COLEGIUL TEHNIC ,,MIRON COSTIN

ROMAN

Instaltia de gaze.
Generalitati,materiale,utilaj si
instalatii interioare de gaze

Intocmit: Bujor Alin Neculai

Clasa : a-XII-a G

CUPRINS
Cap.I: Memoriu justificativ .............................5
Cap.II: Notiuni
introductive.............................4
2.1 Proiectarea si executia instalatiilor....................10
2.2 Conditii tehnice de executie si montaj.................12

Cap.III: Materiale componente........................14

3.1 Utilizarea gazelor naturale...........................16
3.2 Aparate de urilizare si arzatoare.....................19

Cap.IV: Clasificare...................................23
4.1 Alcatuirea si functonarea retelelor de transport si distributie
a gazelor naturale.....................................29
4.2 Montarea conductelor..............................32
4.3 Contoare de gaz...................................35
4.4 Bransamentul instalatiilor interioare la retelele exterioare de
gaz................................................. 40

Cap.V: Descriere.....................................41
Cap VI: Norme Tehnice Securitatii Muncii ..............47
6.1 Montarea instalatiilor interioare de gaze...............47
6.2 Protectia,siguranta si igiena muncii....................49

Cap VII: Bibliografie .................................50

2

Cap I:Memoriu justificativ

Gazele combustibile sunt folosite in instalatiile de ardere din industrie
sau din cladirile de locuit si social-cultural,nevoi menajere (masini de
gatit,incalzirea apei de consum) sau in diferite procese tehnologice.
Cele mai utilizate gaze combustibile sunt gazele naturale extrase din
zacamintele subterane si gazele petroliere lichefiate.In ultimii an,in
conditiile crizei mondiale de energie o importanta deosebita se acorda
procedeelor si tehnologiilor de obtinere a biogazului,prin prelucrarea
deseurilor organice.
Gazele naturale sunt constituite din amestecuri de hidrocarburi saturate
(metan,etan,propan etc.) si contin unele impuritati ca:bioxidul de
carbon,azotul,hidrogenul sulfurat,mercaptanul,oxizi de azot,praf si altele;aceste
gaze sunt captate cu ajutorul sondelor din zacamintele subterane.
Gazele naturale sunt inodore (fara miros),incolore si combustibile.
Gazele naturale,in amestec cu aerul,in spatii inchise,devin explozibile.
Alcatuirea retelelor de transport si distributie a gazelor naturale
combustibile

Fig.1 Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze

Gazele naturale sunt transportate de la locul de captare (de la sursa)
pana la consumatori (instalatiile de utilizare) printr-un sistem de alimentare

compus din conducte de transport 1 (figura1),numita si conducta

magistrala,statiile de predare 2 si 3 si sistemul de distributie.La conducta de
transport prin care gazele circula cu presiune inalta (peste 6 bar/se
racordeaza statiile de predare 2 si 3.
Statiile de predare sunt construite din ansamblul instalatiilor de reducere
si reglare a presiunii,masurarea debitelor si odorizarea gazelor.
Se disting:
-statii de predare 2 la consumator important (combinate si platforme
industriale),alimentand instalatiile de utilizare 4 direct din conducta de
transport 1;
-statii de predare 3 ptr.alimentarea cu gaze a localitatilor si industriilor
la diferite trepte de presiune (in functie de natura
consumatorilor,densitatea suprafetelor locuite,dezvoltarea in perspectiva
a localitatilor si industriei etc.).
Sistemul de distributie a gazelor naturale esate un ansamblu de
conducte,aparate si accesorii,care,preluand gazele de la statia de predare 3,le
transporta pana la robinetele de bransament 16 ale consumatorilor racordati la
reteaua de presiune joasa,respectiv,pana la iesirea din statiile (posturile) de
reglare a presiunii gazelor 12 montate la capetele bransamentelor.
Sistemul de distributie a gazelor naturale este alcatuit din urmatoarele
tipuri de retele:
-reteaua de repartitie 5 care preia gazelle la treapta de presiune medie
(2-6 bar) de la statiile de predare 3 si le transporta in interiorul zonelor
locuite sau al combinatiilor si platformelor industriale,pana la statiile de
reducere si reglare a presiunii gazelor,care pot fi:
-statii de reglare la consumatori industriale 6 (consumatori importanti),in
care are loc reducerea presiunii gazelor de la treapta de presiune medie
la treapta de presiune redusa,necesara in instalatiile de utilizare
industriala 7;
-statii de reglare de sector 8 in care se reduce presiunea gazelor de la
presiune redusa;
-statii de reglare de sector 9 in care are loc reducerea presiunii gazelor
de la presiune medie la presiune joasa;
-reteaua de distributie 10 care preia gazele la treapta de presiune
redusa (0,2-2 bar) de la statiile de reglare de sector 8 si le transporta pana
la bransamentele 11 ale consumatorilor din cladirile de locuit ,social-culturale
sau industriale.

Pe acestea sunt amplasate posturile de reglare 12 a presiunii gazelor

prin intermediul carora se face alimentarea instalatiilor de utilizare 13 la
presiune joasa.In cazul statiilor de reglare de sector 9,reteaua de
distributie 14 preia gazele direct la presiune joasa si alimenteaza
bransamentele 15 pana la robinetele de bransament 16.

Capitolul II
NOTIUNI INTRODUCTIVE
Descoperirea de noi si importante zacaminte de gaze naturale in
diferite parti ale lumii, dezvoltarea transporturilor la mari distante, pana la
cativa mii de kilometrii, asigura posibilitatea ca acest combustibil sa fie
folosit oriunde si de catre oricine.
Acestea sunt ratiunile pentru care asistam de mai multi ani la
dezvoltarea rapida a industriei gazelor naturale si a consumului de gaze
naturale.
In prezent, prin dezvoltarea industriilor si tendinta de a asigura
confortul populatiei concomitent cu reducerea poluarii in toate tarile, cu
precadere in cele dezvoltate, utilizarea gazelor naturale se foloseste din ce
in ce mai des.Din acest punct de vedere tarile consumatoare de gaze se pot
grupa in felul urmator:
Producatoare de gaze naturale in cantitati ce pot acoperii consumul
propriu actual si de perspectiva, avand si un potential excedent de rezerve si
care deja asigura exporturi importante de gaze ( Canada, F. Rusa, Norvegia,
Anglia, Olanda etc.);
Tari cu un consum de gaze naturale propriu relativ scazut dar cu
rezerve si potential de extractie deosebit de dezvoltat ( tarile din Golful
Persic, Africa de Nord, Iran, Irak etc.)si care doresc gasirea unui debuseu
pentru acestea catre tarile in care consumul de gaze naturale este in
continua crestere;Tari care nu beneficiaza deloc sau intr-o masura
neacoperitoare de resurse proprii da gaze naturale, au un consum dezvoltat
si in continua crestere pe seama importului ( Belgia, Franta, Germania,
Spania, Portugalia, Italia, Elvetia, Austria, Ungaria, Suedia, Turcia, Bulgaria
etc. ). Prin prisma celor de mai sus Romania beneficiaza de o industrie
gaziera dezvoltata pe baza resurselor proprii dar la care datorita duratei
indelungate de exploatare ( peste 90 de ani ) se face simtit, ca la orice
industrie extractiva, declinul natural de debit si presiune, fapt pentru care
cu toate ca se situeaza ca nivel propriu de productie in primele 12 industrii
6

gaziere ale lumii, totusi importa in prezent circa 25% din necesarul de
consum, acest import urmand a creste la nivelul anului 2010 la peste 50% din
necesarul de gaze.
Indiferent de situarea unei industrii gaziere in categoriile mai sus
mentionate, problemele importante luate in considerare de utilizare gazelor
naturale sunt urmatoarele:
Cresterea randamentului de utilizare, atat a consumului de gaze cat si
a formelor de energie utilizare in procedura, transportul, distribuirea si
utilizarea
gazelor
naturale;
Satisfacerea
principalului
deziderat,
contradictoriu, intre caracterul relativ constant si limitat al surselor de
gaze, in special in sezonul rece si al consumului variabil si care este in general
peste nivelul surselor in acest sezon;
Asigurarea clitatii gazelor destinate transportului, distributie si
utilizarii atat pentru evitarea consecintelor tehnice ce pot fi produse in
acest circuit tehnologic si la utilizatori, act si pentru reducerea consumurilor
energetice provocate de prezenta unor impuritati solide, dar mai ales lichide,
precum si pentru cresterea randamentului energetic propriu si la
consumatorii de gaze;
Asigurarea preciziei masurarii gazelor in lantul tehnologic: productie,
import, transport, distributie si utilizare tinand seama de faptul ca erorile ce
pot sa apara la masurare in conditiile in care se vehiculeaza in medie zeci de
miliarde mc/an, pot provoca furnizorului si beneficiarului pierderi economice
foarte mari;
Introducerea unor tehnologii moderne in extractia, transportul,
distributia si utilizarea gazelor naturale, a tehnicii electronice de calcul in
urmarirea si centralizarea parametriilor tehnologici si pentru asigurarea unei
dispecerizari competente, acresterii sigurantei in exploatare, protejarea
madiului, a instalatiilor tehnologice si vecinatatilor, a evitarii pierderilor de
gaze naturale, a depistarii erorilor de operare si a accidentelor tehnice, a
cresterii productivitatii muncii etc.;
Protejarea rezervelor de gaze, a asigurarii independentei energetice
pe seama diversificarii surselor de aprovizionare cu gaze ( asigurarea
importurilor de gaze din mai multe sisteme intercontinentale, cu surse de
gaze diferite, prin mai multe puncte de predare-primire din acestea utilizare
gazelor naturale lichefiate GNL, gazelor petroliere lichefiate GPL,
elaborarea unui program de limitare a consumului de gaze pentru cazuri de
forta majora sau datorate unor situatii meteorologice deosebite etc.;

Lucrarile in dezvoltarea industriei gaziere in sensul celor mai sus

amintite impun eforturi financiare majore si de aceea este o practica uzual,
atragerea capitalului si a investitorilor straini;
Asigurarea unei politici de formare a pretului gazelor naturale ,
realizarea unui echilibru judicios intre obligatiile fata de stat si resursele
financiare destinate cercetarii si investitiilor;
Crearea unui cadru normativ corespunzator si in concordanta cu prevederile
internationale si care sa diminueze riscurile unor actiuni arbitrare din partea
furnizorilor sau de la tarile tranzitate de gaze naturale.
Crearea de energie este poliforma si depinde de specificitatea proprie
fiecarei regiuni ale globului. Gazele naturale si cele petroliere au si vor avea
un rol din ce in ce mai important iar ponderea lor in bilantul energetic mondial
va continua sa creasca datorita mai multor factori in functie de importanta
rezervelor, cost, disponibilitati si repartitie goegrafica, protejarea mediului
inconjurator etc.
In aceasta evolutie spectaculoasa o serie de aspecte trebuie luate in
considerare:
Probleme aferente industriilor gaziere;
Aparitia noilor producatori, trnsportatori, distribuitori si consumatori
de gaze privatizati, integral sau partial, alaturi de marile societati de
stat din respectivele domenii;
Interconectarea sistemelor de transport
gazoducte continentale sau intercontinentale;

nationale,

marilor

Accesul la gazele naturale a unor tari datorita trecerii acestor

conducte de gaze internationale pe teritoriul lor si astfel dezvoltarea
strategiilor unei industrii gaziere locale;
Parteneriate diverse, intre regiuni si tari cu grad de dezvoltare
diferit, avand consecinte importante in punerea in evidenta a unor tehnici si
tehnologii, adaptarea acestora la contextul fiecarei tari si optimizarea
resurselor tehnologice;
Exacerbarea concurentei, datorita mondializarii si a schimbarii
ponderii competitionale a diferitelor surse de energie( gaze naturale
GNL,GPL, energie electrica-surse hidroenergetice, petrol si derivate, energie
atomica, carbune etc. );

Probleme proprii de evolutie ale acestui inceput de mileniu ca de

exemplu:
-stapanirea informatiilor si a comunicatiilor moderne ca elemente
indispensabile si strategice, la nivelul industriilor gziere ale tarilor si
intre tari;
-dezvoltarea tehnicilor si tehnologiilor gaziere, experienta in domeniu,
specifice fiecarei tari;
-evolutia structurilor intreprinderilor cu multe si inutile nivele
ierarhice;
-gradul de insusire si importanta acordata la toate nivelele culturii
internationale ( limbi straine, nivel tehnic, cunostinte economico-politice,
cunoasterea specificului tarilor, alinierea la prevederile legale si normele
internationale etc.);
-cunoasterea si luarea in considerare a nevoilor consumatorilor de
gaze, informarea acestora in domeniul respectiv si perfectionarea serviciilor
catre abonatii de gaze;
-dezvoltarea continua a tehnicilor si tehnologiilor moderne si
cresterea randamentelor;
-calitatea activitatiilor, securitatea si protectia mediului;
-redefinirea rolului managerului, a expertului, a personalului de
executie si a relatiilor intre acestia in scopul cresterii eficientei,
operativitatii si responsabilitatii.
-formarea profesionala pentru diferite nivele in vederea insusirii
cunostintelor specifice a caror viteza de evolutie si complexitate sunt greu
de stapanit.

2.1 Proiectarea si executia instalatiilor

Alimentarea consumatorilor de gaze naturale din reeaua exterioar
de distribuie se realizeaz prin intermediul conductei de bransament fig.2 .

Fig2 : Schem de legare a unui consumator la conducta public

1 - conducta public
2 -bransament
3 - limita de proprietate
4 - instalaia interioar
5 - aparat de utilizare
6 - contor
Traseul conductei de branament trebuie ales perpendicular pe
conducta de distribuie, iar dac sunt motive speciale pentru racordare la un
alt unghi, acesta nu poate fi mai mic de 60 de grade. Branamentul se
execut cu pant spre conducta public. Racordarea conductei de

10

branament la reeaua de distribuie exterioar se realizeaz prin sudur. n

dreptul sudurii de racord, conducta de distribuie se perforeaz pentru a
permite accesul gazelor n branament.
Att la sudura efectuat pe conducta de distribuie, ct i la captul
branamentului (lng cldire), se monteaz obligatoriu o rsufltoare (figura
2) neetaneitile conductelor. La captul conductei de branament se
monteaz un robinet de branament, care permite scoaterea din funciune a
ntregii instalaii.
n general, orice proprietar este legat la conducta public printr-un
singur branament.
Instalaiile de utilizare in de la regulatorul de presiune amplasat la
intrarea n incinta proprietii pn la evacuarea gazelor arse (inclusiv coul
i canalul de fum).

Fig.3 Branamentul i instalaia interioar de utilizare

DATE GENERALE :
Prezenta documentatie fost elaborata pentru alimentarea cu gaze
naturale a imobilului prezentat cu urmatoarele aparate de utilizare :
- 1 aragaz x 0.76 mc/h
d.i.= 0.76 mc/h

11

- 2 sobe de incalzit x 1.2 mc/h

d.i.= 2.4 mc/h
- 1 cazan de baie x 0.8 mc/h
d.i.= 0.8 mc/h
- 1 convector x 0.49 mc/h
d.i.= 0.49 mc/h
- 1 soba de incalzit x 1.0 mc/h
d.i.= 1.00 mc/h
Total

d.i.= 5.45 mc/h

Bransamentul cu diametrul f1', se va racorda in conducta de presiune

redusa , montaj subteran, prin intermediul unei piese de record ( teu de
bransament ).

2.2Conditii tehnice de executie si montaj

Bransamentul se va monta pe domeniul public, subteran, conform
planului de situatie anexat;
Distanta minima intre bransamente si instalatii, constructii sau
obstacole :
- cladiri cu subsol
2,0 m
- cladiri fara subsol
1,5 m
- canale pentru retele termice si telefonice
1,5 m
- copaci
1,5 m
- stalpi
0,5 m
La inceperea lucrarilor se va intocmi un proces - verbal de predare a
amplasamentului intre executant si delegatii intreprinderilor detinatoare de
utilitati din zona, ocazie cu care detinatorii de instalatii subterane vor face
cunoscut executantului traseele exacte ale acestora.In cazul in care traseele
utilitatilor din avizele primite sunt informative inainte de inceperea lucrarilor
de sapatura se vor executa sondaje pentru depistarea exacta a cablurilor

12

electrice, telefonice, a conductelor de apa, canal, termoficare pentru

evitarea deteriorarii acestora.
Daca se intalnesc cabluri electrice sau telefonice in canalizari sau
ingropate direct in pamant se va opri imediat lucrul si se va anunta
conducatorul locului de munca si detinatorii de utilitatii pentru a acorda
asistenta tehnica in timpul lucrarilor.
SE INTERZICE MONTAJUL FORTAT AL BRANSAMENTULUI.
Conform N.T.-DPE-1 din 2004 se vor lua masuri de etansare a
cablurilor, conductelor de apa si canalizare pozate direct in pamant la
intrarea in subsolul cladirii.De asemenea se vor etansa toate incaperile din
subsol prin legarea unor canale de ventilare naturala cu subsolul cladirii.
La capatul bransamentului se va monta un robinet de bransament
sferic care sa permita scoaterea din functiune a intregii
instalatii.Amplasarea capului de bransament se va face astfel incat intrarea
tevii in cladire se va face numai in spatii usor accesibile si ventilate.
Se interzice intrarea directa a conductelor din nise in interiorul
constructiei. Portiunea de teava montata la capatul bransamentului se va
vopsi in galben inchis STAS 8589-70.
La bransament, imbinarile se vor executa prin sudura conform fisei
tehnologice de imbinare cap la cap a conductelor. Sudura va fi autogena
executata de catre sudorul autorizat ISCIR, care va poansona sudurile.
Materialul de aport folosit ( sarma de sudura , electrozi ) va fi
corespunzator tevii cu asigurarea conditiilor de sudabilitate conform STAS
7194-90.In cazul sudarii tevii in conditii meteorologice speciale se vor lua
masuri corespunzatoare, paravane, cort de protectie, preincalzirea capetelor.
ESTE INTERZISA RACIREA FORTATA A SUDURILOR.
Imbinarea prin sudura se face cap la cap.Nu este admisa efectuarea
sudurilor la temperaturi mai mici de -50C cf. art.10.15 din N.T.- D.P.E.01/2004, clasa de calitate a sudurii va fi II. Controlul executiei si calitatii
sudurilor se va face vizual in proportie de 100% si prin examinari
nedistructive 25 % conf. N.T.- D.P.E.-01/2004.
Incrucisari cu instalatii subterane :
Intersectia bransamentului cu instalatii subterane identificate sau
neidentificate se va face in general perpendicular pe axul instalatiei
traversate de conducta de gaz urmand sa fie montata deasupra instalatiei
respective la o distanta de cel putin 200 mm. In cazuri exceptionale se
admite traversarea instalatiei si sub un alt unghi dar nu mai mic de 60 de

13

grade.Nu se admite ca bransamentele sa traverseze camine subterane in

constructie independenta.

Capitlul III
Materiale componenete
Toate armaturile se vor incerca la o presiune de 1,5 x presiunea de
regim cf.STAS 2250.
Se vor monta tevi STAS 7656-90. Materialele folosite vor fi insotite
de certificate de calitate.
Toate incaperile in care se monteaza aparate de utilizare a gazelor vor
fi prevazute cu ferestre sau luminatoare a caror suprafata totala minima va
rezulta din raportul 0,05 mp fereastra pentru un mc de volum incapere.
Se vor folosi numai aparate racordate la cos; exceptie se pot fac
bucatariile unde instala aparate de utilizare cu flacara libera si aparatele de
utilizare care au agrement tehnic, la care, prin tubulatura etansa se asigura
accesul din exterior al aerului necesar arderii si evacuare in exterior a
gazelor de ardere.
Volumul incaperii in care se instaleaza aparate consumatoare de gaze
trebuie sa fie de cel putin 18 mc. Pentru bucatarii, volumul va fi de 7,5 mc.
Se interzice montarea incalzitoarelor instantanee de apa in incaperile cu
volum mai mic de 18 mc.
Pentru toate aparatele de utilizare racordate la cos sau cu flacara
libera, se asigura aerul necesar arderii si evacuarea in exterior a gazelor de
ardere, complet si fara riscuri, astfel incat in atmosfera incaperii sa nu se
depaseasca concentratia de gaze de ardere admisa in normele de protectia
muncii si protectia mediului.
Aerul necesar arderii se asigura in functie de raportul intre volumul
incaperii Vi si debitul nominal al aparatului de utilizare Qn: Vi/Qn>30.
Pentru cazul Vi/Qn<30 se prevede accesul aerului direct din exterior,
prin prize de aer practicate la partea inferioara a peretelui exterior.
Suprafata golului pentru accesul aerului se va calcula dupa formula:

14

S = 0.0025 (m /m N/h) x Qi (m N h) = 0,01 (m ) cf.art.8.29 din NT 2004.

In incaperile in care se instaleaza aparate cu flacara libera,
independent de volumul lor se prevad canale de ventilare pentru evacuare a
gazelor de ardere conform STAS 6729/1,2,3, practicate la partea
superioara a peretilor exteriori cat mai aproape de plafon.
Se vor monta numai arzatoare standardizate si omologate, iar pentru
aparate din import se va solicita aviz de import ISCIR.

Fig.4 Exemplu de aragaz

Debitul arzatoarelor destinate incalzirii, vor corespunde necesarului
de caldura al incaperilor pe care le deservesc.
Se interzice intrebuintarea canalelor de fum comune, pentru aparate
de consum alimentate cu gaz, combustibil si aparate alimentate cu alti
combustibili.Se vor evita canale de fum comune chiar la instalatiile care
folosesc numai gaze.

Fig.5 Exemplu de aragaz

15

Pentru montajul burlanelor de tabla care face legatura intre aparatul

de utilizare si cos, se fac precizari in art.8.36 si 10.40 din NT 2004.
Se interzice montarea dispozitivelor de inchidere la iesirea gazelor
arse de la sobe de teracota, masini de gatit, etc.
CONDITII DE EXECUTIE SI VERIFICARI
Imbinarea tevilor de executie aparenta se va face cu ajutorul
fitingurilor sau prin sudura (cf. fisei tehnologice pentru sudura facuta de
constructor), folosind sudori autorizati ISCIR. Pentru imbinarile filetate,
etansarea se va face cu benzi din materiale plastic sau fuior de canepa si
minimum de plumb.Schimbarile de directie vor fi executate conform
art.10.21 - 10.26 din NT 2004.
Instalatia de utilizare se va supune la urmatoarele incercari de
presiune:

incercarea de rezistenta la presiunea de 1 bar si durata de 1 ora;

incercarea de etanseitate la presiunea de 0,2 bari si durata de 1

ora.

3.1 Utilizarea gazelor naturale n cldiri

1. Utilizarea gazelor naturale este admis numai n ncperi n care nu
exist pericol de:
-incendiu, prin aprinderea materialelor i elementelor combustibile, datorit
radiaiei termice directe ori a transferului de cldur prin convecie sau
conducie;
-explozie a materialelor i substanelor combustibile aflate n interior;
intoxicare sau asfixiere a utilizatorilor, cu gaze de ardere;
2. Condiii tehnice pentru funcionarea n siguran a instalaiilor
interioare de utilizare a gazelor naturale combustibile:
a) volumul interior minim al ncperilor
- 18,0 m pentru ncperi curente;
- 7,5 m pentru buctrii, bi i oficii;
- 5,0 m pentru buctrii din construcii existente
b) asigurarea aerului necesar arderii;
16

c) ventilare natural sau mecanic;

d) evacuarea total a gazelor de ardere, n atmosfer;
e) suprafee vitrate.
f) un filet pentru deschiderea si inchiderea alimentarii cu gaz

Fig.6 Robinet deschidere/inchidere alimentarii cu gaz

3. Toate ncperile n care se monteaz aparate de utilizare a gazelor
naturale,se prevd cu suprafeele vitrate, sub form de ferestre,
luminatoare cu geamuri, ui cu geam sau goluri, toate la exterior, sau spre
balcoane sau spre terase vitrate cu suprafa minim total de:
0,03 m2 pe m3 de volum net de ncpere, n cazul construciilor din
beton armat;
0,05 m2 pe m3 de volum net de ncpere, n cazul construciilor din
zidrie.
Pentru cazul n care geamurile au o grosime mai mare de 4 mm sau sunt
de construcie special (securizat, termopan etc.) se recomand montarea
detectoarelor automate de gaze cu limita inferioar de sensibilitate 2% CH4
n aer, care acioneaz asupra robinetului de nchidere (electroventil) al
conductei de alimentare cu gaze naturale al arztoarelor.
ncepnd cu anul 2008, montarea detectoarelor automate de gaze
naturale, pentru ncperile n care sunt aparate de utilizare gaze naturale i
suprafeele vitrate necesare conform prezentelor norme, sunt parial sau n
totalitate constituite din geamuri cu grosimea mai mare de 4 mm, sau
geamuri de construcie special (securizat, termopan,etc), este obligatorie.
n cazul utilizrii detectoarelor suprafaa vitrat poate fi redus la
0,02 m2 pe m3 de volum net de ncpere.Volumul net reprezint volumul total

17

al ncperii din care se scade volumul elementelor de instalaii sau de

construcii existente n ncpere n care nu se pot
acumula gaze.
n ncperi cu volum mai mic dect cel prevzut la art.2, sunt admise
numai aparate de utilizare legate la co, cu urmtoarele condiii:
- accesul aerului necesar arderii i aprinderea aparatelor de utilizare, s se
fac din exteriorul ncperii (coridor, vestibul etc.) sau direct din exteriorul
cldirii;
- folosirea unor aparate de utilizare cu aprindere din exteriorul cldirii,
asigurate mpotriva stingerii prin blocarea admisiei gazului n cazul stingerii
flcrii, fie prin construcia aparatului, fie prin dispozitive de protecie.
Pentru nclzirea de apartament, centrala termica se monteaz n
buctrie, balcon, vestibul, la subsol sau la alt nivel unde nu blocheaz calea
de evacuare a persoanelor, cu respectarea tuturor condiiilor menionate
anterior.

Fig.7 Centrala termica

4. n ncperi cu volum mai mic de 18 m3 i n bi (indiferent de
volumul acestora), nu sunt admise:
- aparate de utilizare pentru prepararea instantanee a apei calde de consum;
- aparate de utilizare pentru nclzire central sau local. prevzute cu
arztor atmosferic i rupere de tiraj, chiar dac au termostat de co.
5. Fac excepie de la prevederile art. 2, 3 i art. 4., aparatele de
utilizare care au atestare / agrement tehnic, sau aviz ISCIR pentru

18

funcionare n alte condiii, (la care prin tubulatur etan, se asigura accesul
din exterior al aerului necesar arderii i evacuarea n exterior sub presiune a
gazelor de ardere cazane cu focar etan i tiraj
forat).
Deasemenea sunt exceptate de la prevederile art. 3. aparatele de
utilizare din categoria turbosuflantelor destinate pentru nclzirea fermelor
de psri i animale cu condiia utilizrii detectoarelor de gaze naturale
avnd limita inferioar de detecie de 2% CH4 n aer i care acioneaz
automat robinetul de nchidere al conductei de alimentare cu gaze naturale a
aparatelor de utilizare.
6. Debitul total al aparatelor cu flacr liber care se pot instala ntro ncpere trebuie s satisfac condiia: 15 m volum interior de ncpere
pentru fiecare metru cub debit instalat de gaze naturale.

3.2 Aparate de utilizare i arztoare

7. n instalaiile de utilizare se monteaz numai aparate i arztoare
avizate conform prevederilor ISCIR n vigoare.

Fig.8 Exemplu de arzator

8. Arztoarele cu panou radiant cu flacr deschis sunt admise numai
n spaii ventilate corespunztor cu excepia cldirilor civile i de locuit
asigurndu-se urmtoarele msuri:

19

- evitarea producerii incendiilor, prin aprinderea materialelor ca urmare a

efectului radiaiilor termice;
- ncadrarea concentraiei de noxe n limitele admise de reglementrile n
vigoare.

Fig. 9 Exemplu de arzator

9. Aparatele de utilizare se pot monta, n funcie de concepia
constructiv:
- pe perei de zidrie sau beton, fr strat izolator combustibil la faa
peretelui;
- pe pardoseal incombustibil
Racordarea aparatelor de utilizare i arztoarelor
10. Aparatele de utilizare i arztoarele se racordeaz rigid la
instalaiile interioare, cu excepia cazurilor prevzute la art. 8.l4.
11. Aparatele de utilizare, cu debit nominal sub 3 m/h, precum i
arztoarele industriale independente utilizate la aparate mobile pot avea i
racorduri flexibile la instalaia de utilizare, cu respectarea prevederilor
art.10.
12. Racordurile flexibile trebuie s fie atestate / agrementate tehnic
pentru utilizarea in instalaii de gaze naturale. Acestea trebuie s
ndeplineasc urmtoarele condiii :
- presiunea nominal pentru care a fost construit racordul, s fie egal sau
mai mare dect presiunea instalaiei de gaze naturale la care se racordeaz;
- lungime maxim 1 m i diametru minim 10 mm, la instalaii de utilizare cu
presiune joas;
- lungime maxim 20 m i diametru maxim de 50 mm, la instalaii industriale
cu presiune pn la 2 bar;
20

- trasee la vedere, fr s treac dintr-o ncpere n alta;

- msuri de evitare a contactului cu corpuri calde;
- msuri de evitare a agrii, strivirii sau deteriorrii;
- msuri de protecie la intemperii, dac este cazul.
Racordurile flexibile nu au organe de nchidere sau reglare i nu se
admite cuplarea a dou sau mai multe racorduri flexibile. Racordurile
flexibile se monteaz ntre robinetul de siguran i aparatul de utilizare.
13. La alegerea traseelor pentru conductele de gaze naturale,
condiiile de siguran au prioritate fat de orice alte condiii.
Fiecare unitate locativ se racordeaz la coloana sau instalaia
exterioar printr-o singur derivaie.
14. Conductele instalaiilor interioare de utilizare se amplaseaz
aparent, n spaii uscate, ventilate, luminate i circulate, cu acces permanent,
inclusiv n subsolurile care ndeplinesc aceste condiii i se monteaz:
- pe ct posibil, pe elemente rezistente ale construciei, perei, stlpi, grinzi,
plafoane;
- pe stlpi metalici sau de beton, montai special n acest scop sau n scopul
susinerii conductelor de gaze naturale mpreun cu conducte pentru alte
instalaii.
15. Este interzis trecerea conductelor prin:
- un apartament din alt apartament cu excepia coloanelor existente;
- spaii neventilate sau nchise cu rabi sau alte materiale;
- trecerea conductelor de gaze naturale avnd mbinri fixe sau demontabile
prin debara, cmar i altele asemenea, dac acestea nu sunt ventilate;
- couri i canale de ventilare;
- puuri i camere pentru ascensoare;
- ncperi cu mediu corosiv sau cu degajare de noxe:
- ncperi cu umiditate pronunat;
- ncperi n care se pstreaz materiale inflamabile:
- closete;
- subsoluri tehnice i canale tehnice;
- ghene sau nie comune mai multor nivele, n care sunt montate conducte
pentru alte instalaii, inclusiv sub deschiderile inferioare ale acestora;
- podurile neventilate ale cldirilor;

21

- locuri greu accesibile n care ntreinerea normal a conductelor nu poate fi

asigurat;
- depozite sau ncperi de depozitare, cu respectarea prevederilor
Normativului de siguran la foc a construciilor P118.
Totodat este interzis montarea conductelor nglobate n elementele
de construcie ale pardoselii;n cazul n care nu pot fi evitate trecerile
conductelor prin closete sau cmri se admite traversarea acestora utiliznd
conducte fr mbinri i protejate n tuburi de
protecie.
Se evit trecerea conductelor prin camere de dormit neprevzute cu
aparate de utilizare a gazelor naturale.
Cnd trecerea conductelor prin ncperi cu umiditate pronunat sau
atmosfer corosiv este inevitabil, se folosesc evi zincate sau protejate cu
lacuri anticorosive i tub de protecie.
16. Pentru alimentarea punctelor de consum care nu sunt amplasate
lng perei, se admite montarea conductelor n canale amenajate n
pardoseal:
- acoperite cu capace perforate i uor demontabile;
- uscate i aerisite;
- pe trasee ct mai scurte;
- cu pant, dup caz, pentru asigurarea scurgerii eventualelor infiltraii de
ap spre puncte de colectare;
- cu dimensiuni care s permit controlul i repararea conductei.
17.Este interzis:
- montarea conductelor pentru alte instalaii n canalele pentru conductele de
gaze naturale;
- intersectarea canalelor pentru conductele de gaze naturale cu canale
pentru alte instalaii sau comunicarea cu acestea.
18. Trecerea conductelor prin perei sau planee se face:
- protejat n tub de protecie;
- fr mbinri n tubul de protecie.
19. Conductele instalaiilor de utilizare din hale industriale se
amplaseaz astfel nct s fie protejate mpotriva degradrii prin:
- lovire direct sau trepidaii;

22

- contactul cu lichide corosive;

- contactul ndelungat cu apa;
- radiaie sau conducie termic.
20. Distanele minime ntre conductele de gaze naturale i elementele
celorlalte instalaii se ncadreaz n prevederile din:
- Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor electrice la
consumatori cu tensiuni pn la 1000 Vc.a. i 1500 Vc.c, indicativ I7;
- Normativ pentru proiectarea i executarea reelelor de cabluri
electrice,indicativ PE107;
- Prescripiile tehnice ISCIR ;
- standard 8591.
21. Este interzis utilizarea conductelor de gaze naturale pentru orice
alte scopuri, cum ar fi:
- legarea la pmnt a altor instalaii;
- realizarea prizelor de protecie electric;
- susinerea cablurilor i / sau conductorilor electrici, indiferent de tensiune
i curent;
- agarea sau rezemarea unor obiecte.

Cap IV Clasificare
Instalatii de gaze

Confortul si linistea in locuinta depind, in mare masura, de siguranta

instalatiei interioare de gaze naturale, iar verificarea si revizia acestei
constituie obligativitatea legala a fiecaruia dintre noi.
Gazele combustibile sunt utilizate :
-nevoi menajere ( incalzire apa de consum , masini de gatit ,etc)
-instalatii de ardere pt. obtinerea energiei termice necesara incalzirii .
-in procese tehnologice.
Cele mai utilizate gaze combustibile sunt :
- gazele naturale ,

23

-gazele petroliere lichefiate

Modificarea instalatiilor de gaze naturale este de doua feluri : cu
marirea debitului de gaze consumat (de exemplu montarea unui nou
consumator de gaze:centrala termica, aragaz, soba) sau fara marirea
debitului de gaze .
Pasii care trebuiesc parcusi pentru modificarea instalatiilor de gaze
naturale cu marirea debitului de gaze consumat.
Obtinerea aprobarii preliminare (accord de acces) pentru consumul pe
care il doriti pe noua instalatie de utilizare din partea furnizorului
local de gaze naturale din zona dvs. (Distrigaz, Congaz, etc).
( Aprobarea preliminara se elibereaza in general intr-o saptamana de
la depunerea cererii la furnizorul de gaze );
Proiectarea modificarii instalatiei de gaze naturale de catre un
proiectant autorizat A.N.R.E.
Predarea si avizarea proiectului de gaze naturale de catre furnizorul
local de gaze naturale. ( Avizarea proiectului dureaza in general o
saptamana de la depunerea documentatiei la furnizor );
Executia modificarii instalatiei de gaze naturale conform proiectului
aprobat;
Receptia instalatiei de gaze naturale in comisie formata din beneficiar,
reprezentant al furnizorului de gaze si reprezentant al firmei
autorizate din partea constructorului. ( Programarea receptiei tehnice
si a punerii in functiune dureaza o saptamana de la cerere in general ).
Pasii care trebuiesc parcusi pentru modificare instalatiilor de gaze
naturale fara marirea debitului de gaze consumat
Proiectarea modificarii instalatiei de gaze naturale de catre un
proiectant autorizat A.N.R.E.
Predarea si avizarea proiectului de gaze naturale de catre furnizorul
local de gaze naturale. ( Avizarea proiectului dureaza in general o
saptamana de la depunerea documentatiei la furnizor );
Executia modificarii instalatiei de gaze naturale conform proiectului
aprobat;
Receptia instalatiei de gaze naturale in comisie formata din beneficiar,
reprezentant al furnizorului de gaze si reprezentant al firmei
autorizate din partea constructorului.

24

Instalatiile de utilizare pentru gaze fac legatura intre bransamentul

furnizorului dvs local de gaze si locuinta dvs, in care montati aparate
consumatoare de gaze naturale.
1. Instalatiile de gaze naturale sunt executate de firme
specializate si autorizate A.N.R.E. conform unor proiecte
aprobate de furnizorul local de gaze naturale. Montarea unei noi
instalatii de gaze naturale este necesara asadar pentru a va
alimenta cu gaze naturale de la un bransament din apropierea
locuintei dvs sau pentru a va separa consumul de gaze naturale
de cel al colocatarilor blocului dvs. Pasii necesari pentru a
realiza o astfel de instalatie sunt in general urmatorii:
2. Contractarea unei astfel de lucrari cu o firma autorizata (Aici in
general este nevoie de plata unui avans la contractare);
3. Obtinerea aprobarii preliminare (accord de acces) pentru
consumul pe care il doriti pe noua instalatie de utilizare din
partea furnizorului local de gaze naturale din zona dvs.
(Distrigaz, Congaz, etc). ( Aprobarea preliminara se elibereaza
in general intr-o saptamana de la depunerea cererii la furnizorul
de gaze );
4. Proiectarea instalatiei de gaze naturale de catre un proiectant
autorizat A.N.R.E.
5. Predarea si avizarea proiectului de gaze naturale de catre
furnizorul local de gaze naturale. ( Avizarea proiectului dureaza
in general o saptamana de la depunerea documentatiei la
furnizor );
6. Executia instalatiei de gaze naturale conform proiectului
aprobat;
7. Receptia instalatiei de gaze naturale in comisie formata din
beneficiar, reprezentant al furnizorului de gaze si reprezentant
al firmei autorizate din partea constructorului. ( Programarea
receptiei tehnice si a punerii in functiune dureaza o saptamana
de la cerere in general ).
8. Punerea in functiune (montarea contorului de gaze naturale,
acolo unde este cazul) a instalatiei de gaze naturale.
Pasii de urmat in executia instalatiei de gaze:
1. Efectuarea proiectului noii instalatii de gaze de proictantul societatii
noastre ( trebuie sa stiti inca de la inceput cate focuri doriti sa aveti :

25

2.

3.
4.
5.
6.

spre ex. 1 foc pentru CT centrala termica , 1 foc pentru MA Masina

de Aragaz si 1 foc ST Soba de teracota )
Predarea copiilor urmatoarelor acte care trebuiesc depuse in Distrigaz
: copie act proprietate imobil , copie act identitate proprietar(i) ,
accord asociatie proprietari daca este cazul , accord proprietar
coloana comuna gaze daca este cazul , imputernicire
Depunerea de catre reprezentantii nostrii a actelor pentru obtinerea
Acordului Distrigaz
Dupa obtinerea Acordului , va intocmim dosarul preliminar pe care il
depunem in Distrigaz pentru aprobare
Dupa avizarea dosarului se achita taxa de avizare si se programeaza
pentru Receptie si montarea noului contor de gaze
Punerea in functiune a instalatiei noi de gaze si montarea contorului
impreuna cu reprezentantul Distrigaz

Pasii de urmat in montajul unei centrale termice:

1. Daca aveti cos de fum alegeti o centrala cu tiraj natural , iar daca nu
aveti cos alegeti o centrala cu tiraj fortat( specifica apartamentelor
in general ) ; Pentru alegerea echipamentelor va stam la dispozitie
pentru orice detalii
2. Din punctul de vedere al evacuarii gazelor de ardere puteti alege o
centrala conventionala sau o centrala in condensatie ; Pentru un consum
de gaz mai mic cu pana la 15 % si reducerea emisiilor de gaze va
recomandam - in masura posibilitatii acoperirii diferentelor de pret alegerea unei centrale termice in condensatie
3. In cazul in care locuiti intr-un apartament racordat la sistemul de
termoficare este necesar sa va intocmim proiectul de debransare de la
sistemul de termoficare aferent si sa va obtinem procesul verbal de
debransare .Estimativ durata acestei operatiuni este de maxim 10 zile
4. Trebuie proiectata , avizata si executata noua instalatie de gaze ,
toate aceste operatiuni fiind asigurate de repezentantii societatii
noastre ; Estimativ durata tuturor acestor operatiuni este de maxim
30 zile ( incluzand avizarea + receptia Distrigaz precum si montarea
contorului de gaze )
5. In functie de suprafata casei si dimensiunile camerelor va alegem
puterea termica a centralei (spre ex : 24 , 30 , 35 , 60 , KW ) si
dimensiunile necesare ale radiatoarelor/caloriferelor

26

6. Montarea centralei , caloriferelor , tevilor , filtrelor si tuturor

echipamentelor necesare pe cupru , Pex , PPR polipropilena
7. Punerea in functiune PIF a centralei sau cazanului montat.

Chiar daca obtinerea tuturor avizelor ( gaze / debransare termoficare )

poate dura pana la maxim 30 zile , toate operatiunile de montaj centrala ,
radiatoare , conducte , instalatie gaze + contor pot fi executate in maxim 5
zile de societatea noastra , asa incat este inlaturat discomfortul realizarii
tuturor montajelor in mai multe etape , datorita faptului ca societatea
noastra este autorizata pentru toate aceste operatiuni conform ISCIR ,
ANRE , BRML .
INSTALATII DE GAZE NATURALE
1.Proprietatile principale ale gazelor naturale combustibile
- Gazele naturale sunt amestecuri de hidrocarburi saturate (metan, etan ,
propan ,etc.)
- Gazele contin impuritati : bioxid de carbon , azot , hidrogen sulfurat , oxizi
de azot , praf,....
- Gazele sunt: inodore , incolore , combustibile .
- Gazele naturale extrase si utilizate in tara noastra au putere calorica
inferioara , in conditii normale de presiune si temperatura .
- Gazele naturale , in amestec cu aerul , in spatii inchise , devin explozive.
2. Instalatii de captare a gazelor naturale combustibile
Gazele sunt captate cu ajutorul sondelor , din zacamintele subterane.
3.Instalatii pentru tratarea gazelor naturale combustibile
a) Instalatii pentru eliminarea impuritatilor ( vapori de apa , compusi pe baza
de sulf ,praf , etc.).
b) Instalatii pentru odorizarea gazelor naturale combustibile .
Gazele naturale si lichefiate sunt inodore (fara miros) si pentru
semnalizarea prezentei gazelor, in scopul evitarii formarii amestecurilor
explozive este necesara odorizarea lor ( miros specific) cu anumite substante
chimice numite odorizanti .
Proprietatile principale ale odorizantilor :
- de a avea miros specific greu de confundat , persistent greu de tolerat ;

27

- de a nu fi toxic ( otravitor )
- de a nu produce coroziunea conductelor si aparatelor montate in
instalatie .
- de avertizare , de a pune in garda persoanele .
Odorizanti : etilmercaptan si dimetilsulfura .
4. Retele exterioare pentru transportul si distributia gazelor naturale
combustibile
In sistemele de alimentare cu gaze naturale compuse din retele
exterioare de distributie si instalatii de utilizare , presiunile gazelor in
diferitele parti ale instalatiilor au valori diferite si se numesc trepte de
presiune .
Treapta de presiune_ este intervalul cuprin intre limitele maxima si
minima , a presiunilor admise in retele si instalatii de utilizare .

Fig.10 Conducta de alimentare cu gaz

Trepte de presiune utilizate :
-presiune inalta : 6 bar.
-presiune medie : 2 si 6 bar .
-presiune redusa : 0,2 si 2 bar.
- presiune intermediara : 0,05 si 0,2 bar.
-presiune joasa : sub 0,05 bar
Gazele naturale si lichefiate sunt inodore (fara miros) si pentru
semnalizarea prezentei gazelor, in scopul evitarii formarii amestecurilor

28

explozive este necesara odorizarea lor ( miros specific) cu anumite substante

chimice numite odorizanti .
Proprietatile principale ale odorizantilor :
- de a avea miros specific greu de confundat , persistent greu de tolerat ;
- de a nu fi toxic ( otravitor )
- de a nu produce coroziunea conductelor si aparatelor montate in
instalatie .
- de avertizare , de a pune in garda persoanele .
Odorizanti : etilmercaptan si dimetilsulfura .
Valorile treptelor de presiune au fost stabilite avandu-se in vedere:
-siguranta in exploatare a sistemului de alimentare cu gaze ;
-caracteristicile functionale ale regulatoarelor de presiune , debitmetrelor
( contoarelor ), aparatelor de reglaj si automatizare ;
-presiunile de utilizare ale arzatoarelor , si a altor aparate care functioneaza
cu gaze .
In sistemele de alimentare cu gaze naturale compuse din retele
exterioare de distributie si instalatii de utilizare , presiunile gazelor in
diferitele parti ale instalatiilor au valori diferite si se numesc trepte de
presiune .
Treapta de presiune_ este intervalul cuprin intre limitele maxima si
minima , a presiunilor admise in retele si instalatii de utilizare .

4.1 Alcatuirea si functionarea retelelor de

transport si distributie a gazelor naturale
1.conducta magistrala ( gaze cu presiune inalta _6 bar)
2.statie de predare_consumator important
3.statie de predare_alimentare cu gaze la diferite trepte de presiune
4.instalatie de utilizare
5.retea de repartitie (gaze la presiune medie _2-6 bar)
6.statie de reglare _consumatori industriali
7.instalatie de utilizare industriala
8.statii de reglare de sector ( de la pres. medie la pres.redusa)
9. statii de reglare de sector ( de la pres. medie la pres. joasa)
29

10. retea de distributie_la bransamente

11.bransamente consumatori cladiri de locuit
12.posturi de reglare
13. instalatii de utilizare
14.retea de distributie
15. bransament
16.robinet de bransament

Fig.11 Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze

Retelele de transport , distributie utilizare se executa din tevi de otel
imbinate prin sudura .
Conductele se monteaza :
-ingropat _ sub adancimea de inghet ( 0,8...1,2m ), protejate anticorosiv_
instalatii neindustriale
-suprateran (aerian) _pe stalpi , estacade, pereti exteriori _platforme
industriale
Interzis montare subterana sub :
-linii de tramvai , cale ferata , in lungul acestora .
-constructii de orice fel , pe terenuri destinate constructiilor
-in canale care au legatura directa cu constructiile .
In vederea prevenirii accidentelor , in dreptul imbinarilor sudate , la
capetele tuburilor de protectie , se monteaza rasuflatori.

30

A)

B)

Fig. 12 Rasuflatori montate pe conducte exterioare de gaze :

a) cu capatul protejat intr-o cutie metalica
b) cu capatul liber

31

Tuburi de protectie _ se folosesc cand conductele traverseaza perpendicular

caile de comunicatie .
Se executa din teava cu diametrul mai mare , cu una sau doua
dimensiuni decat diametrul conductei de gaz .Tuburile se protejeaza la
exterior anticorosiv , iar la interior se grunduiesc cu bitum.
Protectia anticorosiva a conductelor exterioare de gaze naturale
-protectie usoara , normala , intarita , foarte intarita .
-materiale folosite : grund _vopsea pe baza de bitum si benzina_strat
aderenta bitum , amestecuri pe baza de bitum_strat izolare benzi de pasla
din fibre de sticla_strat armare benzi bitum cauciuc , materiale plastice
,fire si fibre din sticla_invelis exterior
In sistemele de alimentare cu gaze , de la statia de predare catre
instalatiile de utilizare , presiunea gazelor scade in trepte , fiind reduse si
reglate cu instalatii grupate in statii sau posturi de reglare.
Reducerea si reglarea presiunii gazelor se face cu reductorul
( regulatorul ) de presiune.

4.2 Montajul conductelor

Instalaiile de distribuie se execut la presiune medie sau redus. Ele

se execut din conducte de oel sau polietilen de nalt densitate (PEHD).
Conductele din oel se monteaz aparent sau ngropat, iar cele din PEHD doar
ngropat.
Atunci cnd se stabilete traseul conductelor de gaz, regulile de
siguran sunt cele care trebuie respectate mai presus de orice.
Conductele, fitingurile i armturile din polietilen, precum i cele din
oel cu protecie exterioar anticoroziv se monteaz direct ngropate n
pmnt, adncimea minim de montaj fiind de 0,9 m de la generatoarea
superioar. n cazul n care adncimea minim de montaj a conductelor nu
poate fi respectat, este necesar s se prevad msuri de protejare a
conductelor care s evite deteriorarea acestora.
Conductele de gaz se monteaz ntotdeauna deasupra altor tipuri de
conducte.
Este interzis montarea conductelor de gaze naturale indiferent de
modul de pozare, n urmtoarele cazuri :
32

 n terenuri susceptibile la tasri, alunecri, erodri, etc.;

sub construcii de orice categorie;
n tunele i galerii;
n canale de orice categorie care comunic direct cu cldirile;
la un nivel inferior fundaiei cldirilor nvecinate, la distane sub 2 m;
sub linii de tramvai sau cale ferat, sau paralel cu acestea la o distan mai
mic de 2 m.
n zone construite cu densitate mare de instalaii subterane, pe
reelele de distribuie i/sau pe instalaiile exterioare subterane executate
din oel, se monteaz rsufltori.

Fig. 13 Tipuri de rsufltori:

a) pentru carosabil b) de perete i pentru spaii verzi c) pentru spaii
verzi
n dreptul rsufltorilor, peste conducta din polietilen care a fost
acoperit pe toat lungimea cu un strat de nisip gros de 10...15 cm, se adaug
un strat de piatr mrunt, gros de 15 cm, peste care se aaz calota
rsufltorii.
n dreptul rsufltorilor, pentru conducta din oel, conducta se
nconjoar pe o lungime de 50 cm cu un strat de nisip gros de 5...10 cm peste
care se adaug piatr de ru cu granulaia 5...8 mm, gros de 15 cm, peste
care se aaz calota rsufltorii.

33

Fig. 14 Legtura dintre branament i instalaia interioar

Orice poriune suprateran a unei conducte de gaz, situat amonte de
robinetul de secionare trebuie s fie continu din punct de vedere electric
i legat la pmnt.
Cnd trecerea conductelor prin ncperi cu umiditate pronunat
atmosfer corosiv este inevitabil, se vor folosi evi zincate sau protejate
cu lacuri anticorozive i tuburi de protecie.
De asemenea, pentru alimentarea punctelor de consum care nu
amplasate lng perei, se admite montarea conductelor n canale amenajate
in pardoseal, cu respectarea urmtoarelor condiii:
-se interzice montarea conductelor pentru alte instalaii n canalele pentru
conductele de gaze naturale;
-se interzice intersectarea canalelor pentru conductele de gaze naturale cu
canale pentru alte instalaii sau comunicarea cu acestea.

Fig.15 Exemple de simboluri convenionale utilizate n domeniul gazului

34

4.3 Contoare de gaz

Aparatele pentru msurarea i nregistrarea debitelor de gaze
combustibile naturale se numesc contoare
Dup modul de msurare i nregistrare, contoarele pot fi:
volumetrice (cu nregistrare direct, la care msurarea are loc prin
umplerea i golirea succesiv a unor compartimente cu volum determinat).
Exist dou tipuri:
contoare cu camere i membrane, respectiv contoare cu pistoane rotative;
difereniale (cu nregistrare indirect, determinndu-se diferena de
presiune ntre seciunile amonte i aval ale unei diafragme de diametru
cunoscut i calculnduse debitul de gaz pe baza acestei diferene de
presiune msurate)
Ansambluri de contoare (figura 2): dac se instaleaz mai multe
contoare,legturile la fiecare contor trebuie etichetate / marcate cu o
plcu de metal sau alt mijloc permanent, pentru a indica n mod clar ce
parte din cldire deservete fiecare contor.

Fig.16 Diferite tipuri de contoare volumetrice

35

Fig. 17 Ansamblu de contoare

1.ventil
2. orificiu de laminare
3. tija
4. membrana elastica
5. arc (resort) 6.conducta

Fig. 18 Schema de principiu a regulatorului de presiune pentru gaze

naturale.

Reducerea presiunii are loc la trecerea gazului prin sectiunea ingusta a

unui orificiu , fenomenul care se produce este numit proces sau efect de
laminare.
Gazul intra cu pres.P1, actioneaza ventilul 1 cu o forta de presiune F1,
tinzand sa inchida orificiul 2.Ventilul este pus in legatura cu tija 3 si
membrana 4 , pe a carei suprafata actioneaza arcul 5 , cu forta elastica F2,
in sens invers fortei F1.
36

Cele 2 forte tind sa se echilibreze mentinand orificiul deschis intr-o

anumita pozitie , astfel incat gazul care trece prin orificiu este laminat , si
presiunea scade la valoarea P2 <P1..
Reglarea presiunii se face in functie de presiunea P 2 ,din aval de
regulator , de aceea spatiul de sub membrana este pus in legatura cu racordul
de iesire a gazelor , prin conducta 6.
In cazul cand P2 scade la o valoare mai mica P 2 ,( datorita cresterii
debitului de gaze) , echilibrul dintre F1 si F2 este perturbat , F2>F1, ventilul
coboara , marind sectiunea orificiului 2, creste debitul gazelor care trec prin
orificiul2, creste P2 , care se transmite si sub membrana , prin conducta 6 ,
restabilind echilibrul intre F1 si F2.
In concluzie regulatorul de presiune realizeaza si reducere si reglare
de presiune.
-Ansamblul de aparate , accesorii , armaturi , amplasate in incaperi
separate , pentru reducerea , reglarea presiunii , masurarea debitelor se
numeste statie de regare _masurare .
Statiile de reglare pot fi echipate cu 1,2 sau mai multe panouri de
reglare.
1.regulator _regleaza si reduce presiunea
2.conducta
3.robinet
4.distribuitor
5.colector
6 ,7 . manometer

Fig.19 Panoul de reglare cuprinde

Statiile pot fi alcatuite pentru a functiona cu o singura treapta de
reglare a presiunii , fie cu doua sau mai multe trepte de reglare a presiunii si
masurare a debitului de gaze.

37

1.conducta de alimentare, 2. robinet de izolare 3.imbinare electroizolanta,

4.distribuitor .5 filtru grosier, 6.filtru fin, 7.collector, 8.termometru,
9.manometru, 10.robinet de intrare in statie, 11. distribuitor, 12.manometru,
13.ventil de siguranta ,14.schimbator de caldura, 15.regulator de presiune,
16.colector, 17.regulator de presiune. 18.robinete de inchidere ( la intrare
panou si iesire din panou) 19.conducta de ocolire (in cazul defectiunilor care
apar la panouri ) .20. robinet de laminare reduce presiunea , asigurand
alimentare continua, 21.manometru 22. ventil de siguranta, 23.distribuitor
instalatia de masurare 24.termometru, 25.diafragme, ajutaje pentru
masurare debit gaze, 26.colector 27. conducta de distributie
28.conducta de ocolire 29. robinet de laminare 30. manometru 31. refulator
tronson de conducta cu 2 robinete montat la capatul conductei de ocolire
pentru evacuarea excesului de gaz in atmosfera
32.supapa de siguranta 33. caseta de protectie
Fig.20 Schema de functionare a statiei de rglare masurare cu o
treapta

38

A)

B)
a) Fig.21 Statie de reglare masurare cu doua trepte montate in serie
b) Fig.22 Statie de reglare masurare cu doua trepte montate in parallel

4.4 Bransamentul instalatiilor interioare la

retelele exterioare de gaz
Bransamentul _ conducta de legatura de legatura prin care gazul este
condus de la o conducta apartinand sistemului de distributie pana la iesirea
din robinetul de bransament , statie sau post de reglare.
La capatul conductei de bransament se monteaza un robinet de
bransament de la care se poate opri in intregime alimentarea cu gaze a
consumatorului respectiv.

39

La intrarea in fiecare corp de cladire ,hala industriala ,la capatul racordului se

instaleaza la exterior , in locuri usor accesibile , un robinet de incendiu de la care poate fi
oprita alimentarea cu gaze in caz de incendiu .
-a) Fig.23 bransament comun la doua imobile diferite , situate pe aceeasi
strada
- b) Fig.24 bransament comun la doua imobile diferite , dar care formeza
corp comun
1.conducta de distributie
2.bransament
3.regulator de presiune
4.robinet

a)

b)

Cap. V Descrierile
Instalatia interioara este partea din instalatia de utilizare , din
interiorul cladirilor , cuprinsa intre robinetul de incendiu si aparatele de
utilizare , inclusiv cosul de evacuare a gazelor de ardere .
Restrictii obligatorii , impuse in cazul utilizarii gazelor naturale in
interiorul cladirilorcivile si industriale :
-incaperile in care sunt montate instalatii de gaze naturale sunt prevazute cu
ferestre spre exterior
-volumul incaperii , cel putin 18m3 , bucatariile , baile min.7,5 m3 ,pentru a
asigura aerul necesar arderii.

40

-arzatoarele cu flacara deschisa , libera ,in instalatiile industriale sunt

admise numai daca nu prezinta pericol de incendiusau explozie.
-aparatele de utilizare racordate la cosul de evacuare a gazelor arse,
Tipuri de instalatii interioare :
-instalatii interioare de utilizare neindustriala a gazelor naturale ,care
alimenteaza aparate si arzatoare din cladiri de locuit , social culturale.
-instalatii interioare de utilizare industriala , a gazelor naturale.

Fig.25 Instalatii interioare de utilizare a gazelor neindustriala a gazelor

naturale
1.coloana montata
2.post de reglare
3.conducta exterioara
4.robinet de incendiu
5.contor pt. masurarea si inregistrarea debitului de gaze
6.robinet de contor
7.conducta de distributie
8.conducta de racord
9. aparat de utilizare cu flacara libera
10.aparat de utilizare cu flacara inchisa
11.cos de fum
12 robinet de siguranta
13 robinet de manevra
14. tub de protectie

41

Traseele conductelor urmaresc pe cat posibil peretii,stalpii, grinzile

,cladirii.Apartamentele din cladirile de locuit sunt racordate la coloana
montata printr-o derivatie proprie nu este permisa trecerea conductelor
care alimenteaza un apartament prin alt apartament.

1.coloana montata
2.conducta de derivatie
3. contor
4. robinet de contor
5. conducta de alimentare apartament

Fig.26 Racordarea instalatiei interioare cu contor pe apartament

42

1.contor comun
2.conducte de
distributie
3.coloane
4.derivatii
5.robinet de
incendiu
6.robinet de
manevra

Fig.27 Instalatie de utilizare a gazelor naturale la bucatariile unui bloc de

locuinte cu incalzire centrala

43

1. conducta exterioara
2. robinet de incendiu
3.contor
4.conducta de distributie
5.derivatii
6.distribuitor
7.cazane
8.conducte de racord
9.robinet de siguranta
10 robinet de manevra
11.canal de fum
12.cos de fum
13 canal de tabla

Fig.28 Instalatie interioara de gaze naturale pentru o centrala termica

Reteaua interioara se executa din tevi negre din otel imbinate prin
sudura sau fitinguri ( cot, T-uri).
Probarea si receptia instalatiilor interioare de gaze naturale combustibile .
Punerea in functiune si exploatare se face numai dupa probare si
receptie .
Presiunea la care se supune instalatia in timpul probarii si durata probei
depinde de regimul de presiune la care va functiona instalatia .
Instalatiile de joasa presiune se verifica in doua etape :
-proba de casa ( preliminara) , cu aer comprimat la presiunea de 1bar . Se
probeaza intreaga retea de conducte , fara armaturi in punctele de utilizare ,
unde se monteaza dopuri . Imbinarile se verifica cu apa si sapun , de seful de
echipe , in prezenta maistrului .Nu se admit pierderi de presiune .
-incercarea de rezistenta a conductelor , se executa fara armaturi ,la
presiunea de1bar repetand proba de casa . Se face in prezenta unui delegat
de la intreprinderea distribuitoare de gaze . Proba se face cu aer comprimat,
introdus cu un compresor sau o pompa manuala .
Capetele conductelor se astupa cu dopuri metalice filetate , in
punctele de racordare a robinetelor aparatelor de utilizare.Durata probei

44

min. 30 minute .Presiunea aerului se cireste pe manometru, nu se admite

scaderea presiunii in reteaua de conducte.
1.retea de
conducte
2.pompa manuala
3.dopuri metalice
filetate
4.manometru

Fig.29
Proba
de

rezistenta a instalatiilor interioare de gaze naturale

2.pompa manuala
3.dopuri metalice filetate
4.manometru
5 robinet de siguranta
6.robinet de manevra

45

-incercarea de etanseitate , in cursul careia se probeaza instalatia cu

robinetele de siguranta si manevra .Presiunea de proba este presiunea de
regim a instalatiei ( 0,02 bar ~200mmH2O).
Ultima verificare a instalatiei , se face la presiunea de utilizare , dupa
racordarea consumatorilor .
Verificare etanseitatii se face prin ungere cu emulsie de apa si sapun .
1.robinet
2.contor
3.mufa
4. cot
5 teu
6 , 7. aparate
de utilizare
8 vas _
emulsie de
sapun
9. pensula
Fig.30 Verificarea etanseitatii instalatiei interioare de gaze naturale
Dupa terminarea probelor se incheieun proces- verbal intre delegatul
intreprinderii distribuitoare de gaze , unitatea care a executat lucrarea si
beneficiar. Beneficiarul primeste cheile robinetului de incendiu si ale
armaturilor de siguranta si inchidere.
La predarea instalatiei beneficiarului , acesta primeste un exemplar cu
instructiuni de utilizare a gazelor .
Instalatia va fi pusa in functiune dupa evacuarea aerului din
instalatie .La punerea in functiune se controleaza comportarea arzatoarelor
aparatelor de utilizare .

46

Cap.VI Norme tehnice securitatii

muncii
6.1 Montarea instalatiei interioare
de gaze
Instalatiile de utilizare pentru gaze fac legatura intre bransamentul
furnizorului dumneavoastra local de gaze si locuinta dumneavoastra, in care
montati aparate consumatoare de gaze naturale. Montarea unei noi instalatii
de gaze naturale este necesara asadar pentru a va alimenta cu gaze naturale
de la un bransament din apropierea locuintei sau pentru a va separa consumul
de gaze naturale de cel al colocatarilor blocului.
Pentru instalarea, instalatie de gaze,se vor parcurge urmatoarele

etape:
Consultanta de specialitate in domeniul gazelor naturale;
Modificari, mariri si renominalizari a instalatiilor de utilizare gaze naturale;
Proiectarea si executia instalatiilor noi de utilizare a gazelor naturale atat
pentru case vile, apartamente, complexe rezidentiale cat si pentru institutii,
hale etc;
Proiectarea si executia instalatiilor de separare a consumului de gaze
naturale pentru masina aragaz si centrala termice;
Proiectarea si executia instalatiilor de utilizare gaze naturale cu teava din
PE (polietilenta) ingropata;
Montarea contoarelor pasante de gaze pe coloana existenta a blocului in
apartamente pentru masina aragaz;
Intretinerea si inlocuirea coloanelor de gaze naturale existente pentru
asociatii de proprietari, case, vile, institutii, etc;
Interventii 24h/24h la instalatiile de utilizare gaze naturale pentru
consumatori casnici si juridici;
Vanzarea si/sau montajul sistemelor de protectie formate dintr-un senzor
de detectare a scaparilor de gaze si o electrovana care opreste furnizarea
gazelor in caz de avarie;
Garantie si post-garantie a instalatiilor de gaze.

47

Este obligatoriu ca toate incaperile in care se monteaza aparate de

utilizare a gazelor naturale, se fie prevazute cu suprafete vitrate, sub forma
de ferestre, luminatoare cu geamuri usoare, usi cu geam sau goluri, toate la
exterior, cu suprafata minima totala de: 0,03 m2 pe m3 de volum net de
incapere, in cazul constructiilor din beton armat, 0,05 m2 pe m3 de volum net
de incapere, in cazul constructiilor din zidarie.
In cazul in care incaperea este dotata cu geam tip termopan sau
securizat cu grosimea mai mare de 4 mm este obligatorie montarea unui
sistem alcatuit dintr-o electrovalva si un senzor gaze ce sesizeaza
eventualele scapari/acumulari de gaze fiind un sistem de protectie a familiei
dumneavoastra.
Pasii necesari pentru a realiza o astfel de instalatie in general sunt
urmatorii:
Obtinerea acordului de acces pentru consumatorul pe care il doriti pe
noua/vechea instalatie din
partea furnizorului local din zona dumneavoastra ex.: Distrigaz;
Proiectarea instalatiei de gaze naturale, intocmirea dosarului preliminar,
depunerea lui catre furnizorul local;
Avizarea proiectului de catre furnizorul local;
Executia instalatiei de utilizare gaze naturale conform proiectului si
Normativului in vigoare;
Receptia instalatiei gaze naturale in prezenta unui reprezentant al
furnizorului local de gaze si un reprezentant autorizat al firmei noastre;
Punerea in functiune a instalatiei de utilizare gaze naturale.
Execuia de lucrri pentru realizarea unui nou sistem de distribuie a
gazelor naturale se face numai n baza autorizaiilor emise de ANRGN i cu
avizul operatorului de distribuie liceniat, mputernicit pe baz de contract
ncheiat cu investitorul, pentru controlul calitii lucrrilor n timpul execuiei.
Executantul trebuie s respecte prevederile proiectului i ale
reglementrilor n vigoare i efectueaz toate verificrile impuse de acestea.
Rezultatele verificrilor se consemneaz ntr-un proces verbal de lucrri
ascunse, care se semneaz de instalatorul autorizat al executantului, beneficiar
i operatorul liceniat de distribuie, pentru urmtoarele operaiuni:
- realizarea sudurilor;
- tipul i calitatea izolaiei anticorosive;
- verificarea rezistenei de izolaie dup umplerea complet a anului cu pmnt
(verificare pentru care se va specifica numrul i data n Buletinul de ncercri
elaborat de un laborator de specialitate autorizat);
- respectarea distanelor de siguran fa de alte instalaii;
48

- traversarea traseelor altor instalaii;

- adcimea de pozare a conductelor.

6.2 Protectia,siguranta si igiena muncii

Pentru toate etapele de exploatare a sistemului de alimentare cu gaze
naturale, se respect prevederile referitoare la protecia, sigurana i igiena
muncii.
Obligaiile i rspunderile pentru protecia, sigurana i igiena muncii
revin:
- conductorilor locurilor de munc;
- personalului de exploatare;
- consumatorilor casnici.
Conductorii locurilor de munc sau, dup caz, delegaii mputernicii ai
acestora au obligaia s realizeze, n principal:
- instruirea personalului la fazele i intervalele stabilite prin legislaie,
ntocmirea i semnarea cu personalul instruit a documentelor doveditoare;
- dotarea cu echipament individual de protecie i de lucru;
- acordarea alimentaiei de protecie i a materialelor igienico-sanitare pentru
prevenirea mbolnvirilor profesionale;
- verificarea strii utilajelor, agregatelor, aparatelor i sculelor, cu care se
lucreaz i nlturarea sau repararea celor care prezint defeciuni;
Personalul de exploatare are urmtoarele obligaii:
- s participe la toate instructajele n conformitate cu legislaia n vigoare;
- s poarte echipamentul de lucru i de protecie la locul de munc i s-l
ntrein n stare de curenie;
- s nu utilizeze scule, aparate i echipamente defecte;
- s aplice n activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunotin la
instruire,precum i orice alte msuri necesare pentru evitarea accidentelor.

49

Bibliografie
1) www.didactic.ro
2) Manualul de Instalaii, vol. S, Editura Artecno, Bucureti,
2003

3) www.google.com
4) www.tehnicainstalatiilor.ro
5) www.referate.com

50