INGINERIA CALITĂŢII 1

INGINERIA CALITATII
CUPRINS
CAPITOLUL 1 .Istoricul dezvoltării conceptului de calitate
1.1 Abordare istorică
1.2.Momente semnificative în evoluţia conceptului de calitate.
1.3.-Relaţia calitate – competitivitate
1.4.Orientări actuale privind calitatea unui sistem de producţie complex
1.5.Strategia în domeniul calităţii
1.6.Obiectivele calităţii în industrie
CAPITOLUL 2. Conceptul de calitate – noţiuni de bază, definiţii, terminologie.
2.1.Funcţiile calităţii.
2.2.Sensurile noţiunii de calitate şi control.
2.3.Prevederile standardului ISO 8402 privind conceptul de calitate
2.4.Standarde pentru managementul şi asigurarea calităţii produselor şi
serviciilor
CAPITOLUL 3. Elemente de managementul calităţii produselor şi serviciilor
3.1.Asigurarea echilibrului între costul calităţii şi valoarea calităţii
3.2. Calitatea în managementul calităţii
3.3. Calitatea în activitatea de cercetare - proiectare
3.4. Indicatori utilizaţi în evaluarea activităţii de cercetare – proiectare.
3.5. Indicatori utilizaţi în evaluarea calităţii fabricaţiei produselor şi serviciilor
CAPITOLUL 4. Controlul calităţii produselor/ serviciilor.
4.1.Structura activităţilor de control
4.2. Obiectivele activităţilor de control.
4.3.Activităţile de control, la nivelul unei structuri de fabricare.

CAPITOLUL 5.Fiabilitatea, mentenabilitatea, disponibilitatea produselor şi serviciilor.

5.1. Fiabilitatea – concept, definiţie.
5.2. Clasificarea fiabilităţii
5.3. Indicatorii utilizaţi şi sursele datelor pentru calculul statistic al fiabilităţii
5.4.Cuantificarea fiabilităţii
5.5..Scheme logice de fiabilitate
CAPITOLUL 6 – Mentenabilitatea produselor
6.1. Definiţie, clasificare, indicatori utilizaţi pentru evaluare.
6.2. Parametrii de mentenabilitate a produselor
6.3.. Calculul mentenabilităţii pentru un produs
6.4. Disponibilitate , redondanţă a unui produs/ serviciu
CAPITOLUL 7. Sistemul de Management al Calităţii (SMC)
7.1.SMC – Definiţie, caracteristici, principii
7.2. Eficienţa implementării SMC.
7.3. Standardele ISO 9000/ 2000 care vizează formarea/ implementarea SMC
7.4. Structura standardului SR EN ISO 9001
BIBLIOGRAFIE
INGINERIA CALITĂŢII 2

Capitolul.1 ISTORICUL DEZVOLTĂRII CONCEPTULUI DE CALITATE

1.1.Abordarea istorică.
COMUNA PRIMITIVĂ:
selecţia hranei diferenţa între alimente consumabile/ otrăvitoare
construcţiile protecţia împotriva viscisitudinilor mediului / animalelor sălbatice
uzufactura primele schimburi de produse care prisoseau familiei/ comunităţii.
ANTICHITATE:
Au apărut CETĂŢILE Forme de organizare, comunicare/protecţie/ existenţă a populaţiei
dintr-un anumit areal. Erau amplasate pe malul fluviilor (Ulm, Siegen), sau la malul mării ( Tomis,
Calatis, Genova).
PRIMELE ELEMENTE DE SIGURANŢĂ necesare populaţiei dintr-un areal, au generat:
Necesităţi de grupare construcţii de cetăţi de apărare, îndiguiri de râuri, apeducte;
Necesităţi de apărare turnuri de apărare, forturi, nave militare, echipament militar.
Primele relaţii de schimb cu produse de prisos, depozite cu produse de primă necesitate (sare, ulei,
piei), plasate în apropierea căilor navigabile(Istria);
Produsele marfă prin evaluarea valorii lor la schimb cu alte produse;(Sarea din Regatul Polonez,
armele din oţel de Toledo (Italia), erau transportate în Orientul Mijlociu în schimbul mirodeniilor,
a pieilor, a lânii aduse de acolo în Europa de navigatorii cetăţii Genova.
Primele specificaţii tehnice - arderea cărămizilor, dimensiunile zidurilor/ a caselor/ a apeductelor/ a
canalelor, sunt corelate apărând astfel primele elemente de standardizare.
- primele construcţii care vizau protecţia colectivităţilor de oameni, sub forma pragurilor, a
„zăgazurilor ”din lemn, au apărut la popoarele germanice din zona Sigului(Germania).
Primele instrumente cu destinaţie specifică - firul cu plumb, nivela cu bulă de aer, dreptarele pentru
planeitate, echerul, s-au găsit în mormintele din Valea Regilor.
Primele meserii - inspectorul de calitate în construcţii, care se ocupa de securitatea construcţiilor
realizate, dar şi de protecţia şi condiţiile de sănătate ale sclavilor,care lucrau în colectivităţi mari, au
fost găsite într-un mormânt din Teba.
- Atelierul de ţesătorie, descoperit în mormântul din interiorul piramidei lui Meketre (1800 îCh), era
compus din: 2 torcători, 2 năvăditori, 1 ţesător şi un controlor de calitate al pânzei rezultate, care
avea şi rolul de organizator al activităţilor din atelier.
INGINERIA CALITĂŢII 3

- La mormântul lui Artaxerses I (429 îCh) din Nippur s-au descoperit tăbliţe pe care erau
înscrise următoarele, în scrierea cuneiformă:
”În ceea ce priveşte inelul din aur bătut cu smarald, garantăm că timp de 20 de ani smaraldul nu va
cădea din inelul de aur. Dacă totuşi smaraldul va cădea din inel, înainte de trecerea celor 20 de ani,
vom plăti numitului Bel-Nadinshumu o despăgubire de 10 mana de argint. Semnat cu amprentele
degetului lui Bel-Ahiddina, Belshunu şi Hattin”
SEC.XVI/ XVIII ÎN EUROPA BRESLELE
REVOLUŢIA INDUSTRIALĂ a fost rezultatul descoperirii forţei aburului (Oala lui Pappin), ca
sursă de acţionare a diverselor utilaje, echipamente:
Folosirea aburului ca forţă motrică, a generat anumite avantaje pentru societate:
- A asigurat independenţa oamenilor de sursa de apă, ca principal element de acţiune a
utilajelor.
- A asigurat o dezvoltare mai dinamică a meseriilor, a generat noi tehnologii de fabricare
(dantele în Franţa, armament în Germania, etc.
- A dus la amplificarea conceptului de calitate (prin dezvoltarea managementului în special
în războaie);
- Are loc o reimpărţire a lumii în care primii veniţi (Anglia,Olanda, Franţa) la masa
tratativelor îşi împart zonele de influenţă.
- În 1864 Simon North pune bazele Arsenalului Londonez şi elaborează primul document
care vizează necesitatea organizării activităţilor în domeniul armamentului prin cartea
“Interschimbabilitatea pieselor în industria de armament britanică”
1929-1930 Henry Ford – înfiinţează prima linie de asamblare a automobilelor , numite la
vremea aceea„căruţe mecanice” (SUA)

1.2.Momente semnificative privind evoluţia conceptului de CALITATE.

Dinamica nivelului calităţii, a nivelului salariilor,al gradului de automatizare a proceselor şi
dinamica nivelului capacităţii de adaptare la exigenţele pieţei în ultimele cinci decenii:(fig. Nr.1.1.)
INGINERIA CALITĂŢII 4

100%

0
1950 1960 1970 1980 1990 2000 2005 anul
Fig. Nr. 1.1 Exigenţele pieţei
nivelul calităţii
nivelul salariilor
nivelul automatizării proceselor
nivelul capacităţii de adaptare (concurenţa, exigenţele
clienţilor, şi ale societăţii, creşterea complexităţii produselor, şi a proceselor de realizare a lor.). Se
observă foarte clar că începând cu anul 1990, trendul crescător al nivelului calităţii a obligat
producătorii să diversifice capacitatea de adaptare la cerinţele clienţilor, în acelaşi timp cu creşterea
gradului de automatizare aproceselor de fabricare; efectul final fiind menţinerea constantă sau chiar
reducerea fondului de salarii, prin utilizarea echipamentelor cu grad ridicat de automatizare.
Aspecte privind posibilităţi de recuperare a investiţiilor ţinînd seama de calitate a produsului., se
prezintă în fig.nr.1.2 Se observă că odată cu creşterea calităţii produselor realizate, cresc şi
posibilităţile de recuparare a investiţiei necesare pentru realizarea produselor. Mai mult, realizând
produse de calitate, compania are posibilitatea de a creşte procentul de recuperare a investiţiei,
proporţional cu cota de piaţă pe care o deţine .(fig nr. 1.3)

Recuperarea investiţiei(%)
C Recuperarea investiţiei(%)
40 a
l 20 26 35
30 i
t
20 a 11 17 26
t
10 e
11 17 26
Scăzută Medie Mare
13% 28%
Calitatea produsului
Cota de piaţă Fig. nr.1 3
Fig. Nr.1.2.Posibilităţi de recuperare a investiţiei
INGINERIA CALITĂŢII 5

1.3.-Relaţia calitate – competitivitate.

 Calitatea generează avantaje concurenţiale
(1980 Japonia 46% din piaţa TV din Europa,
2000 Japonia 32% din piaţa europeană, şi 26% din piaţa
americană de automobile )
 Intensificarea concurenţei CREEAREA“UNIUNILOR ECONOMICE”: (Uniunea
Europeană, AELS, Tratatul Nord American de Comerţ Liber.)
 Creşterea exigenţei clienţilor Modelul KANO (Fig. Nr 1.4) se
Necesităţile clienţilor au o puternică tentă individuală
Necesităţile au pondere diferită în timp pentru acelaşi client
Necesităţile clienţilor se împart în 3 categorii distincte:
 1-necesităţi primare –(clienţii le au dar le exprimă foarte rar)
 2-necesităţi care vizează performanţa - (sunt formulate în momentul în care
clientul se intetresează de produs.)
 3-necesităţi de încântare (se prezintă clienţilor numai pentru a le provoca
încântarea clienţilor).
O analiză a comportării în timp a clienţilor faţă de aceste necesităţi, evidenţiază faptul că atitudinea
lor se modifică astfel încât necesităţile trec dintr-o categorie de interes în alta , chiar la acelaşi
produs. De asemenea aceeaşi caracteristică poate fi privită diferit din punctul de vedere al
cerinţelor, pentru clienţi diferiti.

Cerinţele clienţilor 3

Posibilităţi de realizare

Fig. Nr 1..4. Modelul kano

INGINERIA CALITĂŢII 6

Relaţia calitate – competitivitate are are la bază două elemente distincte, aşa cum rezultă din fig.
Nr.1.5
 cerinţele clienţilor în diversificare în timp; ele depind de capacitatea de plată, de
nivelul de educţie / cunoaştere al clienţilor, de obiectivele pe care clienţii şi le
propun, de condiţia lor socială; finalitate evoluţiei acestora se concretizează prin
creşterea gradului de complexitate al produselor, prin multiplicarea funcţiunilor
acestora. Acest element este generator de calitate specifică, concretizată prin produe/
servicii mai complexe, mai performante, mai ieftine dacă este posibil..
 răspunsul producătorilor la aceste cerinţe, concretizat prin dezvoltarea gradului de
complexitate a echipamentelor tehnologice, capabile să asigure calitatea noilor
produse/ servicii cerute de clienţi; această relaţie dinamică în timp, mai are în vedere
şi aspectele specifice legate de competitivitatea pe segmentul de piaţă al
producătorilor. Exemplu (tehnologiile specifice fabricării microproce- sorului pe
bază de siliciu); acest element asigură competitivitatea produsului, dar şi a
producătorului în piaţă.
O analiză în timp evidenţiază faptul că cele două elemente distincte se intercondiţionează în timp,
generând aspecte noi atât din punct de vedere al creşterii nivelului calităţii, cât şi din punctul de
vedere al creşterii gradului de complexitate al echipamentelor implicate în proces.
CALITATE

CREŞTEREA
COMPETITIVITATE

CREŞTEREA
COMPLEXITĂŢII
COMPLEXITĂŢII
SISTEMELOR
PRODUSELOR
DE FABRICARE
(condiţie
(Condiţie cerută de
c
tehnologiile de fabricare
e
aplicate)
r
(
u Fig. Nr. 1.5.Relaţia
calitate - competitivitate c
t
e
ă
Calitatea sistemelor de fabricare se referă la: r
u
d
t
e
ă
 d
l
e
i
INGINERIA CALITĂŢII 7
e
t
n
 Calitatea specifică a procesului de fabricare în sine
e
ţ
 Precizia componentelor necesare realizării unui produs.
h
i
 Calitatea / multitudinea serviciiloraferente unui produs.
n
) produsului sau aserviciului furnizat.
 Fiabilitatea componentelor din structura
o
 Scurtarea timpului de intervenţie în depistarea defectelor în funcţionarea unui produs.
l
 Redondanţa componentelor din structura produsului.
o
 Nivelul de complexitate al procesului de mentenanţă.
g
i
Asigurarea calităţii sistemelor de producţie reclamă patru condiţii bine definite:
i
1. Scurtarea timpului necesar pentru cercetarea, concepţia, proiectarea produselor/ a
l
serviciilor aferente, şi pentru elaborarea proceselor de fabricare/ control.
e
2.Asigurarea unei responsabilităţi depline privind realizarea intgrală a produsului sau a
serviciului; producătorul principal va întocmi contracte distincte cu fiecare furnizor de
d
materiale/ componente/ subansamble/ servicii, în vederea realizării programelor iniţiale,
e
conform temenelor finale impuse de clienţi;
! Termenele de livrare şi/ sau condiţiile de calitate stabilite se vor respecta cu stricteţe!;
f
!! Se vor stabili sancţiunile ce se vor da/ modul lor de aplicare, în caz de nerespectare a
a
termenelor stabilite de comun acord.!
b
!!! Pentru a se putea urmări mai uşor termenele programelor iniţial stabilite, se practică:
r
MANAGEMENTUL PRIN PROIECT – dacă produsul are un grad de complexitate ridicat, şi are în
i
structură numeroase componente (poduri, centrale electrice, construcţii deosebite, instalaţii de
c
forare, construcţia de avioane, rachete şi echipamente militare şi de logistică complexe, programe
a
aplicative de anvergură şi complexitate deosebită). Fiecare participant la proiect răspunde de
r
calitatea lucrării sau a serviciului livrat, alături de coodonatorul de proiect.
e
MANAGENETUL PRIN EXCEPŢIE, pentru producţia cu grad de repetabilitate ridicat, la care
programul de control se asigură prin operaţii distincte, plasate în structura prcesului de
a
fabricare.Controlul preventiv are un rol important, pentru a evita apariţia excepţiilor.
p
MANAGEMENTUL PRIN BUGETE , pentru produse scumpe, costisitoare, consumatoare de
l
fonduri.Controlul calităţii proceselor este rezultatul unor procese de optimizare, în vedera asigurării
i
unui echilibru între calitatea produsului cerut de client şi costurile de fabricare impuse de o anumită
c
calitate a proceselor tehnologice.
a
t
e
)
 (
c
INGINERIA CALITĂŢII 8
e
r
3. Abordarea de tehnologii performante, care presupun o precizie dimensională deosebită, simularea
u
prealabilă a unor procese în vederea prevenirii unor efecte negative şi reducerea costurilor de
t
fabricare. (retasuri utilizate pentru analize chimice, paralelizarea operaţiunilor în vederea reducerii
ă
timpilor de lucru, utilizarea metodelor de normare moderne cum ar fi MTM sau MOST)
4. Analiza continuă a modului în care sistemul îşi îndeplineşte funcţiunile pentru care a fost
d
conceput; elaborarea unor scheme complexe de control şi numărătoare inversă, în vederea acoperirii
e
controlului atât în spaţiu (număr de operaţii, succesiunea logică a lor, structurile operaţiilor de
control), cât şi în timp (duratele operaţiilor de control, succesiunea lor în timp, utilizarea unor
t
tehnici specifice de interpretare statistică a rezultatelor, cum ar fi programul programul CASQ it
e
9000)
h
n
1.4.Orientări actuale privind calitatea unui sistem de producţie complex
o
1. Orientarea TRANSCEDENTĂ DE LA GUSTUL PERFECŢIUNII LA PERFECŢIUNEA
l
GUSTULUI
o
2.Orientarea .SPRE PRODUS. (produsul COVOR realizat în variante solicitate)
g
3. Orientarea SPRE PROCESUL DE PRODUCŢIE SISTEM DE CARACTE- RISTICI
i
CARE DEFINESC UN PRODUS ( DEMING –Filarmonica din Londra comparată cu
i
Filarmonica din Timişoara.(
l
4.Orientarea SPRE COSTURI CALITATEA ESTE FUNCŢIE DE COSTURI (Unul din
e
parametrii care condiţionează calitatea unui produs este costul acestuia)
5.Orientarea .SPRE UTILIZATOR HEIST ŞI FROMM CALITATEA ESTE ÎN FUNCŢIE DE
d
CERINŢELE CLIENTULUI (TERMEN DE LIVRARE, PREŢ, SIGURANŢĂ,
e
FIABILITATE,COMPATIBILITATE CU MEDIUL, SERVICE.

f
INDIFERENT DE OPŢIUNEA ORIENTĂRII SISTEMULUI, ACESTA ARE UN
a
COMPORTAMENT CIBERNETIC ÎN TIMP, în sensul că:
b
 ARE LOC O COORDONARE A ACTIVITĂŢILOR INTERNE ÎN VEDEREA
r
ASIGURĂRII UNUI NIVEL AL CALITĂŢII ASCENDENT ÎN TIMP.
i
 ARE LOC O CULGERE ŞI SELECŢIE A DATELOR RELEVANTE ACUMULATE ÎN
c
PERIOADELE ANTERIOARE.
a
r
e

a
 l
i
INGINERIA CALITĂŢII 9
c
a
 ARE LOC O ADAPTARE, REMODELARE A DATELOR RELEVANTE LA
t
CONDIŢIILE PERIOADEI ACTUALE, ÎN VEDEREA ASIGURĂRII UNUI NIVEL AL
e
CALITĂŢII ASCENDENT. (Fig.nr.1.6)
)
 SPIRALA EVOLUŢIEI CALITĂŢII A LUI JURAN;
 CONCEPTUL ISHIKAWA PRIVIND EVOLUŢIA CALITĂŢII)

NIVELUL DESFACERE
CALITATII PRODUSE LA
PRODUSULU BENEFICIARI
I

SUCCESIUNEA
ACTIVITATILOR
IN TIMP.

APROVIZIO -
NARE
TEHNICO.- TIMPU
MATERIALĂ L

ACTIVITATI
ACTIVITĂTI DE
DE CERCETARE-
FABRICARE PROIECTARE

Fig nr.1.6. SPIRALA CALITĂŢII – ELABORATĂ DE JURAN J.M.

Din figură se observă că:
 DINAMICA NIVELULUI CALITĂŢII ESTE DETERMINATĂ DE DINAMICA FIECĂREI
ACTIVITĂŢI ÎN PARTE;
Nc  Nci  (1.1.)
INGINERIA CALITĂŢII 10

în relaţie s-au notat: Nc – nivelul calităţii produsului/ serviciului finit; Nci –nivelul calităţii
activităţilor care au contribuit la realizarea produsului/ serviciului finit; -creşterea nivelului de
calitate al produsului datorită sinergiei sistemului.
 FIECARE ACTIVITATE SE SUPUNE REGULILOR INSTITUITE LA NIVEL DE SISTEM;
 NIVELUL DE CALITATE:
- IMPUS DE PROIECTANŢII PRODUSULUI;VA FI CONSIDERAT UN
NIVEL MINIMAL IMPUS, ÎN CONCORDANŢĂ CU CERINŢELE
BENEFICIARILOR.
-
- EFECTIV REALIZAT ÎN CADRUL PROCESELOR DE FABRICARE; SE VA
SITUA CEL PUŢIN LA NIVELUL IMPUS.

1.5.STRATEGIA ÎN DOMENIUL CALITĂŢII

1. ORIENTAREA SPRE CERINŢELE CLIENŢILOR; producătorul va veni în

întâmpinarea doleanţelor clienţilor, încercând să cuantifice în termeni tehnici
(economici)aceste doleanţe.
Pe termen scurt : Elaborarea unui program de intensificare a utilizării capacităţilor de producţie
esistente. (utilizare intensivă: capacităţi neutilizate, dispozitivări, automatizarea proceselor de
fabricare şi control, intensificarea muncii individuale prin asigurarea unui sistem de salarizare
flexibil;
(utilizare extensivă: utilizarea rezervelor de timp disponibile,
la nivelul sistemului de producţie, asigurarea unor semifabricate de o calitate conformă cu
prevederile documentaţiei;
Pe termen mediu: atagerea clienţilor prin produse calitatativ superioare/ servicii, prin asigurarea
unui “service” pentru perioade de garanţie şi post garanţie; vânzarea prin metode atractive (preţuri
atractive, lising, rate lunare, servicii anexe,)
Pe termen lung: implementarea produselor în segmente de piaţă tot mai mari, până la limita de
absorbţie maximă a pieţei, multiplicarea canalelor de distribuţie, îmbunătăţirea proceselor de
distribuţie a produselor.

2.ORIENTAREA SPRE POSIBILITĂŢILE PROPRII DE ASIGURARE A UNOR PRODUSE/

SERVICII CONFORME CU CERINŢELE CLIENŢILOR
INGINERIA CALITĂŢII 11

Pe termen scurt: asigurarea pieţei cu produse de calitate care să asigure impactul maxim din
segmentul de piaţă, într-un timp cât mai scurt posibil.
Pe termen mediu: asigurarea unui sistem informaţional prin care conexiunea calitate –marketing să
fie realizată în mod continuu.
Pe termen lung: fidelizarea clienţilor, dotarea cu echipamente de fabricare şi control performante;
asigurarea “service”ului pentru toate produsele de pe piaţă;creşterea indicatorilor de fiabilitate
pentru produsele achiziţionate!

1.6.OBIECTIVELE CALITĂŢII ÎN INDUSTRIE.

OBIECTIV –un anumit rezultat realist, ce se poate obţine într-un anumit domeniu de activitate, şi
care poate servi ca bază de referinţă pentru o activitate viitoare.
Condiţii impuse:
- Exprimare cantitativă
- Să permită o comparare ulterioară cu indicatori efectivi
- Să posede capacitatea de a stimula, de a direcţiona acţiunile la
nivelul organizaţiei.
Să asigure o unificare ,o uniformizare a modului de gândire a
celor integraţi în procesul de muncă.
JURAN: ELEMENTELE CARE VIZEAZĂ POLITICA DE CONTROL A
DEPARTAMENTULUI APĂRĂRIIAL SUA:
1. PLANURILE ŞI PROCEDURILE CONTROLULUI DE CALITATE SUNT REZULTATUL
UNOR PREVIZIUNI ŞI A UNEI PLANIFICĂRI BINE CHIBZUITE

2. OPERAŢIILE PRIVIND CONTROLUL DE CALITATE TREBUIE SĂ AIBĂ O

STRUCTURĂ CAPABILĂ SĂ ASIGURE ÎN TOTALITATE PREVENIREA APARIŢIEI
DEFECTELOR.

3. PENTRU DETERMINAREA CONFORMITĂŢII PRODUSELOR, DEPARTAMENTUL DE

CONTROL AL CALITĂŢII TREBUIE SĂ UTILIZEZE DATE OBŢINUTE ÎN CADRUL
INSPECŢIILOR ŞI ÎNCERCĂRILOR EFECTUATE PE PARCURSUL OPERAŢIILOR DE
PRODUCŢIE.

DIN PUNCT DE VEDRE AL FINALITĂŢII ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE

(CERCETARE-PROIECTARE, PRODUCŢIE, DESFACERE) OBIECTIVELE POT FI:
INGINERIA CALITĂŢII 12

 OBIECTIVE CARE VIZEAZĂ REALIZAREA UNOR SCHIMBĂRI PRIN MODIFICAREA

NIVELELOR DE CALITATE ŞI PERFORMANŢĂ ACTUALE (SCHIMBĂRI
RADICALE /MODIFICAREA UNEI STĂRI EXISTENTE DE FAPT).

 OBIECTIVE CARE VIZEAZĂ MENŢINEREA UNEI STĂRI DE FAPT, SAU
MENŢINEREA UNUI ANUMIT NIVEL DE PERFORMANŢĂ EXISTENT.
LA NIVELUL UNEI ORGANIZAŢII:(Procentul defectelor,menţinerea unui nivel al costurilor, al
unui nivel de peformanţă).

COMENTARII, EXPLICAŢII, LĂMURIRI.

1. Enumeraţi cele mai importante zece momente în apariţia şi dezvoltarea
conceptului de calitate.
2. Explicaţi modul de derulare al relaţiei calitate-competitivitate pe o
aplicaţie concretă.
3. Concretizaţi elementele care definesc un sistem de fabricare/ producţie
complex.
4. Exemplificaţi cu câte o aplicaţie cele patru condiţii care definesc calitatea
sistemului de fabricare/ producţie complex.
5. Exemplificaţi prin câte o aplicaţie cele cinci tipuri de orientări cu referire la
calitatea unui sistem de producţie complex.
6. Concepeţi o aplicaţie pentru a explica comportamentul cibernetic în timp al
unui sistem de producţie complex.
7. Concepeţi o aplicaţie de tip „sistem complex de producţie”pentru conexiunile
care generează un comportament cibernetic şi explicaţi cum sunt ele oglindite
în spirala calităţii
8. Concretizaţi strategiile în domeniul calităţii, pe termen scurt, mediu şi lung,
pentru un sistem de producţie complex.
9. Concretizaţi obiectivele calităţii în industria constructoare de maşini şi
aparate, în industria electrotehnică şi în industria chimică.
10. Sintetizaţi contribuţiile lui J.M. Juran şi K. Ishikawa la definirea conceptului
de calitate.