Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Qe - Fluxul de cădură echivalent lucrului mecanic efectiv este chiar puterea efectivă a motorului
Qe =Pe.
Raportul dintre Qe şi Q este chiar randamentul efectiv al motorului.
ηe = Qe/Q (4)
Q e se determină calculând puterea efectivă Pe cu formula :
Pe= (M ·n)/1360 (5)
în care M - numărul de diviziuni indicat pe cadranul frânei, care este proporţional cu cuplul
produs de motor C, în [kgf.m], legătura dintre ele fiind M =1000C/716,2.
n - turaţia motorului [rot/min]
Turaţia motorului n se determină din citirea turaţiei indicate de turometru nt prin formula
n = n t / 2,466 (6)
Constanta 2,466 provine din raportul numărului de dinți de pe coroana dințată a volantului
(148/60) la secundele dintr-un minut și care generează impulsuri în traductorul inductiv, care
simte inductanța diferită a mediului de tip plin – gol, la trecerea prin dreptul dintelui metalic
față de inductanța aerului, aflat în spațiul dintre doi dinți.
Qrăc – Fluxul de căldură evacuat prin instalaţiile de răcire este constituit din fluxurile de răcire a
apei şi a uleiului. Aceşti doi agenţi de răcire ai motorului preiau căldură din zona camerelor de
ardere şi a cilindrilor şi o cedează aerului (mediului înconjurător) prin radiatoarele de apă şi ulei.
Determinarea Qrăc se face măsurând suprafaţa de schimb de căldură a aerului, debitul de aer care
[rot/min] şi pentru o turaţie dată se determină cu ajutorul ecuaţiei determinate experimental din
caracteristica ventilatorului axial :
m'răc = 6,16·10 -4 .n – 0,2811 [kg/s] (8)
Căldura specifică a aerului caer are valoarea 1,004 kJ/kg·K considerată aproximativ constantă pe
Qga - Fluxul de căldură conţinut în gazele arse evacuate se poate calcula prin calculul cădurilor
specifice medii, considerând ca referinţă temperatura mediului
Q ga = m'ga · cpmga (tga – ti), în care (9)
m'ga - debitul masic al gazelor arse [kg/s]
cpmga – căldura specifică medie la presiune constantă a gazelor arse [kJ/kg·grd]
tga – temperatura gazelor arse [°C]
ti– temperatura de admisie a aerului şi a combustibilului [°C], se consideră egală cu temperatura
mediului ambiant.
Practic se poate calcula debitul masic al gazelor arse din ecuaţia bilanţului masic :
m'ga = m'aer + Cc (10)
Debitul masic de aer, m'aer, se măsoară cu debitmetrul cu diafragmă, citindu-se diferenţa coloanei
de apă h pe manometrul cu coloană de apă, care se transformă în valori de debit volumic prin
intermediului graficului din figura 8. Debitul volumic citit V'aer se înmulţeşte cu densitatea aerului
determină prin interpolare funcţie de valorile măsurate ale temperaturii gazelor arse prezentate în
tabelul 1 pe intervalul de temperaturi considerat (tga – ti).
Tabelul 1. Căldurile specifice ale gazelor arse la presiune constantă la diferite temperaturi
273 1,0425
373 1,0676
473 1,0969
573 1,1221
673 1,1514
Qin – Debitul de căldură pierdut ca rezultat al arderii incomplete a combustibilului se calculează
cunoscând masa elementelor componente neoxidate total din gazele de evacuare, în special CO.
Oxidarea parțială a carbonului doar până la CO și nu totală, până la CO2 face ca în gazele arse să
mai rămână energie. Dacă s-ar extrage CO din gazele de evacuare și acesta ar fi oxidat, atunci s-ar
obține energia echivalentă puterii sale calorice.
Q in = gco · m'ga · Qico (12)
gco – participaţia masică a CO din gazele de ardere
m'ga - debitul masic al gazelor arse
Qico -puterea calorică a monoxidului de carbon, Qico =10 100 kJ/kg
gco pentru regimuri stabilizate ale motoarelor diesel are valoarea de circa 1000 ppm‚ adică circa
0,1%.
Qconv-rad Fluxul de căldură disipat de suprafaţa motorului, prin convecţie şi radiaţie se calculează
cu formula:
Qconv-rad = α ×S× (tm - to ) (13)
Debitul masic de aer de combustie (11) m'aer kg/s Din diagrama diafragmei