi comercializare.

- unguent de protecţie tip ÎNTREŢINERE;

- unguent de protecţie* tip C.P.d.p.

Intocmit

Aprobat

Abministrator
 MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENT

Primul ajutor în plăgi provocate de diferiţi agenţi.

Pentru tratarea locală a unei răni (plăgi) se vor întreprinde următoarele acţiuni:
1. Spălarea mâinilor şi asigurarea pe cât posibil a sterilizării instrumentelor necesare.

2. Oprirea hemoragiei cu ajutorul mijloacelor cunoscute – garou, comprese sterile – în funcţie de

intensitatea şi locul hemoragiei.

3. Controlul rănii.
Rănitul va fi dezbrăcat sau se va recurge la tăierea hainelor în zona rănii pentru a se putea
aprecia locul unde se află rana, întinderea şi aspectul ei.

4. Curăţirea rănii.
In rană pot rămâne deseori corpuri străine (pământ, nisip, bucăţele de stofă, cioburi) ce
trebuie înlăturate cu ajutorul unei pense sterile. Cea mai bună curăţire a plăgii se realizează
turnând pe rană apă oxigenată, soluţie 3%. În spuma ce se ridică, se antrenează majoritatea
corpilor străini ce se găsesc eventual în plagă.

5. Spălarea şi antiseptizarea rănii şi a zonei din jur.

O regulă esenţială în această acţiune este de a nu lucra dinspre zonele vecine, spre rană,
pentru a nu aduce microbii de pe pielea intactă în plagă. Rana se spală cu o soluţie de apă
oxigenată 3% sau soluţie de Rivanol 1‰. Spălarea se va face folosind o bucată de tifon sterilă.
După ce se spală rana, se trece la spălarea pielii din jur. Se face apoi o dezinfecţie a pielii, prin
badijonare cu tinctură de iod sau cu alcool.

Atenţie! Niciodată nu se dă cu tinctură de iod pe rană!

6. Executarea pansamentului.

Timpul I – Dacă avem la îndemână praf de sulfamidă sau Saprosan, se poate presăra pe plagă. In
lipsa lui este de preferat să nu punem nimic pe rană. În nici un caz nu vom pune ulei, jecozinc,
unguent sulfamidat sau alte grăsimi, deoarece acestea pot fi dăunătoare.
Timpul II – Aplicarea peste rană a câtorva comprese sterile, în aşa fel încât suprafaţa rănii să fie
complet acoperită. Dacă nu dispunem de comprese sterile putem folosi bucăţi de cârpă curată.
Timpul III – Peste compresele sterile punem un strat nu prea gros de vată.
Timpul IV – Executarea bandajării.
Un bandaj corect trebuie să respecte următoarele reguli:
– să fie făcut cu mişcări uşoare, fără a provoca dureri;
– să acopere în întregime şi uniform rana şi o zonă de cca. 15 cm în jurul ei;
– să nu aibă excesiv de multe straturi de faşă ;
– să nu fie prea strâns pentru a nu stânjeni circulaţia sângelui în sectorul respectiv
– să nu incomodeze rănitul. În cazul în care rana este mică, se poate recurge la câteva fâşii de
leucoplast care să menţină pansamentul.

Dacă plaga este mare, trebuie ca accidentatul să fie transportat pe targă până la locul
acordării unui tratament de specialitate.

Hemoragia şi hemostaza
Oprirea rapidă şi cu competenţă a unei hemoragii este una din acţiunile decisive care
trebuie executată de către cel care acordă primul ajutor.
Cel mai simplu mod de a face o hemostază provizorie este aplicarea unui pansament
compresiv.
Câteva comprese aplicate pe plagă, o bucată de vată şi un bandaj ceva mai strâns sunt
suficiente pentru a opri o sângerare medie.
Dacă hemoragia nu se opreşte, vom face imediat comprimarea vasului prin care curge
sângele. În hemoragia arterială, comprimarea se face într-un punct situat cât mai aproape de rană
şi mai sus, între rană şi inimă, deoarece trebuie oprită ieşirea sângelui care vine de la inimă prin
vasul deschis.
În hemoragiile venoase, comprimarea se face sub rană pentru a opri venirea sângelui de
la periferie către inimă.
Comprimarea vaselor se face mai bine în locurile în care ele sunt mai aproape de un plan
osos şi se poate face direct, cu degetul sau cu toată mâna, însă numai pentru o hemostază de
scurtă durată.

În cazul în care nu se poate menţine comprimat vasul un timp îndelungat, se recurge la

aplicarea garoului.
Garoul este un tub sau o bandă elastică de cauciuc.
La nevoie, el poate fi improvizat dintr-o cameră de bicicletă, o faşă, o bucată de pânză, o
curea sau orice altceva care poate fi răsucit şi strâns pe braţ sau pe picior. Garoul se strânge până
la oprirea hemoragiei.
Din acest moment, toată circulaţia sângelui, dincolo de garou, încetează, toate ţesuturile
situate în regiunea respectivă nemaiprimind oxigen şi nemaifiind hrănite.
Pentru aceste motive, menţinerea unui garou nu poate depăşi o oră, timp în care
accidentatul trebuie să ajungă la o unitate medicală.
Ori de câte ori se aplică un garou, trebuie să se noteze ora şi data la care a fost pus pentru
evitarea unor accidente grave din cauza lipsei de sânge din teritoriul de sub garou.
Dacă este necesar ca accidentatul să fie transportat un timp mai îndelungat, se slăbeşte
uşor garoul, pe perioade scurte de timp, pentru a împrospăta sângele din ţesuturile de sub garou.
Dintre hemoragiile exteriorizate, cea mai uşor de oprit este hemoragia nazală
(epistaxisul). Bolnavul trebuie aşezat pe un scaun, cu capul înclinat pe spate, sprijinit de spătar
şi departe de sobă sau de calorifer. I se va scoate cravata şi i se vor desface legăturile din jurul
abdomenului.
Dacă epistaxisul este mic, se opreşte spontan sau prin simpla apăsare a aripii nazale
respective. Această apăsare se poate face şi după ce, în prealabil, s-a introdus în nară un tampon
de vată îmbibat cu soluţie de apă oxigenată sau de antipirină.
 Nu trebuie să ne grăbim cu scoaterea tamponului. În acest mod putem opri sângerarea în
circa 5–10 minute.
Toţi ceilalţi bolnavi care prezintă hemoragii exteriorizate trebuie imediat culcaţi şi lăsaţi
liniştiţi.
Bolnavii la care se bănuie o hemoragie internă trebuie bine înveliţi, încălziţi cu sticle cu
apă caldă la mâini şi la picioare şi li se va da să bea ceaiuri dulci. Intervenţia medicului este strict
necesară.

Primul ajutor în fracturi, luxaţii, entorse

Fracturile sunt ruperi totale sau parţiale ale unui os, determinate de cauze accidentale. De cele
mai multe ori, se rup oasele lungi ale membrelor, fracturile apărând mult mai uşor atunci când
osul este bolnav, sau la bătrâni, la care oasele sunt rarefiate. Fracturile pot fi de mai multe feluri.
În funcţie de poziţia capetelor de fractură putem distinge:
fracturi fără deplasare, în care fragmentele osului rupt rămân pe loc,
fracturi cu deplasare, când capetele de fractură se îndepărtează unul de celălalt.

În funcţie de comunicarea focarului de fractură cu exteriorul putem distinge:

fracturi închise, în care pielea, în regiunea fracturii, rămâne intactă
fracturi deschise, la care ruptura osului se însoţeşte şi de o rană a pielii şi a muşchilor din
regiunea respectivă. În cazul fracturilor deschise, pericolul de infecţie este foarte mare dacă nu se
iau imediat măsuri de protecţie.
Uneori, fracturile deschise pot fi însoţite de o hemoragie externă, de astuparea unor vene
din jur (tromboză venoasă) sau de embolii grăsoase sau gazoase.
În funcţie de numărul de fragmente osoase rezultate din fractura se pot distinge:
fracturi simple, care au numai două fragmente osoase
fracturi cominutive, în care osul este fărâmat în mai multe fragmente.
O fractură cu aspect particular se poate întâlni mai ales la copiii mici, la care oasele sunt
mai flexibile – este vorba de aşa-numita fractură „în lemn verde".
Semnele după care putem recunoaşte o fractură se pot împărţi în două categorii: semne de
probabilitate şi semne de certitudine.
Semnele de probabilitate ale unei fracturi sunt:
– durerea locală care apare brusc, în momentul accidentului, este situată exact la locul
fracturii, se exagerează prin apăsarea focarului de fractură şi diminuează după imobilizarea
corectă;
– deformarea locală, care ţine de deplasarea fragmentelor din focarul de fractură şi poate
apare în lungul osului (încălecare) sau laterală (unghiulară);
– impotenţa funcţională (imposibilitatea folosirii membrului fracturat), care este totală, în
fracturile cu deplasare şi relativă, în fracturile fără deplasare sau în fracturile la un singur os, la
segmentele de membru compuse din două oase (antebraţ, gambă);
– echimoza (vânătaia) locală care apare mai târziu, a doua sau a treia zi de la accident.
Semnele de siguranţă ale unei fracturi sunt:
– mobilitatea anormală la nivelul focarului de fractură, în funcţie de axele osului
respectiv;
 – frecătura osoasă (zgomot caracteristic, de pârâitură, care apare la mişcarea sau lovirea
capetelor fracturate);
– lipsa de transmitere a mişcării la distanţă (mişcarea imprimată la unul din capetele
osului nu se transmite la celălalt capăt);
– întreruperea traiectului osos, care se poate pune în evidenţă doar la oasele care se
găsesc imediat sub piele.

Atenţie ! Nu se insistă prea mult la cercetarea semnelor de siguranţă ale unei fracturi deoarece
mobilizarea capetelor osoase poate provoca rănirea unor artere sau a unor nervi din vecinătate.

În fracturile deschise, în afara semnelor descrise mai sus, apare şi rana.

Diagnosticul unei fracturi se pune cu certitudine numai cu ajutorul examenului
radiologic.
De aceea, cea mai corectă atitudine în faţa unei fracturi sau a unei suspiciuni de fractură
este transportarea accidentatului la unitatea sanitară specializată, imediat după acordarea
primului ajutor.
Prima măsură pe care trebuie să o luăm în cadrul primului ajutor este verificarea atentă a
stării accidentatului şi căutarea unor alte leziuni existente. în cazul în care accidentatul are o
hemoragie puternică, se procedează de urgenţă la oprirea acesteia. în cazul unei fracturi închise,
se trece la imobilizarea şi transportul bolnavului.
În cazul unei fracturi deschise, membrul fracturat se va menţine în poziţia găsită, fără a
încerca punerea în poziţie normală a oaselor, pentru a nu agrava leziunile sau pentru a evita
infectarea plăgii.
Se face hemostaza.
Se face curăţirea rănii şi se aplică un pansament steril.
Se imobilizează fractura şi se transportă accidentatul.
Imobilizarea unei fracturi se face de cele mai multe ori provizoriu, cu mijloacele pe care
le găsim la îndemână.
Se pot folosi atele din orice material (lemn, metal, carton).

Pentru membrul superior: pentru claviculă se utilizează doi colaci de pânză răsuciţi şi
legaţi la spate; pentru braţ se utilizează 1–2 atele aplicate pe braţ şi apoi legarea braţului de
torace; pentru antebraţ se utilizează 1–2 atele aplicate pe antebraţul respectiv şi suspendarea
antebraţului, cu ajutorul unei feşi legate de gât.
Pentru membrul inferior: de obicei imobilizarea cuprinde în întregime membrul respectiv.
Pentru aceasta, în cazul în care avem 2 atele, acestea se aşează faţă în faţă, pe părţile laterale ale
piciorului, în cazul în care nu avem decât o atelă, o aşezăm pe partea laterală a piciorului şi
folosim, ca a doua atelă, celălalt picior, legând strâns picioarele accidentatului.
Se mai pot folosi: un cearşaf îndoit în formă de jgheab sau o pătură.

Pentru fixarea oricărui fel de atelă, trebuie să avem grijă ca aceasta să nu apese pe răni
sau să producă dureri accidentatului. în acest scop, orice obiect folosit drept atelă va trebui să fie
înfăşurat în faşă, în brâu sau în pânză.
Ca regulă generală, orice atelă bine aşezată trebuie să depăşească şi deasupra şi dedesubt
ambele articulaţii ale osului fracturat, imobilizându-le.
 Pentru orice accidentat suspect de o leziune a coloanei vertebrale se iau următoarele
măsuri:
– se urmăreşte menţinerea permanentă a coloanei vertebrale în linie dreaptă, capul fiind
ţinut ceva mai jos decât picioarele, atât în timpul ridicării cât şi al transportului sau al diferitelor
examene ce urmează să se facă;
– capul şi gâtul accidentatului se menţin într-o poziţie care să asigure permeabilitatea
căilor respiratorii superioare şi pentru aceasta îi va fi aplicat un guler cervical, orice accidentat
traumatizat fiind suspect de fractură a claviculei cervicale;
– dacă avem posibilităţi, putem folosi, la nevoie, oxigen; – imobilizarea unui accidentat cu
leziuni ale coloanei vertebrale se face pe un plan tare (uşă, scândură lată ş.a.), pe care bolnavul
este aşezat cu faţa în sus, între perne, ghemuri de haine sau saci cu nisip, pentru a evita
deplasările laterale. în acelaşi scop, accidentatul va fi legat pe deasupra cu feşi late.
Luxaţiile sunt poziţii vicioase ale oaselor care alcătuiesc o articulaţie şi se produc de
obicei în acelaşi mod ca şi fracturile.
De cele mai multe ori, luxaţia traumatică este însoţită de ruptura capsulei şi a
ligamentelor articulare.
Semnele caracteristice ale unei luxaţii sunt:
– durerea locală;
– deformarea regiunii respective, comparativ cu regiunea simetrică;
– limitarea mişcărilor ;
– atitudinea anormală a membrului luxat;
– scurtarea sau lungirea membrului lezat.
Primul ajutor trebuie să se rezume doar la imobilizarea provizorie şi, dacă este cazul, la
pansarea unei plăgi. Atenţie ! Nu vom încerca sub nici un motiv să „punem la loc" oasele luxate.
Această manevră trebuie făcută numai de un cadru medical de specialitate.
Entorsele. Sub denumirea de entorsă se înţelege ansamblul unor leziuni produse într-o
articulaţie ca urmare a unei mişcări forţate de torsiune. Uneori, se poate produce şi ruptura
ligamentelor.
Cauzele acestor accidente sunt aceleaşi ca la fracturi sau la luxaţii. Cele mai frecvente
sunt entorsele la nivelul extremităţilor (degete, pumni, glezne).
Semnele unei entorse sunt:
– durerea intensă ce apare imediat după traumatism;
– umflătura regiunii respective;
– imposibilitatea folosirii membrului lezat.
Primul ajutor în entorse cuprinde doar imobilizarea provizorie şi transportul
accidentatului la unitatea medico-sanitară cea mai apropiată.

MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTE

Operaţiunile implicate în procesul de producţie din industria de panificaţie expun

lucrătorii la diverse substanţe periculoase, cum ar fi pulberea provenită din făină şi din
alte ingrediente, dezinfectanţii şi produsele de curăţenie.

Această expunere, prin inhalare, prin absorbţie cutanată sau prin ingestie accidentală,
este un factor de risc pentru sănătatea lucrătorilor.
 Ce trebuie să facă angajatorii pentru a evalua riscurile pentru lucrători şi a
decide ce măsuri de prevenire sunt necesare?
1º Identificarea pericolelor şi evaluarea tipurilor de riscuri ce decurg din
operaţiile desfăşurate la locul lor de muncă;
2º Selectarea măsurilor de prevenire sau de control al riscului care trebuie
aplicate;
3º Examinarea periodică a acestor măsuri pentru a verifica dacă îşi menţin
eficienţa şi dacă nu au apărut alte riscuri.

CE MĂSURI SE POT LUA?

Acestea pot fi de protecţie colectivă, organizatorice sau echipament individual de
protecţie (EIP).

Cum sunt implementate măsurile de protecţie colectivă?

■ Dotarea cu mijloace tehnice speciale adaptate la echipamentul de muncă sau
la incintă (a se vedea exemplele 1 şi 2).

NOTĂ!
Atunci când se proiectează o incintă sau se achiziţionează un echipament,
angajatorul trebuie să se asigure că aspectele de securitate sunt complet
integrate.
Cum poate fi organizată munca astfel încât riscul să fie eliminat sau
redus?

■ De exemplu, prin adoptarea unor proceduri de lucru care reduc emisia de

pulbere în atmosferă, reducerea timpului de expunere a fiecărui lucrător,
îndepărtarea riscurilor din zonele de lucru şi depozitarea corectă a produselor
şi a materialelor.

Ce tip de echipament individual de protecţie (EIP) trebuie

utilizat?

■ În primul rând, trebuie să se aibă în vedere că EIP este întotdeauna o măsură

suplimentară. Cele mai bune soluţii sunt cele care optează pentru securitate integrată,
protecţie colectivă sau măsuri organizatorice.
■ Există diferite tipuri de EIP, cum ar fi măşti, mănuşi, ochelari, şorţuri şi cizme. Prin
consultarea fişelor cu date de securitate se determină care trebuie utilizat (a se vedea ultima
pagină).

Există vreun document care conţine informaţii despre substanţele utilizate?

■ Puteţi găsi informaţii detaliate despre unele produse în fişele cu date de securitate puse la
dispoziţie de furnizor. Informaţii folositoare puteţi găsi şi pe etichete.Citiţi-le cu atenţie!
Diverse operaţiuni din industria de panificaţie determină formarea norilor de praf. Praful de făină
constă dintr-o pulbere fină rezultată din măcinarea grâului şi a altor cereale la care aparatul respirator
este sensibil.

Alte ingrediente utilizate la fabricarea pâinii, cum ar fi ouăle şi laptele praf, enzimele, uleiurile şi
mirodeniile pot, de asemenea, să provoace iritaţii şi alergii. În plus, mediul de muncă poate să
determine şi formarea de gaze iritante.

PERICOLE PENTRU SĂNĂTATE

ASOCIATE MUNCII DIN BRUTĂRII
Pulberea de făină poate cauza:
■ Iritaţii grave ale ochilor, în funcţie de cât de aproape este lucrătorul de pulbere
Operaţiunile care prezintă cel mai mare risc sunt:
■ Cântărirea şi amestecarea
■ Întreţinerea/curăţarea echipamentului
Trebuie să evitaţi să vă frecaţi ochii cu mâinile contaminate
■ Iritarea nasului (rinită), care determină curgerea
nasului
Aceasta precede, în general, apariţia astmului.
Astmul poate apărea atunci când lucrătorul respiră
continuu pulbere de făină. Poate determina probleme de
respiraţie, atacuri de sufocare şi tensiuni în piept.
Lucrătorii alergici la pulberea de făină nu trebuie să fie repartizaţi în medii cu
praf.

Ochi iritat si ochi sanatos

 ASTM

ALTE RISCURI DETERMINATE DE CONTACTUL CU PRODUSE ŞI SUBTANŢE

Dermatită. Acestea cauzează înroşirea, băşicarea pielii, mâncărimi determinate de

contactul cu substanţele utilizate în timpul muncii.

Nu. De ce? Lucrătorul atinge ingredientele fără să poarte mănuşi

Da. De ce? Pielea mâinilor este sănătoasă. Lucrătorul poartă

mănuşi atunci când atinge ingredientele.

În brutării, dermatita este cauzată de contactul cu ingrediente lichide, cum ar fi uleiul

de măsline şi de manipularea făinii/aluatului, a zahărului, a mirodeniilor, a ierburilor şi a
condimentelor. Simptomele bolii includ înroşirea pielii, mâncărime, descuamare şi băşicare.
Mâinile şi antebraţele sunt, de obicei, zonele cele mai afectate.

ESTE IMPORTANT CA RISCUL SĂ FIE PREVENIT ŞI CONTROLAT. CUM?

exemplul 1 – absorbţie locală .

Nu. De ce? Lucrătorul nu goleşte sacul suficient de aproape de

malaxorul de aluat, provocând ridicarea prafului. Nu există absorbţie ataşată echipamentului
şi lucrătorul nu poartă nici măcar o mască de protecţie

Da. De ce? Lucrătorul goleşte sacul în apropierea malaxorul

de aluat, există absorbţie locală şi, în plus, lucrătorul poartă o mască de protecţie.

exemplul 2 – adoptarea procedurilor de lucru corecte

Nu. De ce? Un exemplu de practică greşită--se creează mult praf

pentru că sacul este manipulat incorect.
 Da. De ce? S-a optat pentru curăţarea prin aspirare.

Care sunt metodele de prevenire recomandate pentru curăţenie?

■ Nu utilizaţi aer comprimat
■ Nu utilizaţi perii şi mături
■ Utilizaţi aspiratoare industriale de mare eficienţă pentru curăţenie
■ Ori de câte ori este posibil, utilizaţi scafe pentru a transfera făina şi alte
ingrediente pudră, în loc să le deşertaţi direct din pungi
■ Întotdeauna purtaţi o mască de protecţie a respiraţiei în cazul operaţiilor
rapide care produc praf

Alte măsuri de prevenire recomandate

■ Manipulaţi cu atenţie făina şi ingredientele pudră
■ Minimizaţi utilizarea pulberii de făină

RECEPŢIA PRODUSELOR CHIMICE

Recepţia este prima etapă de manipulare a produselor chimice.

La recepţionarea unui produs trebuie:

■ Să se identifice, să se înregistreze şi să se controleze livrarea acestuia;
■ Să se verifice starea ambalajului (pentru depistarea oricăror deteriorări sau
lipsa etichetelor);
■ Să se verifice informaţiile de pe etichetă;
■ Să se verifice fişa cu date de securitate furnizată odată cu produsul.

Toate recipientele pentru substanţe şi preparate periculoase trebuie să fie

etichetate corespunzător.
Etichetele trebuie să fie lizibile şi să conţină următoarele informaţii:
■ Numele produsului;
■ Identificarea fabricantului;
■ Importatorul sau distribuitorul;
■ Avertizări de risc;
 ■ Avertizări de securitate;
■ Pictograme şi simboluri ale pericolelor.
CUM SE CITEŞTE O ETICHETĂ?
IDENTIFICAREA PERICOLELOR (în conformitate cu Anexa II a Directivei
67/548/CEE a Consiliului)

CARE SUNT SIMBOLURILE UTILIZATE PE ETICHETE?

În Europa, pericolele sunt identificate în conformitate cu Anexa II a Directivei 67/548/CEE
a Consiliului.
Simbolurile înseamnă următoarele:
Foarte inflamabil (F) şi Extrem de inflamabil (F+)
Toxic (T) şi Foarte toxic (T+), Corrosiv (C), Oxidant (O), Nociv (Xn), Irritant (Xi),Exploziv (E),
Periculos pentru mediu (N)
Sarcina Măsuri recomandate
 Sarcini Masuri recomandate

■ Plasarea absorbţiilor locale în punctele

Lucrul la malaxoarele de aluat
critice pentru limitarea prafului eliberat
■ Verificarea periodică a eficienţei
mecanismelor de absorbţie
■ Adoptarea procedurilor de lucru
sigure, cum ar fi golirea sacilor de făină
prin răsucirea de la gură spre fund şi
adăugarea ingredientelor aproape de
malaxor

■ Atunci când se foloseşte un malaxor, se

porneşte cu viteză mică până când sunt
Amestecarea ingredientelor înglobate toate ingredientele
■ Utilizarea sitelor pentru pudrarea făinii şi a
altor ingrediente pudră

■ Utilizarea aspiratoarelor în locul măturării

■ Utilizarea măştilor atunci când poate fi
eliberat praf în aer
Curăţenia
■ Utilizarea mănuşilor atunci când se
folosesc produse ce conţin substanţe
periculoase

Ce sunt fişele cu date de securitate?

Fişa cu date de securitate dă posibilitatea să se determine dacă agenţii chimici
periculoşi sunt prezenţi în produsele utilizate şi ajută la evaluarea riscurilor pentru sănătatea
şi securitatea lucrătorilor rezultate din utilizarea acestor agenţi.

Când se livrează o substanţă periculoasă sau chiar înainte de livrare, fiecare

producător, importator şi/sau distribuitor trebuie să trimită utilizatorului o fişă cu date de
securitate care conţine informaţiile necesare pentru protecţia sănătăţii oamenilor şi pentru
protecţia mediului.

Informaţiile conţinute în fişa cu date de securitate trebuie să fie scrise în limba oficială a
statului membru în care se află locul de muncă. În caz contrar, beneficiarul trebuie
să solicite aceasta producătorului sau furnizorului.
 Cerinte de igiena generale si specific
(1) Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care realizeaza productie primara si cei
asociati operatiunilor prevazute in anexa nr. 1 la prezentele reguli generale trebuie sa se
conformeze cu prevederile generale de igiena prevazute la cap. I din anexa nr. 1 la Reguli
generale pentru igiena produselor alimentare si cu orice alte cerinte specifice prevazute de
Hotararea Guvernului nr. 954/2005 privind aprobarea Regulilor specifice de igiena pentru
alimente de origine animala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 805 din 5
septembrie 2005, ce transpune Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului Uniunii
Europene nr. 853/2004/CE.
    (2) Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care realizeaza oricare dintre etapele de
productie, de procesare si de distributie de alimente dupa acele etape la care se aplica prevederile
alin. (1) trebuie sa se conformeze cu cerintele generale de igiena prevazute in anexa nr. 2 la
prezentele reguli generale si cu orice alte cerinte specifice prevazute de Hotararea Guvernului nr.
954/2005 ce transpune Regulamentul nr. 853/2004/CE.
    (3) Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa adopte, dupa caz, urmatoarele
masuri specifice de igiena:
    a) conformarea cu criteriile microbiologice pentru produse alimentare;
    b) proceduri necesare pentru a indeplini obiectivele prevazute de prezenta hotarare;
    c) conformarea cu cerintele privind controlul temperaturii pentru produse alimentare;
    d) mentinerea lantului de frig;
    e) prelevarea de probe si efectuarea de analize de laborator.
    (4) Criteriile, cerintele si obiectivele la care se refera alin. (3) trebuie adoptate in conformitate
cu cerintele Uniunii Europene. Metodele de prelevare de probe si de analiza asociate trebuie sa
fie stabilite in conformitate cu aceeasi procedura.
    (5) a) Atunci cand prezenta hotarare, Hotararea Guvernului nr. 954/2005 ce transpune
Regulamentul nr. 853/2004/CE, si masurile de implementare a acestora nu specifica metodele de
prelevare de probe si de analiza, operatorii cu activitate in domeniul alimentar pot utiliza metode
corespunzatoare prevazute de alte acte normative ale legislatiei nationale si comunitare ce
reglementeaza domeniul veterinar si pentru siguranta alimentelor sau, in absenta unor astfel de
metode, metode ce ofera rezultate echivalente cu cele obtinute utilizand metoda de referinta,
daca acestea sunt validate stiintific in conformitate cu regulile sau protocoalele recunoscute
international.
    b) Operatorii cu activitate in domeniul alimentar pot utiliza ghidurile prevazute la art. 7, 8 si 9
ca un ajutor pentru asigurarea conformitatii cu obligatiile ce rezulta pentru ei in baza prezentei
hotarari.
    Art. 5
    Analiza riscului si punctele critice de control - HACCP (Hazard Analysis and Critical Control
Point)
    (1) Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa puna in aplicare, sa implementeze
si sa mentina o procedura sau proceduri permanente bazate pe principiile HACCP.
    (2) Principiile HACCP la care se refera alin. (1) constau in urmatoarele:
    a) identificarea oricarui risc ce poate fi prevenit, eliminat sau redus la niveluri acceptabile;
    b) identificarea punctelor critice de control pentru etapa sau etapele in care controlul este
esential, pentru a se preveni ori a se elimina un risc sau pentru a-l reduce la niveluri acceptabile;
    c) stabilirea limitelor critice in punctele critice de control ce separa acceptabilul de
neacceptabil pentru prevenirea, eliminarea sau reducerea riscurilor identificate;
    d) stabilirea si implementarea de proceduri eficiente de monitorizare a punctelor critice de
control;
    e) stabilirea de actiuni corective, atunci cand monitorizarea indica faptul ca un punct critic de
control nu este sub control;
    f) stabilirea de proceduri ce trebuie sa fie efectuate in mod regulat pentru a se verifica daca
masurile enuntate la lit. a) - e) functioneaza eficient;
    g) stabilirea de documente si inregistrari proportional cu natura si marimea activitatii din
domeniul alimentar, pentru a se demonstra aplicarea eficienta a masurilor prevazute la lit. a) - f).
    (3) Cand este efectuata orice modificare a produsului, a procesului de productie sau a unei
etape a procesului de productie, operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa
revizuiasca procedura si sa-i aduca modificarile care se impun.
    (4) Prevederile alin. (1) se aplica numai operatorilor cu activitate in domeniul alimentar care
realizeaza orice etapa de productie, de procesare si de distributie de alimente dupa productia
primara, precum si acele operatiuni asociate, prevazute in anexa nr. 1.
    (5) Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie:
    a) sa furnizeze autoritatii competente documente care atesta indeplinirea prevederilor alin. (1),
in maniera in care acestea o solicita, tinand cont de natura si marimea activitatii in domeniul
alimentar;
    b) sa se asigure ca orice documente ce descriu proceduri elaborate in conformitate cu acest
articol sunt actualizate permanent;
    c) sa retina si sa pastreze, pentru o perioada corespunzatoare, orice alte documente si
inregistrari.
    (6) Autoritatea poate stabili masuri detaliate pentru implementarea acestui articol in
conformitate cu cerintele Uniunii Europene. Astfel de masuri pot facilita implementarea acestui
articol de catre anumiti operatori cu activitate in domeniul alimentar, in special a procedurilor de
utilizare ce sunt stabilite prin ghiduri pentru aplicarea principiilor HACCP, cu scopul de a se
conforma cu alin. (1). Astfel de masuri pot, de asemenea, sa specifice perioada in care operatorii
cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa retina si sa pastreze documente si inregistrari, in
conformitate cu alin. (4) lit. c).
    Art. 6
    Controale oficiale, inregistrari si aprobari
    (1) Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa coopereze cu autoritatile
competente, in conformitate cu legislatia nationala in vigoare.
    (2) Fiecare operator cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa notifice autoritatii sanitare
veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene si, respectiv, a municipiului Bucuresti, in
maniera in care aceasta o solicita, fiecare intreprindere aflata sub controlul sau ce efectueaza
oricare dintre etapele de productie, de procesare si de distributie de alimente, in scopul
inregistrarii fiecarei astfel de intreprinderi. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie
sa se asigure, de asemenea, ca autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor
judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti detine informatii actualizate cu privire la aceste
intreprinderi, inclusiv notificarea oricarei schimbari semnificative in activitatea acestora si
inchiderea oricarei intreprinderi existente.
    (3) Atunci cand este necesara autorizarea, operatorii cu activitate in domeniul alimentar
trebuie sa se asigure ca intreprinderile lor sunt aprobate de autoritatea sanitara veterinara si
pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti ca urmare a cel
putin unei inspectii efectuate la fata locului, aceasta autorizare fiind acordata:
    a) in baza legislatiei nationale, in afara celei ce nu transpune legislatie comunitara;
    b) in baza Hotararii Guvernului nr. 954/2005 ce transpune Regulamentul nr. 853/2004/CE; sau
    c) in baza unei decizii adoptate in conformitate cu cerintele Uniunii Europene.
    (4) Atunci cand este necesara autorizarea anumitor intreprinderi in baza legislatiei nationale,
asa cum este prevazut la alin. (3) lit. a), Autoritatea trebuie sa informeze Comisia Europeana si
statele membre asupra reglementarilor nationale aplicabile.
 Limite maxime admise pentru manipularea manuala a maselor (in kg)

Barbati Femei
Tip de manipulare Frecventa operatiilor Varsta (ani) Varsta (ani)
16-19 19-45 peste 45 16-19 19-45 peste 45
rar 35 55 50 13 15 13
Ridicare frecvent 25 30 25 9 10 9
foarte frecvent 20 25 20 8 9 8
rar 30 50 40 13 15 13
Purtare frecvent 20 30 25 9 10 9
foarte frecvent 15 20 15 8 10 8
rar 15 10
Tragere
frecvent 10 7
rar 16 11
Impingere
frecvent 11 7,5

NOTA:
-rar: sub 5% din durata schimbului;
-frecvent: intre 6 - 10% din durata schimbului;
-foarte frecvent: peste 10% din durata schimbului.
 Accidente de munca-extras din Legea nr.319/2006
Art. 30. - (1)In sensul prevederilor art. 5 lit. g), este, de asemenea, accident de munca:

a) accidentul suferit de persoane aflate in vizita in intreprindere si/sau unitate, cu permisiunea

angajatorului;

b) accidentul suferit de persoanele care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv
in cadrul unor activitati culturale, sportive, in tara sau in afara granitelor tarii, in timpul si din
cauza indeplinirii acestor sarcini;

c) accidentul survenit in cadrul activitatilor cultural-sportive organizate, in timpul si din cauza

indeplinirii acestor activitati;

d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa
pentru salvarea de vieti omenesti;

e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa
pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta avutul public si privat;

f) accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca se produce la sediul
persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, in calitate de angajator, ori in alt loc de munca
organizat de acestia, in timpul programului de munca, si nu se datoreaza culpei exclusive a
accidentatului;

g) accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul normal de la domiciliul
lucratorului la locul de munca organizat de angajator si invers;

h) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei
fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul, pentru indeplinirea unei sarcini de
munca;

i) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei
fizice la care este incadrata victima, ori de la orice alt loc de munca organizat de acestea, la o alta
persoana juridica sau fizica, pentru indeplinirea sarcinilor de munca, pe durata normala de
deplasare;

j) accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului, daca victima prelua sau preda uneltele de
lucru, locul de munca, utilajul ori materialele, daca schimba imbracamintea personala,
echipamentul individual de protectie sau orice alt echipament pus la dispozitie de angajator, daca
se afla in baie ori in spalator sau daca se deplasa de la locul de munca la iesirea din intreprindere
sau unitate si invers;
k) accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare, daca acesta a avut loc in locuri organizate
de angajator, precum si in timpul si pe traseul normal spre si de la aceste locuri;
l) accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane, delegati
pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu in afara granitelor tarii, pe durata si traseul prevazute
in documentul de deplasare;

m) accidentul suferit de personalul roman care efectueaza lucrari si servicii pe teritoriul altor tari,
in baza unor contracte, conventii sau in alte conditii prevazute de lege, incheiate de persoane
juridice romane cu parteneri straini, in timpul si din cauza indeplinirii indatoririlor de serviciu;

n) accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de calificare, recalificare sau perfectionare a
pregatirii profesionale, in timpul si din cauza efectuarii activitatilor aferente stagiului de practica;

o) accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna, viscol, cutremur,
inundatie, alunecari de teren, trasnet (electrocutare), daca victima se afla in timpul procesului de
munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu;

p) disparitia unei persoane, in conditiile unui accident de munca si in imprejurari care

indreptatesc presupunerea decesului acesteia;

q) accidentul suferit de o persoana aflata in indeplinirea atributiilor de serviciu, ca urmare a unei

agresiuni.

(2) In situatiile mentionate la alin. (1) lit. g), h), i) si I), deplasarea trebuie sa se faca fara abateri
nejustificate de la traseul normal si, de asemenea, transportul sa se faca in conditiile prevazute de
reglementarile de securitate si sanatate in munca sau de circulatie in vigoare.

Art. 31. - Accidentele de munca se clasifica, in raport cu urmarile produse si cu numarul

persoanelor accidentate, in:

a) accidente care produc incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice;

b) accidente care produc invaliditate;

c) accidente mortale;

d) accidente colective, cand sunt accidentate cel putin 3 persoane in acelasi timp si din aceeasi
cauza.

Art. 32. - (1)Inregistrarea accidentului de munca se face pe baza procesului-verbal de cercetare.

(2) Accidentul de munca inregistrat de angajator se raporteaza de catre acesta la inspectoratul

teritorial de munca, precum si la asigurator, potrivit legii.
 BAREM CONTINUT TRUSA SANITARA
ORDIN nr. 427 din 14 iunie 2002

Denumirea materialului Numărul de bucăţi

Cutie din material plastic, etanşă, cu colţuri rotunjite 1
Foarfece cu vârfuri boante 1
Garou 50 cm 1
Deschizător de gură din material plastic 1
Dispozitiv de respiraţie gură la gură 1
Pipă Guedel mărimea 4 1
Pipă Guedel mărimea 10 1
Mănuşi de examinare, pereche 4
Pahare de unică folosinţă 5
Batiste de hârtie cu soluţie dezinfectantă 10
Aţele din material plastic 2
Feşi din tifon mici 5 cm/4 m 5
Feşi din tifon mari 10 cm/5 m 3
Bandaj triunghiular l = 80 mm 2
Vată hidrofilă sterilă, pachet A 50 g 2
Ace de siguranţă 12
Leucoplast 5 cm/3 m 1
Leucoplast 2,5 cm/2,5 m 1
Alcool sanitar 200 ml 1
Comprese sterile 10 cm/8 cm x 10 buc. 10
Pansament individual 2 cm/6 cm 10
Pansament cu rivanol 6 cm/10 cm 5
Plasture 6 cm/50 cm 1
Creion 1
Caiet a 50 de pagini 1
Broşură cu instrucţiuni de prim ajutor 1
0
Rivanol soluţie 1 /00 , 200 ml 1
Apă oxigenată sau perogen 1
Alcool iodat 200 ml 1

COMPONENŢA

trusei sanitare folosite pentru acordarea primului ajutor medical, care se află în
dotarea posturilor fixe de prim ajutor fără cadre medicale din întreprinderi, instituţii
şi unităţi economice, şcoli, cabane turistice şi altele asemenea
1.1. Trusa sanitară se compune dintr-o cutie din material plastic, cu colţuri şi muchii
rotunjite, în care sunt depozitate instrumente şi materiale sanitare, medicamente şi
materiale diverse.
Anexa nr. 3 la ordin prevede conţinutul minim obligatoriu al trusei sanitare din dotarea
posturilor fixe de prim ajutor fără cadre medico-sanitare.
Opţional trusa sanitară poate conţine şi alte dispozitive medicale, cum ar fi: folie
termoizolantă, dispozitiv care
asigură soluţia de conservare a energiei corpului omenesc în situaţii grave.
1.2. Cutia trusei sanitare trebuie să fie rigidă, realizată din material plastic rezistent, cu
marginile şi colţurile rotunjite. Ea trebuie:
a) să asigure etanşeitatea corespunzătoare pentru protejarea conţinutului faţă de praf şi
umezeală printr-un sistem de închidere ferm;
b) să fie inscripţionată, vizibil de la o distanţă de minimum 5 m, cu denumirea produsului
şi a furnizorului sau,
după caz, a producătorului;
c) să permită vizualizarea conţinutului sau să aibă inscripţionată lista conţinutului;
d) să fie dimensionată şi compartimentată corespunzător, în vederea depozitării şi
asigurării integrităţii componentelor prevăzute în anexa nr. 3.
Calitatea materialelor sanitare, a instrumentelor şi a medicamentelor va fi verificată şi
certificată în conformitate
cu prevederile în vigoare privind evaluarea conformităţii de către organele abilitate ale
Ministerului Sănătăţii şi
Familiei.
 PROTOCOL

PRIVIND SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

Încheiat între : S.C ANDIPAN S.R.L , şi S.C ........Q INVEST...............................S.R.L

ocazia derulării contractului de prestări servicii nr…101…din data…….01-03-3013

Pe toată perioada derulării contractului de prestări servicii, angajatorii părţilor

contractante au următoarele obligaţii, in conformitate cu Legea securităţii şi sănătăţii în muncă
nr. 319/2006, CAP. III, SECŢIUNEA I, ART. 7(1):

a.) să coopereze în vederea implementării prevederilor privind securitatea,

sănătatea şi igiena în muncă, luând în considerare natura activităţilor;

b.) să-şi coordoneze acţiunile în vederea protecţiei lucrătorilor şi prevenirii

riscurilor profesionale, luând în considerare natura activităţilor;

c.) să se informeze reciproc despre riscurile profesionale;

d.) să informeze lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora despre riscurile

profesionale;

Lucrătorii S.C........ . Q INVEST................... S.R.L. Brasov sunt obligaţi să respecte

prevederile ART. 22 şi ART. 23 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006,
prevederile Regulamentului intern propriu şi prevederile Regulamentului intern al :

S.C . Q INVEST S.R.L. BRASOV pe toată perioada derulării contractului de prestări servicii
menţionat.

De asemenea în conformitate cu Normele Metodologice de aplicare a prevederilor Legii

securităţii în muncă nr. 319/2006, art. 15, pct. 27, lucrătorii desemnaţi/serviciile interne/
serviciile externe ale părţilor contractante vor colabora în vederea aplicării şi respectării tuturor
cerinţelor legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi se vor informa reciproc ori de
câte ori acestea sunt încălcate.

În situaţia în care încălcarea vreuneia dintre regulile enunţate a fost făcută din vina
exclusivă a lucrătorilor S.C……. Q INVEST ……………………….S.R.L. şi prin aceasta s-a
produs un accident de muncă, în conformitate cu Normele Metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securităţii în muncă nr. 319/2006, CAP. VII, SECŢIUNEA a 3-a art. 136,
acesta va fi înregistrat de către S.C……. Q INVEST S.R.L.

S.C Q INVEST S.R.L BRASOV S.C……ANDIPAN……...........S.R.L.

DIRECTOR DIRECTOR