Instalatia de condensare are rolul de a asigura condensarea aburului destins

in turbina. Aceasta se realizeaza intr-un condensator racit cu apa in circuitul

inchis ( cu turn de racire ).

Instalatia de condensare este formata din urmatoarele echipamente :

- condensatorul turbinei;

- instalatia de vid formata dintr-un ejector pornire si doua ejectoare de baza.

6.2. Condensatorul turbinei DSL 50 - 1

Descrierea condensatorului

Condensatorul turbinei DSL 50 - 1 este un condensator de suprafata cu doua

drumuri de trecere a apei, cu fascicolul orizontal de tevi (vezi fig.6.1).

Apa de racire circula prin fascicolul de tevi iar aburul evacuat din corpul de
joasa presiune al turbinei ajunge in partea superioara a condensatorului de
unde este distribuit pe tevile de racire. Venind in contact cu tevile reci,aburul
condenseaza, cedind caldura apei de racire.

Pentru preluarea dilatarilor termice in timpul exploatarii condensatorul are

corpul asezat pe patru reazeme elastice ,prevazute fiecare cu cate 2 arcuri
elicoidale.

in partea superioara a condensatorului este prevazut un compartiment izolat

de spatiul de abur, in care este montat preincalzitorul nr.1 , prima treapta a
circuitului de preincalzire regenerativa.

Suprafata de schimb de caldura a condensatorului este formala din 5860 de

de tevi din alama, avind diametrul exterior de 25 mm si grosimea peretelui
de 1 mm. Lngimea tevilor este de 6650 mm.

Capetele tevilor sunt mandrinate in cele doua placi tubulare ,iar in lungul lor
sunt sustinute de placi intermediare.
Conceptia constructiva a condensatorului permite ca fiecare jumatate a
sa,prevazuta cu racorduri separate pentru intrarea si iesirea apei de racire,
sapoata fi curatata in timpul functionarii. in cazul acesta, reducerea sarcinii
turbinei este determinata de temperatura admisibila a aburului in partea de
esapare a carcasei de JP (temperatura de buraj). Aceasta nu trebuie sa
depaseasca 60 C.

Nivelul in condensator este mentinut cu ajutorul traductorului regulatorului

de nivel care actioneaza asupra ventilului de reglare si recirculare ,

amplasat in circuitul de condensat de baza(intre RE si PJP 2),si astfel

mentine nivelul condensatorului din rezervor cu 200mm mai jos de corpul
condensatorului Limitele de mentinere a nivelului sunt + - 200mm.

Alimentarea cu apa de racire a condensatorului se face cu ajutorul pompelor

de circulatie (doua mari care impreuna asigura intreg debitul de racire si
doua mici de ajutor )care aspira apa din bazinul turnului de racire.In figurile
6.2 si 6,3 este prezentat circuitul de apa de racire (exterior si interior salii de
masini) al turbinei DSL 50 - 1m iar in tabelul 6.1 sunt date caracteristicile
pompelor de circulatie.

6.2.2. Caracteristicile condensatorului

a) Caracteristici functionale :

- debitul nominal de abur: 127,7 t/h ;

- presiunea nominala a aburului 0,053 ata ;

- subracirea condensatului in condensator: max.0,5 C ;

- debitul nominal de apa de racire : 8000 m3/h ;

- presiunea nominala a apei de racire : 1,6 kgf/cm2 ;

- temperatura apei de racire la intrare in condensator: 20 C ;

- natura apei de racire : bruta filtrata ;

- viteza de trecere a apei de racire la intrarea in condensator: 1,7-2 m/s;

- incalzirea apei de racire la strabaterea condensatorului : circa 10 C ;

- pierderea de presiune pe partea de apa: 3,6 mH2O ;

- presiunea maxima admisibila pe partea de apa: 2 ata ;

- continutul maxim de O2 rezidual a condensatorului la iesirea din

condensator: ( 14 + - 2 ) 10-3 mg/kg.

b) Caracteristici constructive :

- tipul condensatorului : de suprafata ;

- gabaritul condensatorului : 8090 x 8840 x 5110 mm ;

- suprafata de schimb de caldura: 3000 m2 ;

- constructie : sudata ( trei parti asamblate la montaj ) ;

- greutatea condensatorului fara apa: 50680 kg ;

- greutatea tevilor: 25000 kg ;

- greutatea condensatorului cu apa: 155000 kg ;

- greutatea apei in spatiul de apa: 30000 kg ;

- materialul tevilor: alama ( 70% Cu , 30% Ni ).

6.2.3. AMCR condensator:

a) Aparate de masura si control locale si cu transmiterea in camera de
comanda termica.

Local :

- nivel condensator ( sticla de nivel ) ;

- nivel camere de apa ( sticle de nivel ) ;

- manovacumetre ;

- termometre cu mercur la intrarea si iesirea apei de racire.

Transmitere in camera de comanda:

- temperatura buraj ( aparat inregistrator ) ;

- temperatura apa de racire la intrarea in condensator (aparat indicator);

- temperatura apa de racire la iesirea din condensator (aparat indicator);

- temperatura condensator de baza (la aspiratia pompelor de condensat de

baza )( aparat inregistrator ) ;

- vidul in condensator ( aparat indicator si inregistrator ) ;

- vidul in condensator - semnalizare si protectie la vid scazut ;

- nivel in condensator - semnalizare luminoasa si acustica la nivel maxim si

minim ;

- nivel condensator ( aparat indicator ) si inregistrator.

b) Reglarea nivelului in condensator.

Reglarea nivelului de condensat se face cu ajutorul ventilului de reglare si

recirculare actionat de catre un sevomotor pneumatic cu membrana tip
P450/80 - IUP Tirgoviste. Traductorul transmite semnal regulatorului de
nivel care comanda elementul de executie. Ventilul de reglare si recirculare
este astfel conceput incit,in functie de nivelul din condensator,deschide
trecerea condensatorului de bazaspre PJP 2 si inchide recirculatia . in acest
fel se mentine un debit cit mai constant prin racitorii ejectorilor (RE),
asigurind o functionare uniforma a acestora indiferent de nivelul sau sarcina
de pe condensator.

6.2.4. Exploatarea condensatorului

6.2.4.1. Punerea in functiune a condensatorului

Condensatorul se pune in functiune mai intii pe partea de apa de racire, apoi

se realizeaza vidul si se admite aburul.

Umplerea si punerea in functiune a condensatorului pe partea de apa de

racire se face o data cu punerea in functiune a pompelor de
circulatie.Operatia este executata de catre operatorul de la cota '0' din
dispozitia sefului de tura, inaine de inceperea incalzirii conductei principale
de abur viu.

Inainte de a face punerea sub presiune a condensatorului pe partea de apa

operatorul trebuie sa se verife ca ;

- sunt montate si sunt bine strinse capacele de vizitare mici si mari ale
condensatorului de pe partea de apa ;

- sunt inchise golirile colectorului de refulare al pompelor de circulatie

- sunt inchise golirile colectorului de alimentare cu apa a racitorilor de ulei

(RU) si a celor de hidrogen (RH2) ;

- sunt inchise vanele de intrare si ocolire filtre spre RU si RH2 ;

- sunt deschise vanele de intrare a apei in cele doua jumatati ale

condensatorului;
- sunt inchise vanele de refulare ale pompelor de circulatie ;

- sunt deschise aerisirile pe partea de apa a condensatorului;

- sunt in rezrva si sub tensiune pompele de circulatie ,conform

instructiunilor;

- sunt sub tensiune toate vanele de pe apa de racire ale

pompelor ,condensatorului, RU si RH2 ;

sunt in stare de functionare aparatele de masura si control ;dupa efectuarea

verificarilor enumerate, se porneste una din pompele de circulatie conform
instructiunilor de pornire a acestora.

Observatii:

----------- La deschiderea vanei de pe refularea pompei se va tine cont ,in

cazul in care condensatorul este gol ca acesta sa se deschida aprox.10-20%,
pentru a nu provoca socuri in tevile condensatorului si in conducta, pina la
umplerea condensatorului pe partea de apa de racire. dupa umplerea vanei
se va deschide complet.

Cind apare apa la aerisiri sau cind pe aerisiri se aspira aer, datorita sifonului
care se formeaza, aerisirile se inchid.

Dupa punerea sub presiune a condensatorului se pun sub presiune

conductele de apa de racire la RU + RH2 pina la vana de iesire din filtru.

Inainte de a trece la realizarea vidului in condensator trebuie pus in

functiune circuitul de condensat de baza. Pentru aceasta se umple cu apa
demineralizata la nivel normal rezervorul condensatorului, creindu-se astfel
conditii pentru pornirea pompelor de condensat de baza ( vezi cap.8.2.4 ).

dupa realizarea circuitului de condensat de baza se porneste instalatia de vid

si instalatia de abur labirinti conform instructiunilor ( vezi cap.6.3.5.1. si
7.5.1).

in conditiile create se poate introduce abur in condensator.

6.2.4.2. Supravegherea instalatiei de condensare in timpul
functionarii

in timpul functionarii condensatorului se vor urmari urmatorii parametrii:

- valoarea vidului in condensator;

- nivelul condensatului in rezervorul condensatorului;

- temperatura apei de racire la intrarea si iesirea din condensator;

- presiunea apei de racire la intrarea in condensator;

- nivelul in camerele de apa.

6.2.4.3. Izolarea unei jumatati din condensator cu turbina in

functiune

Aceasta operatie se executa in cazul cind dintr-un motiv oarecare,trebuie

izolata o jumatate din condensator: spargerile de tevi, curatirea unei
jumatati de comdensator etc.

in vederea izolarii unei jumatatii de condensator se executa urmatoarele

manevre :

- se reduce debitul de abur ce intra in condensator la 1/2 din debitul nominal

( maxim 65t/h). Aceasta se poate executa cu turbina incarcata la sarcina
electrica nominala cu conditia ca pe, prizele reglabile, sa se scoata in debit
corespunzator.In cazul in care acest lucru nu este posibil,se descarca
turboagregatul pina cind debitul de abur la condensator scade la 65
t/h ,mentinind vidul la o valoare mai mare de 540 mm Hg ;

- se opreste una din pompele de circulatie ;

- se inchide vana de abur de pe conducta de aspiratie a ejectorilor pe partea

care urmeaza a se izola ;

- se inchide vana de intrare a apei de racire a partii ce se izoleaza si se

scoate de sub tensiune ;

- se deschide aerisirea pe partea de apa de racire a partii izolate ;

- se deschide golirea apei de racire a partii izolate ;

- dupa ce s-a golit de apa partea respectiva din condensator, se pot

demonta capacele de vizitare si se poate executa lucrarea prevazuta
( detectarea si astuparea tevilor sparte, curatirea acestora etc.)

dupa terminarea lucrarii pe partea respectiva se pune in functiune jumatatea

izolata astfel:

- se repune vana de izolare a apei de racire de pe partea respectiva sub

tensiune ;

- se inchide golirea de pe partea respectiva ;

- se verifica daca aerisirea partii respective este deschisa

- se deschide putin vana de intrare a apei de racire in partea izolata ;

- dupa ce apare apa la aerisirea sau pe aerisire se aspira aer, datorita

sifonului care se formeaza, aerisirile se inchid ;

- se deschide vana de inrare a apei complet sau cit este necesar;

- daca este necesar se porneste si a doua pompa de circulatie ;

- se deschide vana de aspiratie a ejectorilor de pe partea respectiva.

6.2.4.4. Deranjamente in functionarea condensatorului

Functionarea defectuoasa a instalatiei de condensare are drept principal
rezultat inrautatirea vidului. Cazurile cele mai frecvente de deranjamente in
functionarea condensatorului sunt :

1. - murdarirea suprafetelor de racire ;

2. - neetanseitati ale sistemului sub vid ;

3. - functionarea defectuoasa a ejectorilor;

4. - spargeri de tevi care duc la impurificarea condensatului.

1. Murdarirea suprafetelor de racire

Murdarirea tevilor sau a placilor tubulare ale condensatorului se recunoaste

dupa:

- cresterea temperaturii condensatului si a diferentei de temperatura dintre

temperatura de saturatie a aburului si temperatura apei de racire la iesire.
Cind condensatorul este curat si debitul de abur intrat in cndensator este de
ordinul a 150 - 160 t/h , la o temperatura a apei de racire de 25 - 30 C la
intrarea, diferenta medie de temperatura trebuie sa fie de circa 6 - 7,5 C.
daca aceasta diferenta este mai mare rezulta ca tevile sau placa tubulara
sunt murdare ;

- cresterea presiunii pe partea de apa de racire. in mod normal presiunea

apei de racire este de maxim 2 ata. in cazurile de mai sus se trece la
curatirea condensatorului cu turbina in functiune, se izoleaza pe rind cate o
jumatate de condensator conform instructiunii de izolare (vezi punctul
6.2.4.3. ), dupa care se trece la curatirea placilor tubulare si a interiorului
tevilor.

Neetanseitatea sistemului ce lucreaza sub vid duce la patrunderi de aer fals

in instalatie.
in conditii normale de functionare un ejector extrage 4 - 5 kg/h de aer iar
viteza de scadere a vidului cu aspiratia ejectorului inchisa este 1 - 2 mm
Hg/min.

in instalatie poate patrunde aer prin:

- flansele si presetupele armaturilor sub vid ale condensatorului, prizelor si

PJP - urilor care lucreaza sub vid ;

- labirintii turbinei datorita insuficientei aburului de etansare ;

- neetanseitatile sudurilor condensatorului si punctelor de racord ale

diferitelor sub vid.

in cazul in care se constata inrautatirea vidului, pentru a verifica daca sunt

patrunderi de aer fals in condensator ,se inchid vanele de aspiratie a
ejectorilor. in aceasta situatie, daca vidul scade cu mai mult de 35 mm col.
Hg/min este necesar sa se opreasca turbina si sa se controleze

neetanseitatile.

Etanseitatea sistemului sub vid se verifica prin umplerea spatiului de abur al

condensatorului cu apa, astfel:

a) dupa oprirea turbinei, cind temperatura burajului este sub 50 C, se poate

umple condensatorul numai pina la partea superioara a ultimului rind de
tevi;

b) cind temperatura carcasei inferioare a CIP scade sub 80 C adica dupa 4 -

5 zile de la oprire, se poate umple cu apa pina la arborele turbinei (200 mm
sub flansele orizontale de imbinare). Uneori, la nevoie, se umple complet
turbina cu apa. in acest caz , iesirile rotorilor din carcase se vor etansa cu
garnituri.

Inainte de umplerea condensatorului cu apa se vor efectua urmatoarele

lucrari:

- se vor introduce suporti sub placile condensatorului pentru a nu incarca

suplimentar arcurile condensatorului;

- se vor demonta manometrele cu mercur de la condensator;

- se va deschide ventilul de rupere a vidului sau alta aerisire ;

- se vor deschide capacele condensatorului pentru a se verifica etanseitatea
mandrinarilor.

Prin umplerea condensatorului cu apa pot fi descoperite neetanseitatile din

spatiul aflat sub vid.

3. Functionarea defectuoasa a ejectorilor ( vezi instr. de exploatare a

ejectorilor pct. 6.3.5.4. )

4. Spargeri de tevi la condensator

Spargerile de tevi la condensator se recunosc dupa:

- cresterea debitului condensatului de baza ;

- cresterea duritatii condensatului de baza ;

in cazul aparitiei acestor fenomene, trebuie detectate tevile sparte ale

condensatorului, in acest scop se executa urmatoarele manevre:

a) - se izoleaza o jumatate de condensator ( conform instructiunilor de la

pct-ul 6.2.4.3 ) ;

b) - se iau probe de condensat de catre laborantul chimic ;

c) - daca se constata, dupa analiza condensatului, ca duritatea a ramas

aceeasi ca inainte de izolare, se repun in functiune jumatatea izolata si se
izoleaza cealalta jumatate ;

d) - se face din nou analiza condensatului si , in cazul in care duritatea

scade, rezulta ca partea izolata are tevi sparte ;
e) - se deschid capacele jumatatii izolate si cu ajutorul unei bucati de foita
de nylon de circa 50 x 50 , se acopera pe rind toata suprafata placii
tubulare. in locul in care teava aspira aer din exterior foita va fi atrasa.

Teava care trage aer se va infunda cu dopuri la ambele capete ;

f) - dupa infundarea tevilor sparte, jumatatea izolata a condensatorului se

repune in functiune.

Observatii :

1. in cazul in care spartura este asa de mare incit la izolarea jumatatii

respective patrunde prin tevi atita aer incit, cu toate ejectoarele in functiune,
vidul continua sa scada, atunci se pune din nou in functiune parteaizolata si
se cere aprobarea de oprire a turbinei.

2. daca spartura este foarte mare incat provoaca cresterea vizibila a

debitului de condensat de baza ( sunt cazuri in care pompele de condensat
nu mai pot mentine nivelul in condensator ), turbina se declanseaza imediat
dinbutonul de avarie si se opresc pompele de circulatie.

6.3. Instalatia de vid

In condensator patrund odata cu aburul si gaze necondensabile. Acestea

sunt formate din aer infiltrat prim neetanseitatile circuitului apa - abur pus
sub vid si vapori/de amoniac proveniti ca efect al tratarii chimice a apei de
alimentare.Pentru evacuarea gazelor necondensabile si pentru mentinerea
vidului turboagregatul este echipat cu o instalatie de extragere a acestora.
6.3.1. Schema instalatiei de vid

Instalatia de vid se compune din :

a) - doua ejectoare de baza, unul in functiune si unul in rezerva ,in scopul

asigurarii unui schimb de caldura normala in condensator si in celelalte
aparate de schimb de caldura care lucreaza sub vid.

Ejectoarele sunt alimentate cu abur din conducta de egalizare pe partea de

abur a degazorului de 6 ata, si dintr-o sursa de rezerva prin SRR.

Pentru decuplarea ejectorului de condensator pe conducta de aspiratie a

amestecului abur-aer, inainte de ejector, se monteaza o vana cu etansarea
hidraulica si un ventil de golire a condensatorului din racitorul treptei a III -
a;

b) - un ejector de pornire in scopul realizarii rapide a vidului in condensator.

Ejectorul de pornire este alimentat cu abur din conducta de egalizare pe

partea de abur a degazorilor de 6 ata si din conducta de abur viu , prin SSR
ca sursa de rezerva.

6.3.2. Ejectoarele de baza

6.3.2.1. Descrierea ejectoarelor de baza

Ejectorii de baza sunt construiti in trei trepte, respectiv trei racitori ai
amestecului aer - abur ( vezi Fig.6.4 ).

Constructia unui astfel de ejector este realizata dintr-un corp cu trei

camere,cu asezarea centrala a ejectoarelor si difuzoarelor. Pe ambele
partiale camerelor sunt dispuse tevile racitorilor ( 3 fascicole in forma de U -
cite unul in fiecare camera ).

Racirea ejectorilor se face cu condensat de baza. Intrarea si iesirea

cestuia in racitori se face prin partea de jos a camerelor de apa.

Condensatorul de baza strabate tevile primei trepte, dupa care o parte intra
in tevile treptei a II -a si o alta parte intra in tevile treptei a III -a, de unde
condensatul iese intr-o conducta de evacuare comuna.

Condensatul secundar ( provenit din abur de lucru ) circula in cascada.

Condensatul din racitorul treptei a III-a, printr-o comunicare cu o flansa si o

conducta exterioara cu ventil, se scurge in racitorul treptei a II-a de unde
intr-un sifon exterior de 5m trece in racitorul treptei I.Din treapta I
condensatul prin intermediul unui sifon.

Ejectorul are o scurgere suplimentara din treapta a III-a, prevazuta cuventil

si clapete, printr-o pilnie care duce la rezevorul de drenaj (preaplin pentru
cazul spargerii de tevi ).

La sarcina nominala a ejectorului, inaltimea coloanei din sifonul spre

condensator este suficienta pentru a mentine presiunea amestecului abur -
aer.

La cresterea debitului de aer presiunea din camera treptei a III-a se mareste

si, prin pilnie sunt evacuati stropi de apa-aer. daca cresterea debitului de aer
prin ejectori ramine permanenta, in cazul functionarii in regim , atunci
coloana sifonului spre condensator trebuie sa fie montata la inaltime pentru
a inlatura pierderile de condensat prin pilnie.

Inaltimea de scurgere suplimentara prin sifon este necesara pentru controlul

etanseitatii conductelor de legatura si functionarea corecta a instalatiei de
drenaj.Aparitia scurgerii continue prin pilnie indica aparitia unei neetanseitati
in circuitul sub vid sau intreruperea curgerii condensatului prin sistemul de
drenaj.

Un ejector de baza poate realiza in condensator o presiune de 0,04

ata ,aerul aspirat fiind evacuat din ejector in atmosfera prin treapta III-a cu
o presiune de 1,05 ata.

Ejectorii de baza sunt prevazuti cu aparate de masura si dispozitive pentru

controlul functionarii lor, montate in partea din fata a corpurilor ejectorior.

Ejectoarele de baza sunt montate pe platforma de deservire a turbinei, la

cota 8.

a) Aspiratie :

- presiunea 0,04 ata

- cantitatea de abur 75 kg/h

- cantitatea de amestec abur - aer 178 kg/h

b) Abur de lucru :

- presiunea    6 ata

- entalpia    658,3 Kcal/kg

- debit diuza I    452 kg/h

- debit diuza II    310 kg/h

- debit diuza III    238 kg/h

c) Apa de racire ( condensat principal ) :

- debit maxim 130 t/h

- temperatura 30 C

- rezistenta hidraulica 1,2 mm

d) Dimensiuni de gabarit :

- lungimea 1660 mm
- latimea 820 mm

- inaltimea 2045,5 mm

- greutatea fara apa 1875 kgf

- greutatea cu apa ( in spatiul de apa ) 2070,5 kgf

6.3.3. Ejectorul de pornire

6.3.3.1. Descrierea ejectorului de pornire

Ejectorul de pornire este folosit in scopul accelerarii formarii vidului inainte

de pornirea turbinei.

Ejectorul de pornire are o singura treapta,evacuarea amestecului abur - aer

facindu-se, printr-o conducta, in atmosfera.

Ejectorul poate crea,la pornire,un vid in condensator pina la 600mm col.Hg.

Ejectorul de pornire este montat la exterminarea platformei de deservire a

turbinei, la cota 8 , schema lui fiind redata in Fig.6.5.

6.3.3.2. Caracteristicile tehnice ale ejectorului de pornire

a) Abur de lucru:

- presiune 6ata
- entalpie 658,3 Kcal/kg

- debit 1000 kg/h

b) Aspiratie:

- presiunea 0,4 ata

- debitul ( aer uscat ) 70 kg/h

6.3.4. AMC la instalatia de vid

Pentru urmarirea functionarii in timul exploatarii instalatia de vid este

echipata cu urmatoarele puncte de masura locale:

a) La fiecare din cele doua ejectoare de baza ;

- presiunea aburului / la ejector ( manometru 0 - 10 kgf / cm2 ) ;

- vidul realizat de ejector ( vacumetru 1 - 0 kgf / cm2 legat cu camera de

aspiratie a primei trepte a ejectorului ) ;

- temperatura amestecului aer - abur esapat in atmosfera din ultima treapta

(termometru cu Hg 0 - 250C ) ;

- debitul de amestec aer - abur esapat in atmosfera (disc cu diafragme)

Diafragmele in nr.de 7 sunt fixate pe disC, iar discul este mobil incit
diafragmele, pe rind pot fi aduse in dreptul flansei de iesire a aerului din
ejector. Diagramele au diametrul :

. nr.2 - 26 mm . nr.6 - 13 mm
. nr.3 - 23 mm . nr.7 - 9 mm

. nr.4 - 19 mm . nr.8 - 6 mm

. nr.5 - 16 mm

In timpul functionarii normale a ejectorului este deschis orificiul numarul 1 al

discului. Acest orificiu este fara diafragma.

Caderea de presiune pe diafragma de masura ( diferenta de presiune intre

amestecul aer - abur si atmosfera ) se masoara cu ajutorul unui manometru
diferential cu mercur cu scara gradata de la 0 la 60 mm.

b) La racitorii ejectorilor de baza:

- temperatura e intrare a condensatului principal in racitorul ejectorului

( termometru cu hg 0 - 250 C ) ;

- temperatura de iesire a condensatului principal din racitorul ejectorului

( termometru cu Hg 0 - 250 C ).

c) La ejectorul de pornire :

- presiunea aburului la intrarea in ejectorul de pornire ( manometru ) ;

- vidul in camera de aspiratie a ejectorului de pornire ( vacuumetru ).

6.3.5. Exploatarea instalatiei de vid

6.3.5.1. Punerea in functiune a instalatiei de vid

Instalatia de vid se pune in functiune la pornirea grupului dupa punerea in

functiune a condensatorului pe partea de apa si a circuitului de condensat
debaza. La punerea in functiune din stare calda nu este permisa punerea in
functiune a instalatiei de vid fara a alimenta labirintii cu abur.

Pentru punerea in functiune a ejectorului de pornire se procedeaza astfel :

- se deschide foarte incet ventilul de abur pentru aducerea aburului de la

coloana de egalizare a degazorului la ejectoare, deschizindu-se drenajul
conductei respective pentru incalzire ;

- se deschid foarte incet ventilul de abur al ejectorului pentru a asigura

incalzirea normala a conductei si ejectorului de pornire ;

- se deschide venntilul de aspiratie a aerului la ejectorul de pornire.

Dupa pornirea ejectorului de pornire se cat este indicatia vacuumetrului.

Cind acesta arata 400 - 500 mm col. Hg se pregateste de pornire ejectorul

de baza.

Pregatirea de pornire a ejectorului de baza consta din urmatoarele :

- se controleaza ca toate vanele, atit pe partea de abur cit si partea de apa

sa fie inchise ;

- se da apa la etansarile armaturilor sub vid ;

- se pune discul cu diafragma cu orificiul nr.1 la evacuare ( cel fara

diafragma ).

Pornirea propriu-zisa a ejectorului de baza se face in felul urmator:

- se creaza circulatie de apa de racire (condensat de baza) prin racitorii

ejectorilor deschizindu-se vanele de intrare si iesire si inchizindu-se ocolirea
ejectorului,dupa care se realizeaza un debit recirculat prin racitori de 100 -
130 t/h ;
- se deschid ventilele care permit trecerea condensatului rezultat din aburul
de lucru din treapta a III-a in a II-a si de aici in treapta I;

- se incalzeste conducta de abur de la degazor la ejector;

- se deschide ventilul pentru admisia aburului in ejector;

- se deschid ventilele de aer care fac legatura cu condensatorul ;

- se deschide ventilul pentru drenarea in condensator a condensatului

aburului de lucru.

La final se poate opri ejectorul de pornire. Oprirea acestuia se va face la

atingerea vidului de 650 mm col.Hg.

6.3.5.2. Oprirea instalatiei de vid

Oprirea ejectorului de pornire se face astfel :

- se inchide vana de aer de la aspiratia ejectorului de pornire ;

- se inchide vana de intrare a aburului de lucru la ejector numai dupa

inchiderea completa a vanei de aer.

Oprirea ejectorului de baza cuprinde urmatoarele manevre :

- se inchide vana de aer a ejectorului;

- se inchide ventilul de alimentare cu abur al ejectorului;

- se inchide ventilul de evacuare a condensatului spre condensator;

- se inchid vanele de intrare si iesire a condensatului de baza in racitorul

ejectorului.
6.3.5.3. Supravegherea si deservirea instalatiei de vid in timul
functionarii

- Inaintea ajutajelor trebuie mentinuta presiunea minima de calcul inscrisa

pe panoul firmei.

- Ca masura temporara pentru cresterea vidului, prin marirea cantitatii de

aer absorbite de sistemul de vid,se permite cesterea presiunii aburului
inainte de ajutaje pina la 9 kgf/cm2 . Capacitatea si debitul de aer al
ajutajului sunt direct proportionale cu presiunea aburului.Limita acestei
presiunii se determina pe cale experimentala prin masurarea vidului. Trebuie
remarcat insa ca odata cu cresterea debitului de abur se maresc si pierderile
din instalatie.

- La pornirea turbinei sau la sarcini mici se reduce cantitatea de condensat

de baza, care devine insuficienta pentru a condensa aburul de lucru in
racitorii ejectorului de baza. De accea pe circuitul de condensat de
baza ,dupa racitorii ejectorilor este o recirculatie manuala prin care trebuie
recirculata o cantitate de apa in condensator unde se raceste si apoi este
introdusa cu

pompele de condensat de baza in racitorii ejectorilor ( min.100 t/h ).

- Pentru a asigura o functionare corespunzatoare a sistemului de vid trebuie

urmarit cu atentie aparatajul de masura. daca aceasta indica un vid scazut si
debitul de aer extras masurat este mai mare decit obisnuit rezulta ca
etanseitatea sistemului de vid s-a stricat.In acest caz trebuie anuntat
imediat seful de tura pentru a lua masuri necesare. Daca defectiunea este
cauzata de functionarea necorespunzatoare a ejectorului, se porneste
ejectorul aflat in rezerva.

6.3.5.4. Deranjamente in functionare ejectorilor

Cauzele cele mai frecvente care produc defectarea ejectorilor sunt :

- cantitatea insuficienta sau temperatura prea ridicata a condensatului de
baza ;

- infundarea diuzelor sau inaltimea coloanei de apa in sifon insuficienta.

In asemenea situatii se observa o functionare intermitenta a ejectorului.

La pierderea vidului se va incerca restabilirea lui astfel :

a) - se vor pune in functiune ejectorul de pornire si ejectorul de baza ( cel in

rezerva ).

Presiunea aburului de lucru la intrarea in ejector se va ridica pana la 6 ata.

b) - daca pe esaparile ejectorului iese abur alb si fierbinte se va verifica

nivelul in condensator. La verificarea nivelului pot aparea doua situatii:

lipsa nivelului in condensator;

recircularea insuficienta de condensat prin ejectoare chiar daca nivelul in

condensator este normal.

In primul caz se va aduce nivelul normal. Pentru scaderea temperaturii o

cantitate de apa demineralizata din instalatia de tratare chimica in
condensator in paralel cu restabilirea nivelului normal. Debitul de condensat
de baza prin racitorii ejectoarelor va fi max. 130 t/h , iar in condensator se
va tine nivelul minim.

In al doilea caz , se va mari debitul de condensat de baza recirculat prin

racitorii ejectorilor, reglind debitul de ocolire al ventilului de reglare si
recirculare a condensatului.

c) - daca prin esaparile ejectorilor o data cu aerul, se elimina si

apa ,inseamna ca nivelul condensatului in condensator este prea ridicat si ca
acesta a ajuns la nivelul aspiratiei aerului din condensator.

In acest caz se vor lua masuri urgente pentru aducerea nivelului de

condensat la valoarea nominala. Ca masura de precautie se va efectua
controlul asupra starii ventilului de reglare.

Deasemenea se va verifica daca nu este inchis robinetul de iesire a

condensatului de baza din PJP 4.
a)              - scaderea debitului de aer - abur aspirat din condensator sau la
refularea ejectoarelor, denota infundarea diuzelor la presiunea normala a
aburului de lucru. Ejectorul infundat trebuie scos din functiune si curatat.