Sunteți pe pagina 1din 51

INSTALATII DE GAZE

COMBUSTIBILE
INSTALATII DE GAZE COMBUSTIBILE

Gazele combustibile sunt utilizate :


 nevoi menajere ( incalzire apa de
consum , masini de gatit ,etc)
 instalatii de ardere pt. obtinerea
energiei termice necesara incalzirii .
 in procese tehnologice.

Cele mai utilizate gaze combustibile


sunt :
 gazele naturale

 gazele petroliere lichefiate


INSTALATII DE GAZE NATURALE
COMBUSTIBILE

1.Proprietatile principale ale gazelor naturale combustibile


 Gazele naturale sunt amestecuri de hidrocarburi saturate (metan,
etan , propan ,etc.)
 Gazele contin impuritati : bioxid de carbon , azot , hidrogen
sulfurat , oxizi de azot , praf,....
 Gazele sunt inodore , incolore , combustibile .
 Gazele naturale extrase si utilizate in tara noastra au putere
calorica inferioara , in conditii normale de presiune si temperatura
 Gazele naturale , in amestec cu aerul , in spatii inchise , devin
explozive.

2. Instalatii de captare a gazelor naturale combustibile


 Gazele sunt captate cu ajutorul sondelor , din zacamintele
subterane.
3.Instalatii pentru tratarea gazelor naturale
combustibile

a) Instalatii pentru eliminarea impuritatilor ( vapori de apa ,


compusi pe baza de sulf ,praf , etc.).

b) Instalatii pentru odorizarea gazelor naturale combustibile


 Gazele naturale si lichefiate sunt inodore (fara miros) si pentru
semnalizarea prezentei gazelor, in scopul evitarii formarii
amestecurilor explozive este necesara odorizarea lor ( miros
specific) cu anumite substante chimice numite odorizanti .

Proprietatile principale ale odorizantilor :


 de a avea miros specific greu de confundat , persistent greu de
tolerat ;
 de a nu fi toxic ( otravitor )
 de a nu produce coroziunea conductelor si aparatelor montate in
instalatie
 de avertizare , de a pune in garda persoanele .

Odorizanti : etilmercaptan si dimetilsulfura .


4. Retele exterioare pentru transportul si distributia
gazelor naturale combustibile
In sistemele de alimentare cu gaze naturale compuse din retele
exterioare de distributie si instalatii de utilizare , presiunile gazelor
in diferitele parti ale instalatiilor au valori diferite si se numesc
trepte de presiune .
Treapta de presiune_ este intervalul cuprins intre limitele maxima si
minima , a presiunilor admise in retele si instalatii de utilizare .
Trepte de presiune utilizate :
-presiune inalta : 6 bar.
-presiune medie : 2 si 6 bar .
-presiune redusa : 0,2 si 2 bar.
- presiune intermediara : 0,05 si 0,2 bar.
-presiune joasa : sub 0,05 bar
Valorile treptelor de presiune au fost stabilite avandu-se in vedere :
 siguranta in exploatare a sistemului de alimentare cu gaze ;
 caracteristicile functionale ale regulatoarelor de presiune ,
debitmetrelor ( contoarelor ), aparatelor de reglaj si automatizare
;
 presiunile de utilizare ale arzatoarelor , si a altor aparate care
functioneaza cu gaze .
Alcatuirea si functionarea retelelor de transport si
distributie a gazelor naturale combustibile.

Schema de principiu a unui sistem de


alimentare cu gaze
1.conducta magistrala ( gaze cu presiune inalta _6
bar)
2.statie de predare_consumator important
3.statie de predare_alimentare cu gaze la diferite
trepte de presiune
4.instalatie de utilizare
5.retea de repartitie (gaze la presiune medie _2-6
bar)
6.statie de reglare _consumatori industriali
7.instalatie de utilizare industriala
8.statii de reglare de sector ( de la pres. medie la
pres.redusa)
9. statii de reglare de sector ( de la pres. medie la
pres. joasa)
10. retea de distributie_la bransamente
11.bransamente –consumatori cladiri de locuit
12.posturi de reglare
13. instalatii de utilizare
14.retea de distributie
15. bransament
16.robinet de bransament
Retelele de transport , distributie utilizate se executa din tevi de otel imbinate
prin sudura
Conductele se monteaza :
-ingropat _ sub adancimea de inghet ( 0,8...1,2m ), protejate anticorosiv_
instalatii neindustriale
-suprateran (aerian) _pe stalpi , estacade, pereti exteriori _platforme
industriale
Interzis montare subterana sub :
-linii de tramvai , cale ferata , in lungul acestora .
-constructii de orice fel , pe terenuri destinate constructiilor
-in canale care au legatura directa cu constructiile .
In vederea prevenirii accidentelor , in dreptul imbinarilor sudate , la capetele
tuburilor de protectie , se monteaza rasuflatori.
Tuburi de protectie _ se folosesc cand conductele traverseaza perpendicular
caile de comunicatie .
 Se executa din teava cu diametrul mai mare , cu una sau doua dimensiuni
decat diametrul conductei de gaz .Tuburile se protejeaza la exterior
anticorosiv , iar la interior se grunduiesc cu bitum.
Protectia anticorosiva a conductelor exterioare de gaze naturale
-protectie usoara , normala , intarita , foarte intarita .
-materiale folosite :
 grund _vopsea pe baza de bitum si benzina_strat aderenta
 bitum , amestecuri pe baza de bitum_strat izolare
 benzi de pasla din fibre de sticla_strat armare
 benzi bitum –cauciuc , materiale plastice ,fire si fibre din sticla_invelis
exterior
In vederea prevenirii accidentelor , in dreptul imbinarilor sudate , la capetele
tuburilor de protectie , se monteaza rasuflatori.

Rasuflatori montate pe conducte exterioare de gaze


a) cu capatul protejat intr-o cutie metalica
b) cu capatul liber
Instalatii pentru reducerea si reglarea presiunii
gazelor naturale combustibile
 In sistemele de alimentare cu gaze , de la statia de predare catre
instalatiile de utilizare , presiunea gazelor scade in trepte , fiind reduse si
reglate cu instalatii grupate in statii sau posturi de reglare.
 Reducerea si reglarea presiunii gazelor se face cu reductorul
( regulatorul ) de presiune.

Schema de principiu a
regulatorului de presiune pentru
gaze naturale
1.ventil
2. orificiu de laminare
3. tija
4. membrana elastica
5. arc (resort)
6.conducta
Functionarea regulatorului de presiune pentru gaze naturale
Reducerea presiunii are loc la trecerea gazului prin sectiunea ingusta
a unui orificiu , fenomenul care se produce este numit proces sau
efect de laminare.
Gazul intra cu pres.P1, actioneaza ventilul 1 cu o forta de presiune
F1, tinzand sa inchida orificiul 2.Ventilul este pus in legatura cu
tija 3 si membrana 4 , pe a carei suprafata actioneaza arcul 5 , cu
forta elastica F2, in sens invers fortei F1.
Cele 2 forte tind sa se echilibreze mentinand orificiul deschis intr-o
anumita pozitie , astfel incat gazul care trece prin orificiu este
laminat , si presiunea scade la valoarea P2 <P1..
Reglarea presiunii se face in functie de presiunea P2 ,din aval de
regulator , de aceea spatiul de sub membrana este pus in legatura
cu racordul de iesire a gazelor , prin conducta 6.
In cazul cand P2 scade la o valoare mai mica P′ 2 ,( datorita cresterii
debitului de gaze) , echilibrul dintre F1 si F2 este perturbat ,
F2>F1, ventilul coboara , marind sectiunea orificiului 2, creste
debitul gazelor care trec prin orificiul2, creste P2 , care se
transmite si sub membrana , prin conducta 6 , restabilind
echilibrul intre F1 si F2.
In concluzie regulatorul de presiune realizeaza si reducere si reglare
de presiune.
Statii de reducere si reglare a presiunii
-Ansamblul de aparate , accesorii , armaturi , amplasate in incaperi
separate , pentru reducerea , reglarea presiunii , masurarea
debitelor se numeste statie de regare _masurare
Statiile de reglare pot fi echipate cu 1,2 sau mai multe panouri de
reglare.

-Panoul de reglare cuprinde :


 1.regulator _regleaza si reduce presiunea
 2.conducta
 3.robinet
 4.distribuitor
 5.colector
 6 ,7 . manometre

Statiile pot fi alcatuite pentru a functiona cu o singura treapta de


reglare a presiunii , fie cu doua sau mai multe trepte de reglare a
presiunii si masurare a debitului de gaze.
Schema de functionare a statiei de rglare –masurare cu o treapta.
1.conducta de alimentare 2. robinet de izolare
3.imbinare electroizolanta 4. distribuitor . 5 filtru grosier 6. filtru fin 7. colector 8.termometru
9.manometru 10.robinet de intrare in statie 11. distribuitor 12. manometru 13. ventil de
siguranta 14.schimbator de caldura 15.regulator de presiune 16.colector 17.regulator de
presiune
18.robinete de inchidere ( la intrare panou si iesire din panou) 19.conducta de ocolire (in cazul
defectiunilor care apar la panouri )
20. robinet de laminare _reduce presiunea , asigurand alimentare continua 21 .manometru 22.
ventil de siguranta
23.distribuitor instalatia de masurare 24.termometru 25.diafragme , ajutaje _pentru masurare debit
gaze
26.colector 27. conducta de distributie 28.conducta de ocolire 29. robinet de laminare
30. manometru 31. refulator _ tronson de conducta cu 2 robinete _montate la capatul conductei de
ocolire pentru evacuarea excesului de gaz in atmosfera
32.supapa de siguranta 33. caseta de protectie
a) b)

a) Statie de reglare –masurare cu doua trepte montate in serie


b) Statie de reglare –masurare cu doua trepte montate in paralel
Posturile de reglare - cele
mai simple instalatii de
reducere , reglare a
presiunii gazelor.Cuprind
regulatoare pentru debite
mici .
Schema unui post de reglare
cu un regulator
1.regulator de presiune
pentru debite mici
2.conducta
3. 4 .robinete de manevra si
siguranta
5. robinet _ gaze cu
presiunea reglata
a) b)

Posturi de reglare cu regulatoarele montate in paralel


a) distribuitorul si colectorul in pozitie orizontala
b) distribuitorul si colectorul in pozitie verticala
Post cu doua trepte de
rducere si reglare a
presiunii gazelor
1.regulator de
presiune _ treapta I
2.regulator de
presiune pentru
debit mic_treapta I I
3,4. conducte pentru
distributie catre
instalatiile de
utilizare
5. distribuitor
6,7 . colectoare
8. manometru
BRANSAMENTUL INSTALATIILOR INTERIOARE
LA RETELELE EXTERIOARE DE GAZE

 Bransamentul _ conducta de legatura prin care gazul


este condus de la o conducta apartinand sistemului
de distributie pana la iesirea din robinetul de
bransament , statie sau post de reglare.
 La capatul conductei de bransament se monteaza un
robinet de bransament de la care se poate opri in
intregime alimentarea cu gaze a consumatorului
respectiv.
 La intrarea in fiecare corp de cladire ,hala industriala
,la capatul racordului se instaleaza la exterior , in
locuri usor accesibile , un robinet de incendiu de la
care poate fi oprita alimentarea cu gaze in caz de
incendiu .
a) b)

a) bransament comun la doua imobile diferite , situate pe aceeasi strada


b) bransament comun la doua imobile diferite , dar care formeza corp comun
1.conducta de distributie
2.bransament
3.regulator de presiune
4.robinet
Bransamentul si instalatia interioara de utilizare a gazelor
naturale
INSTALATII INTERIOARE DE GAZE NATURALE
COMBUSTIBILE

1.Alcatuirea si functionarea gazelor naturale combustibile


Instalatia interioara este partea din instalatia de utilizare , din
interiorul cladirilor cuprinsa intre robinetul de incendiu si aparatele
de utilizare , inclusiv cosul de evacuare a gazelor de ardere .
Restrictii obligatorii , impuse in cazul utilizarii gazelor naturale in
interiorul cladirilorcivile si industriale :
-incaperile in care sunt montate instalatii de gaze naturale sunt
prevazute cu ferestre spre exterior
-volumul incaperii , cel putin 18m3 , bucatariile , baile min.7,5 m3
,pentru a asigura aerul necesar arderii.
-arzatoarele cu flacara deschisa , libera ,in instalatiile industriale sunt
admise numai daca nu prezinta pericol de incendiusau explozie.
-aparatele de utilizare racordate la cosul de evacuare a gazelor arse,
Tipuri de instalatii interioare :
-instalatii interioare de utilizare neindustriala a gazelor naturale ,care
alimenteaza aparate si arzatoare din cladiri de locuit , social
culturale.
-instalatii interioare de utilizare industriala , a gazelor naturale.
Instalatii interioare de utilizare neindustriala a gazelor
naturale

 1.coloana montata
 2.post de reglare
 3.conducta exterioara
 4.robinet de incendiu
 5.contor pt. masurarea si
inregistrarea debitului de
gaze
 6.robinet de contor
 7.conducta de distributie
 8.conducta de racord
 9. aparat de utilizare cu
flacara libera
 10.aparat de utilizare cu
flacara inchisa
 11.cos de fum
 12 robinet de siguranta
 13 robinet de manevra
 14. tub de protectie
Racordarea instalatiei interioare cu contor pe apartament
1.coloana montata
2.conducta de derivatie
3. contor
4. robinet de contor
5. conducta de alimentare apartament
Instalatie de utilizare a
gazelor naturale la
bucatariile unui bloc de
locuinte cu incalzire
centrala
1.contor comun
2.conducte de
distributie
3.coloane
4.derivatii
5.robinet de incendiu
6.robinet de manevra
Instalatie interioara de
gaze naturale pentru o
centrala termica
1.conducta exterioara
2. robinet de incendiu
3.contor
4.conducta de distributie
5.derivatii
6.distribuitor
7.cazane
8.conducte de racord
9.robinet de siguranta
10 robinet de manevra
11.canal de fum
12.cos de fum
13 canal de tabla
Schema unei instalatii de utilizare
industriala a gazelor naturale
2. retea de repartitie
3. bransament
4. statie de rglare principala
5. instalatie exterioara de presiune
medie
6. agregate
7. robinet de incendiu
8. statie de reglare
9. centrala termica
10. statie de reglare de pres .joasa
11. instalatie ext. de pres. joasa
12. agregate
13. instalatie int. de joasa pres.
14. posturi de reglare
15. agregare
Probarea si receptia instalatiilor interioare de gaze
naturale combustibile

Punerea in functiune si exploatare se face numai dupa probare si receptie .


Presiunea la care se supune instalatia in timpul probarii si durata probei
depinde de regimul de presiune la care va functiona instalatia .
Instalatiile de joasa presiune se verifica in doua etape :
-proba de casa ( preliminara) , cu aer comprimat la presiunea de 1bar . Se
probeaza intreaga retea de conducte , fara armaturi in punctele de utilizare
, unde se monteaza dopuri . Imbinarile se verifica cu apa si sapun , de
seful de echipe , in prezenta maistrului .Nu se admit pierderi de presiune .
-incercarea de rezistenta a conductelor , se executa fara armaturi ,la
presiunea de1bar repetand proba de casa . Se face in prezenta unui
delegat de la intreprinderea distribuitoare de gaze . Proba se face cu aer
comprimat , introdus cu un compresor sau o pompa manuala .
Capetele conductelor se astupa cu dopuri metalice filetate , in punctele de
racordare a robinetelor aparatelor de utilizare.Durata probei min. 30
minute .Presiunea aerului se cireste pe manometru, nu se admite scaderea
presiunii in reteaua de conducte.
-incercarea de etanseitate , in cursul careia se probeaza instalatia cu
robinetele de siguranta si manevra .Presiunea de proba este presiunea de
regim a instalatiei ( 0,02 bar ~200mmH2O).

Ultima verificare a instalatiei , se face la presiunea de utilizare , dupa


racordarea consumatorilor .
Verificare etanseitatii se face prin ungere cu emulsie de apa si sapun .
Proba de rezistenta a instalatiilor interioare de gaze naturale
1.retea de conducte
2.pompa manuala
3.dopuri metalice filetate
4.manometru
Proba de etanseitate a instalatiilor interioare de gaze
naturale
1.retea de conducte
2.pompa manuala
4.manometru
5 robinet de siguranta
6.robinet de manevra
Verificarea etanseitatii instalatiei interioare de gaze naturale .
1.robinet 2.contor . 3.mufa 4. cot 5 teu
6 , 7. aparate de utilizare
8 vas _ emulsie de sapun
9. pensula
 Dupa terminarea probelor se incheie un
proces- verbal intre delegatul intreprinderii
distribuitoare de gaze , unitatea care a
executat lucrarea si beneficiar. Beneficiarul
primeste cheile robinetului de incendiu si ale
armaturilor de siguranta si inchidere.
 La predarea instalatiei beneficiarului ,
acesta primeste un exemplar cu instructiuni
de utilizare a gazelor .
 Instalatia va fi pusa in functiune dupa
evacuarea aerului din instalatie .La punerea
in functiune se controleaza comportarea
arzatoarelor aparatelor de utilizare .
Filtru gaze naturale

Filtrele F.Y.G. sunt executate din fonta,


constructie turnate,fiind formate din:
- corpul filtrului
- capacul filtrului
- cartusul filtrant
Dupa modul de racordare se executa in
doua variante:
- racordare prin filet pentru DN < 32
mm
- racordare prin flanse pentru DN > 32
mm
UTILITATE Filtrele de gaze naturale tip
FYG se folosesc pentru filtrarea gazelor
naturale din instalatiile de presiune
intermediara, medie si joasa.
SPECIFICATII Gazul intra in corpul
filtrului prin racordul de intrare, trece
prin cartusul filtrant care retine
particulele antrenate de curentul de
gaze, parasind apoi filtrul prin racordul
de iesire.
 Filtrul F.S. este executat din otel in
constructie sudata, fiind format din:
1. Corpul separatorului
2. Corpul filtrului
3. Fund elipsoidal prevazut cu racord de
golire si purjare
4.Flansa oarba prevazuta cu racord de
aerisire
5. Tub separator
6. Cartus filtrant
7. Racord de intrare prevazut cu flansa
8. Racord de iesire prevazut cu flansa
9. Deflector
 UTILITATE Filtrul de gaze naturale tip
F.S. este utilizat in toate domeniile unde
gazele naturale trebuie curatate de
impuritati solide si lichide antrenate de
curentul de gaze.
Filtrul F.S. realizeaza o separare in prima
faza,urmata de o filtrare in cea de a doua
faza.
 SPECIFICATII Gazul intra in corpul
separatorului prin racordul de intrare. Aici i
se imprima o miscare centrifugala.Datorita
fortei centrifuge si a celei gravitationale,
particulele solide si lichide se separa in
majoritate in tubul separator. Gazul loveste
apoi deflectorul schimbandu-si directia cu
1800, trecand apoi in corpul filtrului prin
cartusul filtrant spre iesire. Cartusul filtrant
va retine restul particulelor solide si lichide.
Filtre gaze naturale
Arzatoare de uz casnic
Arzatoare gaze_monobloc
Arzatoare gaze_monobloc
Arzatoare monobloc
 Arzatoarele monobloc sunt echipamente de ardere la care toate componentele functionale sunt montate intr-
un tot unitar. Au functionare independenta, automata sau semiautomata. Gama arzatoarelor din aceasta
categorie este extrem de diversificata pentru a putea satisface problematicile particulare pe care practica le
impune. Sunt destinate cazanelor de apa calda si supraincalzita, de ulei diatermic, generatoarelor de abur,
generatoarelor de aer cald etc. In anumite conditii, aceste arzatoare pot fi utilizate si pentru cabine de
vopsire, cuptoare de panificatie si patiserie, uscatoare, incineratoare etc. Sunt adaptate atat pentru focare
presurizate, cat si pentru cele in depresiune, pentru aplicatii fixe sau mobile, terestre sau navale, cu flacara
orizontala sau verticala.
Arzatoarele monobloc se pot executa fie cu functionare in trepte, fie cu functionare modulanta.
Combustibilii ce pot fi utilizati pentru arzatoarele din aceasta categorie sunt: combustibili gazosi (gaze
naturale, GPL, biogaz etc.), motorina, Calor (Extra 1, Economic 3), combustibil lichid tip M, combustibil lichid
usor (CLU), pacura. In situatii speciale, pot fi utilizate arzatoare cu functionare mixta (combustibil gazos /
combustibil lichid).
In principiu, componenta unui arzator monobloc este urmatoarea (exemplificare pentru un arzator mixt):
• ventilator centrifugal cu electromotor
• priza de aspiratie cu clapete pentru reglarea aerului
• capul de ardere propriu-zis cuprinde: distribuitor de gaze, disc de stabilizare a flacarii, electrozi de
aprindere si tronson cilindric terminal din otel inoxidabil
• servomotor pentru actionarea clapetelor de aer si de gaz
• mecanism de reglare a clapetelor de aer si de gaz
• programator (automat de ardere)
• celula cu citire in ultraviolete
• transformator de aprindere
• presostatul minim de aer
• presostat maxim de gaze
• pompa de combustibil lichid cu electromotor
• electroventile pentru combustibil lichid
• duze de pulverizare
• furtune flexibile pentru combustibil lichid
• intrerupator pornit / oprit si selector combustibil
• regleta pentru conexiuni electrice
• contactoare si relee
• flansa pentru fixare pe generatorul termic
• prize de masura pentru aer si pentru gaze
• vizor de flacara
• sistem pentru deshiderea arzatorului si inspectarea capului de ardere.
Arzator monobloc
Schema functionala
Arzatoare gaze_multibloc
Arzatoare pentru procese industriale
Arzatoare pentru procese industriale
Robinet cu cep

Robinet cu sfera
 Filtru impuritati

 Regulator de gaz
Cutie protectie

 Cutia de protectie G.N.


este destinata protejarii
robinetelor montate
subteran in retele de
distributie a gazelor
naturale.
 Se utilizeaza atat in zone
carosabile, cat si in zone
necarosabile, ingropata
pana la nivelul suprafetei
superioare a capacului.
Regulator de presiune
SRM (Statii de reglare masurare) pentru micii
consumatori

Firidele complete
includ:
 contorul

 regulatorul de gaz

 placa de fixare cu

robinet sferic de
alama
 racorduri de alama

 firida din material

plastic rezistent la
foc
 Statii de reglare-masurare
GRFA
 Statiile de reglare-masurare
de tipul cu antena sunt instalatii
de uz civil, în general montate în
retele canalizate de gaze
naturale, prelucrate sau GPL, sau
pentru alte gaze necorosive,
tratate în prealabil, în care,
pentru exigentele proprii retelei,
instalatia principala nu poate fi
închisa. De fapt, în acest caz,
instalatia este constituita din doua
linii de reglaj "în paralel", din care
una denumita de avarie, în scopul
de a garanta distributia continua
a gazului în caz de întretinere a
liniei principale.
Contoare gaze naturale

Model: G6

Contorul model RS 5, care include


tipul G6, este compus din doua
membrane, 4 camere de masura,
integrator mecanic.
Constructie: - carcasa consta
din doua parti: inferioara si
superioara si poate fi executata
din aluminiu sau tabla de otel
zincata.
Asamblarea celor doua parti
ale carcasei -la varianta de
aluminiu- este realizata cu
suruburi, iar etansarea se face
printr-o garnitura de cauciuc si -la
varianta de otel- cu un adeziv
special si un inel metalic presat la
rece.
Optional, contoarele pot fi
echipate cu generatoare de
impulsuri cu releu REED.
Contorul G6 este potrivit
pentru apartmente de bloc si
pentru persoane care desfasoara
mici activitati productive.
Instalatii interioare de gaze naturale
Instalatii interioare de gaze naturale