BILANŢUL TERMIC AL MOTORULUI CU ARDERE INTERNĂ

1. Generalităţi

Pentru a analiza diversele pierderi ale motorului precum şi pentru a dimensiona unele sisteme de
răcire sau de recuperare a căldurii pierdute este necesar să cunoaştem modul de distribuţie al
căldurii produse prin arderea combustibilului în cilindrii motoarelor cu ardere internă, ce parte se
transformă în lucru mecanic şi cât se transmite prin diferite căi mediului ambiant.
Prin această lucrare de laborator se pot verifica mai multe principii:
- Principiul conservării masei - pe conturul reprezentat de motor și instalațiile sale nu se produce
masă, nu se distruge masă, masa se conservă, doar se transformă dintr-o formă în alta, în urma
reacției chimice (combustibilul se oxidează în aer, rezultând gaze arse).
- Principiul I al termodinamicii sau principiul conservării energiei - pe conturul reprezentat de
motor și instalațiile sale nu se produce energie, nu se distruge energie, ci energia se transformă
dintr-o formă în alta (energia chimică a combustibilului se transformă în lucru mecanic și
căldură).
- Principiul al doilea al termodinamicii - într-o funcționare ciclică a unei mașini termice nu toată
energia preluată de la o sursă caldă poate fi transformată în lucru mecanic, o parte trebuie
cedată sursei reci (mediului înconjurător) sub formă de căldură.

2. Principiul lucrării

La un anumit regim termic de funcţionare al motorului cu ardere internă se poate determina

experimental un bilanţ termic care exprimă egalitatea dintre fluxul de căldură cedat prin arderea
combustibilului şi diversele schimburi de căldură efectuate în acelaşi interval de timp între motor şi
mediul exterior, cât şi pentru producerea lucrului mecanic.
Q = Q e + Q răc + Q ga + Q in + Q conv-rad + Q rest [kW] (1)

în care toate fluxurile sunt măsurate în kW :

Q - fluxul de căldură degajat prin arderea completă a combustibilului;
Q e - fluxul de căldură transformat în lucru mecanic efectiv;

Q răc - fluxul de căldură evacuat de fluidele de răcire;

Q ga - fluxul de căldură conţinut în gazele arse evacuate;
Q in - fluxul de căldură pierdut ca rezultat al arderii incomplete a combustibilului;
Q conv-rad - fluxul de căldură disipat de suprafaţa motorului, prin convecţie şi radiaţie;
 Q rest - pierderile de căldură care nu sunt cuprinse în ceilalţi termeni ai bilanţului.

3. Descrierea instalaţiei

Instalaţia utilizată la desfăşurarea lucrării de laborator cuprinde un motor cu aprindere prin

comprimare, o instalaţie de frânare şi aparatura de măsurare a parametrilor necesari.
Motorul D30 este un motor diesel în patru timpi, cu doi cilindri având o putere nominală de 20 kW
la turaţia de 1800 rot/min. Două termocupluri determină temperatura aerului la intrarea în radiator şi
temperatura aerului la ieşirea din radiator, căci debitul de aer preia căldura eliminată de motor prin
lichidul de răcire şi prin lubrifiant.

Instalaţia de frânare utilizează o frână hidraulică (figura 1.) care măsoară frecarea care apare la
mişcarea unui corp într-un lichid. Axul frânei este antrenat de motorul care se încearcă. În timpul
funcţionării apa pătrunde în frână şi se măsoară momentul rezistent.

Fig. 1. Frână hidraulic

Cu cât debitul de apă introdus în frână este mai mare, cu atât forţa care acţionează asupra carcasei
este mai mare şi prin intermediul unui ac indicator se citeşte cuplul produs de forţele de frecare din
frână, cuplu care este echilibrat de o contragreutate montată la partea inferioară a acului indicator.

Aparatura de măsurare este constituită din următoarele indicatoare:

- vas de consum de combustibil (figura 2.) – determină consumul de combustibil la un anumit
regim de funcţionare;
 Fig. 2. Vas de consum

- turometru inductiv (figura 3.) - determină turaţia motorului la un anumit regim de funcţionare;

Fig. 3. Turometru inductiv

- termocupluri - determină temperatura aerului la intrarea şi ieşirea din radiatoare, temperatura

mediului ambiant, temperatura gazelor arse şi temperatura medie a suprafeţei motorului;

Fig. 4. Debitmetru cu diafragmă

- debitmetru cu diafragmă pentru măsurarea debitului de aer de admisie în motor (figura 4.).
 4. Desfăşurarea lucrării

Se porneşte motorul şi se lasă să funcţioneze în gol circa 15...20 de minute până ce presiunea de ulei
ajunge în limitele 2..3,5 at, iar temperatura apei din motor ajunge la 60…90°C şi aceşti parametri
rămân constanţi.
Se cuplează motorul cu frâna hidraulică (figura 5.) şi se deschide robinetul care asigură apa
necesară încărcării frânei (figura 6.).

Fig. 5. Cuplaj

Fig. 6. Robinet apa frână

Se declanşează umplerea vasului de consum de combustibil (figura 7.) care măsoară timpul în care
pentru un anumit regim stabilizat de funcţionare motorul consumă 0,100 kg de motorină.
 Fig. 7. Vas de consum

Se citeşte turaţia indicată de turometru nt.

Se citesc temperaturile indicate de termocupluri.