PROIECT DE DIPLOMĂ

STUDIUL UNUI SISTEM DE EXTRACȚIE CU

ACȚIONARE HIDROSTATICĂ DE SUPRAFAȚĂ CU
PROIECTAREA MOTORULUI HIDRAULIC LINIAR

Conducător științific: Absolvent:

Conf. Dr. Ing. Ion Pană Matei Edward Ionuț
PLOIEȘTI
2020
 CONȚINUTUL PROIECTULUI

CAPITOLUL 1 - SISTEME DE EXTRACȚIE UTILIZATE ÎN EXPLOATĂRILE

DE PETROL

CAPITOLUL 2 - PROIECTAREA SISTEMULUI DE ACȚIONARE

CAPITOLUL 3- PROIECTAREA MOTORULUI HIDRAULIC DE SUPRAFAȚĂ

CAPITOLUL 4 - MODELAREA MOTORULUI HIDRAULIC LINIAR ÎN

PROGRAMUL INVENTOR

CAPITOLUL 5 - MODELAREA FUNCȚIONĂRII SISTEMULUI DE

EXTRACȚIE ÎN PROGRAMUL LMS AMESIM
 CAPITOLUL 1 - SISTEME DE EXTRACȚIE
UTILIZATE ÎN EXPLOATĂRILE DE PETROL
În acest capitol au fost prezentate tipurile de sisteme de extracție utilizate în
exploatarea petrolului.

.
În cazul meu, tipul de sistem de extracție din cele de mai sus fiind cel cu
piston.
 Sistemul de acționare hidrostatică de suprafață: constă intr-o pompă cu piston
care extrage țițeiul, aceasta fiind pozițonată la talpa sondei. Pompa este acționată
de la suprafață printr-o tijă. Tija pistonului este racordată la mai multe prăjini
înfiletate, acestea numindu-se garnitură de prăjini. Acționarea hidraulică se face cu
un cilindru hidraulic, prin intermediul uleiului.
 CAPITOLUL 2 - PROIECTAREA SISTEMULUI DE
ACȚIONARE
În acest capitol au fost prezentate fazele ciclului de pompare și alte elemente
componente ale sistemului de extracție studiat.

În funcție de datele cunoscute, debit sondă, adâncime sondă, presiunea din

strat, diametru tubbing, au fost alese prăjinile.
Au fost realizate calcule precum greutatea lichidului și a garniturii de prăjini,
volumul garniturii de prăjini pentru ca în final să putem determina raportul cursei
pistonului și totodată viteza acestuia. (5 curse duble per minut, 0.16 m/s).
 Tot în acest capitol au fost prezentate elementele folosite la realizarea
schemei de extracție în programul LMS AMESim. Elementele luate din biblioteca
programului, au fost prezentate, la unele arătând ce parametrii sunt necesari a fi
introduși pentru funcționarea lor, lucru ce a fost făcut în capitolul 5.

Componentele de culoare albastră

sunt componente hidraulice
(distribuitor, supapă, rezervor, pompă,
cele de culoare verde sunt componente
mecanice (motor electric, masă,
traductoare de semnale, iar cele cu roșu
sunt din categoria semnale și control.
Motorul hidraulic din imagine, este
unul special, construit din 3 componente
(2 camere, superioară și inferioară și un
element de legătură care are rol de
scurgere).
 CAPITOLUL 3- PROIECTAREA MOTORULUI HIDRAULIC DE SUPRAFAȚĂ

În principal, acest capitol constă în determinarea dimensiunilor tijei,

pistonului și a cilindrului hidraulic.
S-a ales materialul din care sunt fabricate componentele de mai sus
(42CrMo4) după care s-a calculat tensiunea admisibilă în funcție de limita de
curgere respectiv de rupere ale acestuia.
Ca să determinăm diametrul tijei, a fost necesar necesar să calculăm greutatea
totală la care este supusă tija.
Pentru determinarea diametrului pistonului, a trebuit să calculez înainte
randamentul volumic al pompei, în funcție de randamentul de cursă, randamentul
volumic de umplere și randamentul volumic de fund. După ce s-a determinat
randamentul volumic al pompei, am calculat aria pistonului. Cunoscând aria
pistonului, o egalăm cu π · r^2 și scoatem diametrul pistonului.
În funcție de valorile obținute ale tijei și pistonului, vom alege din gamele de
diametre recomandate, valoarea cea mai apropiată de cea obținută prin calcule.
Alți parametrii precum presiunea de suprafață inelară a pistonului, masa totală
a pistonului tijei și a lichidului au fost calculați în continuare pistonului pentru ca
aceștia să fie introduși în programul LMS AMESim.
 CAPITOLUL 4 - MODELAREA MOTORULUI HIDRAULIC LINIAR ÎN PROGRAMUL
INVENTOR

Acest capitol cuprinde pașii

parcurși pentru proiectarea
fiecărui element component ai
motorului hidraulic liniar de
suprafață. Partea superioară
În funcție de rezultatele
obținute la calculele din
capitolul anterior, au fost
modelate tija, pistonul,
cilindrul, capacele cilindrului
și alte elemente de susținere ai
ansamblului.
În finalul capitolului, am unit
toate componentele modelate
Partea inferioară
formând ansamblul motorului
hidraulic liniar.
 CAPITOLUL 5 - MODELAREA FUNCȚIONĂRII
SISTEMULUI DE EXTRACȚIE ÎN PROGRAMUL LMS
AMESIM
Modelarea numerică a sistemului este
aplicată în programul LMS Amesim.
Pentru fiecare componentă a sistemului
de acționare au fost atribuite toate
variabilele calculate în capitolele
anterioare.
Fiecare element a primit o valoare
rezultată din calculele anterioare cum ar
fi: diametrul tijei, diametru piston,
lungimea cilindrului, masa garniturii de
prăjini și a lichidului, presiunea
deschiderii supapei de siguranță, numărul
de stagii ale cursei pistonului (aspirație și
refulare), densitatea lichidului, etc.
Pentru a putea simula schema sistemului de extracție, trebuie să ne asigurăm ca sistemul
este complet funcțional și că valorile elementelor au fost introduse corect. Studiul va fi realizat
pe o durată de 10 secunde a sistemului de extracție.
După ce simularea a fost realizată cu succes, vom extrage câteva grafice pentru a putea
urmării funcționarea sistemului de extracție.
 Afișăm graficele următoare: presiunea în cilindrul pistonului, deplasarea
pistonului și presiunea în pompa de suprafață.
Se observă că presiunea în cilindrul
pistonului nu este una corectă, deoarece în
primele 5 secunde în cilindrul pistonului avem
presiune 0, iar după cele 5 secunde apar niște
fluctuații ale presiunii, ceea ce de multe ori,
duce la defectarea sistemulu de extracție.
De asemenea deplasarea pistonului din
partea de sus nu se realizează corespunzător,
datorită faptului că acesta la cursa de coborâre,
în loc să revină în poziția inițială de lucru, iși
continuă deplasarea sub poziția inițială de
început de cursă. Deplasarea de la capăt de
cursă este de 0,4 metri, deplasare care este
insuficientă pentru cilindrul nostru care are o
lungime de 2 metri.
Se observă o diferență de presiune la deplasările pistonului. Pentru ca funcționarea să
fie mai eficientă va trebui să echilibram sistemul astfel încât presiunea în pompă în timpul
funționării să fie constantă.
 Pentru a oferii sistemului analizat o funcționare corectă, am conectat în partea de
sus a motorului hidraulic un scripete acționat de o frânghie care la capătul acesteia
are legată o masă. Acestei mase, care practic reprezintă ocontragreutate, i s-a atribuit
o valoare egală cu jumătate din masa totală a pistonului, a tijei și sarcinii. De
asemenea un alt parametru atribuit masei este înclinarea acesteia la 90ᵒ.

După ce elementele au fost

conectate și stabiliți parametrii, se va
realiza o nouă simulare a sistemului de
extracție.
Se vor scoate din nou cele trei
grafice menționate anterior și se va face
o comparație a sistemului înainte de
echilibrarea cu o contragreutate și după.
 Se observă că după echilibrarea sistemului de extracție cu o contragreutate, presiunea în
cilindrul pistonului este stabilă. La începutul funcționării sistemului, în primele 5 secunde
presiunea este scăzută, după care creste și se menține constantă.
 Deplasarea pistonului după echilibrarea sistemului cu contragreutate este una
corectă, practic acum pistonul revine în poziția lui inițială iar deplasarea de la
capătul cursei este de 1 metru.
 Tot datorită echilibrării sistemului cu contragreutate, presiunea din pompa
hidraulică se stabilizează, rămanând constantă.
 CALCULUL PIERDERILOR DE LICHID DINTRE CĂMAȘĂ ȘI PISTON.

Pentru realizarea următorului calcul este important să luam în cosiderare cursa

garniturii de prăjini și presiunea din camerele pistonului. Vom schema de extracție,
înlocuind presiunea din pompa hidraulică cu o presiune egală cu 200 bar.
Toleranța dintre piston și cămașa
acestuia va fi de 0.09 milimetrii. Lungimea
de contact a pistonului este de 55 milimetrii.

După ce ne asigurăm că sistemul este

funcțional iar parametrii au fost introduși,
rulăm schema sistemului de exstracție și
afișăm graficul care ne indică valorile
pierderilor de lichid dintre piston și cămașa
acestuia.
 Se observă că pierderile de lichid dintre piston și cămașă oscilează datorită curselor de
urcare respectiv de coborâre ale pistonului.
CONCLUZII GENERALE
FINALE