LUCRAREA DE LBORATOR NR.

11

DETERMINAREA EXPERIMENTALĂ A CAPACITĂŢII PORTANTE ALE UNEI

ÎMBINĂRI CU ŞURUBURI MONTATE CU JOC ŞI SOLICITATE DE FORŢE
TRANSVERSALE

11.1. Consideraţii generale

În numeroase cazuri, condiţiile de funcţionare corectă a unui subansamblu impun

strângerea, în stare de repaus, a îmbinărilor prin filet, cu o forţă Fo de strângere iniţială sau
de prestrângere.
Schema unui îmbinări cu şuruburi montate cu strângere iniţială şi solicitate de sarcini
transversale este prezentată în fig. 11.1.

De

Foj p

Ft

Ft

Ft

Ff

Foj

Fig.11.1

În situaţia lucrării de laborator ne aflăm în cazul îmbinărilor cu şuruburi montate cu

joc, astfel îmbinarea trebuie strânsă cu o forţă Fo capabilă a crea o forţă de frecare, Ff pe
suprafaţa de contact a pieselor, superioară forţei transversale exterioare Ft.
Condiţia de funcţionare a îmbinării şi deci capacitatea sa portantă este atinsă în
momentul când integrala forţelor de frecare elementare ce acţionează pe suprafeţele de
separaţie devine cel puţin egală cu forţa exrerioară (fig.11.1).

z
Ft  A pdA = n   jFoj (11.1)
j=1

unde: n - reprezintă numărul suprafeţelor de contact (de separaţie);

 - coeficientul de frecare dintre materialele suprafeţelor.
Dimensiunile şuruburilor asamblării cât şi strâgerile lor iniţiale Foj sunt identice. Ca
urmare relaţia de mai sus ia la limită forma simplificată:
 Ft  nzFo (11.2)

unde: z - este numărul de şuruburi;

Îmbinarea se consideră stabilă atâta timp cât nu se modifică jocul dintre tija şurubului
şi gaură (deci ne aflăm în domeniul frecării de aderenţă - repaus).

11.2.Scopul lucrării

Lucrarea de laborator urmăreşte determinarea pe cale experimentală a capacităţii

portante realizată de un grup liniar de şuruburi montate cu joc, dacă se variază : materialul
pachetului de piese îmbinate, numărul şuruburilor şi strângerea iniţială.

11.3. Instalaţia experimentală

Lucrarea de laborator se realizează cu ajutorul unei epruvete constituită din îmbinarea

cap la cap a doi tiranţi (1) cu două eclise (2) fixate printr-un grup liniar de trei şuruburi (3)
montate cu joc (fig.11.2). Pentru a realiza forţa transversală epruveta se montează pe maşina
de încercat la întindere pe al cărui cadran se poate citi valoarea acestei forţe în momentul
cedării îmbinării.

1 3

Fig.11.2

11. 4.Mersul lucrării

1. Se alege una din perechile de materiale (OL / OL , OL / Fc , OL / Al ) pentru tiranţi şi eclise

realizându-se îmbinarea acestora rezultând epruveta pentru încercat;
2. Se montează epruveta pe maşina de încercat la întindere cu cele trei şi uruburi complet
slăbite;
3. Se apropie tiranţii pânã la anularea interstiţiului transversal;
4. Se realizează strângerea unui singur şurub cu ajutorul unei chei dinamometrice la o
valoare stabilită a momentului de înşurubare Mf căruia îi va corespunde o valoare a forţei
de strângere iniţialã Fo. Strângerea se realizează în patru trepte iar pentru fiecare treaptă
se fac câte trei încercãri citindu-se valoarea forţei la care cedează ansamblul;
5. Se repetă încercările pentru două respectiv trei şuruburi strânse simultan;
 11.5. Prelucrarea rezultatelor experimentale

Cu valorile stabilite ale momentelor de înşurubare se calculează valorile forţelor de

strângere iniţialã utilizând relaţia de mai jos:

2Mf
F0  daN (11.3)
 D 
d 2  tg( + ) +  1 m 
 d2 

unde: - d2 mm- este diametrul mediu al filetului şurubului;

- Dm mm- diametrul mediu al suprafeţei de contact dintre piuliţă şi şaibă;

De  d
( Dm  De este diametrul exterior al piuliţei iar d este diametrul interior al piuliţei =
2
diametrul nominal al filetului)

p
- grd - unghiul de înclinare al elicei medii al filetului ( tg = );
d 2

- grd - unghiul de frecare dintre spirele filetului şurubului şi a piuliţei

(tg =/cos(/2)  este unghiul la vârf al profilului filetului);

- 1- - coeficientul de frecare dintre piuliţă şi şaibă ;

- p mm - pasul filetului.

Se vor calcula valorile medii ale citirilor după care se calculează mărimea coeficientului
de frecare pentru fiecare treaptă de încărcare respectiv în funcţie de numărul de şuruburi, cu
relaţia de mai jos;

Ft m
 (11.4)
nzFo

Rezultatele măsurate şi cele calculate se vor trece în tabelul 11.1.

În final se vor trasa diagramele: Ft =f(z) şi Ft=f (Fo) respectiv

 =f(material), =f(Ft) şi =f (Fo).
 Tabelul 11.1.
Nr.încercăr 1 2 3 4
ii
Numărul Mf1= Nm Mf= Nm Mf3= Nm Mf4= Nm
de
şuruburi z Fo1= daN Fo2= daN Fo3= daN Fo4= daN
Ft1daN
Ft2daN
1 Ft3daN
FtmdaN
-
..