Lucrarea nr.

ÎNCERCAREA ÎN REGIM STATIC A

DROSELELOR HIDRAULICE

8.1.Scopul lucrării
Prezentarea metodologiei de încercare în regim staţionar a droselelor şi
ridicarea dependenţelor grafice ce caracterizează parametrii funcţionali ai acestora.

8.2. Noţiuni teoretice

În sistemele hidraulice de acţionare, dispozitivele pentru reglarea debitului au
rolul de reglare a vitezei de deplasare a motoarelor hidraulice liniare sau a frecvenţei de
rotaţie a motoarelor rotative, prin reglarea debitului de alimentare a acestora.
În categoria dispozitivelor pentru reglarea debitului (rezistenţe hidraulice) sunt
cuprinse:
 droselele fixe şi reglabile;
 regulatoarele de debit cu două sau trei căi .
După comportarea lor se deosebesc următoarele grupe de drosele:
 drosele dependente de presiune şi vâscozitate (droselele capilare);
 drosele independente de presiune şi dependente vâscozitate.
În figura 8.1. este prezentat un drosel pentru montarea pe traseu:

Fig.8.1. Drosel pentru montare pe traseu

45
Lucrarea nr. 8

Droselele capilare fiind dependente de vâscozitate, depind implicit şi de

temperatură ceea ce le face nefavorabile în scopul reglării vitezei motoarelor hidraulice.
Droselele, în majoritatea lor au la bază o rezistenţă de tip diafragmă cu secţiune
de trecere variabilă. Reglarea prin drosel se foloseşte pentru puteri mici pe instalaţie
până la 7 [kW]. Droselele din punct de vedere constructiv pot fi:
 drosele de cale - în regim laminar sau turbulent;
 drosele de frânare - în variantele normal închise sau normal deschise.
Droselele se caracterizează prin:
- presiunea nominală - pn = 200; 315 [bar];
- diametrul nominal - Dn = 6…20 [mm].
8.3. Prezentarea instalaţiei de laborator
Schema de principiu a blocului hidraulic de încercare a droselelor pentru montaj
pe placă este prezentată în figura 8.2. Această schemă conţine următoarele elemente
hidraulice:
 pompa cu pistoane axiale cu debit
reglabil (1);
 supapa de siguranţă (2) care
asigură presiunea constantă de
încercare;
 droselul (9) care asigură modelarea
sarcinii în regim staţionar;
 distribuitoarele (3) şi (4) care
asigură dirijarea fluidului sub
presiune spre postul de încercare;
 manometrele (6) şi (7) care
măsoară căderea de presiune pe
droselul încercat;
 debitmetrul (8) care măsoară
debitul de fluid din circuit;
 termometrul (12) care măsoară
temperatura uleiului din rezervor şi
Fig. 8.2. Schema de principiu a blocului hidraulic care nu trebuie să crească cu mai
pentru încercarea droselelor
mult de 10 o faţă de temperatura
de regim.

46
 Încercarea în regim static a droselelor hidraulice

8.4. Mersul lucrării

Droselele cu sau fără supapă de ocolire înglobată se probează numai
în regim staţionar. Caracteristicile funcţionale ale acestora sunt:
 caracteristica de droselizare – Q = f ( ∆p ) care indică pentru secţiunea de
reglare dată (de exemplu S dr 2 ) cu cât variază debitul ( Q1 − Q2 ) când
căderea de presiune variază de la p1 la p2 ;
 caracteristica de reglaj – Q = f ( S dr ) în care S dr este deplasarea liniară
sau unghiulară a droselului.
Pentru o valoare dată a debitului pompei se măsoară S dr şi apoi se modifică
S dr care este variabilă independentă. La droselele care au această variaţie se obţine
caracteristica liniară, ceea ce semnifică o sensibilitate de reglare constantă pe tot
domeniul între Qmin şi Qmax .
La droselele cu o construcţie mai
pretenţioasă se obţine o variaţie de tipul 2
∆Q1
(figura 8.3), la care panta creşterii
∆S dr
corespunzător debitului mare este mult mai
∆Q2
mare decât panta creşterii
∆S dr
corespunzător debitului mic la aceeaşi
∆Q1
variaţie de cursă Sdr (cu cât raportul
∆Q2
Fig.8.3. Caracteristica droselului
este mai mic cu atât droselul este mai
sensibilizat în zona debitelor mici);
 caracteristica de pierdere de presiune – ∆p = f (Q ) pentru diferite secţiuni
de curgere (curbele 1, 2, 3 din figura 8.3). Interesează punctul care indică
pierderea de presiune la deschiderea maximă a droselului şi la trecerea
debitului maximal.
Alte verificări ale droselelor (care nu se dau sub formă de curbe caracteristice)
sunt următoarele:
 debitul minimal stabilit la căderea maximă de presiune;
 pierderea de debit la drosel complet închis, la presiunea maximă de lucru;
 variaţia debitului cu temperatura (vâscozitatea) mediului de lucru.

47
Lucrarea nr. 8

Funcţionarea schemei electrice pentru încercarea în regim static a droselelor

hidraulice este prezentată în Anexa 3.
Încercarea în regim static a droselelor hidraulice Tab. 8.1
Buletin de încercări
Droselul: Data încercării:
Parametrii fluidului de lucru: Parametrii standului experimental:
 tipul uleiului  presiunea nominală pn =
 temperatura uleiului T =  diametrul nominal Dn =
 vâscozitatea uleiului υ =
Parametrii măsuraţi: Parametrii calculaţi:
Numărul secţiunii Q [l/min] pamonte [bar] paval [bar] Δp [bar]

Termen de predare: Verificat:

Lucrarea se prezintă în două faze:

 pentru început se stabileşte o poziţie a droselului corespunzătoare secţiunii mijlocii
de deschidere, după care se porneşte sursa de presiune şi se creşte treptat debitul
prin acţionarea asupra pompei (1) (pentru 10…12 valori ale debitului în domeniul
( Qmin − Qmax ) . Măsurătorile se repetă pentru 3…5 secţiuni de droselizare în
domeniul S dr min − S dr max determinând Q = f ( ∆p ) pentru S dr = cons tan t .
Dependenţa parabolică (figura 8.3) între debit şi căderea de presiune,
evidenţiază că pentru p1 = ct . , modificarea presiunii după drosel dependentă de
sarcina motorului produce variaţii de debit şi implicit variaţia vitezei organului acţionat.
 pentru determinarea caracteristicii de reglaj se stabilesc 5…10 poziţii ale butonului
de reglare, cărora le corespund suprafeţele dereglare diferite; pentru fiecare din
aceste poziţii , pe rând, se modifică debitul de la sursă pentru obţinerea aceloraşi
valori ale căderii de presiune (de exemplu 0,5; 1,0; 2,0 MPa) funcţie de presiunea
nominală pn a droselului încercat.
Cu valorile prezentate tabelar se vor determina caracteristicile Q = f ( S dr )
(figura 8.3) care scot în evidenţă gradul de sensibilitate al droselului pentru diferite
deschideri ale organului de reglare.

48