BAZELE TERMODINAMICII

INSTALAŢII CU ABUR

Problema 1. O instalaţie cu turbină cu abur funcţionează după ciclul teoretic Rankine, în

conformitate cu schema din figura 1. Generatorul de vapori produce un debit D  100 t/h
abur supraîncălzit la presiunea p1  80 bar şi temperatura t1  450 oC. care se destinde în
turbină până la presiunea p2  0,1 bar.

GV – Generator de vapori
T - Turbină cu abur
G - Generator electric
Cd - Condensator
P - Pompă de alimentare

Fig. 1 Schema instalaţiei

Se cer:
1. Să se determine valorile parametrilor de stare în punctele principale ale schemei.
2. Să se calculeze puterea obţinută de la turbină şi puterea necesară pompei de
circulaţie.
3. Să se calculeze consumul orar de combustibil şi consumul specific, dacă se utilizează
un combustibil solid cu puterea calorică inferioară H i  3 10 4 kJ/kg. Randamentul
generatorului de vapori este c  0,9
4. Să se calculeze debitul de apă de răcire necesar condensatorului, dacă apa de răcire
se încălzeşte cu t  10 oC la trecerea prin el. Pentru apă c  4,185 kJ/kgּK.
5. Să se calculeze randamentul termic teoretic al ciclului şi randamentul centralei.

Rezolvare.
1. Determinarea parametrilor de stare.
Punctul 1.
a) Se utilizează diagrama h-s în care punctul care figurează starea 1 se găseşte la
intersecţia izobarei p1  80 bar cu izoterma t1  450 oC (figura 2), rezultând:
v1  0,038 m3/kg; h1  3272 kJ/kg; s1  6,56 kJ/kgּK
b) Se utilizează "Tabelele de apă şi abur supraîncălzit" din care, pentru presiunea
p1  80 bar şi temperatura t1  450 oC rezultă:
v1  0,0382 m3/kg; h1  3273,2 kJ/kg; s1  6,5588 kJ/kgּK

© Prof. S. Dimitriu 2012

BAZELE TERMODINAMICII

Fig. 2 Reprezentarea în diagrama h-s a procesului de destindere

teoretic 1-2 și real 1-2r

© Prof. S. Dimitriu 2012

BAZELE TERMODINAMICII

Punctul 2.
a) Se utilizează diagrama h-s în care punctul 2 se află la intersecţia izobarei p2  0,1
bar cu verticala care trece prin punctul 1 stabilit anterior (izentropa s3  6,56 kJ/kgּK =
const. - destindere adiabatică reversibilă), rezultînd:
t 2  45 oC; h2  2076 kJ/kg; x2  0,788
b) Se utilizează "Tabelele de apă şi abur la stare de saturaţie - în funcţie de presiune"
din care, pentru presiunea p2  0,1 bar rezultă următoarele proprietăţi la saturaţie:
t 2  p  0,1 bar   45,84 oC
v2  0,00101 m3/kg v2  14,68 m3/kg
h2  191,9 kJ/kg h2  2583,9 kJ/kg
s 2  0,6492 kJ/ kg·K s 2  8,1489 kJ/kg·K
Cu aceste valori pot fi determinaţi parametrii punctului 2:
s1  s2  6,588 kJ/kgּK (destindere adiabatică reversibilă)
s  s 2 6,5588  0,6942
x2  2   0,788
s 2  s 2 8,1489  0,6942
v2  v2  x2 v2  v2   0,00101  0,788 14,68  0,00101  11,57 m3/kg
h2  h2  x2 h2  h2   191,9  0,788 2584  191,9  2076,8 kJ/kg

Punctul 3.
Starea 3 este stare de lichid la saturaţie la presiunea p3  0,1 bar şi ca urmare
parametrii de stare sunt cei corespunzători lichidului saturat, determinați din tabel la punctul
anterior 2:
p3  p2  0,1 bar; t 3  t s  p  0,1 bar   45,84 oC; x3  0
v3  v2  0,00101 m3/kg; h3  h2  191,9 kJ/kg; s3  s 2  0,6492 kJ/kgּK

Punctul 4.
Se consideră că apa este fluid incompresibil având volumul specific la aspirația
pompei v3  v2  0,00101 m3/kg constant şi căldura specifică ca  4,185 kJ/kg·K
Pompa P trebuie să ridice presiunea de la presiunea de condensare p3  p2  0,1 bar
la presiunea de funcţionare a GV: p4  p1  80 bar. In ipoteza procesului adiabatic, reversibil
( s4  s3  const.  0,6492 kJ/kg), entalpia după pompa P se calculează cu relaţia:
h4  h3  v3  p4  p3   191,9  0,00101  80  0,1  105  10 3  199,9 kJ/kg
Temperatura rezultă din ecuaţia calorică de stare pentru apă:
h 199,9
t4  4   47,7 oC
c 4,185
Parametrii de stare sunt centralizaţi în tabelul 1.
Tabelul 1
Parametrii de stare în punctele ciclului
Pct p [bar] t [oC] v [m3/kg] h [kJ/kg] s [kJ/kgּK] x
1 80 450 0,038 3273,2 6,5588 -
2 0,1 45,84 11,57 2076,8 6,5588 0,788
3 0,1 45,84 0,00101 191,9 0,6492 0
4 80 47,70 0,00101 199,9 0,6492 -

© Prof. S. Dimitriu 2012

BAZELE TERMODINAMICII

2. Lucrul mecanic produs de turbină, pentru 1 kg de abur se exprimă:

lT  h1  h2  3273,2  2076.8  1196,4 kJ/kg
Puterea obţinută la turbină este:
D 100
PT  m  lT   lT   1196,4  33233,3 kW
3,6 3,6
Lucrul mecanic de pompare al pompei P, pentru 1 kg de apă vehiculat este
l P  h4  h3  199,9  191,9  8 kJ/kg
Puterea necesară pompei P:
D 100
PP  m  l P   lP   8  222,2 kW
3,6 3,6
Puterea efectivă a centralei este:
P  PT  PP  33233,3  222,2  33011,1 kW

3. Căldura primită de la sursa caldă este căldura corespunzătoare procesului izobar de

încălzire 4-1:
qSC  q41  h1  h4  3273,2  199,9  3073,3 kJ/kg
Ecuaţia de bilanţ termic a generatorului de vapori se scrie:
Ch  H i  c  D  103  qSC [kJ/h]
de unde, consumul orar de combustibil are valoarea:
D  10 3  q SC 100  10 3  3073,3
Ch    11382,6 kg/h
H i  c 3  10 4  0,9
Consumul specific efectiv de combustibil se exprimă
C 11382,6
ce  h   0,348 kg/kWh
P 333011,1

6. Căldura cedată sursei reci (apei de răcire) este:

qSR  h2  h3  2076,8  191,9  1884,9 kJ/kg
şi din ecuația de bilanț termic a condensatorului
 h2  h3   m
D
m  q SR   a  ca  t a [kW]
3,6
rezultă debitul de apă de răcire:
D
 q SR
3,6 100  1884,9
m a    1251,1 kg/s
c a  t a 3,6  4,185  10
sau debitul volumic orar: Fig. 3 Schema de bilanţ termic
m 1255,9 a condensatorului
Vh  3600   3600   4503,9 m3/h
a 1000

7. Randamentul termic teoretic al ciclului se calculează cu relaţia generală:

q
 0,387 38,7 %
1884,9
 t  1  SR  1 
q SC 3073,3
Randamentul efectiv al centralei se determină cu formula:
3600  P 3600  33011,3
e    0,348 (34,8 %)
C h  H i 11382,6  3  10 4

© Prof. S. Dimitriu 2012

BAZELE TERMODINAMICII

Problema 2. In cazul instalaţiei din problema anterioară destinderea în turbină şi creşterea

presiunii în pompă se consideră procese ireversibile. Randamentul intern al turbinei este
T  0,85 , iar randamentul intern al pompei este  P  0,75 .
Se cer:
1. Să se determine valorile parametrilor de stare în punctele principale ale schemei.
2. Să se calculeze puterea obţinută de la turbină, puterea necesară pompei de circulaţie
şi puterea centralei.
3. Să se calculeze randamentul termic teoretic al ciclului şi randamentul efectiv.

Rezolvare.
1. Parametrii de stare, în punctele ciclului teoretic, au fost determinaţi în cadrul
problemei anterioare şi sunt prezentaţi în tabelul 1. Pentru ciclul cu destindere ireversibilă în
turbină şi creştere de presiune ireversibilă în pompă, parametrii de stare la intrare în turbină,
respectiv în pompă sunt aceiaşi însă diferă parametrii la ieşirea din aceste maşini, întrucât
procesele se desfășoară cu creștere de entropie:
Punctul 2r.
Randamentul intern al turbineieste raportul dintre lucrul mecanic real și cel teoretic și
are expresia:
h  h2 r
T  1
h1  h2
de unde rezultă entalpia reală a aburului la ieşire din turbină:

h2r  h1  T h1  h2   3273,2  0,85  3273,2  2076,8  2256,3 kJ/kg·K

a) Se utilizează diagrama h-s în care punctul 2r se află la intersecţia izobarei p2  0,1
bar cu dreapta de entalpie constantă h2r  2256,3 rezultînd:
t 2  t 2 r  45 oC; s 2 r  7,1 kJ/kg; x2 r  0,86
b) Se utilizează "Tabelele de apă şi abur la stare de saturaţie - în funcţie de presiune"
din care, pentru presiunea p2  0,1 bar rezultă următoarele proprietăţi la saturaţie:
t 2  p  0,1 bar   45,84 oC
v2  0,00101 m3/kg v2  14,68 m3/kg
h2  191,9 kJ/kg h2  2583,9 kJ/kg
s 2  0,6492 kJ/ kg·K s 2  8,1489 kJ/kg·K
Cu aceste valori pot fi determinaţi parametrii punctului 2r:
h  h2 2256,3  191,9
x2r  2r   0,863
h2  h2 2583,9  191,9
v2r  v2  x2r v2  v2   0,00101  0,863 14,68  0,00101  12,67 m3/kg
s2r  s2  x2r s  s2   0,6492  0,863 8,1489  0,6492  7,121 kJ/kg
Punctul 4r.
Se consideră că apa este fluid incompresibil având volumul specific v3  v2  0,00101
m3/kg constant şi căldura specifică ca  4,185 kJ/kgּK.
Randamentul intern al pompei, care este raportul dintre lucrul mecanic teoretic și cel
real, are expresia:
h  h3
P  4
h4 r  h3

© Prof. S. Dimitriu 2012

BAZELE TERMODINAMICII

de unde rezultă entalpia reală a aapei la ieşire din pompă:

h  h3 199,9  191,9
h4 r  h3  4  191,9   202,6 kJ/kg·K
P 0,75
Temperatura rezultă din ecuaţia calorică de stare:
h 202,6
t 4r  4r   48,4 oC
c 4,185

Entropia specifică a apei se calculează cu relaţia:

T 321,55
s 4 r  ca ln 4 r  4,185  ln  0,683 kJ/kg·K
273,15 273,15
Parametrii de stare sunt centralizaţi în tabelul 2.
Tabelul 2
Parametrii de stare în punctele ciclului real
Pct p [bar] t [oC] v [m3/kg] h [kJ/kg] s [kJ/kgּK] x
1 80 450 0,038 3273,2 6,5588 -
2 0,1 45,84 11,57 2076,8 6,5588 0,788
2r 0,1 45,84 12,67 2256,3 7,121 0,863
3 0,1 45,84 0,001 191,9 0,6492 0
4 80 47,70 0,001 199,9 0,6492 -
4r 80 48,40 0,001 202,6 0,683 -

2. Lucrul mecanic produs de turbină, pentru 1 kg de abur se exprimă:

lTr  h1  h2r  3273,2  2256,3  1016,9 kJ/kg
Puterea obţinută la turbină este:
D 100
PTr   lTr   1016,9  28247,2 kW
3,6 3,6
Lucrul mecanic de pompare al pompei P, pentru 1 kg de apă vehiculat este
l Pr  h4r  h3  202,6  191,9  10,7 kJ/kg
Puterea necesară pompei P:
D 100
PPr   l Pr   10,7  297,2 kW
3,6 3,6
Puterea efectivă a centralei este:
Pr  PTr  PPr  28247,2  297,2  27950,0 kW
3. Căldura primită de la sursa caldă, pentru 1kg de abur, este căldura corespunzătoare
procesului izobar de încălzire 4r-1:
qSC,r  q4r 1  h1  h4r  3273,2  202,6  3070,6 kJ/kg
Căldura cedată sursei reci (apei de răcire) este:
q SR,r  h2,r  h3  2256,3  191,9  2064,4 kJ/kg
Randamentul termic teoretic al ciclului se calculează cu relaţia generală:
q SR,r
 0,328 32,8 %
2064,4
 tr  1   1
q SC,r 3070,6
Consumul orar de combustibil va fi:
D  10 3  q SC,r 100  10 3  3070,6
Ch    11372,6 kg/h
H i  c 3  10 4  0,9

© Prof. S. Dimitriu 2012

BAZELE TERMODINAMICII

Randamentul efectiv al centralei se determină cu formula:

3600 Pr 3600  27950,0
 er    0,295 (29,5%)
Ch H i 11372,6  3  10 4

Fig.4 Diagramele T-s ale ciclului teoretic și real

© Prof. S. Dimitriu 2012

BAZELE TERMODINAMICII

Problema 3. O centrală cu abur funcţionează după schema din figura 4. Generatorul

de vapori produce un debit D  50 t/h abur supraîncălzit la presiunea p1  60 bar şi
temperatura t1  450 oC. Destinderea aburului în TIP are loc adiabatic reversibil, până la
presiunea p2  20 bar. După supraîncălzirea intermediară aburul are temperatura t3  360
o
C, iar destinderea în TJP are loc adiabatic, reversibil, până la presiunea p4  0,1 bar. Din
condensator se consideră că rezultă lichid la stare de saturaţie. Înainte de introducerea în
generatorul de vapori, condensul este preîncălzit în două trepte egale de temperatură
t8  t7  t7  t6  într-un schimbător de căldură de suprafaţă (SCS) şi un schimbător de
căldură de amestec - degazor (SCA). SCS este încălzit cu abur extras de la o priză a TJP, la o
presiune la care temperatura de condensare să fie mai mare decât temperatura t 7 de ieşire a
apei: t s  p10   t 7  10...20 oC. Condensul rezultat, la stare de saturaţie, este introdus în
condensator. În SCA prin amestecarea aburului extras de la evacuarea TIP cu apa fierbinte
rezultată din SCS, rezultă apă la stare de saturaţie. Procesele de pompare se consideră
adiabatice reversibile.

Figura 5 Schema de funcţionare

Se cer:
1. Să se reprezinte ciclul de funcţionare în diagrama T-s.
2. Să se determine valorile parametrilor de stare în punctele principale ale schemei.
3. Să se calculeze fracţiunile din debitul total de abur care sunt utilizate în cele două
schimbătoare de căldură.
4. Să se calculeze puterea obţinută de la turbină şi puterile necesare pompelor de
circulaţie. Randamentul grupului turbo-generator este T  0,92 , iar randamentul
pompelor  P  0,75 .
5. Să se calculeze consumul orar de combustibil şi consumul specific, dacă se utilizează
un combustibil solid cu puterea calorică inferioară H i  3 10 4 kJ/kg. Randamentul
generatorului de vapori este c  0,9
6. Să se calculeze debitul de apă de răcire necesar condensatorului, dacă apa de răcire
se încălzeşte cu t  10 oC la trecerea prin el. Pentru apă ca  4,185 kJ/kgּK.

© Prof. S. Dimitriu 2012

BAZELE TERMODINAMICII

7. Să se calculeze randamentul termic teoretic al ciclului şi randamentul centralei.

Rezolvare.
1. Reprezentarea ciclului în diagrama T-s este prezentată în figura 6

Fig. 6 Reprezentarea ciclului în diagrama T-s.

2. Determinarea parametrilor de stare.

Punctul 1.
Se utilizează diagrama h-s în care punctul care figurează starea 1 se găseşte la
intersecţia izobarei p1  60 bar cu izoterma t1  450 oC (figura 6), rezultând:
v1  0,052 m3/kg; h1  3300 kJ/kg; s1  6,72 kJ/kgּK
Se pot utiliza şi "Tabelele de apă şi abur supraîncălzit" din care pentru presiunea
p1  60 bar şi temperatura t1  450 oC rezultă:
v1  0,05217 m3/kg; h1  3299 kJ/kg; s1  6,716 kJ/kgּK

Punctul 2.
Se utilizează diagrama h-s în care punctul 2 se află la intersecţia izobarei p2  20 bar
cu verticala care trece prin punctul 1 stabilit anterior (izentropa s2  6,72 kJ/kgּK = const. -
destindere adiabatică reversibilă), rezultînd:
t 2  290 oC; v2  0,12 m3/kg; h2  3000 kJ/kg;
Se pot utiliza şi "Tabelele de apă şi abur supraîncălzit" din care, pentru presiunea
p2  20 bar şi entropia s2  6,72 kJ/kgּK, rezultă prin interpolare:
t 2  291 oC; v2  0,1229 m3/kg; h2  2998 kJ/kg;
Punctul 3.
Se utilizează diagrama h-s în care punctul care figurează starea 3 se găseşte la
intersecţia izobarei p2  20 bar cu izoterma t3  360 oC (figura 3), rezultând:
v3  0,14 m3/kg; h3  3150 kJ/kg; s3  6,98 kJ/kgּK
Se pot utiliza şi "Tabelele de apă şi abur supraîncălzit" din care pentru presiunea
p2  20 bar şi temperatura t3  360 oC rezultă:

© Prof. S. Dimitriu 2012

BAZELE TERMODINAMICII

v3  0,141 m3/kg; h3  3156 kJ/kg; s3  6,985 kJ/kgּK

Punctul 4.
Se utilizează diagrama h-s în care punctul 4 se află la intersecţia izobarei p4  0,1 bar
cu verticala care trece prin punctul 3 stabilit anterior (izentropa s3  6,98 kJ/kgּK = const. -
destindere adiabatică reversibilă), rezultînd:
t 4  45 oC; v4  12,4 m3/kg; h4  2210 kJ/kg; x4  0,843
Se pot utiliza şi "Tabelele de apă şi abur la stare de saturaţie - în funcţie de presiune"
din care, pentru presiunea p4  0,1 bar rezultă următoarele proprietăţi la saturaţie:
t s  p  0,1 bar   45,84 oC
v  0,00101 m3/kg v  14,68 m3/kg
h  191,9 kJ/kg h  2584 kJ/kg
s   0,649 kJ/kgּK s   8,149 kJ/kgּK
Cu aceste valori pot fi determinaţi parametrii punctului 4:
s4  s3  6,98 kJ/kgּK (destindere adiabatică reversibilă)
s  s  6,98  0,694
x4  4   0,843
s   s  8,149  0,694
v4  v  x4 v  v  0,00101  0,84314,68  0,00101  12,375 m3/kg
h4  h  x4 h  h  191,9  0,8432584  191,9  2208 kJ/kg

Punctul 5.
Starea 5 este stare de lichid la saturaţie la presiunea p4  0,1 bar şi ca urmare rezultă:
p4  p5  0,1 bar; t5  t s  p  0,1 bar   45 oC; x5  0
v5  v  0,00101 m3/kg; h5  h  191,9 kJ/kg; s5  s   0,649 kJ/kgּK

Punctul 6.
Se consideră că apa este fluid incompresibil având volumul specific la aspirația
pompei v5  v  0,00101 m3/kg şi căldura specifică ca  4,185 kJ/kgּK.
Pompa P1 trebuie să ridice presiunea de la presiunea de condensare p4  p5  0,1 bar
la presiunea de funcţionare a SCA: p6  p7  p8  p2  20 bar. In ipoteza procesului
adiabatic, reversibil ( s6  s5  const.  0,649 kJ/kg), entalpia după pompa P1 se calculează cu
relaţia:
h6  h5  v5  p5  p6   191,9  0,00101  (20  0,1)  105  10 3  193,9 kJ/kg
Temperatura rezultă din ecuaţia calorică de stare:
h 193,9
t6  6   46,3 oC
ca 4,185

© Prof. S. Dimitriu 2012

BAZELE TERMODINAMICII

Fig. 7. Reprezentarea destinderii în turbine în diagrama h-s

© Prof. S. Dimitriu 2012

BAZELE TERMODINAMICII

Punctul 7.
Preîncălzirea condensului trebuie să se facă în trepte aproximativ egale de temperatură
pe cele două schimbătoare de căldură, temperatura finală la care trebuie să se ajungă fiind
temperatura t8 . Aceasta este temperatura de saturaţie la presiunea p8  p7  p6  p2  20
bar.
Din "Tabelele de apă şi abur la stare de saturaţie - funcţie de presiune" la presiunea
p8  p7  p6  p2  20 bar, rezultă:
t8  t s  p  20 bar   212,37 oC
şi ca urmare temperatura t7 de ieşire din SCS va fi :
t t 46,3  212,37
t7  6 8   129,3 oC;
2 2
La această temperatură, considerând apa fluid incompresibil, rezultă:
v7  0,001 m3/kg;
h7  c  t 7  4,185  129,3  541,1 kJ/kg
 T   402,45 
s7  c  ln  7   4,185  ln    1,622 kJ/kgּK
 273,15   273,15 

Punctul 8.
Starea 8 este stare de lichid la saturaţie la presiunea p8  20 bar şi ca urmare din
"Tabelele de apă şi abur la stare de saturaţie - funcţie de presiune" rezultă:
t8  t s  p  20 bar   212,37 oC; x8  0
v8  v  0,00117 m3/kg; h8  h  908,5 kJ/kg; s8  s   2,447 kJ/kgּK

Punctul 9.
Se consideră că apa este fluid incompresibil având volumul specific
v9  v8  v  0,00117 m3/kg şi căldura specifică ca  4,185 kJ/kgּK.
Pompa P2 trebuie să ridice presiunea de la presiunea de funcţionare a SCA p8  20
bar la presiunea de funcţionare a generatorului de vapori: p9  p1  60 bar. In ipoteza
procesului adiabatic, reversibil ( s9  s8  const.  2,447 kJ/kg), entalpia după pompa P2 se
calculează cu relaţia:
h9  h8  v8  p9  p8   908,5  0,00117  60  20  105  10 3  912,5 kJ/kg
Temperatura rezultă din ecuaţia calorică de stare pentru apă:
h 912,5
t9  9   218,1 oC
ca 4,185

Punctul 10.
Temperatura de condensare a aburului în SCS trebuind să fie cu 10...20 grade mai
mare decât temperatura de ieşire a apei t 7  129,3 oC, se alege ca temperatură de saturaţie o
valoare: t s ( p10 )  129,3  20  149,3  150 oC. Din "Tabelele de apă şi abur la stare de
saturaţie - funcţie de presiune" rezultă că la această temperatură presiunea de saturaţie este
de cca. 4,8 bar. Se va alege pentru presiunea la priza turbinei TJP o valoare apropiată de
valoarea stabilită mai înainte, astfel încât să corespundă unei izobare care este figurată în
diagrama h-s. Se alege în acest mod: p10  5 bar.

© Prof. S. Dimitriu 2012

BAZELE TERMODINAMICII

Ca urmare, punctul 10 se va găsi în diagramă la intersecţia izobarei p10  5 bar cu

dreapta verticală care uneşte punctele 3 şi 4 ( destindere adiabatică reversibilă la
s3  s10  s4  const.  6,98 kJ/kgּK). Rezultă din citirea diagramei:
t10  185 oC; v10  0,4 m3/kg; h10  2822 kJ/kg.
Se pot utiliza şi "Tabelele de apă şi abur supraîncălzit" din care, pentru presiunea
p10  5 bar şi entropia s10  6,980 kJ/kgּK, rezultă prin interpolarea tabelului:
t10  183 oC; v10  0,408 m3/kg; h10  2819 kJ/kg.

Punctul 11
Starea 11 este stare de lichid la saturaţie la presiunea p10  5 bar şi ca urmare din
"Tabelele de apă şi abur la stare de saturaţie - funcţie de presiune" rezultă:
t10  t s  p  5 bar   151,84 oC; x5  0
v10  v  0,00109 m3/kg; h10  h  640,1 kJ/kg; s10  s   1,86 kJ/kgּK
Rezultatele sunt centralizate în tabelul 3:
Tabelul 3
Parametrii de stare în punctele ciclului
Pct p [bar] t [oC] v [m3/kg] h [kJ/kg] s [kJ/kgּK] x
1 60 450 0,052 3300 6,720 -
2 20 290 0,120 3000 6,720 -
3 20 360 0,140 3150 6,980 -
4 0,1 45,0 12,40 2210 6,980 0,843
5 0,1 45,0 0,001 191,9 0,649 0
6 20 46,3 0,001 193,9 0,649 -
7 20 129,3 0,001 541,1 1,622 -
8 20 212,4 0,001 908,5 2,447 0
9 60 218,1 0,001 912,5 2,447 -
10 5 185 0,400 2822 6,980 -
11 5 151,8 0,001 640,1 1,860 0

3. Determinarea fracţiunilor din debitul de abur utilizate pentru preîncălzire se face

pe baza bilanţului termic al SCA şi SCS, considerând aceste aparate ca sisteme deschise
izolate şi neglijând variaţia energiilor cinetice şi potenţiale. În aceste ipoteze, conform
matematice a principiului întâi al termodinamicii, fluxul de entalpie se conservă (  m  h  0 )

2 ● (a1) 10 ● (a2)

8 7 7 6
● ● ● ●
(1-a1) (1-a1)
(1) (1-a1)

SCS 11 ● (a2)
SCA

Fig.8. Schema de bilanţ termic a preîncălzitoarelor

© Prof. S. Dimitriu 2012

BAZELE TERMODINAMICII

Preîncălzitorul de amestec SCA

Bilanţul termic se exprimă:
a1  h2  1  a1   h7  h8
de unde rezultă:
h  h7 908,5  541,1
a1  8   0,1494
h2  h7 3000  541,1

Preîncălzitorul de suprafaţă SCS

Bilanţul termic se exprimă:
a2  h10  1  a1   h6  a2  h11  1  a1   h7
de unde rezultă:
h  h6 541,1  193,9
a2  1  a1   7  1  0,1494   0,1354
h10  h11 2822  640,1

4. Puterile turbinelor şi pompelor

Ţinând seama de faptul ca prin turbine nu circulă tot debitul de abur, fiind extrase
fracţiunile a1 şi a2 pentru preîncălzirea apei de alimentare a generatorului de vapori, lucrul
mecanic produs de turbină, aceasta fiind alimentată cu 1 kg de abur, ținând cont că prin cele
trei secțiuni ale turbinei nu circulă același debit de abur, se exprimă:
lT  h1  h2   1  a1   h3  h10   1  a1  a2   h10  h4  
 3300  3000  1  0,1494  3150  2822  1  0,1494  0,1354  2822  2210 
 1016,7 kJ/kg
Puterea obţinută este:
D 50
PT   lT  T   1016,7  0,92  12991,2 kW
3,6 3,6
Lucrul mecanic de pompare al pompei P1, pentru 1 kg de abur produs de generatorul
de vapori este
l P1  1  a1   h6  h5   1  0,1494  193,9  191,9  1,701 kJ/kg
Puterea necesară pompei P1
D l P1 50 1,701
PP1     31,5 kW
3,6 P 3,6 0,75
Lucrul mecanic de pompare al pompei P2, pentru 1 kg de abur produs de generatorul
de vapori este
l P2  h9  h8  912,5  908,5  4 kJ/kg
Puterea necesară pompei P1
D  l P2 50 4
PP2      74,1 kW
3,6  P 3,6 0,75
Puterea efectivă a instalației este:
Pe  PT  ( PP1  PP 2 )  12991,2  (31,5  74,1)  12885,6 kW

5. Consumul orar de combustibil

Căldura primită de la sursa caldă este căldura corespunzătoare proceselor izobare de
încălzire 9-1 şi respectiv 2-3. Ţinând cont de debitele de abur, rezultă:

© Prof. S. Dimitriu 2012

BAZELE TERMODINAMICII

q SC  q9 1  1  a1   q2  3  h1  h9   1  a1   h3  h2  
3300  912,5  1  0,1494  3150  3000  2515,1 kJ/kg
Ecuaţia de bilanţ termic a generatorului de vapori se scrie:
Ch  H i  c  D  103  q SC [kJ/h]
de unde, consumul orar de combustibil are valoarea:
D  103  q SC 50  103  2515,1
Ch    4657,6 kg/h
H i  c 3  10 4  0,9
Consumul specific efectiv de combustibil se exprimă
C 4657,6
ce  h   0,361 kg/kWh
Pe 12885,6

6. Debitul de apă necesar condensatorului.

Căldura cedată sursei reci (apei de răcire) rezultă
din bilanţul termic al condensatorului: 4 ● (1-a1-a2)

1  a1  a2   h4  a2  h11  1  a1   h5  qSR
de unde: ‫׀‬qSR‫׀‬

q SR  1  a1  a2   h4  a2  h11  1  a1   h5 
 1  0,1494  0,1354  2210  0,1354  640,1  1  0,1494  191,9  1504,1 kJ/kg
5 ● 11 ● (a2)
şi rezultă debitul de apă de răcire: (1-a1)
D
 q SR
3,6 50  1504,1
m    499,2 kg/s
c  t 3,6  4,185  10
sau debitul volumic orar:
m 499,2
Vh  3600   3600   1797 m3/h
 1000
Fig. 9 schema de bilanţ termic
a condensatorului

7. Randamentele.
Randamentul termic teoretic al ciclului se calculează cu relaţia generală:
q SR
 0,402 40,2%
1504,1
t  1   1
q SC 2515,1
Randamentul efectiv al centralei se determină cu formula:
3600  Pe 3600  12885,6
e    0,332 (33,2 %)
Ch  H i 4657,6  3  10 4

© Prof. S. Dimitriu 2012

BAZELE TERMODINAMICII

Problema 4. O ITA funcţionează după schema cu supraîncălzire intermediară.

Generatorul de vapori produce debitul 100 t/h abur supraîncălzit cu presiunea 80 bar şi
temperatura 450 oC. Destinderea în turbine se consideră adiabatică reversibilă. Presiunea
intermediară este 20 bar, temperatura de supraîncălzire 360 oC, iar presiunea de condensare
0,1 bar. La ieşire din condensator lichidul este la
stare de saturaţie.
Se cer:
1. Să se reprezinte calitativ ciclul de
funcţionare în diagrama T-s;
2. Să se determine mărimile de stare în
punctele instalaţiei (p, t, h, s);
3. Să se calculeze randamentul termic
teoretic al ciclului.
4. Să se calculeze consumul orar de
combustibil, dacă puterea calorică inferioară a
acestuia este H i  35500 kJ/m3N, iar
randamentul generatorului de vapori C  0,85 ;
Fig. 10 Schema instalației 5. Să se calculeze puterea teoretică a
turbinei și puterea pompei de alimentare;
6. Să se calculeze debitul de apă de răcire a condensatorului, dacă aceasta se încălzeşte
cu t  10 grd, iar căldura specifică a apei este c  4,18 kJ/kg·K;
7. Să se determine parametrii de stare la evacuarea turbinei T2 şi puterea obţinută de la
turbine dacă se anulează supraîncălzirea intermediară.

Rezolvare.
2. Determinarea parametrilor de stare.
Punctul 1.
Din "Tabelele de apă şi abur supraîncălzit" pentru presiunea p1  80 bar şi
temperatura t1  450 oC rezultă:
h1  3273,2 kJ/kg; s1  6,558 kJ/kgּK
Punctul 2.
Din "Tabelele de apă şi abur supraîncălzit" pentru presiunea p2  20 bar şi entropia
s2  6,558 kJ/kgּK, rezultă prin interpolare:
t2  252,2 oC; h2  2908,5 kJ/kg;
Punctul 3.
Din "Tabelele de apă şi abur supraîncălzit" pentru presiunea p2  20 bar şi
temperatura t3  360 oC rezultă:
h3  3159,6 kJ/kg; s3  6,994 kJ/kgּK
Punctul 4.
Din "Tabelele de apă şi abur la stare de saturaţie - în funcţie de presiune", pentru
presiunea p4  0,1 bar rezultă următoarele proprietăţi la saturaţie:
t s  p  0,1 bar   45,8 oC
h  191,8 kJ/kg h  2583,9 kJ/kg

s  0,649 kJ/kgּK s   8,149 kJ/kgּK
Cu aceste valori pot fi determinaţi parametrii punctului 4:

© Prof. S. Dimitriu 2012

BAZELE TERMODINAMICII

s4  s3  6,994 kJ/kgּK (destindere adiabatică reversibilă)

s  s 6,994  0,649
x4  4   0,846
s   s  8,149  0,649
h4  h  x4 h  h  191,8  0,846  2583,9  191,8  2215,8 kJ/kg
Punctul 5.
Starea 5 este stare de lichid la saturaţie la presiunea p4  p5  0,1 bar şi ca urmare
rezultă:
p4  p5  0,1 bar; t5  t s  p  0,1 bar   45,8 oC; x5  0
h5  h  191,8 kJ/kg; s5  s  0,649 kJ/kgּK
Punctul 6.
Se consideră că apa este fluid incompresibil având volumul specific v5  v  0,00101
1
m3/kg, respectiv densitatea    990 kg/m3 şi căldura specifică c  4,185 kJ/kgּK.
v5
Pompa P trebuie să ridice presiunea de la presiunea de condensare p4  p5  0,1 bar
la presiunea de funcţionare a GV: p6  p1  80 bar. In ipoteza procesului adiabatic, reversibil
( s6  s5  const.  0,649 kJ/kg), entalpia după pompa se calculează cu relaţia:

h6  h5 
p5  p6
 191,8 
80  0,1  105  103  199,9 kJ/kg
 990
Temperatura rezultă în mod aproximativ din ecuaţia calorică de stare:
h 199,9
t6  6   47,7 oC
c 4,185
Rezultatele sunt centralizate în tabelul următor:
Tabelul 4
Parametrii de stare în punctele ciclului.
Pct. p [bar] t [oC] h [kJ/kg] s [kJ/kg·K] x
1 80 450 3273,2 6,558 -
2 20 252,2 2908,5 6,558 -
3 20 360 3159,6 6,994 -
4 0,1 45,8 2215,8 6,994 0,846
5 0,1 45,8 191,8 0,649 0
6 80 47,7 199,9 0,649 -

3. Căldura primită de la sursa caldă este:

iar căldura cedată sursei reci:

rezultând randamentul termic teoretic:

4. Fluxul orar de căldură primit pentru producerea aburului supraîncălzit este:

iar consumul orar de combustibil va fi:

© Prof. S. Dimitriu 2012

BAZELE TERMODINAMICII

5. Lucrul mecanic produs de 1 kg de abur la arborele turbinei este:

rezultând puterea:

Lucrul mecanic pentru 1 kg de apă care trece prin pompă este:

rezultând puterea:
4 ●
D [t/h]
6. Căldura cedată sursei reci (apei de răcire)
este: ‫׀‬qSR‫׀‬
qSR  h4  h5  2215,8  191,8  2024,0 kJ/kg
Δt [grd]
şi rezultă debitul de apă de răcire:
D m [kg/s]
 qSR
3,6 100  2024,0 5 ●
m    1343,4 kg/s
c  t 3,6  4,185  10
sau debitul volumic orar:
m 1343,4
Vh  3600   3600   4836,2 m3/h
 1000

7. Dacă se anulează supraîncălzirea Fig. 10 Schema de bilanţ termic a

intermediară, destinderea se realizează într-o singură condensatorului
treaptă, în condiții de entropie constantă, de la
presiunea inițială bar până la presiunea de condensare bar.
Din "Tabelele de apă şi abur la stare de saturaţie - în funcţie de presiune", pentru
presiunea p4  0,1 bar rezultă următoarele proprietăţi la saturaţie:
t s  p  0,1 bar   45,8 oC
h  191,8 kJ/kg h  2583,9 kJ/kg
s   0,649 kJ/kgּK s   8,149 kJ/kgּK
Cu aceste valori pot fi determinaţi parametrii punctului 4:
s4  s1  6,558 kJ/kgּK (destindere adiabatică reversibilă)
s  s 6,558  0,649
x4  4   0,788
s   s  8,149  0,649
h4  h  x4 h  h  191,8  0,788  2583,9  191,8  2076,8 kJ/kg
Lucrul mecanic produs de 1 kg de abur la arborele turbinei este:

rezultând puterea:

mai mică decât în cazul în care funcționează supraîncălzirea intermediară.

© Prof. S. Dimitriu 2012

 BAZELE TERMODINAMICII

Problema 5. O ITA funcţionează după

schema cu preîncălzire regenerativă prin
amestecare. Generatorul de vapori produce debitul
t/h abur supraîncălzit cu presiunea
o
şi temperatura C.
Destinderea în turbină se consideră adiabatică
reversibilă. Presiunea de condensare este
, iar presiunea la priza turbinei este
. La ieşire din condensator şi din
preîncălzitorul de amestec lichidul este la stare de
saturaţie.
Se cer:
Fig.11 . Schema de funcționare

1. Să se reprezinte calitativ ciclul de funcţionare în diagrama T-s.

2. Să se determine mărimile de stare în punctele instalaţiei;
3. Să se calculeze fracţiunea [a] din debitul total de abur, necesară preîncălzirii apei;
ției 4. Să se calculeze randamentul termic teoretic al ciclului;
5. Să se calculeze consumul orar de combustibil, dacă puterea calorică inferioară a
acestuia este H i  29300 kJ/kg, iar randamentul generatorului de vapori C  0,85 ;
6. Să se calculeze puterea teoretică a turbinei și puterile pompelor de alimentare;
7. Să se calculeze debitul de apă de răcire a condensatorului, dacă aceasta se încălzeşte
cu t  10 grd, iar căldura specifică a apei este c  4,18 kJ/kg·K.

Rezolvare.
2. Determinarea parametrilor de stare.
Punctul 1.
Din "Tabelele de apă şi abur supraîncălzit" pentru presiunea p1  80 bar şi
temperatura t1  450 oC rezultă:
h1  3273,2 kJ/kg; s1  6,558 kJ/kgּK
Punctul 2.
Din "Tabelele de apă şi abur la stare de saturaţie - în funcţie de presiune", pentru
presiunea p2  0,1 bar rezultă următoarele proprietăţi la saturaţie:
t s  p  0,1 bar   45,8 oC
h  191,8 kJ/kg h  2583,9 kJ/kg
s   0,649 kJ/kgּK s   8,149 kJ/kgּK
Cu aceste valori pot fi determinaţi parametrii punctului 2:
s2  s1  6,558 kJ/kgּK (destindere adiabatică reversibilă)
s  s 6,558  0,649
x2  2   0,788
s   s  8,149  0,649
h2  h  x2 h  h  191,8  0,788  2583,9  191,8  2076,8 kJ/kg
Punctul 3.
Starea 3 este stare de lichid la saturaţie la presiunea p3  p2  0,1 bar şi ca urmare
rezultă:

© Prof. S. Dimitriu 2012

BAZELE TERMODINAMICII

p3  p2  0,1 bar; t3  t s  p  0,1 bar   45,8 oC; x3  0

h3  h  191,8 kJ/kg; s3  s  0,649 kJ/kgּK

Punctul 4.
Se consideră că apa este fluid incompresibil având volumul specific v5  v  0,00101
1
m3/kg, respectiv densitatea    990 kg/m3 şi căldura specifică c  4,185 kJ/kgּK.
v5
Pompa P1 trebuie să ridice presiunea de la presiunea de condensare p3  p2  0,1 bar
la presiunea de funcţionare a SCA: p4  p5  p7  20 bar. In ipoteza procesului adiabatic,
reversibil ( s4  s3  const.  0,649 kJ/kg), entalpia după pompa se calculează cu relaţia:

h4  h3 
p 4  p3
 191,8 
20  0,1  105  103  193,8 kJ/kg
 990
Temperatura rezultă în mod aproximativ din ecuaţia calorică de stare:
h 193,8
t4  4   46,3 oC
c 4,185
Punctul 5.
Starea 5 este stare de lichid la saturaţie la presiunea p5  p4  p7  20 bar şi ca
urmare din "Tabelele de apă şi abur la stare de saturaţie - în funcţie de presiune", pentru
presiunea p5  20 bar rezultă rezultă:
t5  t s  p  20 bar   212,4 oC; x5  0
h5  h  908,6 kJ/kg; s5  s  2,447 kJ/kgּK
Punctul 6.
Se consideră că apa este fluid incompresibil având volumul specific
1
v5  v  0,001177 m3/kg, respectiv densitatea    849,6 kg/m3 şi căldura specifică
v5
c  4,185 kJ/kgּK.
Pompa P2 trebuie să ridice presiunea de la presiunea p5  p4  p7  20 bar până la
presiunea de funcţionare a GV: p6  p1  80 bar. In ipoteza procesului adiabatic, reversibil
( s6  s5  const.  2,447 kJ/kg), entalpia după pompa se calculează cu relaţia:

h6  h5 
p5  p6
 908,6 
80  20  105
 10 3  915,7 kJ/kg
 849,6
Temperatura rezultă în mod aproximativ din ecuaţia calorică de stare:
h 915,7
t6  6   218,8 oC
c 4,185
Punctul 7.
Din "Tabelele de apă şi abur supraîncălzit" pentru presiunea p7  20 bar şi entropia
s7  s1  6,558 kJ/kgּK, rezultă prin interpolare:
t 7  252,2 oC; h7  2908,5 kJ/kg;

Rezultatele sunt centralizate în tabelul următor:

© Prof. S. Dimitriu 2012

BAZELE TERMODINAMICII

Tabelul 5
Parametrii de stare în punctele ciclului.
Pct. p [bar] t [oC] h [kJ/kg] s [kJ/kg·K] x
1 80 450 3273,2 6,558 -
2 0,1 45,8 2076,8 6,558 0,788
3 0,1 45,8 191,8 0,649 0
4 20 46,3 193,8 0,649 -
5 20 212,4 908,6 2,447 0
6 80 218,8 915,7 2,447 -
7 20 252,2 2908,5 6,558 -

3. Fracțunea [a] din debitul total de abur care este extrasă prin priza turbinei pentru
încălzirea SCA se determină din bilanțul termic al aparatului:

de unde:

4. Căldura primită de la sursa caldă este:

iar căldura cedată sursei reci:

rezultând randamentul termic teoretic:

5. Fluxul orar de căldură primit pentru producerea aburului supraîncălzit este:

iar consumul orar de combustibil va fi:

6. Lucrul mecanic produs de 1 kg de abur la arborele turbinei este:

rezultând puterea:

Lucrul mecanic pentru 1 kg de apă care trece prin pompa P1 este:

rezultând puterea:

Lucrul mecanic pentru 1 kg de apă care trece prin pompa P2 este:

© Prof. S. Dimitriu 2012

BAZELE TERMODINAMICII

rezultând puterea:
(1-a)∙D [t/h]
2 ●
7. Debitul de apă de răcire rezultă din relația:
D
 qSR
3,6 100  1389,2 ‫׀‬qSR‫׀‬
m    922,1 kg/s
c  t 3,6  4,185  10 Δt [grd]
sau debitul volumic orar:
m 922,1 m [kg/s]
Vh  3600   3600   3319,5 m3/h
 1000 3 ●
în care pentru apă la temperatura mediului ambiant s-a
considerat densitatea apei kg/m3.

Fig.12 Schema condensatorului

Problema 6. O ITA funcţionează după schema cu preîncălzire regenerativă cu

ajutorul unui schimbător de căldură de suprafață (SCS). Generatorul de vapori produce
debitul t/h abur supraîncălzit cu presiunea
o
şi temperatura C.
Destinderea în turbină se consideră adiabatică
reversibilă. Presiunea de condensare este
, iar presiunea la priza turbinei este
. In schimbătorul de căldură apa de
alimentare a generatorului de vapori se încălzește
o
pâna la temperatura C. La ieşire din
condensator (3) lichidul este la stare de saturaţie.
Din schimbătorul de căldură condensul rezultat (7)
este de asemenea la stare de saturație.

Se cer:
1. Să se reprezinte calitativ ciclul de funcţionare în
Fig. 13 Schema instalației
diagrama T-s.
2. Să se determine mărimile de stare în punctele instalaţiei;
3. Să se calculeze fracţiunea [a] din debitul total de abur, necesară preîncălzirii apei;
4. Să se calculeze randamentul termic teoretic al ciclului;
5. Să se calculeze consumul orar de combustibil, dacă puterea calorică inferioară a
acestuia este H i  29300 kJ/kg, iar randamentul generatorului de vapori C  0,85 ;
6. Să se calculeze puterea teoretică a turbinei și puterea pompei de alimentare;
7. Să se calculeze debitul de apă de răcire a condensatorului, dacă aceasta se încălzeşte
cu t  10 grd, iar căldura specifică a apei este c  4,18 kJ/kg·K.

Rezolvare.
2. Determinarea parametrilor de stare.
Punctul 1.
Din "Tabelele de apă şi abur supraîncălzit" pentru presiunea p1  80 bar şi
temperatura t1  450 oC rezultă:

© Prof. S. Dimitriu 2012

BAZELE TERMODINAMICII

h1  3273,2 kJ/kg; s1  6,558 kJ/kgּK

Punctul 2.
Din "Tabelele de apă şi abur la stare de saturaţie - în funcţie de presiune", pentru
presiunea p2  0,1 bar rezultă următoarele proprietăţi la saturaţie:
t s  p  0,1 bar   45,8 oC
h  191,8 kJ/kg h  2583,9 kJ/kg
s   0,649 kJ/kgּK s   8,149 kJ/kgּK
Cu aceste valori pot fi determinaţi parametrii punctului 2:
s2  s1  6,558 kJ/kgּK (destindere adiabatică reversibilă)
s  s 6,558  0,649
x2  2   0,788
s   s  8,149  0,649
h2  h  x2 h  h  191,8  0,788  2583,9  191,8  2076,8 kJ/kg
Punctul 3.
Starea 3 este stare de lichid la saturaţie la presiunea p3  p2  0,1 bar şi ca urmare
rezultă:
p3  p2  0,1 bar; t3  t s  p  0,1 bar   45,8 oC; x3  0
h3  h  191,8 kJ/kg; s3  s  0,649 kJ/kgּK

Punctul 4.
Se consideră că apa este fluid incompresibil având volumul specific v5  v  0,00101
1
m3/kg, respectiv densitatea    990 kg/m3 şi căldura specifică c  4,185 kJ/kgּK.
v5
Pompa P1 trebuie să ridice presiunea de la presiunea de condensare p3  p2  0,1 bar
la presiunea de funcţionare a generatorului de vapori: p4  p5  80 bar. In ipoteza procesului
adiabatic, reversibil ( s4  s5  const.  0,649 kJ/kg), entalpia după pompa se calculează cu
relaţia:
h4  h3  4
p  p3
 191,8 
80  0,1  105  10 3  199,9 kJ/kg
 990
Temperatura rezultă în mod aproximativ din ecuaţia calorică de stare:
h 199,9
t4  4   47,8 oC
c 4,185
Punctul 5
Starea 5 este stare de lichid la saturaţie la presiunea p5  p4  80 bar şi ca urmare din
"Tabelele de apă şi abur supraîncălzit ", pentru presiunea p5  80 bar și temperatura
t 5  240 oC rezultă rezultă:
h5  1038,0 kJ/kg; s5  2,692 kJ/kg∙K
Punctul 6.
Din "Tabelele de apă şi abur supraîncălzit" pentru presiunea p6  20 bar şi entropia
s6  s1  6,558 kJ/kg∙K, rezultă prin interpolare:
t 6  252,2 oC; h6  2908,5 kJ/kg;

© Prof. S. Dimitriu 2012

BAZELE TERMODINAMICII

Punctul 7.
Starea 3 este stare de lichid la saturaţie la presiunea p7  p6  20 bar şi ca urmare
rezultă:
p7  20 bar; t 7  t s  p  20 bar   212,4 oC; x7  0
h7  h  908,6 kJ/kg; s7  s   2,447 kJ/kgּK
Rezultatele sunt centralizate în tabelul următor:

Tabelul 6
Parametrii de stare în punctele ciclului.
Pct. p [bar] t [oC] h [kJ/kg] s [kJ/kg·K] x
1 80 450 3273,2 6,558 -
2 0,1 45,8 2076,8 6,558 0,788
3 0,1 45,8 191,8 0,649 0
4 80 47,8 199,9 0,649 -
5 80 240,0 1038,0 2,692 -
6 20 252,2 2908,5 6,558 -
7 20 212,4 908,6 2,447 0

3. Fracțunea [a] din debitul total de abur care este extrasă prin priza turbinei pentru
încălzirea SCS se determină din bilanțul termic al aparatului:

de unde:

4. Căldura primită de la sursa caldă este:

iar căldura cedată sursei reci rezultă din bilanțul termic al

condensatorului:

rezultând randamentul termic teoretic:

Fig.14 Schema condensatorului

5. Fluxul orar de căldură primit pentru producerea aburului supraîncălzit este:

iar consumul orar de combustibil va fi:

Fig.14 Schema condensatorului

6. Lucrul mecanic produs de 1 kg de abur la arborele turbinei este:

© Prof. S. Dimitriu 2012

BAZELE TERMODINAMICII

rezultând puterea:

Lucrul mecanic pentru 1 kg de apă care trece prin pompa P este:

rezultând puterea:

7. Debitul de apă de răcire rezultă din relația:

D
 q SR
3,6 100  1395,5
m    926,3 kg/s
c  t 3,6  4,185  10
sau debitul volumic orar:
m 926,3
Vh  3600   3600   3334,5 m3/h
 1000
în care pentru apă la temperatura mediului ambiant s-a considerat densitatea apei
kg/m3.

© Prof. S. Dimitriu 2012