Clasa a X-a

INSTALAŢIA DE ALIMENTARE MAC

1. Rol funcţional:
Instalaţia de alimentare m.a.c. trebuie sa îndeplinească următoarele funcţii :
 să realizeze o bună pulverizare şi distribuţie a combustibilului în camera de ardere , dupa o
lege de injecţie corespunzătoare;
 să execute injecţia de combustibil în momentul corespunzator şi să dozeze cantitatea
necesară , în funcţie de sarcină;
 să asigure o rezervă de combustibil necesară funcţionării pe o durată stabilită;
 să debiteze combustibil din rezervor spre pompa de injecţie.
2. Elemente componente :
Instalaţia de alimentare m.a.c. (fig.1), se compune din :

Fig.1 Schema instalaţiei de alimentare m.a.c.

1- rezervor;2- pompa de alimentare; 3- filtre; 4- pompa de injecţie; 5- regulator de turaţie;
6- variator automat de avans;7- conducte de joasă presiune; 8- injector;
9- conducte de înaltă presiune;10 – bujia de incandescenţă.
3. Tipuri de instalaţii de alimentare:
În funcţie de tipul pompei de injecţie , la motoarele diesel întâlnim următoarele instalaţii :
 cu pompa de injecţie cu elemenţi în linie ( cu piston sertar );
 cu pompa de injecţie cu distribuitor rotativ ;
 cu pompa – injector (UIS);
 cu rampă comună- CR
4. Pompe de injecţie
Pompa de injecţie este ansamblul cel mai important al instalaţiei de alimentare m.a.c., are o construcţie
complexă şi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
 să asigure la injecţie pentru fiecare cilindru aceeaşi cantitate de motorină, la aceeaşi turaţie şi
sarcină (uniformitatea debitului);
 să permită reglarea debitului de motorina în funcţie de regimul de funcţionare al motorului;
1
  să asigure pentru fiecare cilindru un unghi de avans la injecţie constant , care să poată fi mărit
corespunzator cu creşterea turatiei;
 să asigure o presiune de injecţie cât mai constantă pe toată durata injecţiei.

4.1. Pompa de injecţie cu elemenţi în linie

În scopul unei tipizări a pompelor de injecţie, se execută doua tipuri de pompe :
 pompe de marimea A, pentru cilindreea unitară de 0,4- 0,6 l;
 pompe de marimea P, pentru cilindreea unitară de 1,8 – 3 l.
Din punt de vedere constructiv ele sunt identice, diferă cursa şi diametrul elementului de pompare.

Fig.2 Pompa de injecţie cu elemenţi în linie

4.1.1.Elemente componente :
1- pompa de alimentare; 2- corpul pompei; 3- regulator de turaţie ;4- variator de avans;
5- conducta de alimentare; 6 –arbore cu came; 7-tachet cu rolă; 8- arc; 9- pistonaş; 10- bucşa;
11- supapa de refulare;12- racord; 13- şurub de aerisire.
Caracteristica principală a acestor pompe este prezenţa elemenţilor de pompare identici pentru fiecare
cilindru, reuniţi în acelaşi plan , într-un corp compact de-a lungul unui arbore cu came.

2
 Fig.3 Elemenţi de pompare
4.1.2. Funcţionarea pompei de injecţie cu elemenţi în linie:

A B C D
Fig.4 Funcţionarea pompei de injecţie cu elementi în linie
A- pozitia pistonaşului la debit nul; B- la debit parţial; C- la debit maxim
Pompa de injecţie este antrenată de catre arborele cu came (6) , fig.2, care primeşte mişcarea de la
arborele cotit al motorului printr-o transmisie cu roţi dinţate, având raportul de transmisie 1:2.Fiecare
camă corespunde câte unui element de pompare , ele fiind astfel decalate încât să asigure ordinea de
injecţie necesară. Numărul elemenţilor de pompare este egal cu numărul de cilindrii ai
motorului.Funcţionarea lor este identică. Fiecare element de pompare se compune din pistonaşul (3),
fig.4, prevazut cu o rampă înclinată (4), ce glisează în bucşa (1).Pistonaşul este acţionat de cama
respectivă , prin intermediul unui tachet cu rola (7), fig.2, iar coborârea lui se realizează datorită
arcului (8), atunci când are loc şi admisia motorinei în interiorul bucşei prin orificiul de alimentare (2),
fig.4.Refularea motorinei are loc începând din momentul când pistonaşul acopera orificiul de
alimentare şi durează până când muchia înclinată a acestuia descoperă acest orificiu.Prin rotirea
pistonaşului ,datorită manşonului dinţat şi a cremalierei (5), fig.4, se modifică momentul când rampa
înclinată descoperă orificiul de alimentare, obţinându-se o variaţie a debitului de motorină între nul şi
maxim.Deplasarea cremalierei se realizează printr-un sistem de pârghii , comandat de regulatorul de
turaţie.Bucşa este închisă la partea ei superioară de o supapă de refulare (3), fig.4D, menţinută pe
scaunul ei (5) de către resortul (2), montat în racordul (1). Supapa de refulare are o construcţie specială
fiind prevazută cu aripioare , un guler de descărcare şi o suprafaţa conică (4).
5. Regulatoare de turaţie :
Regulatorul de turaţie limitează turaţia maximă a motorului şi asigură funcţionarea stabilă a acestuia la
orice sarcină , inclusiv la mersul în gol.Pârghia de comandă ( acceleraţia) pompei de injecţie este în

3
legatură cu regulatorul de turaţie. Acesta reglează cantitatea de motorina injectată pentru o poziţie dată
de pârghia de comandă. Din punct de vedere constructiv regulatoarele sunt de trei tipuri : mecanice
( centrifugale) , cele mai utilizate, pneumatice, hidraulice sau combinate.
5.1. Regulatoare mecanice

Fig.5 Regulator de turaţie mecanic

Fig.6 Schema unui regulator mecanic centrifug

Pe axul (1) , antrenat de arborele cu came al pompei de injecţie sau de arborele cotit al
motorului,este fixată pârghia (2). Pârghiile cotite (4) au fixate la unul din capete contragreutăţile (3) iar
la celălalt capăt se sprijina pe manşonul (5) solidar cu axul (6).Arcul (9) se sprjină la un capăt pe
manşonul (5) iar cu celălalt capăt pe discul mobil (10). La acţionarea manetei de comadă (11) spre
dreapta ,manşonul (10) deplasează axul (6) articulat de pârghia (7) şi cremaliera (8). Aceasta la rândul
ei, prin manşonul dinţat, roteşte pistonaşul elementului de pompare (fig.4) în sensul creşterii debitului de
motorină şi implicit a turaţiei.Creşterea acesteia determina deplasarea contragreutăţilor spre exterior
,datorita fortei centrifuge, fapt ce produce deplasarea întregului sistem de pârghii şi a cremalierei (8)
spre stânga. În acest fel , se reduce debitul de motorină, prin rotirea pistonaşului în sens invers,iar turaţia
motorului scade.

4
 Fig.7. Regulatorul de turaţie RSV(pompa de injecţie cu elemenţi în linie)
1-contragreutaţi; 2- arc; 3- pârghie de conducere; 4- pârghie de reglare ; 5- cremaliera
6. Injectoare
La m.a.c., combustibilul refulat de pompa de injecţie la presiuni mari ( 2000 bar, în cazul sistemelor
CR),trebuie introdus sub forma de picături foarte fine în camera de ardere de către injector.

Fig.8 Pulverizarea motorinei în camera de ardere

Dupa tipul acţionării ele pot fi :
 cu acţionare hidraulică;
 electrică( cu solenoid)
 piezoelectrică.
6.1. Injectoare cu acţionare hidraulică
Injectoarele cu acţionare hidraulică se împart în două mari clase: injectoare deschise (orificiul de
pulverizare nu este controlat de un ac sau de o supapă) şi injectoare închise (orificiul de pulverizare
este controlat). Motoarele montate pe autovehicule folosesc injectoare de tip închis, cu ac.

5
 Fig.9. Injector închis cu comandă hidraulică
Injectorul este format dintr-un corp (1) la care se ataşează pulverizatorul (2) prin intermediul
piuliţei(3). În corpul pulverizatorului se introduce acul (4), acţionat prin intermediul tijei (5) de
către arcul elicoidal cilindric (6). Tensiunea arcului se reglează prin intermediul şurubului de reglare
(7), care se deplasează în piuliţa (8) şi se fixează cu contrapiuliţa (9). Arcul se sprijină pe discurile
(10) şi (11). La partea superioară a corpului este montat capacul (12), care asigură etanşeitatea prin
intermediul garniturii (13). Filtrul (14) reţine impurităţile mecanice, iar garnitura (15) asigură
etanşarea. Canalul (16), practicat în corpul injectorului, serveşte pentru deplasarea combustibilului
de la conducta de înaltă presiune, prin racordul (17), la pulverizator. Corespondenţa dintre canalele
(16) şi (18), ultimul practicat în corpul pulverizatorului, se asigură la montaj, prin intermediul
ştiftului (19). Ridicarea acului de pe scaun are loc sub acţiunea forţei dezvoltate de presiunea
combustibilului din camera pulverizatorului (CP), asupra gulerului acului (realizat prin prelucrarea
acului cu două diametre diferite).
Injectoarele închise se numesc injectoare cu comandă hidraulică, deoarece deschiderea acului este
efectuată de combustibil.
Pulverizatorul este un ansamblu de precizie, destinat introducerii şi repartizării combustibilului în
camera de ardere, sub formă fina de vapori.
Un pulverizator se compune din două piese: corpul şi acul. Aceste piese sunt construite din oţeluri
superioare şi au o execuţie de înaltă precizie. Jocul funcţional între acul şi corpul pulverizatorului
este de 2 ÷ 3 μm, motiv pentru care aceste două piese formează o pereche inseparabilă.
7. Filtre de motorină
Impurităţile din motorină pot provoca deteriorarea componentelor sistemului de injecţie: pompă,
injector, supape, etc. De asemenea motorina poate conţine apă, care odată ajunsă în sistemul de
injecţie poate conduce la griparea pieselor în mişcare sau la o corodare prematură.
Cerinţele unui filtru de motorină se împart în patru mari categorii:
 filtrarea impurităţilor;
6
  gestionarea apei din motorină (separarea apei, stocarea şi detecţia);
 încălzirea motorinei (prevăzute la filtrele motoarelor ce operează şi la temperaturi scăzute);
 eliminarea gazelor (aerului).

Fig.10 Filtrul de motorina

Bibliografie :
1.Iulia Serban, s.a- Mecanic motoare termice, manual petru clasa a X-a si a XI-a, EDP(1993)
2.www. diesel engine fuel system.