Lucrare de laborator

Funcționarea și construcția pompelor volumice

Mașinile hidraulice volumice au drept caracteristică comună un proces de aspirație-refulare
discontinuu, volum cu volum. Pompele volumice se reduc în principiu la un piston care se mișcă
într-un cilindru, acționate mecanic din exterior având funcționarea ca pompă volumică dacă
presiunea de refulare este mai mare decât cea de la admisie.
În figura următoare sunt prezentate variantele constructive de pompe volumice.

Variante constructive de pompe volumice

Astfel, în lucrarea de față se urmăresc următoarele obiective:

- cunoașterea și înțelegerea principiului de lucru ai pompelor volumice;
- cunoașterea și aplicarea relațiilor de calcul pentru parametrii principali ai pompelor
volumice;
- cunoașterea celor mai importante tipuri constructive de pompe volumice și înțelegerea
modului de lucru al acestora;
- cunoașterea și aplicarea relațiilor de dimensionare și alegerea pompelor din cataloagele
firmelor producătoare.
Pompele volumice sunt pompe în care creșterea energiei fluidului provine în primul rând
din energia de presiune (SR ISO 5598). Cantitatea de fluid refulată de pompă depinde de viteza
de rotație a arborelui de antrenare și de volumul geometric al pompei.
Pompele volumice transportă lichidul din racordul de aspiraţie în cel de refulare volum cu
volum. În acest scop sunt delimitate camere de volum variabil, constituite între elementele active
ale pompei.
 Principiul de lucru al pompelor volumice
În faza de aspirație volumul camerelor este în creștere, presiunea scade și ele sunt conectate
la racordul de aspirație, având loc umplerea cu lichid a acestora.
Când volumul camerelor devine maxim, acestea sunt închise mecanic şi camerele cu lichid
se deplasează către racordul de refulare.
În faza de refulare, volumul camerelor scade, se produce creșterea presiunii și evacuarea
lichidului.
Presiunea minim posibilă în camerele de lucru este presiunea de vaporizare a lichidului la
temperatura de funcționare a pompei, iar presiunea de refulare poate fi, teoretic, oricât de mare,
fiind practic limitată numai de rezistența mecanică a elementelor componente ale pompei.
Orice pompă volumică respectă obligatoriu două cerințe constructive:
-are una sau mai multe camere de volum variabil;
-are unul sau mai multe elemente care delimitează net zona de aspirație de cea de refulare
și permite legarea fiecărei camere, pe rând, cu aspirația respectiv refularea (sistemul de distribuție
al pompei).

Principalii parametri ai pompelor volumice

Volumul total aspirat de o cameră de lucru Vc , este diferența dintre volumul său maxim
Vmax şi volumul său minim Vmin.
Vc = Vmax - Vmin , [cm3]
Cilindreea sau volumul geometric V, este volumul total vehiculat de pompă la un ciclu de
lucru complet (rotație sau cursă dublă). Volumul geometric identifică pompele volumice.
În cazul pompelor cu mai multe camere de lucru, volumul geometric este volumul total
aspirat de o cameră înmulțit cu numărul camerelor de lucru.
V = z·Vc , [cm3/rot] sau [cm3/cursă dublă]
Debitul teoretic vehiculat de pompă Qt , este produsul dintre volumul geometric pompei şi
turația de antrenare a acesteia (turația motorului electric de antrenare).
Qt = n·V , [l/min]
Debitul efectiv vehiculat de pompă Q , este mai mic decât cel teoretic din cauza pierderilor
interne de lichid:
Q = Qt·ƞv = n·V·ƞv , [l/min]
în care randamentul volumic ƞv = 0,90-5-0,95.
Cu relația anterioară se poate determina debitul efectiv furnizat de o anumită pompă (V
cunoscut) pentru o turație de antrenare dată (un anumit motor electric).
De asemenea se poate utiliza și pentru alegerea pompei adecvate atunci când dorim să
obținem un anumit debit, având motorul electric ales. În acest caz, se calculează volumul
geometric necesar și, în funcție de gama de valori din catalog, se alege pompa cu volumul
geometric imediat mai mare decât cel rezultat din calcul.
𝑄
𝑉= , [cm3]
𝑛∙𝜂𝑣
Puterea hidraulică efectivă (puterea hidraulică utilă) Nh , a lichidului la ieșirea din pompă:
Nh = p·Q , [kW]
unde: p este presiunea în racordul de refulare al pompei, iar Q este debitul real refulat de pompă.
Puterea de antrenare a pompei (puterea consumată) Nc
 𝑝∙𝑄
𝑁𝑐 = , [kW]
𝜂𝑡
unde randamentul total ƞt=0,80…0,85
Relația permite determinarea puterii necesare pentru antrenarea pompei care trebuie să
furnizeze debitul Q la presiunea p (presiune dependentă de încărcarea de la motorul hidraulic).
Momentul efectiv de antrenare a pompei M, pentru obținerea debitului efectiv Q la
presiunea p.
𝑝∙𝑄
𝑀= , [daN·cm]
𝜔∙𝜂𝑡
unde:  [rad/s] - viteza unghiulară,  = 2·π·n, iar
n [rot/s] -turația de antrenare a pompei.
Momentul teoretic de antrenare a pompei Mt , dacă se cunosc cilindreea și presiunea de
lucru:
𝑉
𝑀𝑡 = ∙ 𝑛 , [daN cm]
2∙𝜋

Randamentul volumic este raportul dintre debitul efectiv Q furnizat de pompă la o anumită
presiune şi cel teoretic Qt .
𝑄
𝜂𝑉 =
𝑄𝑡

Pompe cu pistoane radiale

Pompele cu pistoane radiale se utilizează cu precădere în acționările hidraulice, realizând
presiuni şi în special debite mari (p = 210 bar; Q = 0,02…0,75 m3/min).
Între rotorul (2) şi statorul pompei (1) există excentricitatea e , datorită căreia fiecare piston
radial (3) execută o cursă h = 2·e , iar distribuția se face prin axul central fix (6), care cuprinde
canalele de aspirație (4) și de refulare (5).

Principiul de funcționare a pompei cu pistoane radiale

Statorul are rol de ghid, contactul pistoanelor la suprafața de ghidare fiind menținut datorită
forței centrifuge.
Cilindreea pompei poate fi modificată în timpul funcționării, prin deplasarea statorului în
sensul creșterii sau scăderii excentricității.
Calculul debitului şi valoarea momentului de antrenare.
Cilindreea pompei cu z pistonaşe de diametru d , lucrând cu excentricitatea e , este dată
de relaţia:
iar debitul teoretic mediu, refulat de pompă la n [rot/min] este:

Debitul instantaneu se poate calcula observând că deplasarea radială a unui piston,

corespunzătoare unui unghi de rotație .

Pompele cu pistoane radiale sunt reversibile, adică alimentate cu lichid sub

presiune devin motoare hidraulice.

Pompe cu pistoane axiale

Pompele cu pistoane axiale sunt cele mai utilizate din clasa pompelor cu piston, asigură
presiuni de până la 350 [bar], pentru debite între 8 şi 580 [l/min.]. Se întâlnesc trei principii
constructiv-funcționale și anume:
- pompe cu corp înclinat;
- pompe cu disc înclinat.

Secțiune prin pompa cu pistoane axiale și disc înclinat.

Pompele cu pistoane axiale sunt pompe care au pistoanele cu axele paralele cu cea a axului
de antrenare şi sunt dispuse concentric cu acesta. Pistoanele sunt antrenate de un disc înclinat (SR
ISO 5598).
La pompele cu pistoane axiale cu disc înclinat, mișcarea de rotație imprimată axului central
este transmisă blocului cilindrilor împreună cu care se rotesc și pistoanele.
 Pompă cu pistoane axiale cu corp înclinat – schemă cinematică

Momentul se aplică arborelui pompei (6) și în același timp discului (5). Blocul cilindrilor
(3), înclinat cu unghiul α față de disc, este şi el antrenat în mișcare de rotație prin
intermediul arborelui cardanic (7).
Pistoanele (2), acționate prin intermediul bielelor (4) dublu articulate (cu rotule sferice),
vor executa mișcări translatorii față de corp, parcurgând fiecare:
- la o rotație cu π radiani, un spațiu liniar h pe care se face aspirația.
- pentru intervalul π -2·π radiani, refularea, cu aceeași valoare h a cursei.
Distribuția se face prin discul (1), imobil, la care sunt amplasate racordurile la conducta
de aspirație şi refulare. Debitul poate fi reglat continuu, prin modificarea înclinării corpului față
de axul de antrenare.
Pistoanele sunt fixate prin articulații sferice de discul înclinat, astfel că la o rotație completă
pistoanele execută și o mișcare de translație în locașurile din corpul cilindrilor.

Pompă cu pistoane axiale cu disc înclinat

Camerele de lucru sunt delimitate de pistoane în lăcașele din corpul cilindrilor. În timpul
rotației, pistoanele se deplasează în sensul ieșirii din locaș, caz în care volumul camerei de lucru
crește și este pusă în legătură cu camera de aspirație, și în sensul intrării în locaș, caz in care
volumul camerelor de lucru scade și sunt puse în legătură cu camera de refulare. Legarea
succesiva la camera de aspirație sau cea de refulare se face prin intermediul unei piese numită
oglindă de distribuție, care este fixă.
Condiția delimitării dintre camera de aspirație și cea de refulare este ca diametrul unui
locaș cilindric să fie mai mic decât lățimea zonei de trecere dintre cele două canale semicirculare
dispuse pe oglinda de distribuție.
Cilindreea pentru acest tip de pompe se calculează cu relația următoare:
𝜋 ∙ 𝑑2
𝑉 =𝑧∙ℎ∙
4
unde: z - numărul de pistoane,
h - cursa pe care o face un piston la o rotație completă,
d - diametrul unui piston.
Calculul debitului şi valoarea momentului de antrenare
Debitul pompei se determină din cinematica mecanismului pompei cu pistoane axiale şi
disc înclinat:

Pompe cu roți dințate

Pompele cu roți dințate sunt larg utilizate în instalațiile de ungere și în tehnica acționărilor
hidraulice datorită unor avantaje cum ar fi: simplitatea constructivă, siguranță în exploatare,
domeniul mare de presiuni şi debite, etc.
În construcții obișnuite, pot realiza presiuni de până la 175 [bar], iar în cazuri speciale chiar
250 [bar]; debitele pot depăși 600 [l/min].
Pompele cu angrenaje pot fi clasificate după următoarele criterii:
a) după felul angrenării:
- pompe cu angrenare exterioară;
- pompe cu angrenare interioară.
b) după numărul de trepte de creștere a presiunilor:
- cu o treaptă;
- mai multe trepte.
c) după caracterul capacității VgP :
- cu capacitate constantă;
- cu capacitate reglabilă.
 d) după influența presiunii de lucru asupra rotoarelor:
- pompe descărcate;
- pompe nedescărcate şi cu reglare automată a jocului frontal sau
axial.
e) după valoarea presiunii nominale:
- de joasă presiune pn = 1,5…6,3 [MPa];
- de medie presiune pn = 6,3…17,5 [MPa];
- de înaltă presiune pn = 21…35 [MPa].
Pompele cu roți dințate sunt pompe la care două sau mai multe roți dințate acționează, prin
angrenare, ca elemente de pompare (SR ISO 5598).

Pompa cu roți dințate cu angrenare exterioară.

Transportul de lichid din camera de aspirație A către camera de refulare R se face prin
intermediul golurilor dintre dinții roților dințate. Camerele de lucru sunt golurile dintre dinți. La
ieșirea din angrenare a dinților volumul camerelor crește și se produce aspirația, în continuare
camerele de lucru transportă lichidul pe la periferia roților dințate. La intrarea în angrenare
volumul camerei scade şi are loc refularea.
Delimitarea netă dintre racordul de aspirație și cel de refulare este asigurată de contactul
dintre dinții aflați în angrenare. Un fenomen specific este strivirea lichidului între dinți în zona
de angrenare, ceea ce duce la creșterea presiunii și încărcarea roților. Pentru descărcare sunt
prelucrate canale în piesele care susțin bucșele de lăgăruire.
Cilindreea pentru acest tip de pompe se calculează cu următoarea relație:
𝑉 = 2 ∙ 𝜋 ∙ 𝑚2 ∙ 𝑏 ∙ 𝑧
unde: m - modulul roților dințate, b - lățimea roților dințate, iar z este numărul de dinți ai unei
roți.
 Elementele componente ale pompei cu roți dințate și angrenare exterioară.

Calculul parametrilor pompelor cu roți dințate cu antrenare exterioară

La determinarea debitului se fac următoarele ipoteze simplificatoare:
- volumul dintre doi dinți este egal cu volumul unui dinte;
- volumul lichidului transportat la o rotație este egal cu suma volumelor golurilor dintre
cele două roți;
- cele două roți în angrenare au același număr de dinți

Pompe cu palete culisante

Pompele cu palete culisante sunt pompe la care fluidul este deplasat de un sistem de palete
culisante antrenate de rotor și menținute în contact cu statorul; rotorul și statorul fiind excentrice,
formează între ele o capacitate de volum variabil (SR ISO 5598).
 O cameră de lucru este delimitată între stator, rotor, două palete consecutive și capacele
laterale ale pompei. Amplasarea excentrică a rotorului față de stator face ca volumul fiecărei
camere de lucru să varieze. Pentru pompa din figură, sensul de rotație fiind cel de pe desen, în
jumătatea inferioară camerele de lucru au volumul în creștere, fiind puse în legătură cu camera
de aspirație, iar în jumătatea superioară volumul camerelor este în scădere, ele fiind puse în
legătură cu camera de refulare.
Deoarece contactul dintre palete şi stator este important pentru delimitarea unei camere de
lucru, sunt utilizate diferite metode pentru asigurarea unui contact ferm între palete și stator.

Pompa cu palete culisante cu simplu efect și aspirație exterioară.

Condiția pentru delimitarea netă a camerei de aspirație de cea de refulare este ca unghiul
la centru dintre două palete consecutive să fie mai mic decât unghiul la centru corespunzător
zonei de trecere dintre camera de aspirație şi cea de refulare.
Forma extremității paletelor este importantă deoarece aceasta influențează calitatea
contactului şi mărimea forțelor de frecare dintre palete și stator și implicit randamentul pompei.
În figură sunt prezentate două variante de palete.
Cilindreea acestui tip de pompe depinde de mărimea excentricității dintre stator și rotor.
Variantele cu cilindree variabilă se obțin dacă se proiectează un sistem care să deplaseze statorul
pe direcția x .

Agregatul de pompare
În orice sistem hidraulic pompele lucrează obligatoriu împreună cu un grup de elemente
formând agregatul de pompare. În componența agregatului de pompare intră: pompa, motorul
electric, rezervorul, supapa de limitare a presiunii, conducta de aspirație, conducta de retur și
eventual filtru de retur și elemente de condiționare a temperaturii lichidului de lucru.
 Agregatul de pompare

Mersul lucrării
Lucrarea de laborator se desfășoară după cum urmează:
- se demontează pe rând tipurile de pompe și se identifică principalele
elemente componente;
- se vor determina elementele geometrice ale celor trei pompe prin
măsurare, trecându-se în tabelul următor;
- se va calcula volumul geometric, debitul teoretic și momentul de antrenare folosind
relațiile prezentate și se vor centraliza în tabel;
- se montează cele trei pompe și se verifică etanșeitatea acestora;
- se vor trage concluzii privitoare la pompele analizate

Parametrii pompelor
Buletin de încercări
Parametrii pompei ………..
 presiunea: p1 = …… [barr]
Tipul pompei
 presiunea: p2 = …… [barr]
 presiunea: p3 = …… [barr]
Mărimimăsurate Mărimicalculate
Vgp [m3/rot] Qp [m3/s] Ma [Nm]

Verificat: Data: