Sunteți pe pagina 1din 51

GENERALITĂŢI CALDARINE

Caldarinele navale sunt echipamente care asigură aburul necesar în


staţionarea navei precum şi în regim de marş pentru uz gospodăresc şi instalaţii
auxiliare. Instalaţia caldarinei cuprinde un ansamblu de echipamente destinat
producerii energiei termice transmisă prin abur sau apă caldă.
O instalaţie de caldarină, în general cuprinde:
 caldarina propriuzisă;
 arzătorul caldarinei;
 dispozitive de control
(presiune abur, nivel apă, temperatură combustibil etc.);
 dispozitive de reglare
(ventile de reglaj);
 dispozitive de automatizare
(programator, termostate, presostate, etc.);
 dispozitive auxiliare.
În general caldarinele navale sunt de construcţie acvatubulară verticală şi
funcţionează cu combustibil lichid. În tabelul următor sunt prez entate câteva variante
constructive şi principalele lor caracteristici tehnice.
Debit nominal Presiunea Suprafaţa Volumul spaţiului Volumul Greutatea fără
Abur de lucru de încălzire de vaporizare de apă apă
[Kg/h] [bar] [m2] [m3] [m3] [kg]
250 9 0,3 0,8 2980
500 17 0,56 1,5 4210
800 26 0,75 2,2 5450
1000 29 1,10 2,4 5800
1250 7 37,5 1,25 2,5 6570
2000 66 2 6 9700
2500 80 2,6 6,5 10300
3200 98 2,8 8,5 12600

2
Principalele elemente constructive ale caldarinei sunt prezentate in fig, 1.

Fig. 1

3
Caldarina este alcătuită din doi tamburi 15 şi 6 montaţi vertical, unul
deasupra celuilalt, fiind legaţi între ei prin ţevile fierbătoare 13. Capetele ţevilor
fierbătoare sunt sudate de plăcile tubulare 11 şi 14 constituind funduri plane
pentru tamburul inferior 6 şi superior 15. Între ţevile de la marginea tubului de
flacără, perpendicular pe direcţia de ieşire a gazelor sunt sudate aripioare de
tablă care au rolul de a dirija gazele la ieşirea lor din focar. În acest fel toate
ţevile fierbătoare sunt înconjurate de gazele de ardere, schimbul de căldură
făcându-se pe toată suprafaţa tevilor.
În interiorul tamburului inferior este amplasat focarul 8 de formă conică
unit în partea inferioară de un inel de legătură 7 cu partea cilindrică a tamburului
inferior.
Bolta focarului 9 sudatăde conul de focar se continua in partea superioară
cu tubul de flacără 10 celălalt capăt al tubului se sudează de partea superioară a
plăcii tubulare inferioare 11, făcând astfel legătura între focar şi spaţiul de gaze
dintre tamburi. Spre exterior acest spaţiu este închis de centura colectoare 12
prevăzută cu panouri izolante care se pot demonta în vederea curăţirii ţevilor.
Colectorul de fum 3 este prevăzut la partea inferioară cu un capac de
curăţire a funinginii 4 iar la partea superioară cu o flanşă pentru cuplarea la
tubulatura de evacuare a gazelor.
Întreaga caldarină este acoperită cu un strat izolator care asigură la
exterior o temperatură maximă de 600 C faţă de mediul ambiant.
Alimentarea caldarinei cu apă se face prin unul din cele două capete de
alimentare 5 amplasate pe tamburul inferior. De aici apa ajunge la
distribuitoarele 1 din tamburul superior şi umple caldarina până la nivelul de
lucru.
Nivelul de lucru al apei de alimentare este menţinut automat de către
regulatorul cu flotor cu tijă magnetică 17 care urmăreşte nivelul apei din
caldarină şi comandă pornirea, respectiv oprirea, pompelor de alimentare cu apă.

4
În general există cinci limitatori actionati de magnetul de pe tija flotorului
rezultând cinci nivele semnalate optic şi unele acustic:
 nivel minim avarie (protecţie caldarină);
 nivel minim (pomirea automată a pompei de apă);
 nivel normal (semnalizare);
 nivel maxim (oprirea imediată a pompei);
 nivel maxim avarie (protecţie caldarină).

În partea de sus a tamburului superior, pe capacul bombat 16, sunt


montate :
 valvula pentru presostat 18
 valvula auxiliară de abur 19
 valvula principală de abur 22
 robinetul de evacuare în atmosferă 21
 valvula dublă de siguranţă 20.

Funcţionarea caldarinei este automatizată şi nu este necesară


supravegherea din compartimentul în care este amplasată.
Circuitul apei în instalaţia unei caldarine este prezentat în figura 2.
Automatizarea circuitului de alimentare cu apă este independentă de
automatizarea circuitului aer-combustibil (arzător), dar există interblocaje între
ele.

5
Fig. 2

6
Capitolul 2
ARZĂTORUL TIP MONARCH (generalităţi)

Arzătorul tip ,,MONARCH” este pulverizator de presiune cu duza


complet automată. Montarea lor se face rapid, întreţinerea este ieftină iar
funcţionarea de durata şi sigură.
Injectoarele consumă ţiţeiuri fluide de vâscozitate medie şi mare.
Vâscozitatea maximă a combustibililor care se pot folosi la arzătoare este în
funcţie de mărimea duzei. La alegerea arzătorului trebuie avute în vedere mărimi
ale duzelor şi vâscozitaţii.

Fig. 3

După tip şi mărime arzătoarele sunt de mai multe tipuri:


 cu o singură treaptă şi o duză;
 cu două trepte şi două duze;
 cu clapetă de aer dirijată de un motor electric;
 glisieră cu două trepte cu duză de retur şi sistem regulator. Această
versiune, prin intermediul unui aparat de reglare în distribuţie,
devine un arzător modulator (fără trepte).

7
Fig. 4

Reglarea puterii se poate face in trei moduri (Fig.4):

 reglarea puterii într-o singură treaptă - admisia combustibilului


prin deschiderea ventilului magnetic; reglarea puterii se face prin
pornirea şi oprirea arzătorului;
 reglarea puterii în două trepte - admisia combustibilului la pornire
prin deschiderea ventilului magnetic, arzătorul funcţionează în
sarcină parţială; realizarea sarcinii totale prin deschiderea
ventilului magnetic doi; reglarea puterii se face prin deschiderea şi
închiderea ventilului magnetic doi;

8
 reglarea puterii prin glisiere în două trepte şi reglarea modulatorie
- prin deschiderea acului duzei este admisă cantitatea de
combustibil necesara pornirii; un servomotor cu turatie mică
schimbă poziţia regulatorului de combustibil în aşa fel încât
cantitatea de combustibil să crească până la realizarea întregii
puteri; reglarea puterii arzătorului între sarcina parţială şi sarcina
totala se realizează prin închiderea şi deschiderea regulatorului de
combustibil. Deosebirea dintre arzătoarele glisante cu două trepte
şi cele modulatorii constă în faptul că la cele din urmă este montat
un aparat de reglare special în dulapul de comandă.

O influenţă hotărâtoare asupra debitului de combustibil îl are


rezistenţa la pornire a generatorului de căldură. Aceasta este
dependentă de sarcina de pornire de configuraţia camerei de ardere şi
de modalitatea de evacuare a gazelor arse.

Arzătorul de păcură în două trepte funcţionează cu aer insuflat şi injecţie


sub presiune. Preîncălzirea combustibilului se face electric. Circuitele de
alimentare şi preâncălzire a combustibilului sunt duble.

Arzătorul naval echipat cu toate elementele sale functionale locale şi un


automat de ardere pentru montarea în tabloul de comandă arzător caldarină, se
compune din următoarele ansamble subansanble:

 arzător ,,MONARCH”;
 staţie de pompare;
 staţie de preîncălzire combustibil.

9
Fig. 5

Arzătorul prezentat in figura 5, constituie elementul de bază care asigură:


pulverizarea combustibilului, debitul de aer necesar arderii, iniţierea aprinderii şi
controlul flăcării.
Arzătorul cuprinde într-o construcţie compactă următoarele elemente:
 electromotorul 1 de antrenare a ventilatorului şi pompei de
combustibil;
 ventilatorul 3;
 pompa de combustibil 8, conducta de retur 9, reductor 11 pe conducta
de alimentare cu combustibil sub presiune 18;
 servomotorul 2 de poziţionare a clapetei de aer;

10
 clapeta de aer 6;
 două elecrovalvule 16 şi 17 pe circuitele de alimentare a diuzelor;
 două diuze 23 pentru pulverizrea combustibilului în focar;
 transformatorul de înaltă tensiune pentru aprindere 10;
 cablurile 13 pentru alimentarea electrozilor de producere a scânteii
electrice;
 celulă fotoelectrică 7 pentru sesizarea flăcării;
 cutia 4 de control a arzătorului şi vizorul cu geam;
 placa de borne 12 pentru conexiuni electrice cu circuitele exterioare;
 întrerupător 14;
 flanşă articulată în balama 15;
 contactor 19;
 difuzor 21;
 tubul de flacără 22.

11

Fig. 6
Caracteristici tehnice fundamentale:

 combustibil utilizat: păcură;


 vâscozitate la 50C: 190  450 mm2/s;
 vâscozitate la 80C: 53  76 mm2/s;
 vâscozitate la injector: maxim 12 mm2/s;
 temperatura de preâncălzire (conform diagramelor de vâscozitate):
120  130C;
 puterea termică nominală: 2500 KW;
 puterea termică minimă: 333 KW;
 debit nominal de combustibil: 226 kg/h;
 debit minim de combustibil: 75 kg/h;
 presiune de alimentare cu combustibil: 0  1,5 bari (la racordul de
aspiraţie al pompei de alimentare);
 presiune în focar (la puterea termică nominală): 600 Pa.
 mod de reglare sarcină: tot (100%); puţin (33%); nimic (stins);
 alimentare electrică: 3 x 380 V / 50 Hz pentru principalii consumatori
(motoare elcctrice, preâncălzitoare de combustibil) şi 220V / 50Hz
pentru restul elementelor de execuţie locale.

12
CIRCUITUL DE COMBUSTIBIL

Schema circuitului de combustibil este prezentată în figura 7.

Fig. 7

Elementele din schema circuitului sunt:


 duza I 1;
 duza II 2;
 valvulă cu bila pentru duza I 3;
 valvulă cu bilă pentru duza II 4;
 conducta de alimentare a duzei I 5;
 conducta de alimentare a duzei II 6;
 conducta pentru scurgerea surplusului de combustibil 7;
 conducta retur combustibil duza I 8;
 valvula piston duza I 9;
 electrovalvula duza I 10;
 electrovalvula duza II 11;

13
 preâcălzitor combustibil 12;
 pompă combustibil acţionată de axul electromotorului arzătorului
13;
 filtru combustibil 14.

În absenţa tensiunii electrice de alimentare electrovalvula 10 este deschisă


iar electrovalvula 11 este închisă. Pompa trimite combustibil la diuza 1 şi pentru
ca returul este dechis nu se formează presiune şi ca urmare nu se pulverizează
combustibil prin diuza 1. De asemenea nu funcţionează nici diuza 2 întrucât
este închis circuitul de combustibil spre această diuză de electrovalvula 11.
Pentru funcţionarea diuzei 1 se comandă alimentarea electrovalvulei 10 şi
se închide circuitul de retur combustibil. Prin închiderea circuitului de retur se
formează o presiune de circa 20 – 30 bar sub acţiunea căreia este învinsă
acţiunea resortului valvulei cu piston 9 şi diuza 1 lucrează pulverizând
combustibil în focar.
Pentru mărirea flăcării se comandă intrarea în funcţiune a diuzei 2 prin
alimentarea electrovalvulei 11 care deschide circuitul de combustibil spre
această diuză.
Când ambele diuze lucrează arzătorul funcţionează la capacitate maximă.
La atingerea unei anumite valori a aburului debitat de caldarină (circa 5.5
bar) se comandă închiderea diuzei 2 prin întreruperea alimentării electrovalvulei
11. Arzătorul continuă să funcţioneze cu diuza 1 şi când presiunea aburului
ajunge la valoarea nominală de 7 bar, se comandă întreruperea funcţionării
diuzei 1 prin întreruperea alimentării electrovalvulei 10.
Funcţionarea diuzei 2 aste condiţionată de presiunea aburului debitat de
caldarină şi asigură capacitatea maximă a arzătorului atunci când presiunea
aburului este scăzută.

14
Reglarea combustibilului şi a aerului sunt corelate astfel încât să se facă o
ardere completă. La reglare se urmăreşte ca în gazele de ardere să fie cantitatea
maximă de CO2 ceea ce indică o ardere completă.

15
PREÂNCĂLZIREA COMBUSTIBILULUI

Caldarina poate utiliza drept combustibil motorina (combustibil diesel)


sau păcura (combustibil greu).
În cazul în care se foloseşte motorina preîncălzirea acesteia nu este
necesară şi comutatorul b44 se pune în poziţia 1 – deconectat. Notaţiile sunt
conform cu figura 10. Este alimentat releul d49, se deschide contactul d49 (31 –
42) şi se întrerupe funcţionarea lămpii h50.
Dacă se foloseşte combustibil greu (păcură) acesta la temperaturi scăzute
are o vâscozitate mare şi deci pentru funcţionarea normală a duzelor de
pulverizare a combustibilului în focar este necesară preîncălzirea
combustibilului pentru reducerea vâscozităţii.
La funcţionarea cu combustibil greu b44 se pune în poziţia 2 – conectat.
Prin acţiunea traductorului de temperatură e47 se menţine temperatura
combustibilului între limitele normale. Când temperatura scade sub limita
inferioară se închide contactul traductorului e47, este alimentat releul d47 care
prin închiderea contactului d47(13 – 14) stabileşte circuitul de alimentare al
contactorului C45. Prin contactele principale ale contactorului C45 sunt
conectate rezistenţele trifazate de încălzire a combustibilului. Pe durata
funcţionării este aprinsă lampa de semnalizare h46 – preîncalzire combustibil.
Când temperatura combustibilului ajunge la limita superioară de lucru,
traductorul e47 îşi deschide contactul, se întrerupe alimentatrea releului d47,
contactorul C45 deconectează rezistenţele de încălzire şi prin închiderea
contactului d47(31 – 32) funcţionează lampa de semnalizare h51 – temperatură
maximă combustibil.

16
Traductorul e45 are rol de protecţie. În cazul în care temperatura
combustibilului depăşeşte cu circa 400C limita superioară de lucru se deschide
contactul traductorului e45 care deconectează instalaţia de încălzire.
Traductorul b49 semnalizează temperatura minimă a combustibilului.
Contactul său se deschide când temperatura coboară sub valoarea minimă de la
care funcţionarea normală a duzelor este necesară preâncălzirea. Prin
deschiderea contactului b49 se întrerupe alimentarea releului d49, se închide
contactul d49(31 – 32) şi se aprinde lampa de semnalizare h50 – temperatură
minimă combustibil. Se deschide contactul d49(13 – 14) se întrerupe circuitul
între bornele 8 şi 9 ale programatorului şi prin aceasta se comandă oprirea
instalaţiei.

17
REGLAREA DEBITULUI DE AER

Electromotorul arzătorului acţionează ventilatorul care realizează debitul


de aer necesar arderii. Spre focar debitul de aer este reglat de o clapetă astfel
încât să se facă o ardere completă. Clapeta de aer este acţionată de un
servomotor electric prin care se asigură debitul de aer necesar .

Servomotorul clapetei de aer prezentat în figura 8 antrenează concomitent


şi un ax cu came prin care se acţionează contacte electrice de tip
microîntrerupătoare. Elementele sunt:
 indicator poziţie clapetă aer 1
 angrenaj roată melcată 2
 borne 3
 şurub fixare ax clapetă 4
 scală gradată 5
 came cu microântrerupător 6, 7, 8, 9.

Prin contactele electrice acţionate de came se marchează poziţiile clapetei


de aer, astfel:
 IV – închis;
 III – debit maxim;
 II – debit parţial;
 I – conectat circuitul de alimentare a electrovalvulei diuzei 2 (în
schema generală acest contact are simbolul b39).

18
Fig. 8

În perioada în care funcţionează numai diuza 1 clapeta de aer este


deschisă petru debit parţial. Pentru mărirea flăcării se comandă mai întâi
servomotorul clapetei de aer pentru fixarea acesteia în poziţia de debit maxim.
Corespunzător acestei poziţii se închide contactul acţionat de cama I care face
posibilă intrarea în funcţiune a diuzei 2.

19
Fig. 9

20
PROGRAMATORUL LAE – 1

6.1. Prezentare
Programatorul comandă funcţionarea caldarinei în regim automat
stabilind etapele necesare pentru pornire şi în continuare, pe durata funcţionării
caldarinei, supravechează menţinerea flăcării.

Fig .10

21
În figura 10 se prezintă schema electrică a programatorului iar in figura 11
diagrama secvenţială de acţionare a contactelor pe durata unui ciclu.

Fig. 11

6.2. Funcţionare

22
Baza de timp a programatorului este realizată de micromotorul sincron
SM. Acest micromotor roteşte cu viteză constantă un ax cu came şi la intervale
de timp programate se dau comenzi de acţionare celor 13 microântrerupătoare
notate în schemă de la I la XIII. Fiecare microîntrerupător dispune de două
contacte a şi b din care unul este normal închis iar celălalt este normal deschis.
Atunci când microîntrerupătorul este acţionat de camă poziţia contactelor se
inversează: contactul normal închis se deschide iar contactul normal deschis se
închide.
În momentul în care se dă comanda de pornire programatorul este
alimentat prin bornele 1 şi 2. De la borna 1 prin contactele închise br, VIIIb, IXa
tensiunea se aplică la borna 18 legată împreună cu borna 8.
La prima pornire presiunea aburului este nulă şi contactul traductorului
e14 este închis. De asemenea dacă caldarina funcţionează cu combustibil diesel
sau în cazul în care lucrează cu combustibil greu (păcură) acesta are temperatura
corespunzătoare funcţionării normale a duzelor, contactul traductorului b49 este
închis, se alimentează releul d49 şi se închide contactul d49 (13 - 14).
Prin contactele închise e14, d49, tensiunea de la borna 8 se aplică la borna
9 a programatorului.
În continuare de la borna 9 prin contactele închise fr1, Ia, IIa se aplică
faza tensiunii de alimentare la puntea redresoare. Nulul tensiunii de alimentare
de la borna 2, prin bobina releului BR şi contactul închis br2 se aplică la cea de a
doua bornă a punţii redresoare.
Este alimentat releul AR care realizează: închide contactul arl prin care
şuntează contactele VIIIb şi Ixa; închide contactul ar3 prin care se aplică
tensiunea la borna 3; se comută contactul ar2 şi este pus în funcţiune
micromotorul SM.
Prin aplicarea tensiunii la borna 3 se comandă efectuarea primei etape –
aerisirea focarului. La pornirea electroventilatorului se alimentează bobina
releului prin contactul căruia tensiunea de la porna 8 se aplică şi la borna 4. Faza

23
de aerisire a focarului (prepurjare) are o durată minimă de t1=30 secunde şi
maximă t1+t2=60 secunde.
După prima etapă de prepurjare se deschide contactul XIIa şi se închide
XIIb realizând un nou circuit de alimentare a micromotorului SM prin contactul
ar3.
După parcurgerea timpului de prepurjare tensiunea de la borna 4 se aplică
la borna 6. Întrerupătorul UL2 are două poziţii: în pozia din schemă aprinderea
este comandată imediat, în a doua poziţie comanda de aprindere se dă după
închiderea contactului IVb la expirarea timpului t1+t2.
La aplicarea tensiunii la borna 6 se comandă apariţia scânteii de
aprindere . După 3 secunde se închide contactul VII, tensiunea de la borna 4 se
aplică la borna 5 şi se comandă intrarea în funcţiune a diuzei 1 de pulverizare a
cobustibilului în focar.
Se produce aprinderea combustibilului. După 2 secunde de la darea
comenzii de aprindere se deschide contactul XIa şi este deblocat amplificatorul
semnalului dat de fototraductorul LF. În prezenţa flăcării semnalul de tensiune
de la ieşirea amplificatorului alimentează bobina releului FR.
Anclanşarea releului FR confirmă apariţia flăcării. Se închide contactul
XIb şi prin fr1 se stabileşte un nou circuit de alimentare pentru releul AR. După
confirmarea aprinderii se continuă funcţionarea programatorului.
Apariţia flăcarii este aşteptată un timp t 3. După acest se contactul IIa şi se
întrerupe alimentarea releului AR. Condensatorul montat în paralel cu releul AR
asigură menţinerea anclanşării releului 9 secunde după întreruperea alimentării.
Dacă în acest interval de timp, denumit perioadă de siguranţă, nu este confirmată
aprinderea, releul AR declanşează şi prin declanşarea contactelor sale opreşte
funcţionarea programatorului. Pentru deblocare se apasă pe butonul b12,
programatorul este adus în starea iniţială şi se reiau de la început toate fazele
descrise până în prezent.

24
În situaţia normală, după confirmarea aprinderii se continuă programul.
La secunda 81 se deschide Ia şi se închide Ib, tensiunea de la borna 4 se aplică şi
la borna 7 şi este permisă funcţionarea diuzei 2 de pulverizare a combustibilului.
În continuare la secunda 89 se deschide contactul III, se întrerupe
tensiunea aplicată la borna 6 şi se deconectează circuitul de aprindere, iar la
secunda 93 se deschide contactul VIa, este deconectată alimentarea
micromotorului SM şi programatorul se opreşte.
Arzatorul lucrează la capacitate maximă cu ambele duze în funcţiune.
Când presiunea aburului ajunge la valoarea nominală, 7 bar, se deschide
contactul traductorului e14, se întrerupe tensiunea aplicată la borna 9. Se
întrerupe alimentarea releului AR şi prin deschiderea contactelor acestuia se
întrerupe tensiunea aplicată la bornele 3, 4, 5, 7 având ca urmare întreruperea
funcţionării arzătorului. Prin comutarea contactului ar2 se reia funcţionarea
programatorului din secunda 93. Se pune în funcţiune micromotorul SM care
funcţionează până în secunda 120 aducând cele 13 microcontacte în poziţia
iniţială şi fiind pregătit pentru reluarea ciclului de funcţionare.
Programatorul LAE – 1 reprezintă un aparat închis ermetic, conexiunea cu
celelalte aparate se face prin fişe numerotate ca în schemă de la 1 la 22 şi prize
montate pe conductoarele de conexiuni. La defectare aparatul se înlocuieşte cu
unul de rezervă.

25
FUNCŢIONAREA INSTALAŢIEI ELECTRICE

7.1. Pregătirea pentru pornire


Se aplică tensiunea de alimentare trifazată de la tabloul principal de
distribuţie prin închiderea întrerupătoarelor a02 şi a02a. Aplicarea tensiunii de
alimentare este semnalizată de aprinderea lămpilor h04, h05, h06 pentru
sistemul de forţă trifazat şi pentru schema de comandă. Notaţiile sunt conform
cu cele din figura 10.
Întrerupătorul b08 este în poziţia închis. Acest întrerupător montat în afara
compartimentului caldarinei dar în imediata apropiere de acesta, permite, prin
deconectarea sa, întreruperea funcţionării caldarinei în situaţia în care se
sesizează incendiu sau altă avarie produsă în compartimentul caldarinei.
Arzătorul este rabatat spre focar în poziţia de lucru şi ca urmare contactul
de uşă b0 este închis.
Este alimentată schema electrică de protecţie şi semnalizări. Se aprind
lămpile de semnalizare:
 h69 – nivel de avarie apă caldarină,
 h73 – presiune maximă abur,
 h75 – prsiune scăzută combustibil,
şi funcţionează alarma sonoră.
Se conectează pentru scurt timp întrerupătorul b60 cu revenire în poziţia
zero după întreruperea acţionării. Este alimentat releul d60 de restabilire a
situaţiei normale pentru schema de semnalizare.
Întrucât nivelul apei de alimentare a caldarinei este în limitele normale,
contactele traductorului de nivel maxim şi minim de avarie, e67a şi e67b sunt
închise, releul d67 este alimentat şi prin contactele d67 (5 - 6), d60 (33 - 34) este

26
alimentat şi releul d68. Se stinge lampa de semnalizare h69 – nivel de avarie apă
caldarină şi la întreruperea alimentării releului d60, prin încetarea acţionării
întrerupătorului b60, se manţine alimentarea releului d68 prin propriul contact
d68 (13 - 14). În schema de pornire se închide contactul d68 (23 - 24) şi se
menţine în această poziţie atât timp cât nivelul apei de alimentare este în limitele
normale de lucru.
La pornire presiunea aburului este nulă, contactul traductorului de
presiune maximă de avarie e72 este închis şi inţial prin contactul d60 (43 - 44)
este alimentat releul d72 după care alimentarea se menţine prin propriul contact
d72 (13 - 14). Se deschide contactul d72 (31 - 32), se stinge lampa de
semnalizare h73 – presiune maximă abur şi în schema pregătirii pentru pornire şi
blocare la avarii se închide d72 (23 - 24) care ramâne în această poziţie
permiţând pornirea şi funcţionarea instalaţiei atât timp cât presiunea aburului nu
depăşeşte limita maximă.
De asemenea, pentru valoarea normală a presiunii combustibilului,
contactul traductorului e74 se închide şi se realizează circuitul de alimentare al
releului d74, iniţial prin contactul d60 (53 - 54), ulterior prin contactul d74 (13 –
14). Se deschide contactul d74 (31 – 32) şi se întrerupe funcţionarea lămpii de
semnalizare h75 – presiune scăzută combustibil.
Schema de protecţie şi semnalizare este concepută astfel încât la depăşirea
limitelor maxime ale unui parametru (presiunea aburului sau nivelul apei), se
comandă oprirea instalaţiei şi declanşarea semnalizării optice şi acustice. La
revenirea în limitele normale a parametrului care a declanşat protecţia,
semnalizarea continiă să funcţioneze. Pentru revenirea schemei în situaţia
normală este necesară intervenţia operatorului care după ce a constatat cauza
care a declanşat semnalizarea apasă pe butonul b60 şi prin releul d60 se reface
situaţia normală şi se întrerupe semnalizarea.

27
Se alege regimul de funcţionare al caldarinei prin punerea comutatorului
b39 din schema alegerii regimului de lucru pe poziţia AUTOMAT sau
MANUAL.
După efectuarea operaţiunilor prezentate, instalaţia este pregătită pentru
funcţionare. Până la darea semnalului de pornire este aprinsă lampa de
semnalizare h4 – blocare.

7.2. Funcţionarea instalaţiei în regim automat


Regimul de bază pentru funcţionarea caldarinei este regimul automat. La
alegerea acestui regim comutatorul b39 se fixează pe poziţia 2 – AUTOMAT.
Este alimentat releul d40 care îşi va acţiona contactele pregătind circuitele
pentru funcţionarea în acest regim.
Se conectează întrerupătorul b33 care va permite funcţionarea duzei 2
pentru ca arzătorul să lucreze la capacitate maximă până când presiunea aburului
ajunge în apropierea valorii nominale. Se obţine în acest mod scurtarea duratei
de ajungere la parametrii nominali de încălzire.
Pentru pornire, se trece iniţial comutatorul b2 din schema pregatirii pentru
pornire pe poziţia 1 – iniţiere, este alimentat releul d2 care în continuare îşi
menţine alimentarea prin contactul propriu d2 (13 – 14), după care comutatorul
b2 trece pe poziţia 2 – conectat. se aplică faza tensiunii de alimentare la borna 1
a programatorului. Nulul tensiunii de alimentare este conectat permanent la
borna 2 a programatorului. Concomitent se deschide contactul d2 (51 - 52) şi se
întrerupe lampa de semnalizare h4 – blocare.
Programatorul LAE – 1 intră în funcţiune şi comandă în continuare
secvenţele fazelor de aprindere cu durata totală a circuitului de 120 secunde.

28
În continuare se prezintă secvenţele fazelor de aprindere şi funcţionare în
regim automat a instalaţiei urmărind schema electrică de automatizare
prezentată.

Faza I PREPURJAREA. Din momentul dării comenzii de pornire,


programatorul este alimentat prin bornele 1 şi 2. De la borna 1 tensiunea se
aplică la borna 18 legată împreună cu borna 8.
La prima pornire presiunea aburului este nulă şi contactul traductorului
e14 este închis. De asemenea şi contactul d49 (13 – 14) în cazul în care
caldarina funcţionează cu combustibil diesel sau în cazul folosirii
combustibilului greu acesta are temperatura corespunzătoare funcţionării
duzelor. Prin contactele închise ale traductorului de presiune e14 şi releului
d49tensiunea de la borna 8 se aplică la borna 9 a programatorului. Se pune în
funcţiune programatorul şi prin contactul releului acestuia se aplică tensiunea la
borna 3 a programatorului.
Urmărind schema comenzii de aprindere şi funcţionare, tensiunea care
apare la borna 3 a programatorului se aplică bobinei contactorului C22 şi
servomotorului clapetei de aer m24. Ca urmare, prin închiderea contactelor
principale ale contactorului C22 este pus în funcţiune electromotorul arzătorului
m19 iar clapeta de aer se deschide pentru debit parţial. Intră în funţiune
ventilatorul care introduce aer pentru aerisirea focarului şi pentru eliminarea
eventualelor gaze de ardere rămase de la funcţionarea anterioară. Funcţionarea
arzătorului este semnalizată de aprinderea lămpii h18. În acelaşi timp axul
electromotorului antrenează şi pompa de combustibil care realizează presiunea
necesară.
Din prezentarea funcţionării programatorului LAE – 1, rezultă că faza de
prepurjare are durata de 30  60 secunde.

29
Faza II APRINDEREA. După parcurgerea primei faze programatorul
aplică tensiunea la borna 6 a programatorului. La apariţia tensiunii la borna 6 a
programatorului. La apariţia tensiunii la borna 6 a programatorului, prin
contactele închise d40 (43 – 44), C22 (23 – 24) este alimentat releul d15.
Releul d15 cu temporizare de circa 2 secunde închide contactul d15 (8 –
5) şi se alimentează: releul d16, transformatorul de aprindere m17 şi lampa de
semnalizare h18 – aprindere. Între electrozii de aprindere apare scânteia
electrică. Se închide contactul d16 (13 – 14) pregătind pentru funcţionare
circuitul de alimentare a electrovalvulei duzei 1, s27.
După trecerea unui timp de circa 3 secunde de la apariţia scânteii
electrice, programatorul aplică tensiunea de la borna 4 la borna 5 şi prin
contactele închise d40 (33 – 34), d16(13 – 14) este alimentată electrovalvula
s27. Electrovalvula închide circuitul de retur al combustibilului şi presiunea
creată pune în funcţiune duza 1 care pulverizează combustibilul în focar. La
intrarea în funcţiune a duzei 1 se aprinde lampa de semnalizare h28 –
funcţionare duza 1. Este alimentat releul d30 care prin contactele d30 (13 – 14)
şi d30 (23 – 24) menţine alimentarea electrovalvulei s27 şi a releului d35 după
deconectarea releului d16.
În prezenţa aerului , scânteii electrice şi a combustibilului pulverizat se
produce aprinderea.
După confirmarea aprinderii, programatorul îşi continuă programul. Dacă
în perioada de siguranţă nu se produce aprinderea, programatorul opreşte
funcţionarea arzătorului, urmând ca la reluare să se parcurgă din nou toate
etapele.

Faza III MĂRIREA FLĂCĂRII. În situaţia normală, după confirmarea


aprinderii se continuă programul şi la secunda 81 se aplică tensiunea la borna 7 a
programatorului. De la borna 7 prin contactele închise d40(53 – 54), b33,

30
contactul traductorului e35 închis pentru presiuni sub 5,5 bar, este alimentat
releul d35.
Releul d35 comută contactul său din circuitul srvomotorului m24 şi
comandă deschiderea clapetei de aer în poziţia de debit maxim. În această
poziţie a clapetei, axul cu came al servomotorului comandă închiderea
contactului b32.
Se închide circuitul de alimentare al electrovalvulei duzei 2 de la borna 7
a programatorului prin contactele închise d40 (83 – 84), b32. Este alimentată
electrovalvula s32 care deschide circuitul de combustibil spre duza 2.
Combustibilul pulverizat în focar de duza 2 se aprinde de la flacăra deja
existentă la duza 1. În acest moment funcţionează ambele duze asigurând
capacitatea maximă de lucru a arzătorului.
Funcţionarea duzei 2 este marcată de aprinderea lămpii h33 – funcţionare
duza 2.
În continuare, din prezentarea funcţionării programatorului, la secunda 89
se comandă întreruperea tensiunii de la borna 6 şi ca urmare se deconectează
circuitul de aprindere iar la secunde 93 se întrerupe funcţionarea
programatorului.
Arzătorul funcţionează la capacitate maximă şi presiunea aburului creşte
continuu.

REDUCEREA FLĂCĂRII. Când presiunea aburului din caldarină


ajunge la valoarea de 5,5 bar, apropiată de presiunea nominală, traductorul de
presiune e35 îşi deschide contactul şi se întrerupe alimentarea releului d35.
În circuitul servomotorului clapetei de aer m24 se comută contactul d35 în
poziţia iniţială 1 – 3 şi se comandă închiderea clapetei de aer pe poziţia
corespunzătoare de debit parţial. În această poziţie a clapetei axul cu came
deschide contactul b32 şi se întrerupe circuitul de alimentare al electrovalvulei

31
s32. Se întrerupe funcţionarea duzei 2 şi arzătorul lucrează în continuare cu
capacitate redusă, avănd în funcţiune numai duza 1.

OPRIREA CALDARINEI. Comanda de oprire a caldarinei se dă atunci


cănd presiunea aburului ajunge la valoarea de 7 bar. La această valoare a
presiunii aburului se deschide contactul traductorului e14 şi se întrerupe
tensiunea aplicată la borna 9 a programatorului.
Se întrerupe alimentarea releului programatorului şi prin deschiderea
contactelor sale se întrerupe tensiunea aplicată la bornele 3, 4, 5 şi 7 având ca
urmare: întreruperea alimentării contactorului C22 şi deconectarea
electromotorului arzătorului, întreruperea alimentării electrovalvulei s27 şi
încetarea funcţionării duzei 1.
Arzătorul caldarinei îşi întrerupe funcţionarea. Dispariţia flăcării este
sesizată de fotoelement şi se întrerupe alimentarea releului FR aparţinând
programatorului. Se reia funcţionarea programatorului din momentul întreruperii
la secunda 93 până la secunda 120. În această perioadă contactele celor 13
microântrerupătoare revin în poziţia iniţială pregătind circuitele pentru o nouă
reluare a programului.

RELUAREA CICLICĂ A FUNŢIONĂRII. Releele diferenţiale de


presiune sunt astfel reglate încât traductorul de presiune e35 deschide contactul
la depăşirea limitei de 5,5 bar şi închide contactul când presiunea este mai mică
de 4 – 4,5 bar iar traductorul de presiune e14 îşi deschide contactul pentru
valoarea nominală a presiunii 7 bar şi îl închide cănd presiunea scade sub limita
de 3,5 bar.
După parcurgerea primului ciclu şi oprirea caldarinei atunci când
presiunea aburului a ajuns la valoarea nominală, presiunea aburului începe să
scadă treptat ca urmare a utilizării lui în instalaţia de încălzire a
compartimentelor navei. La atingerea valorii de 4 – 4,5 bar se închide contactul

32
traductorului e35. Instalaţia nu pornaşte. Închiderea contactului e35 face posibilă
funcţionarea duzei 2 la reluareea ciclului de lucru.
Ciclul de funcţionare se reia atunci când presiunea aburului scade până la
limita de 3,5 bar şi se închide contactul traductorului e14. Prin închiderea
contactului e14 se reia funcţionarea arzătorului parcurgându-se toate etapele
prezentate anterior. Urmează o nouă perioadă de funcţionare care se va întrerupe
automat atunci când presiunea aburului va ajunge la valoarea nominală, 7 bar.
În acest mod automatizarea caldarinei MONARCH realizează o
funcţionare ciclică a arzătorului caldarinei pentru menţinerea presiunii aburului
în limitele 3,5 – 7 bar.

7.3. Funcţionarea instalaţiei în regim manual


Pentru funcţionarea caldarinei în regim manual se execută în prealabil
toate operaţiunile prezentate la pregătirea pentru pornire. Comutatorul de alegere
a regimurilor de lucru, b39, se pune pe poziţia 1 – MANUAL.
La aplicarea tensiunii de alimentare este conectat releul d38 care prin
acţionarea contactelor sale pregăteşte circuitele pentru funcţionarea în regim
manual. Se aprinde lampa de semnalizare h39 – MANUAL.
Pornirea se execută prin manevrarea aceluiaş comutator b2. Se fixează
iniţial b2 pe poziţia 1 şi se alimentează releul d2. Se întrerupe alimentarea lămpii
de semnalizare h4 – blocare şi se închide contactul de automentţinere a
alimentării d2 (13 – 14).
Se trece comutatorul b2 pe poziţia 2 – conectat şi prin contactele d2 (33 –
34), se aplic[ tensiune la schema de comandă. În regimul de lucru manual
programatorul LAE – 1 nu este alimentat şi ca urmare acesta nu lucrează în acest
regim.

33
În continuare, prin conectarea manuală într-o anumită ordine a
întrerupătoarelor, se execută fazele aprinderii. Scema este astfel concepută încât
să se asigure ordinea normală a operaţiunilor şi nu se poate trece la faza
următoare decât după executarea fazei precedente. Durata fazelor este stabilită
de operator.

Faza I PREPURJAREA. Se închide întrerupătorul b22 şi se stabilesc


circuitele de alimentare pentru contactorul C22 şi servomotorul clapetei de aer
prin contactele închise d38 (13 – 14), b26, b29, d40 (71 – 72). Servomotorul
m24 deschide clapeta de aer pentru debit parţial şi prin închiderea contactelor
principale C22 porneste electromotorul ventilatorului.
Se introduce aer în focar şi se executa aerisirea acestuia pentru eliminarea
gazelor rămase de la funcţionarea anterioară. Se aprinde lampa h18 care
indicăfuncţionarea electroventilatorului.
Se închide contactul C22 (13 – 14) prin care se men’ine alimentarea
contactorului C22 în etapele următoare când se vor deschide b29 şi b26. De
asemenea se închide contactul C22 (23 – 24) şi se permite alimentarea
circuitului de aprindere în faza următoare.
Durata operaţiunii de prepurjare este stabilită de operator.

Faza II APRINDEREA. Se conectează circuitul de aprindere prin


închiderea întrerupătorului b15. Este alimentat releul d15 şi acesta, cu
temporizare, închide contactul d15 (5 – 8) prin care se alimentează
transformatorul de aprindere m17, releul d16 şi lampa de semnalizare h18 –
aprindere . Tensiunea înaltă de la transformator se aplică electrozilor şi se
produce scânteia electrică. Releul d16 închide contactele d16 (13 – 14), şi d16
(23 – 24) pregătind momentul următor.
Pentru pulverizarea combustibilului în focar se conectează întrerupătorul
b26 şi prin contactele închise d38 (23 – 24), b26, d16(13 – 14) se aplică la

34
tensiunea de alimentare pentru electovavula s27 care prin închiderea returului de
combustibil pune în funcţiune duza 1.
Prezenţa aerului, a scânteii electrice şi a combustibilului pulverizat de
duza 1 realizează aprinderea şi apariţia flăcării.
Funcţionarea duzei 1 este semnalizată de aprinderea lămpii de
semnalizare h28 – funcţionare duza 1. În acelaşi timp cu alimentarea
electrovalvulei s27 este alimentat şi releul d30. Prin închiderea contactelor
d30(13 – 114) şi d30 (23 – 24) se menţin alimentările pentru electrovalvula s27
şi releul d35 după întreruperea funcţionării releului d16 ca urmare a deconectării
circuitului de aprindere.

Faza III MĂRIREA FLĂCĂRII. Pentru mărirea capacităţii de lucru a


arzătorului se conectează întrerupătorul b29. Prin contactele închise d38(42 –
44), b29, d16(23 – 24) se stabileşte circuitul de alimentare a releului d35. Acest
releu prin comutarea contactului său din circuitul servomotorului m24 comandă
deschiderea clapetei de aer în pozitia de debit maxim. Când clapeta a ajuns în
poziţia de debit maxim, axul cu came închide contactul b32 şi se aplică
tensiunea de alimentare pentru electrovalvula s32 prin contactele d38 (53 – 54),
b32.
Diuza 2 intră în funcţiune şi arzătorul lucrează la capacitate maximă.
Funcţionarea duzei 2 este semnalizată de lampa h33 – funcţionare duza 2.
În continuare, pe durata de funcţionare a arzătorului, urmărirea flăcării se
face de către operator care în cazul dispariţiei flăcării intervine prin comenzi
manuale pentru oprirea instalaţiei.
Prezenţa operatorului pentru supravegherea caldarinei este obligatorie în
situaţia în care se lucrează în regim manual. Urmărind continuu funcţionarea,
operatorul intervine pentru reducerea capacitaţii arzătorului prin scoaterea din
funcţiune a duzei 2 atunci când presiunea aburului ajunge în apropierea valorii
nominale şi întreruperea funcţionării arzătorului când presiunea aburului are

35
valoarea nominală. Reluarea ciclică a funcţionării caldarinei se face de
asemenea de către operator.
Regimul de lucru manual constituie un regim de rezervă care se aplică
numai în situaţia în care sistemul automat nu funcţionează.

36
Fig. 12

37
Fig. 12

38
Fig. 12

39
Fig. 12

40
TRADUCTOARELE

8.1. Traductoarele de presiune


Traductoarele de presiune asigură funcţionarea caldarinei în regim
automat şi protecţia la depăşirea presiunii maxime a aburului. Simbolurile cu
care sunt notate în schema electrică generală şi funcţiunile traductoarelor de
presiune sunt:
e14 – permite pornirea arzătorului atunci când presiunea aburului este mai
mică de 3,5 bar şi comandă oprirea arzătorului atunci cand presiunea aburului
are valoarea nominală de 7 bar.
e35 – permite funcţionarea duzei 2 la pornirea şi utilizarea arzătorului la
capacitate maximă pentru scuratarea duratei de ridicare a presiunii aburului. La
apropierea de valoarea nominală, când aburul ajunge la presiunea de 5,5 bar
traductorul comandă scoaterea din funcţiune a duzei 2.
e72 – realizează protecţia caldarinei la depăşirea presiunii nominale.
Pentru o presiune ce depăşeşte 7,5 bar traductorul comandă scoaterea din
funcţiune a caldarinei.
e74 – controlează presiunea combustibilului. La scăderea acesteia sub
valoarea nominală se pune în funcţiune alarma sonoră şi optică.

8.2. Traductorul de nivel


Traductorul de nivel controlează nivelul apei în caldarină. Traductorul de
nivel tip MOBREY sesizează nivelul apei prin deplasarea pe verticală a unui
magnet împins de un flotor ce pluteşte într-un tub situat pe peretele vertical al
caldarinei. Acest tub comunică prin ambele capete cu caldarina astfel încât

41
datorită principiului vaselor comunicante nivelul apei din tub este acelaşi cu cel
din caldarină.
În funcţie de poziţiile acestui magnet sunt acţionate contactele
traductorului de nivel astfel:
 e61 – nivelul superior de lucru
 e64 – nivelul inferior de lucru
 e67a – nivelul minim de avarie
 e67b – nivelul maxim de avarie

Sistemul de alimentare cu apă al caldarinei menţine nivelul de lucru între


cel superior şi inferior primind informaţii de la traductoarele de nivel e61 şi e64.
Acest sistem comandă pornirea pompelor de alimentare când se ajunge la
nivelul superior de lucru. Tabloul de comandă a pompelor de alimentare cu apă
nu face parte din instalaţia MONARCH.
În situaţia în care se ajunge la nivelul de avarie minim sau maxim, prin
contactele traductorului se comandă oprirea funcţionării caldarinei.

8.3. Senzorul de flacără


Senzorul de flacără conţine un fotoelement şi este folosit pentru
verificarea existenţei flăcării in modul de lucru automat. Fotocelula funcţionează
în legătură cu programatorul şi opreste sistemul în următoarele cazuri:

 când nu apare flacăra într-un timp determinat (timpul de siguranţă)


în timpul pornirii arzătorului
 la dispariţia flăcării în timpul funcţionării

Fotoelementul (fototranzistor sau fotodiodă) este foarte sensibil la şocuri


şi trebuie verificat periodic pentru corectitudinea funcţionării caldarinei.

42
PROTECŢIILE CALDARINEI

Schema electrică de protecţie şi semnalizare a caldarinei prezentată


in fig. 12d semnalizează optic şi sonor la depăşirea parametrilor nominali. În
situaţia în care presiunea aburului sau nivelul apei depăşesc limitele maxime şi
este în pericol funţionarea caldarinei, schema de protecţie întrerupe automat
funcţionarea caldarinei ţi semnalizează cauza întreruperii.
În continuare se prezintă situaţiile în care acţionează instalaţia de protecţie
şi semnalizare.

9.1. Nivel ridicat apă caldarină


– semnalizare optică şi sonoră.
Când nivelul apei de alimentare a caldarinei este la limita superioară de
lucru se deschide contactul traductorului e61 şi se întrerupe alimentarea releului
d61. Se deschide contactul d61 (5 - 6) se întrerupe alimentarea releului d62, se
închide contactul d62(31 – 32) şi se aprinde lampa de semnalizare h63 – nivel
ridicat apă, totodată, se deschide contactul d62(23 – 24), se întrerupe
alimentarea releului d80 şi intră în funcţiune avertizarea sonoră.

9.2. Nivel scăzut apă caldarină


– semnalizare optică şi acustică.
La scăderea nivelului apei de alimentare a caldarinei sub valoarea
inferioară de lucru se deschide contactul traductorului e64 şi întrerupe
alimentarea releului d64. Se deschide contactul d64(5 – 6), se întrerupe
alimentarea releului d65, se închide contactul d65(31 – 32) şi este alimentată

43
lampa de semnalizare h66 – nivel scăzut. În acelaşi timp se deschide contactul
d65(23 – 24) şi se pune în funcţiune avertizarea acustică.

9.3. Nivelul de avarie apă caldarină


– semnalizare şi blocare.
La scăderea nivelului apei sub limita minimă de avarie se deschide
traductorul e67a iar la creşterea nivelului peste limita maximă de avarie se
deschide contactul traductorului e67b. În aceste situaţii se întrerupe alimentarea
releului d67 se deschide contactul d67(5 – 6) şi se întrerupe alimentarea releului
d68. Prin întreruperea releului d68 se realizează:
 întreruperea funcţionării caldarinei prin deschiderea contactului
d68(23 – 24) din circuitul releului d2 şi scoaterea acestuia de sub
tensiune. Se deschide contactul d2(33 – 34) şi se întrerupe
alimentarea programatorului LAE – 1 sau a schemei de comandă în
cazul în care se foloseşte regimul manual de lucru.
 aprinderea lămpii de semnalizare h69 – nivel avarie prin închiderea
contactului d68(31 – 32).
 prin închiderea contactelor d2(51 – 52), d2(61 – 62) este alimentată
lampa h4 – blocare şi funcţionează avertizarea sonoră h5.
 se deschide contactul d2(43 – 44), se întrerupe alimentarea releului
d81 şi intră în funcţiune avertizarea sonoră la distanţă.

9.4. Depăşirea presiunii maxime a aburului


– semnalizare şi blocare.
La depăşirea presiunii maxime a aburului se deschide contactul
traductorului e72 şi se întrerupe alimentarea releului d72, care realizează:
 întreruperea funcţionării caldarinei prin deschiderea contactului
d72(23 – 34) şi deconectarea alimentării releului d2. Ca şi în cazul

44
anterior se întrerupe alimentarea programatorului sau a schemei de
comandă şi se pune în funcţiune semnalizarea optică şi acustică.
 aprinderea lămpii de semnalizare h73 – presiune maximă abur prin
închiderea contactului d72(31 – 32).
 se deschide contactul d2(43 – 44) din circuitul releului d81 şi intră în
funcţiune avertizarea sonoră la distanţă.

9.5. Presiune scăzută combustibil


– semnalizare optică şi acustică.
Atunci când presiunea combustibilului scade sub valoarea nominală, se
deschide contactul traductorului e74. Se întrerupe alimentarea releului d74 şi
prin închiderea contactului d74(31 -–32) se alimentează lampa de semnalizare
h75 – presiune scăzută combustibil. De asemenea se întrerupe alimentarea
releului d81 şi intră în funcţiune avertizarea sonoră.

9.6. Lipsă flacără


– semnalizare şi oprire.
Această protecţie acţionează numai în regim automat de funcţionare şi
este asigurată de releul programator LAE – 1.
Dacă în timpul funcţionării se stinge flacăra, pulverizarea în contiunuare a
combusibilului în focar conduce la acumularea de gaze care pot provoca
explozia caldarinei. În această situaţie, la dispariţia flăcării, traductorul
fotoelectric nu mai transmite semnal la blocul de amplificare şi se întrerupe
alimentarea releului AR care declanşează şi întrerupe funcţionarea caldarinei.
Prin contactele releului BR se aplică tensiune la borna 12 a programatorului.
Pe panoul programatorului se aprinde lampa de semnalizare h11 – lipsă
flacără.

45
Pentru deblocarea şi reluarea de la început a ciclului de punere în
funcţiune se apasă butonul EK-1 de pe panoul programatorului sau butonul b12
de pe panoul tabloului de automatizare.

CONDIŢII SPECIALE
constructia arzatorului va trebui să respecte prevederile RNR A-X70-
capitolul 5.
 ansamblul arzător va cuprinde în construcţie monobloc:
electroventilatorul, pompa de combustibil, electrovalve, duze de
injecţie, releul de comutare, servomotorul poziţionării clapetei de aer,
termostat, detectorul de flacără şi altele.
 aparatajul folosit la construcţia arzătorului (transformatoare de
aprindere, electromotor, electromagnetul clapetei de aer,
electrovalvule etc.) va fi în execuţie navală, omologată de RNR.
 arzătorul comandat de automatul de ardere va efectua secvenţial
următoarele operaţiuni:
- preventilarea focarului;
- scânteierea electrozilor după preventilare;
- deschiderea supapei duzei nr. 1 după apariţia scânteiei;
- supravegherea automată a aprinderii şi reducerea la zero a
schemei in cazul rateului de aprindere;
- deschiderea suplimentară a clapetului de aer şi deschiderea
supapei duzei nr. 2 în caz că supraveghetorul automat a
confirmat prezenţa flăcării;
- supravegherea automată a flăcării cu blocarea sistemului în caz
de stingere;
- menţinerea automata a presiunii vaporilor în caldarină în

46
- limitele stabilite prin deschiderea şi inchiderea automată a
supapei duzei nr. 2 iar in cazuri extreme prin oprirea şi
pornirea automată şi a duzei nr. 1;
- menţinerea automată a temperaturii combustibilului în limitele
stabilite, prin pornirea şi oprirea automată a preâncălzitorului
de combustibil;
- oprirea şi blocarea automată a arzătorului la scăderea nivelului
apei sub nivelul de alarmă;
- blocarea supapei duzei nr. 2 în cazul când nu funcţionează
duza nr. 1;
- oprirea şi blocarea automată a arzătorului la oprirea
electromotorului arzătorului;
- oprirea şi blocarea automată a arzătorului la creşterea presiunii
aburului peste valoarea maximă de protecţie;
- oprirea automată a funcţionării arzătorului la scăderea
temperaturii combustibi1ului greu din preâncălzitorul
arzătorului sub limita inferioară dinainte stabilită;
 arzătorul va fi instalat în spaţii sau punţi închise (ex. compartimentul
maşini), fiind respectă condiţia ca axele motoarelor electrice să fie
paralele cu axul longitudinal al navei;
 nu este permisă funcţionarea arzătorului în încăperi deosebit de
umede, compartimente ce prezintă pericol de explozie, în medii
instabile, sau conţinând pulbere bună conductoare de electricitate sau
abrazivă, în medii puternic corozive CU vapori de acizi sau baze;
 arzătorul este prevăzut să funcţioneze şi să asigure caracteristicile
nominale de funcţionare în următoarele condiţii de lucru:
- temperatura mediului ambiant: -10  +45C;
- umiditatea relativă a aerului:

47
- 95  3  la 25  2C;
- 80  3  la 40  2C;
- 75  3  la 45  2C;
- nivelul de vibraţii admis : arzätorul trebuie sa funcţioneze fără
defecţiuni la vibraţii cu frecvenţa de 530Hz dupä cum
urmează:
- cu amplitudinea de 1 mm la frecventa de 58Hz şi
cu o acceleraţie 0,5g la frecvenţe de 830 Hz;
- arzătorul trebuie să funcţioneze fără întreruperi în
cazul unor scuturături cu o acceleraţie de până la 3g
cu o frecvenţă de 40 până la 80 lovituri pe minut;

- arzătorul trebuie sa funcţioneze în siguranţă la următoarele


înclinaţii ale navei:
- bandă permanentă în orice bord până 15;
- ruliu până la 22,5;
- asietă până la 5;
- tangaj până la 10.

48
CUPRINS

49
Capitolul 1 Generalităţi caldarine Pag. 3

Capitolul 2 Arzătorul tip MONARCH Pag. 8

Capitolul 3 Circuitul de combustibil Pag. 14

Capitolul 4 Preâncălzirea combustibilului Pag. 17

Capitolul 5 Reglarea debitului de aer Pag. 19

Capitolul 6 Programatorul LAE – 1 Pag. 22

6.1. Prezentare Pag. 22

6.2. Funcţionare Pag. 23

Capitolul 7 Funcţionarea instalaţiei electrice Pag. 27

7.1. Pregătirea pentru pornire Pag. 27

7.2. Funcţionarea instalaţiei în regim automat Pag. 29

7.3. Funcţionarea instalaţiei în regim manual Pag. 34

Capitolul 8 Traductoarele Pag. 42

8.1. Traductoarele de presiune Pag. 42

8.2. Traductorul de nivel Pag. 42

8.3. Senzorul de flacără Pag. 43

Capitolul 9 Protecţiile caldarinei Pag. 44

9.1. Nivel ridicat apă caldarină Pag. 44

9.2. Nivel scăzut apă caldarină Pag. 44

9.3. Nivelul de avarie apă caldarină Pag. 45

50
9.4. Depăşirea presiunii maxime a aburului Pag. 45

9.5. Presiune scazută combustibil Pag. 46

9.6. Lipsă flacară Pag. 46

Capitolul 10 Calcule şi dimensionări Pag. 48

10.1. Calculul şi alegerea electromotorului Pag. 48

10.2. Calculul şi alegerea siguranţelor Pag. 50

10.3. Calculul şi alegerea releelor termice Pag. 50

10.4. Calculul şi alegerea contactoarelor Pag. 51

10.5. Calculul şi alegerea cablurilor de alimentare Pag. 51

10.6. Calculul de verificare al cablului la căderea Pag. 51


de tensiune

Capitolul 11 Condiţii speciale Pag. 53

Capitolul 12 Realizarea simulării Pag. 56

Capitolul 13.Calculul fiabilitatii sistemului Pag 61

51

S-ar putea să vă placă și