COLEGIUL TEHNIC DE TRANSPORTURI I TELECOMUNICAII ION I.

C BRTIANU SATU MARE

POMPE DE ALIMENTARE CU COMBUSTIBIL

NDRUMTOR: ABSOLVENT: Prof.ing.Robotin Gheorghe Alexandru Dnu Cuceu

2012-2013
1

CUPRINS

1.0.Instalatia de alimentare la m.a.c....3 1.1.Rezervorul de combustibil. ..4 1.2.Pompa cu membrana ..6 1.3.Pompa cu piston .8 1.4.Pompa de injectie rotativa..11 1.5.Particularitatile instalatiei de alimentare common rail17 1.6.Service-Center Carburant (KSC) ..18 1.7.Railul .19 1.8.Norme de prevenire si stingere a incendiilor.21
2

2.Bibliografie 22

1.0.INSTALATIA DE ALIMENTARE LA M.A.C.

Elemente componente: rezervor de combustibil (1) filtru de combustibil preliminar (2) pompa de alimentare (3) filtre de combustibil (4) pompa de injectie (5) regulator de turatie (6) injectoare (7) conducte de inalta si joasa presiune

1.1.REZERVORUL DE COMBUSTIBIL
Asigura autonomie automobilului Executat din tabla de otel galvanizata in forma paralelipipedica Este compartimentat pentru atenuarea socurilor datorate miscarilor combustibilului Are o tubulatura de umplere prevazuta cu un capac cu supapa dubla (de suprapresiune, respectiv depresiune) Contine un sistem de masurare a cantitatii de combustibil La partea inferioara are un dop de golire a apei si impuritatilor depuse in timp

Filtre - Filtre de aer - Filtre de motorina - Filtru preliminar (decantor) - Filtre cu element filtrant Filtru decantor: Constructie: 1-pahar decantor 2-clopot de separare 3-camera de sedimentare Functionare: Principiul de functionare se bazeaza pe diferenta dintre densitatile apei si motorinei. Apa care are o densitate mai mare, in timpul scurgerii pe clopot, se separa, adunandu-se in pahar; Combustibilul curat iese prin tubul central .
5

Filtrul cu element filtrant: Elemente componente: A - admisie carburant B - retur carburant C - surub de aerisire D - robinet de scurgere E - microfiltru (30 ) Cele doua filtre au o constructie identica, primul datorita pozitiei fiind filtru brut, cel de-al doilea filtru fin
6

1.2.POMPA CU MEMBRANA
Avantaje: -simple -cost redus -durabilitate -debit refulat foarte mare -presiune mica Pompe cu roti dintate: -la motoare mari -necesita supape de supraplin -presiuni mai mari
7

Pompe cu piston: -presiune mai mare -debit refulat mare -folosite mai mult la m.a.c. cu pompe de injectie in linie
Constructie: tija 1 membrane 2 camera de egalizare 3 parghia de comanda 4 excentricul de pe arborele cu came 5 arc 6 parghie de actionare manuala 7 supapa de aspiratie 8 supapa de refulare 9

Mod de functionare: Membrana se deplaseaza in jos datorita excentricului (cursa de aspiratie) si apoi in sus datorita arcului (cursa de refulare) In cursa de aspiratie in camera supapelor se creeaza o depresiune care deschide supapa de aspiratie si o inchide pe cea de refulare (in pompa patrunde benzina) In cursa de refulare in camera supapelor se creeaza o suprapresiune care inchide supapa de aspiratie si o deschide pe cea de refulare (benzina este trimisa spre carburator)
8

1.3.POMPA CU PISTON Constructie: Corpul pompei Capacul pompei Suruburi de prindere Garnitura de etansare Pinion Roata condusa Arbore de antrenare Roata dintata de antrenare Supape de suprapresiune Mod de functionare: Arborele de antrenare primeste miscarea printr-un angrenaj si o transmite pinionullui pompei Pinionul angreneaza cu roata condusa si preiau in timpul miscarii intre dintii lor combustibil In momentul in care o pereche de dinti angreneaza din nou, expulzeaza cu presiune motorina spre conducta de refulare

Constructie: Corp pompa 1 Conducta aspiratie 2 Supapa de aspiratie 3 Filtru 4 Camera de aspiratie 5 Arcul pistonului 6 Piston 7 Tija 8 Supapa de refulare 9 Conducta spre filtru 10 Arbore cu came 11 Tachet cu rola 12 Arcul tachetului 13 Camera de refulare 14 Flansa de fixare pe pompa de injectie 15 Pompa de amorsare 16

10

Mod de functionare: Pistonul se deplaseaza sub actiunea arcului sau (cursa de aspiratie) si a excentricului arborelui cu came (cursa de refulare) In cursa de aspiratie in camera supapelor se creeaza o depresiune care deschide supapa de aspiratie si o inchide pe cea de refulare (in pompa patrunde motorina); in acelasi timp motorina din camera de refulare comprimata a doua oara este refulata spre filtru In cursa de refulare in camera supapelor se creeaza o suprapresiune care inchide supapa de aspiratie si o deschide pe cea de refulare (motorina este trimisa din camera de aspiratie in cea de refularer) Pompele de injecie pot fi: - Pomp de injecie n linie - Pomp de injecie rotativ - Pomp injector Elemente componente: Elemente comune: Corp pomp Arbore cu came cremalier Regulator de turaie -elemeni identici: Tachet cu rol i arc Buca elementului Pistona Buca de reglaj al debitului Supap de refulare cu arc i scaun

11

Avantajele pompei de injectie cu distribuitor: Un singur element de injectie pentru toti cilindri (debite si avansuri identice) Nu contine rulmenti, arcuri, roti dintate care sa lucreze sub presiune Numarul pieselor in miscare si gabaritul pompei raman aceleasi indiferent de numarul cilindrilor Lubrefierea organelor in miscare este asigurata de motorina din pompa Motorina este sub presiune in tot volumul pompei impiedicand patrunderea prafului
12

1.4.POMPA DE INJECIE ROTATIV Elemente componente: Supapa regulatoare de presiune Pompa de transfer Supapa de dozaj Distribuitorul hidraulic Arborele de antrenare Placa de antrenare Supapa de reglare a avansului Regulatorul centrifugal

13

Supapa regulatoare de presiune: Limiteaz presiunea motorinei din pomp Nu permite dezamorsarea pompei la oprirea motorului Permite amorsarea manual a pompei

Pompa de transfer: Crete presiunea motorinei ce circul prin pompa de injecie Supapa de dozaj: Regleaz debitul motorinei n funcie de turaia motorului Regulatorul centrifugal:
14

Regleaz debitul motorinei injectate n funcie de turaia motorului

15

Funcionare: Stator1 canal de admisie i canale de refulare Rotor i canale de admisie 1 canal de refulare Element de injectie: Inel cu i came 2 pistonase cu role

16

Injectorul (montaj): 1 Inel n form de tor pentru injector 2 Etanare din cupru 3 Inel n form de tor pentru conductele de presiune 4 Conducte de presiune 5 Guseu 6 urub flan de presiune 7 Discuri sferice 8 Piuli pentru conduct de presiune

17

Injectorul (construcie): Corp injector Racord de alimentare Arc injector Tija injector Pulverizator: Corp Ac -Sistem de reglaj al presiunii de injectie

1.5.PARTICULARITATILE INSTALATIEI DE ALIMENTARE COMMON RAIL

18

A-circuit de inalta presiune B-circuit de joasa presiune C-rezervor de combustibil D-sorb E-pompa de injectie F-Conducte de joasa presiune (retur) G-pompa de alimentare H-KSC I-Ventil limitator de presiune J-Rail K-Senzor de presiune Rail L-Conducta de inalta presiune M-Injector O-Senzor arbore cu came P-Senzor arbore cotit Q-Semnale de intrare R-Semnale de iesire

19

1.6.SERVICE-CENTER CARBURANT (KSC)

KSC, prelucrat pentru motoarele CR i montat la conducta de distribuie a aerului, include ntr-un singur modul funciile de pomp manual B, filtru prinicpal, aerisirea permanent i nclzirea filtrului. KSC este scos n cazul staionrilor prelungite. Pentru efectuarea reviziei KSC-ul este foarte accesibil din partea superioar. n cazul schimbrii filtrului are loc un retur automat al combustibilui din filtru n rezervor, pentru a se evita contactul combustibilului cu impuriti. Se utilizaz seturi de filtre care nu polueaz mediul i sunt complet reciclabile. Calitatea seturilor de filtre este conform sistemului CR. Toate conductele de carburant fixate pe motor sunt reutilizabile n stare de funcionare impecabil ca i conducte -PA, dotate cu conectoare tip techer uor de utilizat. ntre pompa de admisie a carburantului i KSC este prevzut un senzor al presiunii carburantului, pentru a supraveghea filtrul de carburant. Suprafaa de filtrare este cu aprox. 50% mai mare dect la modelele precedente de filtre. Elementul de filtrare este construit din material neferos i este reciclabil fr a duna mediului. Epuratorul preliminar se poate spla. Returul combustibilului de la pompa de presiune nalt nu este ctre rezervorul de carburant, ci ctre epuratorul preliminar KSC.

1.7.RAIL-UL
Acumulatorul de presiune nalt (Rail) are sarcina de a acumula combustibilul la presiune nalt. Astfel se urmrete limitarea variaiilor de presiune prin volumul de acumulare, ce pot aprea prin acionarea pompei i prin injecii.
20

Presiunea n rail este meninut la o valoare constant, chiar i la preluarea unei cantiti mai mari de combustibil. Astfel se asigur o presiune de injecie constant la deschiderea injectorului. n rail se afl o cantitate de combustibil de aprox. 30 cm3. ASupap de limitare a presiunii n dou trepte (DBV) B Senzor de presiune n rail B487 C -Conectare combustibil de la pompa de presiune nalt D -Clapet 0,9 mm presat (6x)

21

Senzor pentru rotaiile arborelui cotit B488 (3) Prin acest senzor (3) este determinat unghiul de rotire a arborelui cotit, valabil pentru momentul corect de acionare a injectorului fiecrui cilindru. Roata senzorului (A) de pa volant are 60 minus 2 dini (4) aflai la o distan de 6. Acest spaiu servete la determinarea poziiei unghiului 360 RAC al motorului i este subordonat unei anumite poziionri a cilindrului 1. Senzor rotire arbore cu came B499 (2) Arborele cu came se rotete de dou ori mai lent dect arborele cotit, iar poziia sa determin dac se gsete vreun piston n timpul de evacuare, respectiv n cel de compresiune. Roata dinat a segmenilor (B) la arborele cu came este denumit roat fazic. Aceasta are pentru fiecare cilindru un marcaj de faz E (6 marcaje i un marcaj de sincron 1). Marcajele de faze sunt dispuse pe roata dinat a segmenilor. Marcajul de sincron (1) reprezint un marcaj suplimentar i este poziionat chiar lng un marcaj de faz. Acesta servete la determinarea unghiului motorului n cadrul a 720.

22

1.8.NORME DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR

Se interzice depozitarea materialelor combustibile in apropierea surselor de incalzit , la o distanta de cel putin 2 m. Se interzice uscarea sau depozitarea materialelor combustibile pe sobe sau conductori electrici. Se v-a verifica permanent starea tehnica a instalatiei de alimentare a autovehicolelor si se vor efectua reglajele respective, pentru a nu exista scurgeri de combustibil. La executarea operatiilor de curatire cu produse combustibile (motorina, petrol etc.) a utilajelor sau a unor
23

piese componente ale acestora, se intrerupe alimentarea electrica si se inlatura orice sursa de foc deschis din incapere, asigurandu-se totodata si mijloacele necesare interventiei in caz de incendiu. Aprinderea lampii se face la cel putin 5 m fata de orice material combustibil se interzice folosirea lampii in incaperi in care se afla lichide combustibile, substante explozive sau gaze combustibile.

2.Bibliografie

1. Automobile. Constructie, intretinere si reparare Autori:Gheorghe Fratila, Mariana Fratila, Sterian Samoila Editura: Didactica si Pedagogica 2005

2. Diagnosticarea automobilului,
24

Autor:Stratulat M EdituraStiinta si TehnicaS.A, 1998 3. Automobile Sofer Mecanic auto Autor Gheorghe Fratila Editura: Didactica si Pedagogica 1992 4. Internet

25