SISTEMELE DIN SECUNDAR

8 SISTEMELE PRINCIPALE DIN SECUNDAR

Se prezint caracteristi cile i func iile princi palelor si steme ale prii secundare pentru CNE cu abur saturat cu referire speciala la CANDU. Partea secundara a CNE transforma energia preluata prin GA de la circuitul primar si o transforma in energie mecanica in turbina i apoi in energie electrica in GE., determinnd n mare m sur performanele centralei i avnd o influen mare n sigurana funcionarii grupului. n figura se prezint sistemele : - Generatorul de aburi - Sistemul de principal de abur viu - Turbina - Generatorul - Condensatorul - Sistemul de alimentare cu ap

1 INTRODUCERE

Curs CNE I, Prof. Ilie PRISECARU

SISTEMELE DIN SECUNDAR

GENERATORUL DE ABUR
1. AR- ap grea intr n GA i trece prin evile n U. Cldura care este transferat de la apa grea produce fierberea apei de alimentare. 2. Aburul care prsete fascicolul de evi conine aproximativ 90% apa. Acest abur trebuie uscat . 3. Cicloanele de separare, se afl deasupra fascicolului de evi, usuc aburul imprimnd amestecului ap-abur o micare de rotaie .

4. Treapta a II-a de separare, se afl poziionate deasupra cicloanelor de separare i ndeprteaz puternic apa. Apa,fiind mai densa dect aburul, se deplaseaz spre partea exterioar a separatorului si este drenata. 5. Apa separat este drenat i se scurge prin spaiul inelar format intre cele doua mantale ale GA spre partea inferioar a boilerului. Debitul de ap care circul prin spatiul de coborre si printre tevi, este de 5-10 ori mai mare dect debitul de apa de alimentare. 6 . Apa de alimentare intra prin economizorul nglobat. Acesta Economizorul inglobat nclzete apa de alimentare aproape de temperatura de satura ie. n interiorul generatorului de aburi, apa de alimentare circul spre partea superioar n jurul fascicolului de evi, iar spre partea inferioar prin spaiul inelar asigurndu-se o circulaie naturala cu multiplul de circulaie m. Aburul format prsete GA la saturaie.
Curs CNE I, Prof. Ilie PRISECARU 2

SISTEMELE DIN SECUNDAR

SISTEMUL PRINCIPAL DE ABUR

1. Valvele de Siguran, instalate la partea superioar a GA protejeaz sistemul de abur la depirea presiunii. 2. Presiunea din GA conduce aburul ctre CMP prin VIR i VA. 3. Scopul VIR este de a opri admisia aburului spre turbin, pentru a preveni creterea turaiei peste valorile limit i deteriorarea acesteia la aruncarea sarcinii GE. 4. VA controleaz debitul de abur care este admis n turbin si prin aceasta turaia turbinei cnd GE nu este conectat la re ea, i tensiunea de ieire a GE cnd grupul funcioneaz sincron .

Curs CNE I, Prof. Ilie PRISECARU

SISTEMELE DIN SECUNDAR

TURBIN
1. De la VA, aburul trece prin CMP unde presiunea i temperatura sunt reduse la aproximativ 9-11 bar i temperatura corespunztoare de satura ie in timp ce umiditatea crete spre la 10% . 2. Dup CMP aburul trece prin SU, care elimin umiditatea. La ieirea din SU aburul este saturat uscat.

3. Din SU aburul intra in S, care folosete aburul viu direct de la GA pentru uoara supranclzire a aburului. Condensul aburului supranclzitor este la saturaie, la o presiune apropiata de cea a aburului viu; din acest motiv el se returneaz in GA 4. nainte de a intra n CJP, aburul trece prin vanele de intercepie VI. ntr-un m od similar VIR, VI nchide accesul aburului ctre CJP pentru a preveni supraturarea turbinei. 5. n final,aburul trece prin CJP i apoi este eapat n condensator la aproximativ 0.0423 bar (a) i 10% umiditate.

Curs CNE I, Prof. Ilie PRISECARU

SISTEMELE DIN SECUNDAR

5. OCOLIREA TURBINEI

1. Vanele de desc rcare a aburului n condensator (CSDV) sunt instalate pentru a permite aburului s ocoleasc turbina i s ajung direct in condensator. n acest fel reactorul poate continua s func ioneze cu scderea puterii pentru a preveni o oprire totala. La o oprire de avarie CSDV-urile deschid pentru a prentmpina deschiderea MSSV-urilor i eaparea n atmosfer a aburului. 2. Vanele de descrcare a aburului n atmosfer (ASDV) sunt vane de capacitate mic utilizate pentru controlul presiunii GA prin programul de control al presiunii. Ele sunt deschise proporional cu eroarea de presiune. Aceste vane pot de asemenea fi folosite, la opriri de avarie, pentru a asigura evacuarea cldurii din GA (RN), in cazurile cnd condensatorul principal nu este disponibil.

Curs CNE I, Prof. Ilie PRISECARU

SISTEMELE DIN SECUNDAR

6. SISTEMUL DE ABUR VIU PENTRU CANDU

Un sistem principal tipic CANDU conine un numr mare de ventile pentru control i siguran. 1. VIR 2. CSDV 3. ASDV 4. MSSV 5. Ventile reglare apa alimentare 6. M surarea debitului de abur pe GA se utilizeaz la Sistemului de control al nivelului GA.

Curs CNE I, Prof. Ilie PRISECARU

SISTEMELE DIN SECUNDAR

7.SISTEMUL APA DE ALIMENTARE

1. Pentru a asigura debitul de apa necesar GA se folosesc 3x50 % pompe de alimentare principale, doua in functiune si una in rezerva . 2. Se asigur i o pomp auxiliar, dim ensionata astfel nct s poat asigura alimentarea de rezerva la avarie, porniri sau opriri. 3. Legtura directa pentru alimentarea cu apa din rezervoarele condensatoarelor. 4. Nivelul din fiecare GA este controlat individual. Din motive de siguran i pentru creterea fiabilitii sistemului, fiecare GA are un set de trei vane de reglare pentru apa de alimentare, conectate n paralel: - o van mic pentru controlul apei de alimentare la, opri, porniri i func ionarii cu puteri mici, i dou vane mari pentru reglajul apei de alimentare n condiii de funcionare normale. Fiecare dintre cele dou vane sunt dimensionate la 100% din debitul maxim.

Curs CNE I, Prof. Ilie PRISECARU

SISTEMELE DIN SECUNDAR

9.SISTEMUL DE ABUR VIU SI TURBOGENERATORUL CNE CERNAVODA

1.Funcia de baza Funcia de baza a sistemului este alimentarea cu abur viu a turbogeneratorului, precum si a celorlali consumatori permaneni afereni turbinei. In cazul unor regimuri anormale sistemul de abur viu asigura : - evacuarea cldurii prin vanele de descrcare a aburului viu in atmosfera ; - protecia la suprapresiune a circuitului secundar a GA prin vanele de descrcare a aburului (ASDV) si supapele de sigurana (MSSV); In condiii normale la Pn, parametrii de funcionare ai sistemului de abur viu la CNE Cernavoda sunt : - debitul la ieirea din GA 3758 t/h; - presiunea aburului la ieirea din GA 46,9 bar; - tGA = 260 C ; - u = 0,25 % 2.Descrierea sistemului Sistemul include conductele de abur viu si cele de abur intermediar. De la fiecare GA aburul viu este vehi culat printr-o conducta la colectorul de abur viu (4 GA 4 Conducte). De la colectorul de abur viu, un sistem de conducte alimenteaz : - CIP (VIR si VRA pe fiecare conducta ) - Sisteme aferente turbinei 3.Echipamente tehnologice

Curs CNE I, Prof. Ilie PRISECARU

SISTEMELE DIN SECUNDAR

- Supapele de sigurana ; - Vanele de descrcare a aburului viu in atmosfera ; - Colectorul de abur viu ; - Vanele de descrcare a aburului viu in condensator ; - Ventilele cu nchidere rapida ; - Site de abur ; - Ventilele de reglare a admisiei ; - Ventilele de admisie a aburului in CJP. Supapele de abur viu (MSSV) Rol : - de protecie Funcii : 1. Protejarea circuitului secundar al GA la suprapresiune; 2. E aparea aburului in vederea unei rapide depresurizri a circuitului secundar. Amplasarea ventil elor de sigurana se face pe conductele de abur viu. La unel e CNE montarea se face direct pe GA. Indiferent de varianta de ampl asare, supapele de abur viu si instalaia pe care acestea o protejeaz nu se prevd armaturi de izolare.

Curs CNE I, Prof. Ilie PRISECARU

SISTEMELE DIN SECUNDAR

La CNE Cernavoda exista 16 supape de abur viu, montate cate 4 pe fiec are conducta de abur dintre GA colector de abur viu. Capacitatea totala de descrcare a celor 16 supape este de 115% din debitul nominal de abur viu. S-a ales aceasta valoare deoarece puterea reactorului poate ajunge la 115% (valoarea de declanare ) in condiii de pierdere lenta a reglrii. Totui pentru acest regim accidental, creterea presiunii se limiteaz la 110% din presiunea de proiectare. Supapele de abur viu sunt reglate sa deschid automat cnd presiunea aburului depete cu peste 6% presiunea maxima de lucru. Supapele de si gurana sunt de tipul acionare cu arc pe disc, cu posibilitatea suplimentara de acionare pneumatica. (v. cursul Sisteme de conducte) La CNE Cernavoda comanda de deschidere se primete dintr-un semnal emis de logica de iniiere a sistemului SRAZA. In cazul apariiei LOCA se sesizeaz sc derea presiunii in sistemul pri mar concomitent cu creterea presiunii n anvelop. Scopul deschiderii supapelor de sigurana (10 din cele 16 existente) este, in acest caz asigurarea unei rciri rapide a GA necesar dup LOCA, pentru funcionarea sistemului de rcire a zonei active la avarie (SRAZA). Semnalul electric de la logica SRAZA va ac iona cel pu in unul din cele 2 ventile electromagnetice aferente fiecrei supape de sigurana. Ventilele electromagnetice vor permite admisia aerului instrumental in cilindrul cu acionare pneumatica a vanei. Deschiderea supapelor de sigurana se face rapid (t = 5 s). In afara de acionarea pneumatica a supapelor de sigurana de la logica SRAZA, exista si posibilitatea acionariilor de ctre operator prin intermediul unor chei de comanda de la pupitru. La pierderea aerului instrumental, fiecare supapa de siguran a are prevzuta un rezervor de aer dimensionat pentru asigurarea a trei cicluri consecutive de deschidere. Vanele de descrcare a aburului viu n atmosfera (ASDV) Aceste armaturi descrca aburul viu in atmosfera in cazul unor regimuri tranzitorii ale grupului pentru a evita cre terile de presiune in sistem. Creteri mici de presiune apar ca urmare a dezechilibrului temporar dintre puterea RN si TA.

Curs CNE I, Prof. Ilie PRISECARU

10

SISTEMELE DIN SECUNDAR

Supapele de abur viu au presiuni de deschidere diferite pentru a evita depresurizarea si stemului atunci cnd pentru protejarea acestuia este suficient un numr mai mic de supape dect cel total. La CNE Cernavoda unde presiunea maxima de lucru a aburului viu este 46 bar, pe fiecare conducta de abur supapele sunt reglate sa se deschid succesiv la 4 nivele ale presiunii aburului : 50,06 bar (106% pmax); 50,68 bar (107% pmax); 51,06 bar (108% pmax); 51,38 bar (109% pmax). Soluia de reglare in trepte a supapelor permite : - declanarea simultana a unui numr limitat se supape ; - meninerea debitului de abur eapat la valori corespunztoare limitelor de funcionare impuse de RN si GA; - meninerea solicitrilor termice si mecanice care apar pe conducte la valori acceptabile.

Curs CNE I, Prof. Ilie PRISECARU

11

SISTEMELE DIN SECUNDAR

TURBINA CNE CERNAVODA

In figura se prezint componentele TA si conductele de abur viu. TA este realizata cu un CIP in dublu flux si trei CJP in dublu flux, intre care sunt intercalate doua separatoaresupranclzitoare intermediare in paralel. Corpurile TA si generatorul electr ic sunt pe acelai ax. Admisia aburului in CIP se realizeaz prin patru conducte de abur viu. Fiecare conducta include urmtoarele tipuri de armaturi: VIR ; VRA De la ieirea din sistemul intermediar aburul este vehiculat la CJP. Fiecare din cele 6 conducte de admisie a aburului in CJP este prevzuta cu cate o vana de admisie a aburului (Clapeta de Intercepie) care regleaz i ntrerupe admisia aburului in CJP la declanarea turbinei.

Turbina

Curs CNE I, Prof. Ilie PRISECARU

12

SISTEMELE DIN SECUNDAR

Separatorul-supranclzitorul intermediar

Sistemul intermediar (2*50%) este alctuit din doua corpuri orizontale amplasate la cota de deservire a slii mainilor .

Lagre
Linia de arbori a turboagregatului ar e o masa de circa 200 tone i turaia nominala 1500 rot/min. Greutatea fiecrui rotor trebuie preluata corespunztor si descrcata pe funda ie. Linia de arbori este dotata cu lagre radiale unse si rcite cu ulei, cate doua pentru fiecare rotor . Cifrele din paranteza reprezint numrul de elemente. Deoarece cuplajele sunt amplasate intre doua lagre aferente unor rotoare diferite, fiecare rotor poate fi demontat fara a perturba poziia celorlalte lagre. Scprile de abur spre exterior apar si se reduc prin msurri constructive la : Penetra iile rotorului prin carcasa CIP La tijele ventilelor (VIR, VRA, CI) si vanele de descrcare a aburului viu in condensator (CSDV) Infiltraiile de aer in turbina se reduc printr-o etan are corespunztoare la penetra iile rotoarelor prin carcasele CJP, aflate sub vid. Pe durata pornirii traseul de abur de dup VIR-uri se menine sub vid.
Curs CNE I, Prof. Ilie PRISECARU 13

Etanrile terminale

SISTEMELE DIN SECUNDAR

Etanarea cu abur consta dintr-o succesiune de labirini i camere de abur. Scprile de abur si ptrunderile de aer parcurg pe ntreaga lungime a penetraiei, un traseu sinuos de laminare. Etanarea cu labirini reduce, dar nu elimina scprile de abur. Se considera cazul in care etanarea este amplasata in zona sub vid. In camera A se introduce abur de joasa presiune (1,1 bar). Presiunea aburului injectat fiind mai mare dect presiunea din interiorul carcasei si dect celei din exterior, aburul se va deplasa in ambele direcii. Camera B este racordata la rcitorul de abur pentru labirini RAL. Acesta funcioneaz ca un condensator, meninnd presiunea aburului la o valoare puin sub cea atmosferica. Scprile din abur din camera A si ptrunderile de aer sunt colectate in camera B, de unde sunt extrase si trimise la RAL. In cazul CIP, presiunea aburului din interiorul carcasei dinspre camera B, poate sa fie egala sau chiar sa o depeasc pe cea a aburului de etanare. In acest caz sistemul devine autoetanant i injecia de abur in

Curs CNE I, Prof. Ilie PRISECARU

14

SISTEMELE DIN SECUNDAR

camera A este inutila. La funcionarea in sarcina, scprile de abur sunt suficiente pentru etanare, aburul extras se recupereaz pentru etanarea CJP-urilor. Pentru CJP autoetansarea nu este posibila (prezenta vidului impune meninerea alimentarii cu abur a etanrilor terminale). La CNE Cernavoda alimentarea cu abur a etanrii se face de la : Sistemul de abur auxiliar la pornire; Din colectorul de abur viu la sarcini mici; De la priza degazorului (treapta a II-a CJP) in funcionare normala. nainte de injectare in camerele de etanare, aburul este trecut prin filtre site pentru reinerea unor eventuale impuritati. Prezenta impuritilor in etanri poate produce : Uzura localaa suprafeei arborelui, apariia unor puncte locale de supranclzire care in timp produc defectarea inelelor de labirini si creterea debitelor de scaperi ; Zgomote si/sau griparea tijelor de acionare ale armaturilor ; griparea VIR poate produce de exemplu imposibilitatea opririi turbinei. Amestecul de abur aer colectat in camerele etanrilor este introdus intr-un rcitor de abur de labirini RAL (SPE). RAL este un schimbtor de cldura de suprafaa ; prin evi se prenclzete condensatul principal care primete cldura de la aburul ce condenseaz in manta. Condensarea aburului permite meninerea presiunii acestuia la o valoare subatmosferic. Aerul care nu condenseaz este extras din RAL cu ajutorul unui ejector de aer de la labirini. Cnd TA este in sarcina, alimentarea etanrilor CJP este asigurata cu excedent de abur recuperat de la etanrile terminale aferente CIP care in acest caz, funcioneaz in regim de autoetanare.

Curs CNE I, Prof. Ilie PRISECARU

15

SISTEMELE DIN SECUNDAR

TERMENI SI ABREVIERI Engleza

HPT: High Pressure Turbine

LPT: Low Pressure Turbine MSR: Moisture Separator Reheater MSV: Main Stop Valve CV: Control Valve MSSV: Main Steam Safety Valves ASDV: Atmosferic Steam Discharge Valves CIV: Combined Intermediate Valves IV:Intercept Valves ISV :Intermediate Steam Valve LOCA:Loss of Coolant Agent ECC :Emergency Core Cooling FP : Full Power BPC: Boiler Pressure Control SPE: Steam Package Exhaustor Crash-cooldown CSDV: Condenser Steam Discharge Valve

Romana CIP: Corp de Inalta Presiune CJP: Corp de Joasa Presiune SSI: Separator Supranclzitor de umiditate (intermediar) VIR: Ventil cu Deschidere Rapida VRA : Ventil de Reglare Admisie Supape de Sigurana pentru Aburul viu Vane de Descrcare a Aburului viu in atmosfera Vane Combinate Intermediare Vana de Intercepie Vana Intermediara de Oprire APAR: Accident de Pierdere a Agentului de Rcire SRAZA: Sistem de Rcire la Avarie a Zonei Active Pn: Putere nominala Program de control a presiunii din GA RAL: Recuperator de Abur la Labirini Rcire rapida Vane de descrcare a aburului viu la condensator

Curs CNE I, Prof. Ilie PRISECARU

16