Sunteți pe pagina 1din 15

1.

Activitatea în analiza echipamentului şi tehnologiei de reparaţie, reglare


a pompei de înalt presiune.
Pompa de injecţie are rolul de a debita combustibilul sub presiune înalt, în
cantitţi bine determinate şi într-o anumit ordine la injectoare, în funcţie de sarcina
motorului. Cele mai utilizate pompe sunt pompele de injecţie cu distribuitor rotativ
şi cele cu piston sertar.
Pompa de injecţie cu distribuitor rotativ (rotativ). Pompa de injecţie, rotativ
utilizat la automobilele echipate cu motoare cu aprindere prin scînteie

Fig.1. Pompa de injecţie rotativă


1- racord de intrare; 2- supapa de reglare; 3- pompa de transfer; 4- supapa de dozaj; 5- rotorul
distribuitorului; 6- pistoane; 7- capul hidrauic; 8- inelul cu came; 9- rolele galeţilor; 10 - racordurile de debitare;
11 - ţeava de retur; 12 - arborele de antrenare; 13 - regulatorul de turaţii; 14 – braţul; 15 - tija cu arc; 16 - arc;
17, 18 - pîrghie; 19 - dispozitivul de avans automat; 20 - corpul pompei; 21 - limitatorul de curs.

La alte pompe, se mai găseşte un termostat care reglează poziţia de ralanti


mărit, la rece.
Pompa de injecţie în linie (cu piston-sertar). Pompa cu piston-sertar (fig. 2),
folosită la automobile, are şase elemenţi de injecţie şi este antrenată de la comanda
mecanismului de distribuţie printr-un arbore intermediar. Pe corpul pompei de
injecţie se montează pompa de alimentare cu piston, antrenată de excentricul de pe
arborele cu came al acesteia.
Există pompe cu patru, opt sau mai mulţi elemenţi de injecţie, în funcţie de
numărul de cilindri ai motorului.
А

Fig. 2. Pompa de injecţie în linie cu piston-sertar; a - secţiune; b - vedere;


1 - corpul pompei; 2 - corpul regulatorului de turaţie; 3 - pîrghie acceleraţie; 4 - pîrghie oprire; 5 - pompă
alimentare; 6 - pompă amorsare: decantor; 8 - cuplaj pompă; 8a - dispozitiv calare; 9 - conductă alimentare
pompă; 10 - capac; 11 - conductă de înaltă presiune; 12 - şurub fixare element pompare; 13 - arbore cu came; 14 -
corp pompă; 15 - tija pistonului pompei de alimentare; 16- tachet cu rolă; 17 - şurub reglaj moment injecţie; 18 -
arcul elementului de pompare; 19 - cremalieră; 20 - bucşa (cilindrul) elementului de pompare; 21 - pistonaşul
elementului de pc 22 - bucşă; 23 - supape de refulare; 24 - locaş arc supapă de refulare; 25 - racordul conductei de
înaltă presiune; 26- cameră comună alimentare;elemente de pompare; 27 - capul pompei de injecţie.

Unele pompe de injecţie au regulator pneumatic sau vacuumatic pentru toate


regimurile, a cărui comandă este asigurată de depresiunea de la colectorul de
admisie, asigurînd o funcţionare mai precisă.
Există şi pompe cu regulator hidraulic.
Variaţia cantităţii de combustibil se face în mod automat de către regulatorul
de turaţie centrifugal 2, la o poziţie constantă a pedalei de acceleraţie, de la care se
comandă cremaliera 19 pentru mărirea sau micşorarea turaţiei motorului în funcţie
de sarcină.

2. Analiza metodelor moderne de reparaţie şi reglare a pompei de înaltă


presiune.

Dintre componente, uzurile cele mai importante sunt cele ale pompei de
injecţie şi injectoarelor, uzuri accentuate şi de impurităţile din combustibil.
La pompa de injecţie, pot fi uzuri ale: arborelui cu came, supapelor de
reglare, axelor şi rulmenţilor la regulator, supapei de dozaj, pompei de transfer şi
inelului cu came (de la pompa CA V).
Aceste uzuri nu sunt uniforme, datorită condiţiilor de lucru deosebite. Astfel,
uzura maximă la pistonul plonjor se manifestă în zona muchiei superioare a
canalului elicoidal, iar la cilindrul pistonului, în zona ferestrelor, în timp ce la
injector se uzează pulverizatorul pe suprafaţa de ghidare a acului, scaunul acului şi
orificiile de pulverizare; la supapa de refulare a pompei de injecţie, se uzează
scaunul şi contrascaunul.
Toate aceste uzuri duc la o funcţionare necorespunzătoare a motorului, la
scăderea puterii şi la consum exagerat de combustibil.
Repararea pompei de injecţie şi injectoarelor se execută în ateliere
specializate prin: demontare, spălare, control, sortarea pieselor, repararea sau
înlocuirea celor uzate, reasamblarea, reglarea şi încercarea lor.
Spălarea se face la exterior cu solvent alcalin la 80...90°C; se clăteşte cu apă
şi se usucă.
Piesele se supun apoi controlului cu lupa pentru aspect exterior, se măsoară
şi se sortează pe grupe de dimensiuni.
Orice piesă fisurată, deformată, cu urme de coroziune sau uzură excesivă se
rebutează.
Piesele de mare precizie (pistonul plonjor cu cilindrul, supapele de refulare,
acul şi corpul pulverizatorului) se repară prin trei metode: sortare şi reîmpere-
chere, în trepte de reparaţie şi prin acoperire (chimică sau electrolitică).
- Metoda sortării şi reîmperecherii se execută prin reîmperecherea directă a
pieselor conjugate sau prin: rectificare pentru refacerea formei geometrice
înlăturînd uzura, sortarea pieselor pe grupe dimensionale, reîmperecherea şi
rodarea pieselor asamblate pentru refacerea jocurilor de montaj.
- Metoda treptelor de reparaţie se face înlocuind una din piesele conjugate: la
elementul de injecţie se înlocuieşte de obicei cilindrul care poate fi mai uşor
rectificat sau executat.
- Metoda acoperirii constă în cromarea electrolitică sau în nichelare chimică,
rectificare, împerechere şi rodare.
Piesele conjugate se rodează pe maşini speciale şi se verifică vizual pentru a
prezenta suprafeţe lucioase, fără rizuri, şi prin probe de etanşare.

3. Analiza echipamentului utilizat.


După reparare, pompa de injecţie şi injectoarele se supun reglării; injectoarele
se verifică şi se reglează pe dispozitivul amintit la paragraful întreţinerii.
Pompele de injecţie se supun verificării şi reglării pe standul special de
centicubare (fig. 3.) urmărind parametri:
1. începutul injecţiei la toate racordurile de pompare;

2. egalitatea debitelor la toate injectoarele;

3. debit maxim de combustibil (pompa rotativă CAV).

Fig. 3. Stand pentru centicubat pompe de injecţie:


1 - suport fixare pompe; 2 - sistem antrenare; 3 - turometru; 4 - conducte înaltă presiune; 5 -
injectoarele standului; 6 - eprubete gradate; 7 - manometru.
Pentru aceasta, pompa se montează pe suportul standului /(diferit pentru
pompa rotativă), se cuplează la sistemul de antrenare cu motor electric 2 (care
permite variaţia turaţiei, controlată cu turometrul 3), se racordează la conductele de
alimentare cu combustibil şi de înaltă presiune 4 pentru debitarea spre injectoarele
standului 5, care vor pulveriza motorina în eprubetele gradate 6. Verificarea
începutului injecţiei se face prin antrenarea manuală a pompei, urmărindu-se
momentul în care începe debitarea la fiecare element în parte şi citindu-se pe scala
gradată unghiul de rotire al arborelui cu came al pompei de injecţie. Valoarea
unghiului trebuie să fie de 60° pentru pompele cu şase elemenţi, sau 90° pentru
patru elemenţi, respectiv 45° pentru opt elemenţi.
Dacă combustibilul se injectează mai repede, unghiul corespunzător este
prea mic şi se micşorează cursa tachetului, iar dacă se injectează prea tîrziu,
unghiul este prea mare şi se măreşte cursa tachetului.
- Verificarea egalităţii debitului pentru toate injectoarele se face prin
poziţionarea cremalierei pompei de injecţie la debit maxim; pentru aceasta
se antrenează cu sistemul de transmisie, declanşînd mecanismul de
înregistrare a turaţiei şi a numărului de pulsaţii (specifice fiecărui tip de
pompă), urmărind ca debitul să fie egal în toate eprubetele standului.
În cazul existenţei diferenţelor între elemenţi, se golesc eprubetele, se
reglează prin tatonare, slăbind colierul şi rotind pistonaşul de la elementul în cauză.
Se repetă proba pînă ce se obţine debitul indicat.
De asemenea, se verifică momentul întreruperii debitării de combustibil şi a
debitului minim, la turaţii bine determinate, în funcţie de reglajele şi acţionarea
regulatorului de turaţie.
- La pompa rotativă, se verifică şi debitul maxim la diverse turaţii, indicate de
uzina constructoare, precum şi dispozitivul de avans automat şi presiunea pompei
de transfer.
Unele standuri de centicubare sunt prevăzute cu calculator şi ecran de afişare
numerică a parametrilor urmăriţi, prin compararea cu datele memorate, specifice
pentru diferitele pompe de injecţie.
După centicubare, pompa de injecţie se calează pe motor, respectînd unghiul
de avans la montare.
Calarea pompei de injecţie se face astfel:
- se aduce pistonul nr. 1 al motorului aproape de PMI - pe compresie (respec-
tînd partea din cursă ce reprezintă avansul la injecţie: de exemplu unghiul de
avans la motorul D 2156 HMN 8 este de 26 ± 1° RAC, ceea ce corespunde
dimensiunii de 22 mm din cursa pistonului);
- se roteşte arborele pompei de injecţie, pînă ce începe să debiteze motorină
elementul nr. 1;
- se montează pompa (centicubată pe stand) asamblînd şuruburile de fixare ale
flanşei ei pe capacul anterior al motorului, cuplînd pinionul de antrenare de
la comanda distribuţiei;
- se racordează conductele de înaltă presiune şi de alimentare cu motorină;
- se porneşte motorul, urmărind dacă funcţionarea este stabilă la diferite turaţii; la
nevoie se măreşte avansul (invers sensului de rotaţie) sau se reduce avansul prin
slăbirea şuruburilor de fixare şi rotirea parţială a pompei, după care se fixează din
nou; de remarcat faptul că dacă acest avans trebuie să fie în limite mai mari, se
schimbă poziţia pinionului de antrenare (un dinte reprezintă trei grade avans);
- după reglarea ralantiului şi funcţionarea corectă a motorului, se fixează capacul
pompei:
- urmează o probă de parcurs de 1-2 km, după care, dacă totul corespunde,
automobilul se dă în exploatare.
La pompa rotativă, calarea este asemănătoare, ţinînd cont de caracteristicile
şi unghiul de avans recomandate de marca automobilului.
Pompele de înaltă presiune, antrenate de curea dinţată, se calează după
semnele de pe curea.
La pompele injector se ţine cont, la calare, de avansul la injecţie pentru
fiecare cilindru în parte.
Normele de tehnică a securităţii muncii cer ca în atelierele de reparare a
instalaţiei de alimentare să se asigure o ventilare permanentă a gazelor, iar la
reglarea injectoarelor să se evite contactul cu jetul de motorină sub presiune.
După lucru, muncitorii se vor spăla bine şi vor folosi vaselină specială de
protecţie a epidermei de pe mîini.
Nu se vor consuma alimente, decît după o spălare riguroasă.
Normele PSI recomandă ca manipularea carburanţilor şi lubrifianţilor să se
facă în vase închise, ferite de flacără, asigurîndu-se o bună etanşare a tuturor
instalaţiilor.

4. Evidenţierea problemei ce apar în procesul de reparaţie şi reglare a


pompei de presiune înaltă.

INDICAŢII PRIVIND REPARAREA POMPELOR DE INJECŢIE


1. REPARAREA POMPELOR DE INJECŢIE

Procesul tehnologic de reparare a pompelor de injecţie cuprinde în principal


următoarele faze: spălare exterioară, verificare pe stand de centicubat, demontare,
spălare, control şi sortarea pieselor, pregătirea pieselor reutilizabile, montare
încercare şi reglare. Spălarea exterioară a pompei de injecţie se face într-o soluţie
alcalină la temperatura de 80 - 95°K după care se spală cu apă curentă (industrială)
şi se usucă prin suflare cu aer comprimat. După spălare pompa de injecţie se
montează pe un stand pentru verificarea şi reglarea pompei de injecţie în vederea
verificării acesteia în baza fişei de control. Iniţial, se verifică: pîrghia de comandă
şi tija de reglare să funcţioneze uşor fară înţepeniri; să nu aibă scurgeri sau
zgomote în funcţionare; cursa tijei de reglare la pornire (15,5 mm) şi în funcţionare
(11 mm) la turaţia 100 rot/min respectiv 1050 rot/min.
În urma verificării pompei de injecţie se pot verifica defectele prezentate
schematic în tabelul 1, cu exemplificări practice de depistare a defectelor şi
cauzelor care le-au generat.
Tabelul 1
Defectul constatat Cauza de generare a defectului
I 2
Pompa de injecţie Elemenţii pompei de injecţie sunt foarte uzaţi; supapele de
nu debitează refulare a combustibilului lichid nu închid; resortul
elementului sau pistonului pompei de alimentare este rupt.
împingătorul cu role este blocat. Supapele pompei de
alimentare nu închid; pistonaşuJ pompei de alimentare este
înţepenit; resortul de pornire din regulator s-a desprins la
unul din capete sau s-a rupt
Debit incorect - mai Cursa tijei de reglare incorectă sau tija este blocată; arcul
mare sau mai mic principal al regulatorului şi-a pierdut elasticitatea; arcul
unuia dintre clemenţi s-a rupt. S-a dereglat poziţia
tamponului de sarcină plină din regulator; articulaţiile
mecanismului regulatorului au frecări şi jocuri
Neuniformitatea Elemenţii sunt uzaţi neuniform; camele axului cu came au
de debitare uzuri neuniforme; supapele de refulare sunt uzate; sectoarele
dinţate s-au slăbit; piuliţele şuruburilor împingătoare s-au
slăbit sau prezintă o uzură neuniformă; împingătorii cu
şurubul, axul sau rola foarte uzate; supapa de refulare
gripată sau înţepenită; arcul supapei de refulare s-a rupt
Debit intermitent Aer în pompa de injecţie. Supapele pompei de alimentare
defecte; pistonaşele demenţilor sunt gripate sau înţepenite în
poziţie superioară; cremaliera glisează cu înţepeniri
intermitente
Regulatorul nu Contragreutăţile blocate; resortul principal sau resoartйle
funcţionează corect dispozitivului de oprire şi-au pierdut elasticitatea, s-au rupt
sau sunt înţepenite

Imediat după depistarea defectelor, pompa de injecţie se trimite în secţia de


demontare, operaţie care se face în felul următor: se scurge uleiul din pompă şi
regulator; se demontează pompa de alimentare; se demontează variatorul de avans
automat; se demontează regulatorul; demontarea racordurilor şi a supapelor de
refulare; demontarea elemenţilor şi a împingătorilor; demontarea axului cu came şi
a tijei de reglare. La demontarea supapelor de refulare şi a elemenţilor se va acorda
o atenţie deosebită deoarece supapele cu scaunele lor şi pistonaşul cu bucşa
formează grupe neinterschimbabile şi în consecinţă nu trebuie desperecheată, cele
uzate se vor înlocui numai perechi. Aceeaşi poziţie trebuie acordată şi rulmentului
cu role de la axul cu came. După demontare, piesele sunt spălate în motorină
curată, se suflă cu aer comprimat şi apoi se spun unui control al aspectului exterior
şi dimensional, piesele sortîndu-se pe grupe de calitate şi dimensiuni. Repararea
pieselor de înaltă precizie (pistonul şi bucşa elementului, supapele de refulare şi
pulverizatorul injectorului) se poate efectua prin trei metode: sortare;
reîmperechere la dimensiuni de reparaţii; acoperire electrolitică sau chimică.
Metoda sortării şi reîmperecherii constă în următoarele faze: rectificare
pentru îndepărtarea uzurilor şi readucerea la forma geometrică corectă, sortarea
pieselor pe grupe dimensionale, reîmperecherea şi rodarea împreună pentru
realizarea jocurilor normale de montaj. Metoda dimensiunilor de reparaţii constă în
înlocuirea uneia din piesele conjugate; în cazul elementului pompei de injecţie, se
înlocuieşte cilindrul deoarece este mai uşor de confecţionat.
Metoda acoperirii constă în cromare electrolitică sau nichelare chimică,
urmată de prelucrare finală, împerechere şi rodare. Montarea pompei de injecţie
recondiţionată se face succesiv în următoarea ordine: spălarea cu motorină absolut
curată a tuturor pieselor; asamblarea (în ordinea demontării) a corpului
regulatorului; montarea demenţilor - din aceeaşi grupă - în corpul pompei;
montarea supapelor şi racoardelor de refulare; introducerea împingăto-rilor,
resoartelor şi talerelor, montarea axului cu came, montarea corpului regulatorului;
montarea demenţilor - din aceeaşi grupă - în corpul pompei; montarea supapelor şi
racoardelor de refulare; introducerea împingătorilor, resoartelor şi talerelor,
montarea axului cu came, montarea corpului regulatorului; reglarea cursei
cremalierei şi pîrghiilor de comandă, montarea pompei de alimentare şi a capacului
pompei - ca regulă generală la montaj toate garniturile metalice sau nemetalice se
înlocuiesc. După montare, este absolut necesară efectuarea unor reglaje şi
verificări, care se fac pe standuri speciale. în acest scop, pompa se fixează pe stand,
se racordează conductele de alimentare cu motorină, se completează nivelul
uleiului în corpul pompei şi regulatorului; se pune în funcţiune standul la o turaţie
medie şi se verifică dacă nu apar scurgeri de corn* bustibil şi ulei pe la etanşeităţi
sau zgomote anormale ia pompă sau la regulator, verificîndu-se simultan şi modul
de deplasare a cremalierei între cele două părţi extreme. Funcţionarea corectă a
pompei de injecţie se apreciază numai după efectuarea următoarelor verificări şi
reglări: începutul injecţiei, egalitatea debitelor maxim şi minim la toate injectoarele
(centicubarea) şi intrarea în funcţiune a regulatorului. Conţinutul acestor verificări
şj valorile parametrilor de control sunt redate în fişa de reglare şi control - pentru
pompe de injecţie utilizate la motorul D 2156 HM6U, valorile de reglare şi control
sunt prezentate sugestiv în tabelul 2 pentru pompa de injecţie montată pe motoarele
orizontale de 192 CP (141,3 kW) la 2100 rot/min, care echipează autobuzele
urbane de mare capacitate.
Verificarea începutului injecţiei se poate realiza după mai multe metode,
dintre acestea cea mai precisă este metoda momentoscopului - considerîndu-se
începutul injecţiei cînd la rotirea lentă a axului cu came racordat la un sistem de
repere în grade, marginea superioară a pistonului-plonjor acoperă orificiul de
deschidere a combustibilului în bucşă şi determină un impuls al meniscului
combustibilului în racordul pompei de injecţie, deci şi în coloana tubului capilar de
sticlă al dispozitivului ataşat la racordul de refulare.
Tabelul 2
Pompa de injecţie: RO-PES6A 950 421 LS 2328
Regulator: RO-RQ 200/1050 AB 848 DR
Ordinea de injecţie I —5—3—6—2—4; Reglare regulator
Decalajul între came... 60°; Sensul de rotire
din partea antrenării: dreapta; Alimentarea
cu combustibil: spre regulatorul de turaţie;
Cursa de începere a injecţiei pe cama: 2 +
0.13: Jocul împingătorului la Punctul Mort
Exterior (mm): 0,2 min. Intrarea în acţiune a
regulatorului: 1090-1105 rot/min; Cursa de
pornire (mm): 15.5 min:
Tamponul elastic la ralanti: pentru cursa
cremalierei: 6 mm, la 200 rot/min;
Temperatura lichidului de probă: 40 + 5°K
Turaţia Cursă re- Obs.
rot/min glare mm
Tampon sarcină plină

600 15,6-16.4 Punct


de reglare
400 16-2

500 16-16.4
600 16

680 15.8-16

800 15,4-15.6

1,070 15.2-15.4

1,100 10,5-15

1.150 0-9

1.210 0-1

Turaţia Număr Debitul de Cursă Tampon ralanti


rot/min de combustibil cremallera
puteaţii cm3 mm
00
570
470
1 050 1 000 111.5- II 0-2.8 3,4-
100 113.5 400 5,6 5,4-
11,15- 300 7,5 6,6-
11,35 200 8,1
100
Caracteristica de debitare
Debitare la Regla Num Tura Deb Num Tura Debit Obs.
cursă mică rea ăr ţia it ăr ţia cm3
de reglare tam- pulsa rot/m cm3 puls rot/
ponul ţii in aţii min
ui
crem
a-
lierei
rot/mi
n
Tura Curs 400 500 44, 400 800 45,4- Reglare stand centicu-
ţia a 6 46,6 bat
rot/m mm max
in
200. 6-7 500 100 500 11, 100 800 11.35-
15 11.65
max

Verificarea se face începînd cu primul element (numerotarea facîndu-se


dinspre flanşa de antrenare); axul pompei se roteşte într-un sens pînă cînd în tub
începe să urce lichidul şi se fixează discul gradat al standului de probă la zero
pentru poziţia determinată: apoi axul se roteşte în sens invers pînă cînd începe
injecţia din nou şi se citeşte valoarea unghiului. Jumătatea unghiului obţinut
trebuie să corespundă unghiului de avans prescris la injecţie, în caz contrar se va
proceda la reglare. Reglarea se realizează din şurubul de reglaj al împingătorilor;
dacă unghiul este mai mare decît cel prescris, reglarea se face prin strîngerea
şurubului de reglaj iar dacă unghiul este mai mic, se procedează invers. După
reglarea corectă a începutului debitării la primul injector, reglarea începutului
debitării la ceilalţi demenţi se face în raport cu începutul debitării la primul
element, în acelaşi mod.
Verificarea egalităţii debitelor la toate injectoarele se face prin măsurarea
cantităţii de motorină debitată de fiecare injector în eprubetele standului de cen-
ticubat la un număr egal de rotaţii ale arborelui cu came al pompei de injecţie
(respectiv numărul egal de curse ale pistonului elementului) şi la o anumită turaţie.
Dacă există diferenţe, se vor regla elementele pompei de injecţie prin
slăbirea colierului de reglaj, rotirea pistonaşului elementului în sensul necesar şi
strîngerea colierului de reglaj. După fiecare intervenţie de acest fel, se reface
verificarea egalităţii debitelor; în timpul efectuării acestui reglaj, nu trebuie să se
intervină la reglarea jocului de la împingătorii pompei de injecţie. Verificarea
debitului la turaţia de putere maximă se face la turaţia indicată şi cu cremaliera
fixată pe poziţia de debit maxim. în cazul în care debitul nu corespunde cu cel
prescris, se reglează din şuruburi de limitare a cursei cremalierei. Verificarea
debitului la turaţia de mers în gol se face cu cremaliera în poziţia de debit minim;
în cazul că nu corespunde debitul, reglarea se face din şurubul de limitare a cursei
cremalierei.
Reglarea intrării în funcţiune a regulatorului se face tot pe standul de probă,
cu pîrghia de comandă a pompei de injecţie pe poziţia de debit maxim, se stabileşte
turaţia standului la valoarea turaţiei prescrise pentru debit maxim, după care se
măreşte turaţia, urmărindu-se deplasarea cremalierei către valorile mici ale cursei
corespunzător momentului intrării în acţiune a regulatorului. Intrarea în acţiune a
regulatorului se reglează cu şurubul de limitare a cursei cremalierei sau prin
reglarea prestrîngerii arcurilor regulatorului (introducerea sau scoaterea de şaibe
este de 0,1 mm şi modifică debitul cu 0,4 cm3 Ia 100 de curse) metoda fiind de
mare precizie.

2. METODE DE RECONDIŢIONARE A BUCŞEI ELEMENTULUI


POMPEI DE INJECŢIE

Condiţii tehnice. Bucşa elementului pompei de injecţie ca şi pistonaşul se


execută cu o înaltă precizie, condiţie impusă de exigenţele faţă de performanţele
hidraulice (debitul injectat pe ciclu) şi de faptul că se lucrează cu un combustibil la
presiuni înalte şi cu proprietăţi de lubrifiere limitate. Cerinţele funcţionale impun
suprafeţelor de lucru rugozităţi mici fiind necesare finisări speciale. Pentru a
asigura precizia impusă şi fiabilitatea corespunzătoare se utilizează oţeluri speciale
din categoria oţelurilor de rulmenţi RUL 1 C-, - STAS 1456-81; bucşa fiind
prelucrată din bare trase din aceste oţeluri speciale.
Recondiţionarea bucşei şi pistonaşului elementului pompei de injecţie. Re-
condiţionarea pistonaşului este în strînsă legătură cu recondiţionarea bucşei astfel
că practic se consideră global, recondiţionarea elementului de pompare, care se
poate executa prin următoarele trei metode: prin înlocuirea uneia din piese; prin
recompletarea pieselor; prin cromare. După prima metodă se înlocuieşte îndeosebi
bucşa elementului, deoarece aceasta este mai uşor de confecţionat — pentru
împerechere se rodează separat pistonaşul şi apoi se rodează împreună cu bucşa.
La metoda de recondiţionare prin recompletarea pieselor mai întîi se sortează
pistonaşele şi bucşele în aşa fel încît strîngerea între cele două piese să fie în jur de
5...7 \xm\ după sortare, pistonaşele şi bucşele se rodează separat şi apoi împreună.
Pentru repararea demenţilor prin metoda cromării se efectuează următoarele
operaţii: prelucrarea mecanică a pistonaşelor şi a buşelor prin ro-dare; pregătirea
pistoanelor în vederea cromării (îndepărtarea stratului superficial de oxid şi grăsimi
de pe suprafaţa care urmează să fie cromată şi acoperirea cu un lac izolant a
suprafeţelor ce nu se cromează); cromarea pistoanelor cu un strat avînd o grosime
de 45...50 nm; prelucrarea prin rodare a pistoanelor cro-mate cu pastă pe bază de
oxid de crom; finisarea perechii piston-bucşă cu o pastă pe bază de oxid de
aluminiu; verificarea şi recepţia elementului de pompare, urmată de montare finală.

Bibliografie:
1. Ionescu Mihail „Tehnologia de întreţinere, exploatare şi reparare a
autovehiculelor rutiere”, Editura Didactică şi Pedagogică, R. A.
Bucureşti
2. Fraţilă
3. www.educauto.org
4. www.autossimo.com
5. www.autoinovation.fr