Universitatea ”Ovidius” din Constanța

Facultatea de Construcții
Specializarea C.C.I.A.
Anul de studiu : III
Disciplina : Construcții din lemn
Student :
Coordonator lucrare: Ș.l. dr. Ing. Gabriela Draghici

Lucrarea nr. 1

Să se proiecteze un planșeu din lemn, cu grinzile dispuse după o singură direcție, așezate
paralel cu latura scurtă. Planșeul sprijină perimetral pe zidurile încăperii. Zidurile au grosimea
de 30cm. Elementele planșeului se impregnează superficial și se ignifughează. Pentru
realizarea elementelor structurale se folosește lemn de ...... (personalizat de către fiecare
student)

Rezolvarea temei

Se va stabili un funcțional pentru o incintă (încăpere) care are planșeul peste parter, din
lemn. Planșeul sprijină pe zidurile perimetrale și are grinzile dispuse după o singură direcție,
paralel cu latura scurtă.
În cadrul lucrării se proiectează (calcul de dimensionare și verificare) podina de pardoseală.

Etapele de lucru sunt:

 Stabilirea funcționalului, alegerea esenței de lemn, cu care se va lucra
 Stabilirea dimensiunilor L si l si dispunerea grinzilor, paralel cu latura scurtă
 Stabilirea numărului de grinzi, pentru o distanță d interax, stabilită (de fiecare student
prin funcționalul ales) și o anumită valoare pentru bgrinda
 Stabilirea numărului de scânduri care va compune podina de pardoseală (primul
element de rezistență)
Pe planșeu se consideră și acțiunea încărcărilor utile, din exploatare

Calculul planseului din lemn

Grinzile (al doilea element de rezistenta) sunt de 10xh cm si sunt repartizate dupa latura
scurta a planseului.
lc - lungimea de calcul a grinzilor
lc = l0 + 5%l0
l0 = lumina, reprezinta distanta intre fetele celor doua ziduri
obs. : se va lua, in loc de lumina, distanta interax intre zidurile pe care sprijina grinda

1. Stabilirea incarcarilor pentru calculul podinei de pardoseala

Metoda de calcul este Metoda starilor limita (Metoda coeficientilor partiali de siguranta)
1.1.Actiuni (incarcari) permanente
Valoarea de calcul/proiectare a unei variabile pentru un anumit element de rezistenta, se
obtine prin inmultirea valorii caracteristice (normate) a variabilei cu un oefficient partial de
siguranta ( se gasesc in SR EN 1990 și/sau CR0-2012)

Evaluarea incarcarilor permanente, pentru un element de constructie, se realizeaza prin

insumarea greutatii materialelor componente ce alcatuiesc acel element
G planșeu =g elemente planșeu [N/mp] x Aplanşeu [mp] [N]

Greutatea tehnica a elementului component a planseului poate fi si pe unitate de volum, in

functie de specificatia tehnica.
Variabilele permanente sunt date de elementele componente ale planseului.
Se alege structura planseului si se stabilesc elementele si materialele componente.
Va rezulta un tabel de tipul :
Greutate lncarcari
Nr.
tehnica (N/mc Incarcari Coeficient
Element sau N/mp) normate incarcare conf de calcul
crt
N/m CR0/2012
.
daN/m
parchet , mocheta
1 1.35
etc. (daca e cazul)
podina pardoseala
lemn (... esenta
2 lemnului...) cu 1.35
grosimea de ....mm,
b = ....

1.2. Actiuni datorate procesului de exploatare

Incarcarea utila provine din posibilitatea circulatiei unui om incarcat cu unelte pentru reparatii
etc
sarcina utila quu , uniform distribuita 150 daN/mp = 1500 N/mp
sarcina utila Quc , concentrata 100 daN = 1000 N
Vor fi doua ipoteze de calcul una in care se considera sarcina utila uniform distribuita si
cealalta in care se considera sarcina utila concentrata

2. Dimensionarea si verificarea podinei de pardoseala

Schema statica :
In proiectarea curenta, elementele de planseu, cu sectiune simpla (scandurile), se considera
simplu rezemate
Tabelul total cu calculul actiunilor aferente podinii de pardoseala
Nr.
Incarcari normate Coeficient lncarcari
Element incarcare conf de calcul
crt
N/m CR0/2012 daN/m
.
1 parchet ..... (daca e cazul) 1.35
podina pardoseala lemn
2 (... esenta lemnului...) cu grosimea de 1.35
....mm, b = ....
5 sarcina utila Iuu , uniform distribuita (1500 N/mp)xl 1.5
6 sarcina utila Iuc , concentrata 1000 N 1.5
TOTAL

Ipoteza I : actioneaza incarcarile permanente uniform distribute de calcul, qp si incarcarile

utile uniform distribuite de calcul, quu
qppodina, calcul =( qp + quu) x lpodina
d – distanta interax dintre grinzile de rezistenta
Ipoteza II : actioneaza incarcarile permanente uniform distribute si sarcina utila concentrata
qppodina, calcul = qp x lpodina

Verificarea capacitatii portante (starea limita ultima a capacitatii portante cand se epuizeaza
capacitatea portanta) :
Capacitatea portanta, a scandurii supuse la incovoiere statica  Capacitatea admisibila a
scandurii (element cu sectiune simpla), calculata in functie de rezistenta materialului lemnos
Mef  Madm , unde :
 Mef = momentul incovoietor efectiv (de calcul), corespunzator axei centrale principale
de inertie a elementului, stabilita in functie de schemele de incarcare si deschiderea de
calcul a elementului
 Madm = Capacitatea portanta admisibila a scandurii, calculata in functie de rezistenta
materialului lemnos

Madm,i = Rci ⋅ Si ⋅ miT ⋅ mL,

Ric = mui ⋅mdi ⋅ Ri ⋅1/ i (valori tabelare din NP 05/2003), unde :
 Madm,i = capacitatea portantă maxima admisibila a barei din lemn supusa la solicitarea
de incovoiere statica [Nmm sau N]
 Rci = rezistenţa de calcul la solicitarea incovoiere statica
 Si = caracteristica secţională (modul de rezistenţă W, pentru sectiuni dreptunghiulare
W = (bh2)/6)
 Ri = rezistenta caracteristica a diferitelor specii de lemn, la diverse solicitari [N/mm 2]
 miT = coeficient de tratare (tabelar) a lemnului la incovoiere statica, care introduce in
calcul modificarea rezistentelor materialului lemnos, la solicitarea i, in functie de
metodele de prezervare, dimensiunile pieselor si calasa de exploatare a constructiei,
miT = 0,90 pentru lemnul ignifugat
 mL = stabilitate locală = 1
 mui = coeficientul conditiilor de lucru care introduce in calcul umiditatea de echilibru a
materialului lemnos, definit pe baza conditiilor de microclimat in care sunt exploatate
elementele de constructie care se proiecteaza (NP 05/2003)
 mdi = coeficientul conditiilor de lucru, stabiliti in functie de durata de actiune a
incarcarilor (NP 05/2003), mdi = 0,55; pentru sarcina utila, Quc , pentru incovoiere
statica si clasa de durata “scurta durata” se va lua mdi = 1,00
 i = coeficientul partial de siguranta definit in functie de tipul solicitarii; pentru
incovoiere i = 1,10

Mef = max { Mef, I , Mef, II}

Ipoteza I : Mef,I = (qppodina, calcul x d2) / 8

Ipoteza II : Mef,II = (qppodina, calcul x d2) / 8 + (Quc x d) / 4

3. Verificarea de rigiditate la incovoiere statica

corespunde stării limită a exploatării normale ce corespunde întreruperii capacităţii de
asigurare a unei exploatări normale a elementelor de construcţie; principalele fenomene ce
pot să conducă la apariţia acestei categorii de stări limită sunt deplasările statice sau
dinamice excesive (se calculeaza ca sageata maxima sa fie mai mica ca sageata admisibila)

Deformatiile maxime finale de încovoiere se stabilesc cu relatia:

fmax, final = f1 + f2 + fi − fc
în care:
 f1 = fp este sageata (deformaţia transversală pe axa elementului) datorata incarcarilor
permanente;
 f2 = fu sageata datorata incarcarilor temporare (utile, in acest caz);
 fi - sageata datorata deformatiei imbinarilor = 2mm, este minimul pentru cazul in care
nu se calculeaza;
 fc - contrasageata initiala a grinzii neincarcate, care se stabileste prin calcul ca fiind
sageata grinzii incărcata cu sarcinile permanente si cu 1/2 din sarcinile utile; fc se
considera, in acest caz, fc = zero (nu exista contrasageata)

Deformatia maxima finala la elementele solicitate la incovoiere se calculeaza:

f max, final  f admis f max , final =max ¿ )
,
f  l / 250
Pentru elemente de planseu: podina de rezistenta admis ,
l = d, in cazul podinei de pardoseala, l este reprezentat de distanta interax dintre grinzi

Ipoteza I :
5  I p  l podina  d 4
f podina
pinst  /1.35
384  E  I
f podina
 f podina
 (1  k )
p b ∙ h3
P pinst def
5  I uu  l podina  d 4 I=
podina
fuinst  /1.5 12
fUpodina  fuinst
podina
 (1  kdef
u
) 384  E  I
podina podina
f pinst , fuinst
- sagetile fenomenului de fluaj care se stabilesc pe baza incarcarilor normate,
neafectate de coeficientii de incarcare, pentru sectiune bruta a lemnului, luand in considerare
II
modulul de elasticitate mediu E .
E II – modulul de elasticitate mediu, functie de materialul lemnos;
p u
kdef , kdef
- coeficientul care tine cont de durata de actiune a incarcarilor si de clasa de
exploatare a constructiei.
p
kdef  0.8 u
kdef  0.45
,utile si clasa de exploatare 1 si 2
Pentru incarcari permanente ,
Ipoteza II :
5  I p  l podina  d 4
podina
f pinst  /1.35
384  E  I
f podina
 f podina
 (1  k )
p
P pinst def
I d3
fUpodina  fuinst
podina
 (1  kdef
u
)
podina
fuinst  uc /1.5
48  E  I
p u
kdef , kdef
-coeficientul care tine cont de durata de actiune a incarcarilor si de clasa de
exploatare a constructiei.
p
kdef  0.8
, ,
Pentru incarcari permanente,utile concentrate si clasa de exploatare 1 si 2
u
kdef  0.0

Din calcul daca rezulta

f max, final  f admis f max , final =max ¿ ) ,
,
atunci grinda reziste la deformatiile rezultate ca urmare a solicitarii la incovoiere