CALDARINA

Nume și prenume : Tulac Ioan-Valentin

Grupa: 4511M
DEFINIȚIE

Caldarina navală este agregatul de la bord prin intermediul căruia se asigură apa caldă sau
aburul necesare în marş ori staţionare, pentru preîncălzirea agenţilor de lucru ai
motoarelor,comanda anumitor dispozitive sau mecanisme, activităţi gospodăreşti, etc.

Principalele mărimi caracteristice ale acestor agregate sunt:

a) presiunea de regim, p[kgf/cm],

c) debitul de apă, abur, Q[m3/h],
d) suprafaţa de încălzire, A[m2 ], este aria măsurată a pereţilor interiori ai caldarinei, scăldată pe
de o parte de gazele de ardere iar pe cealaltă parte de apă şi vapori,
e) tensiunea termică a focarului - este cantitatea de căldură degajată prin arderea
combustibilului în focar,
f) randamentul - este raportul dintre cantitatea de căldură transmisă apei pentru a se vaporiza la
parametrii de lucru, şi cantitatea de căldură introdusă în focar.

CLASIFICAREA CALDARINELOR

Clasificarea caldarinelor se face :

a)din punctul de vedere al realizării construcţiei, există caldarine:

1.nituite( foarte rare),
2.sudate; cele mai des întâlnite,
3.mixte; destul de rare.

b)din punctul de vedere al realizării presiunii pentru agentul de lucru, există caldarine:
1.de joasă presiune; p≤20 kgf/cm2 ,
2.de medie presiune, p≤60 kgf/cm2,
3.de înaltă presiune.

c) din punctul de vedere al realizării temperaturii pentru agentul de lucru, există caldarine:
1.de joasă temperatură; T≤150 0C,
2.de medie temperatură; 150 0 C≤T≤ 350 0C,
3.de înaltă temperatură; T> 350 0C.
d)din punctul de vedere al realizării presiunii de circulaţie a agentului de lucru în interior, există
caldarine:
1.cu circulaţie naturală a apei,
2.cu circulaţie forţată a apei (există o pompă de circulaţie, de regulă centrifugă cu palete).
În primul caz, presiunea de circulaţie a agentului de lucru este generată pe principiul
diferenţelor de greutăţi specifice a constituenţilor agentului de lucru.

e) din punctul de vedere al modului în care gazele arse spală ţevile, există caldarine:
1.acvatubulare; gazele arse spală ţevile pe la exteriorul acestora,
2.ignitubulare; gazele arse spală ţevile pe la interiorul acestora.

ELEMENTE COMPONENTE

O instalaţie de caldarină, în general cuprinde:

 caldarina propriu-zisă;
 arzătorul caldarinei;
 dispozitive de control(presiune abur, nivel apă, temperatură combustibil etc.);
 dispozitive de reglare(ventile de reglaj);
 dispozitive de automatizare(programator, termostate, presostate, etc.);
 dispozitive auxiliare.
 Caldarina este alcătuită din doi tamburi 15 şi 6 montaţi vertical, unul deasupra
celuilalt, fiind legaţi între ei prin ţevile fierbătoare 13. Capetele ţevilor fierbătoare sunt sudate

de plăcile tubulare 11 şi 14 constituind funduri plane pentru tamburul inferior 6 şi superior 15.
Între ţevile de la marginea tubului de flacără, perpendicular pe direcţia de ieşire a gazelor sunt
sudate aripioare de tablă care au rolul de a dirija gazele la ieşirea lor din focar. În acest fel
toate ţevile fierbătoare sunt înconjurate de gazele de ardere, schimbul de căldură făcându-se
pe toată suprafaţa tevilor.
În interiorul tamburului inferior este amplasat focarul 8 de formă conică unit în partea
inferioară de un inel de legătură 7 cu partea cilindrică a tamburului inferior.
Bolta focarului 9 sudată de conul de focar se continua in partea superioară cu tubul de
flacără 10 celălalt capăt al tubului se sudează de partea superioară a plăcii tubulare inferioare
11, făcând astfel legătura între focar şi spaţiul de gaze dintre tamburi. Spre exterior acest
spaţiu este închis de centura colectoare 12 prevăzută cu panouri izolante care se pot demonta
în vederea curăţirii ţevilor.
Colectorul de fum 3 este prevăzut la partea inferioară cu un capac de curăţire a
funinginii 4 iar la partea superioară cu o flanşă pentru cuplarea la tubulatura de evacuare a
gazelor.
Întreaga caldarină este acoperită cu un strat izolator care asigură la exterior o
temperatură maximă de 600 C faţă de mediul ambiant.
Alimentarea caldarinei cu apă se face prin unul din cele două capete de alimentare 5
 amplasate pe tamburul inferior. De aici apa ajunge la distribuitoarele 1 din tamburul superior
şi umple caldarina până la nivelul de lucru.
Nivelul de lucru al apei de alimentare este menţinut automat de către regulatorul cu
flotor cu tijă magnetică 17 care urmăreşte nivelul apei din caldarină şi comandă pornirea,
respectiv oprirea, pompelor de alimentare cu apă.
În general există cinci limitatori actionati de magnetul de pe tija flotorului rezultând cinci nivele
semnalate optic şi unele acustic:
 nivel minim avarie (protecţie caldarină);

 nivel minim (pomirea automată a pompei de apă);

 nivel normal (semnalizare);

 nivel maxim (oprirea imediată a pompei);

 nivel maxim avarie (protecţie caldarină).

În partea de sus a tamburului superior, pe capacul bombat 16, sunt montate :

 valvula pentru presostat 18

 valvula auxiliară de abur 19

 valvula principală de abur 22

 robinetul de evacuare în atmosferă 21

 valvula dublă de siguranţă 20.

Funcţionarea caldarinei este automatizată şi nu este necesară supravegherea din

compartimentul în care este amplasată.

Automatizarea circuitului de alimentare cu apă este independentă de automatizarea

circuitului aer-combustibil (arzător), dar există interblocaje între ele.

PROGRAMATORUL LAE – 1

Programatorul comandă funcţionarea caldarinei în regim automat stabilind etapele

necesare pentru pornire şi în continuare, pe durata funcţionării caldarinei, supravechează
menţinerea flăcării.
FUNCŢIONARE

Baza de timp a programatorului este realizată de micromotorul sincron SM. Acest

micromotor roteşte cu viteză constantă un ax cu came şi la intervale de timp programate se
dau comenzi de acţionare celor 13 microântrerupătoare notate în schemă de la I la XIII.
Fiecare microîntrerupător dispune de două contacte a şi b din care unul este normal închis iar
celălalt este normal deschis. Atunci când microîntrerupătorul este acţionat de camă poziţia
contactelor se inversează: contactul normal închis se deschide iar contactul normal deschis se
închide.
În momentul în care se dă comanda de pornire programatorul este alimentat prin
bornele 1 şi 2. De la borna 1 prin contactele închise br, VIIIb, IXa tensiunea se aplică la borna
18 legată împreună cu borna 8.
La prima pornire presiunea aburului este nulă şi contactul traductorului e14 este
închis. De asemenea dacă caldarina funcţionează cu combustibil diesel sau în cazul în care
lucrează cu combustibil greu (păcură) acesta are temperatura corespunzătoare funcţionării
normale a duzelor, contactul traductorului b49 este închis, se alimentează releul d49 şi se
închide contactul d49 (13 - 14).
Prin contactele închise e14, d49, tensiunea de la borna 8 se aplică la borna 9 a
programatorului.
 În continuare de la borna 9 prin contactele închise fr1, Ia, IIa se aplică faza tensiunii
de alimentare la puntea redresoare. Nulul tensiunii de alimentare de la borna 2, prin bobina
releului BR şi contactul închis br2 se aplică la cea de a doua bornă a punţii redresoare.
Este alimentat releul AR care realizează: închide contactul arl prin care şuntează
contactele VIIIb şi Ixa; închide contactul ar3 prin care se aplică tensiunea la borna 3; se
comută contactul ar2 şi este pus în funcţiune micromotorul SM.
Prin aplicarea tensiunii la borna 3 se comandă efectuarea primei etape – aerisirea
focarului. La pornirea electroventilatorului se alimentează bobina releului prin contactul
căruia tensiunea de la porna 8 se aplică şi la borna 4. Faza
de aerisire a focarului (prepurjare) are o durată minimă de t1=30 secunde şi maximă t1+t2=60
secunde.
După prima etapă de prepurjare se deschide contactul XIIa şi se închide XIIb realizând
un nou circuit de alimentare a micromotorului SM prin contactul ar3.
După parcurgerea timpului de prepurjare tensiunea de la borna 4 se aplică la borna 6.
Întrerupătorul UL2 are două poziţii: în pozia din schemă aprinderea este comandată imediat,
în a doua poziţie comanda de aprindere se dă după închiderea contactului IVb la expirarea
timpului t1+t2.
La aplicarea tensiunii la borna 6 se comandă apariţia scânteii de aprindere
. După 3 secunde se închide contactul VII, tensiunea de la borna 4 se aplică la borna 5 şi se
comandă intrarea în funcţiune a diuzei 1 de pulverizare a cobustibilului în focar.
Se produce aprinderea combustibilului. După 2 secunde de la darea comenzii de
aprindere se deschide contactul XIa şi este deblocat amplificatorul semnalului dat de
fototraductorul LF. În prezenţa flăcării semnalul de tensiune de la ieşirea amplificatorului
alimentează bobina releului FR.
Anclanşarea releului FR confirmă apariţia flăcării. Se închide contactul XIb şi prin fr1
se stabileşte un nou circuit de alimentare pentru releul AR. După confirmarea aprinderii se
continuă funcţionarea programatorului.
Apariţia flăcarii este aşteptată un timp t3. După acest se contactul IIa şi se întrerupe
alimentarea releului AR. Condensatorul montat în paralel cu releul AR asigură menţinerea
anclanşării releului 9 secunde după întreruperea alimentării. Dacă în acest interval de timp,
denumit perioadă de siguranţă, nu este confirmată aprinderea, releul AR declanşează şi prin
declanşarea contactelor sale opreşte funcţionarea programatorului. Pentru deblocare se apasă
pe butonul b12, programatorul este adus în starea iniţială şi se reiau de la început toate fazele
descrise până în prezent. În situaţia normală, după confirmarea aprinderii se continuă
programul. La secunda 81 se deschide Ia şi se închide Ib, tensiunea de la borna 4 se aplică şi
 la borna 7 şi este permisă funcţionarea diuzei 2 de pulverizare a combustibilului. În continuare
la secunda 89 se deschide contactul III, se întrerupe tensiunea aplicată la borna 6 şi se
deconectează circuitul de aprindere, iar la secunda 93 se deschide contactu l Ia,este
deconectată alimentarea micromotorului SM şi programatorul se opreşte.

Arzatorul lucrează la capacitate maximă cu ambele duze în funcţiune. Când presiunea

aburului ajunge la valoarea nominală, 7 bar, se deschide contactul traductorului e14, se
întrerupe tensiunea aplicată la borna 9. Se întrerupe alimentarea releului AR şi prin
deschiderea contactelor acestuia se întrerupe tensiunea aplicată la bornele 3, 4, 5, 7 având ca
urmare întreruperea funcţionării arzătorului. Prin comutarea contactului ar2 se reia
funcţionarea programatorului din secunda 93. Se pune în funcţiune micromotorul SM care
funcţionează până în secunda 120 aducând cele 13 microcontacte în poziţia iniţială şi fiind
pregătit pentru reluarea ciclului de funcţionare.
Programatorul LAE – 1 reprezintă un aparat închis ermetic, conexiunea cu celelalte
aparate se face prin fişe numerotate ca în schemă de la 1 la 22 şi prize montate pe
conductoarele de conexiuni. La defectare aparatul se înlocuieşte cu unul de rezervă.

FUNCŢIONAREA INSTALAŢIEI ELECTRICE

Pregătirea pentru pornire

Se aplică tensiunea de alimentare trifazată de la tabloul principal de distribuţie

prin închiderea întrerupătoarelor a02 şi a02a. Aplicarea tensiunii de alimentare este
semnalizată de aprinderea lămpilor h04, h05, h06 pentru sistemul de forţă trifazat şi pentru
schema de comandă.
Întrerupătorul b08 este în poziţia închis. Acest întrerupător montat în afara
compartimentului caldarinei dar în imediata apropiere de acesta, permite, prin deconectarea
sa, întreruperea funcţionării caldarinei în situaţia în care se sesizează incendiu sau altă avarie
produsă în compartimentul caldarinei.
Arzătorul este rabatat spre focar în poziţia de lucru şi ca urmare contactul de uşă b0
este închis.
Este alimentată schema electrică de protecţie şi semnalizări. Se aprind lămpile de
semnalizare:
 h69 – nivel de avarie apă caldarină,

 h73 – presiune maximă abur,

 h75 – prsiune scăzută combustibil, şi funcţionează alarma sonoră.

Se conectează pentru scurt timp întrerupătorul b60 cu revenire în poziţia
 zero după întreruperea acţionării. Este alimentat releul d60 de restabilire a situaţiei normale
pentru schema de semnalizare.
Întrucât nivelul apei de alimentare a caldarinei este în limitele normale, contactele
traductorului de nivel maxim şi minim de avarie, e67a şi e67b sunt închise, releul d67 este
alimentat şi prin contactele d67 (5 - 6), d60 (33 - 34) este alimentat şi releul d68. Se stinge
lampa de semnalizare h69 – nivel de avarie apă caldarină şi la întreruperea alimentării releului
d60, prin încetarea acţionării întrerupătorului b60, se manţine alimentarea releului d68 prin
propriul contact d68 (13 - 14). În schema de pornire se închide contactul d68 (23 - 24) şi se
menţine în această poziţie atât timp cât nivelul apei de alimentare este în limitele normale de
lucru.
La pornire presiunea aburului este nulă, contactul traductorului de presiune maximă de
avarie e72 este închis şi inţial prin contactul d60 (43 - 44) este alimentat releul d72 după care
alimentarea se menţine prin propriul contact d72 (13 - 14). Se deschide contactul d72 (31 -
32), se stinge lampa de semnalizare h73 – presiune maximă abur şi în schema pregătirii pentru
pornire şi blocare la avarii se închide d72 (23 - 24) care ramâne în această poziţie permiţând
pornirea şi funcţionarea instalaţiei atât timp cât presiunea aburului nu depăşeşte limita
maximă.
De asemenea, pentru valoarea normală a presiunii combustibilului, contactul
traductorului e74 se închide şi se realizează circuitul de alimentare al releului d74, iniţial prin
contactul d60 (53 - 54), ulterior prin contactul d74 (13 – 14). Se deschide contactul d74 (31 –
32) şi se întrerupe funcţionarea lămpii de semnalizare h75 – presiune scăzută combustibil.
Schema de protecţie şi semnalizare este concepută astfel încât la depăşirea limitelor
maxime ale unui parametru (presiunea aburului sau nivelul apei), se comandă oprirea
instalaţiei şi declanşarea semnalizării optice şi acustice. La revenirea în limitele normale a
parametrului care a declanşat protecţia, semnalizarea continiă să funcţioneze. Pentru revenirea
schemei în situaţia normală este necesară intervenţia operatorului care după ce a constatat
cauza care a declanşat semnalizarea apasă pe butonul b60 şi prin releul d60 se reface situaţia
normală şi se întrerupe semnalizarea.
Se alege regimul de funcţionare al caldarinei prin punerea comutatorului b39 din
schema alegerii regimului de lucru pe poziţia AUTOMAT sau MANUAL.
După efectuarea operaţiunilor prezentate, instalaţia este pregătită pentru funcţionare.
Până la darea semnalului de pornire este aprinsă lampa de semnalizare h4 – blocare.

FUNCŢIONAREA INSTALAŢIEI ÎN REGIM AUTOMAT

 Regimul de bază pentru funcţionarea caldarinei este regimul automat. La alegerea
acestui regim comutatorul b39 se fixează pe poziţia 2 – AUTOMAT. Este alimentat releul d40
care îşi va acţiona contactele pregătind circuitele pentru funcţionarea în acest regim.
Se conectează întrerupătorul b33 care va permite funcţionarea duzei 2 pentru ca
arzătorul să lucreze la capacitate maximă până când presiunea aburului ajunge în apropierea
valorii nominale. Se obţine în acest mod scurtarea duratei de ajungere la parametrii nominali
de încălzire.
Pentru pornire, se trece iniţial comutatorul b2 din schema pregatirii pentru pornire pe
poziţia 1 – iniţiere, este alimentat releul d2 care în continuare îşi menţine alimentarea prin
contactul propriu d2 (13 – 14), după care comutatorul b2 trece pe poziţia 2 – conectat. se
aplică faza tensiunii de alimentare la borna 1 a programatorului. Nulul tensiunii de alimentare
este conectat permanent la borna 2 a programatorului. Concomitent se deschide contactul d2
(51 - 52) şi se întrerupe lampa de semnalizare h4 – blocare.
Programatorul LAE – 1 intră în funcţiune şi comandă în continuare secvenţele fazelor
de aprindere cu durata totală a circuitului de 120 secunde.
În continuare se prezintă secvenţele fazelor de aprindere şi funcţionare în regim
automat a instalaţiei urmărind schema electrică de automatizare prezentată.

Faza I PREPURJAREA. Din momentul dării comenzii de pornire, programatorul

este alimentat prin bornele 1 şi 2. De la borna 1 tensiunea se aplică la borna 18 legată
împreună cu borna 8.
La prima pornire presiunea aburului este nulă şi contactul traductorului e14 este
închis. De asemenea şi contactul d49 (13 – 14) în cazul în care caldarina funcţionează cu
combustibil diesel sau în cazul folosirii combustibilului greu acesta are temperatura
corespunzătoare funcţionării duzelor. Prin contactele închise ale traductorului de presiune e14
şi releului d49tensiunea de la borna 8 se aplică la borna 9 a programatorului. Se pune în
funcţiune programatorul şi prin contactul releului acestuia se aplică tensiunea la borna 3 a
programatorului.
Urmărind schema comenzii de aprindere şi funcţionare, tensiunea care apare la borna
3 a programatorului se aplică bobinei contactorului C22 şi servomotorului clapetei de aer
m24. Ca urmare, prin închiderea contactelor principale ale contactorului C22 este pus în
funcţiune electromotorul arzătorului m19 iar clapeta de aer se deschide pentru debit parţial.
Intră în funţiune ventilatorul care introduce aer pentru aerisirea focarului şi pentru eliminarea
eventualelor gaze de ardere rămase de la funcţionarea anterioară. Funcţionarea arzătorului
este semnalizată de aprinderea lămpii h18. În acelaşi timp axul electromotorului antrenează şi
pompa de combustibil care realizează presiunea necesară.
Din prezentarea funcţionării programatorului LAE – 1, rezultă că faza de prepurjare
are durata de 30 - 60 secunde.

Faza II APRINDEREA. După parcurgerea primei faze programatorul aplică

tensiunea la borna 6 a programatorului. La apariţia tensiunii la borna 6 a programatorului. La
apariţia tensiunii la borna 6 a programatorului, prin contactele închise d40 (43 – 44), C22 (23
– 24) este alimentat releul d15.
Releul d15 cu temporizare de circa 2 secunde închide contactul d15 (8 –
5) şi se alimentează: releul d16, transformatorul de aprindere m17 şi lampa de semnalizare
h18 – aprindere. Între electrozii de aprindere apare scânteia electrică. Se închide contactul d16
(13 – 14) pregătind pentru funcţionare circuitul de alimentare a electrovalvulei duzei 1, s27.
După trecerea unui timp de circa 3 secunde de la apariţia scânteii electrice,
programatorul aplică tensiunea de la borna 4 la borna 5 şi prin contactele închise d40 (33 –
34), d16(13 – 14) este alimentată electrovalvula s27. Electrovalvula închide circuitul de retur
al combustibilului şi presiunea creată pune în funcţiune duza 1 care pulverizează
combustibilul în focar. La intrarea în funcţiune a duzei 1 se aprinde lampa de semnalizare h28
– funcţionare duza 1. Este alimentat releul d30 care prin contactele d30 (13 – 14) şi d30 (23 –
24) menţine alimentarea electrovalvulei s27 şi a releului d35 după deconectarea releului d16.
În prezenţa aerului , scânteii electrice şi a combustibilului pulverizat se produce
aprinderea.
După confirmarea aprinderii, programatorul îşi continuă programul. Dacă în perioada
de siguranţă nu se produce aprinderea, programatorul opreşte funcţionarea arzătorului,urmând
ca la reluare să se parcurgă din nou toate etapele.

Faza III MĂRIREA FLĂCĂRII. În situaţia normală, după confirmarea aprinderii se

continuă programul şi la secunda 81 se aplică tensiunea la borna 7 a programatorului. De la
borna 7 prin contactele închise d40(53 – 54), b33,contactul traductorului e35 închis pentru
presiuni sub 5,5 bar, este alimentat releul d35.
Releul d35 comută contactul său din circuitul srvomotorului m24 şi comandă
deschiderea clapetei de aer în poziţia de debit maxim. În această poziţie a clapetei, axul cu
came al servomotorului comandă închiderea contactului b32.
Se închide circuitul de alimentare al electrovalvulei duzei 2 de la borna 7 a
programatorului prin contactele închise d40 (83 – 84), b32. Este alimentată electrovalvula s32
care deschide circuitul de combustibil spre duza 2. Combustibilul pulverizat în focar de duza
2 se aprinde de la flacăra deja existentă la duza 1. În acest moment funcţionează ambele duze
asigurând capacitatea maximă de lucru a arzătorului.
Funcţionarea duzei 2 este marcată de aprinderea lămpii h33 – funcţionare duza 2.
În continuare, din prezentarea funcţionării programatorului, la secunda 89 se comandă
întreruperea tensiunii de la borna 6 şi ca urmare se deconectează circuitul de aprindere iar la
secunde 93 se întrerupe funcţionarea programatorului.
Arzătorul funcţionează la capacitate maximă şi presiunea aburului creşte continuu.

REDUCEREA FLĂCĂRII. Când presiunea aburului din caldarină ajunge la valoarea

de 5,5 bar, apropiată de presiunea nominală, traductorul de presiune e35 îşi deschide contactul
şi se întrerupe alimentarea releului d35.
În circuitul servomotorului clapetei de aer m24 se comută contactul d35 în poziţia
iniţială 1 – 3 şi se comandă închiderea clapetei de aer pe poziţia corespunzătoare de debit
parţial. În această poziţie a clapetei axul cu came deschide contactul b32 şi se întrerupe
circuitul de alimentare al electrovalvulei s32. Se întrerupe funcţionarea duzei 2 şi arzătorul
lucrează în continuare cu capacitate redusă, avănd în funcţiune numai duza 1.

OPRIREA CALDARINEI. Comanda de oprire a caldarinei se dă atunci cănd

presiunea aburului ajunge la valoarea de 7 bar. La această valoare a presiunii aburului se
deschide contactul traductorului e14 şi se întrerupe tensiunea aplicată la borna 9 a
programatorului.
Se întrerupe alimentarea releului programatorului şi prin deschiderea contactelor sale
se întrerupe tensiunea aplicată la bornele 3, 4, 5 şi 7 având ca urmare: întreruperea alimentării
contactorului C22 şi deconectarea electromotorului arzătorului, întreruperea alimentării
electrovalvulei s27 şi încetarea funcţionării duzei 1.
Arzătorul caldarinei îşi întrerupe funcţionarea. Dispariţia flăcării este sesizată de
fotoelement şi se întrerupe alimentarea releului FR aparţinând programatorului. Se reia
funcţionarea programatorului din momentul întreruperii la secunda 93 până la secunda 120. În
această perioadă contactele celor 13 microântrerupătoare revin în poziţia iniţială pregătind
circuitele pentru o nouă reluare a programului.

RELUAREA CICLICĂ A FUNŢIONĂRII. Releele diferenţiale de presiune sunt

astfel reglate încât traductorul de presiune e35 deschide contactul la depăşirea limitei de 5,5
bar şi închide contactul când presiunea este mai mică de 4 – 4,5 bar iar traductorul de presiune
e14 îşi deschide contactul pentru valoarea nominală a presiunii 7 bar şi îl închide cănd
presiunea scade sub limita de 3,5 bar.
După parcurgerea primului ciclu şi oprirea caldarinei atunci când presiunea aburului a
 ajuns la valoarea nominală, presiunea aburului începe să scadă treptat ca urmare a utilizării lui
în instalaţia de încălzire a compartimentelor navei. La atingerea valorii de 4 – 4,5 bar se
închide contactul traductorului e35. Instalaţia nu pornaşte. Închiderea contactului e35 face
posibilă funcţionarea duzei 2 la reluareea ciclului de lucru.
Ciclul de funcţionare se reia atunci când presiunea aburului scade până la limita de 3,5
bar şi se închide contactul traductorului e14. Prin închiderea contactului e14 se reia
funcţionarea arzătorului parcurgându-se toate etapele prezentate anterior. Urmează o nouă
perioadă de funcţionare care se va întrerupe automat atunci când presiunea aburului va ajunge
la valoarea nominală, 7 bar.
În acest mod automatizarea caldarinei MONARCH realizează o funcţionare ciclică a
arzătorului caldarinei pentru menţinerea presiunii aburului în limitele 3,5 – 7 bar.

Funcţionarea instalaţiei în regim manual

Pentru funcţionarea caldarinei în regim manual se execută în prealabil toate

operaţiunile prezentate la pregătirea pentru pornire. Comutatorul de alegere a regimurilor de
lucru, b39, se pune pe poziţia 1 – MANUAL.
La aplicarea tensiunii de alimentare este conectat releul d38 care prin acţionarea
contactelor sale pregăteşte circuitele pentru funcţionarea în regim manual. Se aprinde lampa
de semnalizare h39 – MANUAL.
Pornirea se execută prin manevrarea aceluiaş comutator b2. Se fixează iniţial b2 pe
poziţia 1 şi se alimentează releul d2. Se întrerupe alimentarea lămpii de semnalizare h4 –
blocare şi se închide contactul de automentţinere a alimentării d2 (13 – 14).
Se trece comutatorul b2 pe poziţia 2 – conectat şi prin contactele d2 (33 – 34), se
aplic[ tensiune la schema de comandă. În regimul de lucru manual programatorul LAE – 1 nu
este alimentat şi ca urmare acesta nu lucrează în acest regim.
În continuare, prin conectarea manuală într-o anumită ordine a întrerupătoarelor, se
execută fazele aprinderii. Scema este astfel concepută încât să se asigure ordinea normală a
operaţiunilor şi nu se poate trece la faza următoare decât după executarea fazei precedente.
Durata fazelor este stabilită de operator.

Faza I PREPURJAREA. Se închide întrerupătorul b22 şi se stabilesc circuitele de

alimentare pentru contactorul C22 şi servomotorul clapetei de aer prin contactele închise d38
(13 – 14), b26, b29, d40 (71 – 72). Servomotorul m24 deschide clapeta de aer pentru debit
parţial şi prin închiderea contactelor principale C22 porneste electromotorul ventilatorului.
Se introduce aer în focar şi se executa aerisirea acestuia pentru eliminarea gazelor
rămase de la funcţionarea anterioară. Se aprinde lampa h18 care indicăfuncţionarea
electroventilatorului.
Se închide contactul C22 (13 – 14) prin care se men’ine alimentarea contactorului C22
în etapele următoare când se vor deschide b29 şi b26. De asemenea se închide contactul C22
(23 – 24) şi se permite alimentarea circuitului de aprindere în faza următoare.
Durata operaţiunii de prepurjare este stabilită de operator.

Faza II APRINDEREA. Se conectează circuitul de aprindere prin închiderea

întrerupătorului b15. Este alimentat releul d15 şi acesta, cu temporizare, închide contactul d15
(5 – 8) prin care se alimentează transformatorul de aprindere m17, releul d16 şi lampa de
semnalizare h18 – aprindere . Tensiunea înaltă de la transformator se aplică electrozilor şi se
produce scânteia electrică. Releul d16 închide contactele d16 (13 – 14), şi d16 (23 – 24)
pregătind momentul următor.
Pentru pulverizarea combustibilului în focar se conectează întrerupătorul b26 şi prin
contactele închise d38 (23 – 24), b26, d16(13 – 14) se aplică latensiunea de alimentare pentru
electovavula s27 care prin închiderea returului de combustibil pune în funcţiune duza 1.
Prezenţa aerului, a scânteii electrice şi a combustibilului pulverizat de duza 1
realizează aprinderea şi apariţia flăcării.
Funcţionarea duzei 1 este semnalizată de aprinderea lămpii de semnalizare h28 –
funcţionare duza 1. În acelaşi timp cu alimentarea electrovalvulei s27 este alimentat şi releul
d30. Prin închiderea contactelor d30(13 – 114) şi d30 (23 – 24) se menţin alimentările pentru
electrovalvula s27 şi releul d35 după întreruperea funcţionării releului d16 ca urmare a
deconectării circuitului de aprindere.

Faza III MĂRIREA FLĂCĂRII. Pentru mărirea capacităţii de lucru a arzătorului se

conectează întrerupătorul b29. Prin contactele închise d38(42 – 44), b29, d16(23 – 24) se
stabileşte circuitul de alimentare a releului d35. Acest releu prin comutarea contactului său din
circuitul servomotorului m24 comandă deschiderea clapetei de aer în pozitia de debit maxim.
Când clapeta a ajuns în poziţia de debit maxim, axul cu came închide contactul b32 şi se
aplică tensiunea de alimentare pentru electrovalvula s32 prin contactele d38 (53 – 54), b32.
Diuza 2 intră în funcţiune şi arzătorul lucrează la capacitate maximă.
Funcţionarea duzei 2 este semnalizată de lampa h33 – funcţionare duza 2.
În continuare, pe durata de funcţionare a arzătorului, urmărirea flăcării se face de către
operator care în cazul dispariţiei flăcării intervine prin comenzi manuale pentru oprirea
instalaţiei.
 Prezenţa operatorului pentru supravegherea caldarinei este obligatorie în situaţia în
care se lucrează în regim manual. Urmărind continuu funcţionarea, operatorul intervine pentru
reducerea capacitaţii arzătorului prin scoaterea din funcţiune a duzei 2 atunci când presiunea
aburului ajunge în apropierea valorii nominale şi întreruperea funcţionării arzătorului când
presiunea aburului are valoarea nominală. Reluarea ciclică a funcţionării caldarinei se face de
asemenea de către operator.
Regimul de lucru manual constituie un regim de rezervă care se aplică numai în situaţia
în care sistemul automat nu funcţionează.